Sunteți pe pagina 1din 167

CU

IAS
I/
CE
NTR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LIB
RAR
Y
RY
Anul X. Nr. 1—4 Ianuarie-Decembrie 1938

RA
LIB
RRIVCbG

ITY
RS
VE
REVISTA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE
A
t. *.
I
UN

MOLDOVEI DINTRE PRUT ȘI NISTRU

Sub conducerea d-lor


AL

T. G. BULAT și C. N. TOMESCU
Profesori universitari
TR
EN
/C
SI

CHIȘINĂU
IA

TIPOGRAFIA „TIPARUL MOLDOVENESC”


19 3 9
U
BC

ITECA UNIVERSITĂȚII IĂȘ


RY
RA
LIB
TY
IM . . •

SI
' S1? MAI. 7941 i
> •■' •■ * ■ ’ * *
- • - * ** “•
*

ER
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
CU
RY
Anul X. Nr, 1 — 4 Ianuarie — Decembrie 1938

RA
Arhivele Basarabiei

LIB
REVISTĂ DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

MOLDOVEI DINTRE PRUT ȘI NISTRU^cA ț/R


■' -■— 1 .. ■■ ................. ...... 1 '. ■■■■ i ,i »

Y
, Pfliyers]î?ții ia$j •

IT
.y 11 •
Procesul moștenitorilor lui Matei Canta-

S
cuzino cu Divanul Moldovei la anul 1811

ER
de T. G. BULAT

Secolul al XVIII, începând cu marea razmiriță de pe vremea


IV
lui Petru cel Mare, a fost un perpetuu exod al Moldovenilor spre
Rusia. Dacă el n’a atins masele, decât pe vremea teribilului țar
UN
Petru, totuși fiecare război rusesc purtat, în părțile românești,
ducea cu dânsul elemente băștinașe, cari s’au pierdut apoi în cu­
prinsul imensului imperiu moscovit Unul dintre aceste elemente
a fost și cniazul Matei Cantacuzino. Despre averea sa vândută
în Moldova este vorba în cele ce urmează. Chestiunea este ridicată
AL

de către cei doi Iii ai săi Alexandru și Gheorghe, pe motiv că


vânzarea s’a făcut într’o vreme când tatăl lor era bolnav de
„dambla
* ■ și fără să se țină socoteală de tate regulele pravilei.
TR

Mai mult, vânzarea s’a făcut între neamuri și potentații zilei, și


deci ea este viciată. Este o discuție lungă contradictorie. La prima
vedere ambele părți avecu dreptate. Se citează pravili, se aduc
dovezi; este un proces pasionant, la care este interesat senatorul
N

rus, și mai ales, câțiva din membrii Divanului. Ca în orice liti­


giu, de acest fel, se aruncă invective, se fac acuzări, fiii Canta-
CE

cuzinului arătându-se deosebit de dârzi și puțin recpectoși față


de mama lor, prin care se purtaseră lucrurile. Chestiunea ni s’a
părut deosebit de interesantă pentru juriștii noștri, doritori de a
cunoaște amănuntele, unui proces cu caracter internațional, din
trecutul nostru. Nu întrăm în detalii, ci prezentam materialul așa
I/

cum apare din vechile hârtii ale unei lumi ce nu mai este. Pro­
cesul desigur că a durat multă vreme și după încheerea păcii din
S

1812. Mărturiile noastre se opresc însă aci, și ca urmare, nu pu­


tem cunoaște rezultatul final al acestei prea interesante contro­
IA

verse cu înfățișare internațională.


CU
RY
2

RA
Cătră înalt Exțelentie sa D. sfetnicul lucrătorio de taină senato-
riol proedros Divanurilor Moldaviei i Valahiei și cavalerio
Vasălie Ivanovici Crasno Milasevici.

LIB
Divanul Cnejii Moldaviei
S'au primit cu cinste la Divan predlojănie înalt Ex.
voastre, însămnată din 3 a lunei trecute Augost și întărită

TY
supt No. 3690 asupra jalobei ce au pornit, fii și clironomii
Cniazului Cantacuzino pentru avere clironomiei lor din Mol-
davie la pragul înpărățeștii sale măriri, arătând că ace avere

SI
s • ar fi aflând în nedriaptă stăpânire a niamui’ilor sale, toc­
mai întru ace vreme, cănd părintele său să afla lovit de

R
dambla și fiind nevărstnic, iar acei ce au câștigat moșiile
era cilenuri a Divanului. *
VE
Cu mare aminte s-au văzut acele din poroncă cerire a
înalt Ex-voastre întru această pricină, și mai întăio, pentru
ca să să alcătuiască o vidomostie de toate moșiile aceștii fa­
NI
milii, ci ave întru aceasta vreme, cănd părintele său au fă­
cut hotărire de a-ș face mutare sa din patrie, și aceli la cine
anume se află în stăpânire și cu ce tocmele.
LU

Are cinste Divanul a face răspunsu, că de a să face


o vidomostie ca aceasta nu numai de avere cniazului Can­
tacuzino ce s-au vândut dar și a celorlanți și altor asămine
A

strămutați din patrie lor cautându-să în arhivele Divanului,


acele căte s'au putut găsi după neorânduiala ocărmuirei
TR

trecute și strămutările cele adese a ocărmuitorilor, și pier­


dere hârtiilor nu s'au putut găsi, nici fețile acele toate care
au cumpărat sau au schimbat, sau prin alt chip au luat din
EN

avere aceasta nu sănt cunoscute desăvârșit și până la una.


Atăt s-au găsit în condicele Divanului, acele căte au rămas
păzite, atăt din vreme Domnului Moruz, căt și din vreme
/C

Domnului Sutio hrisoave și întărire pentru schimburi și


cumpăraturi, dipe care să trimite o vidomostie. Dar iaste
cunoscut că fieste-care din acei ce au luat feliori de acare­
turi are în mâinile sale documenturi și întăriri în ce chip
SI

au intrat în stăpânire.
Iaste știut și aceasta că întru ace vreme Domnul țării
IA

Moldaviei Moruz au avut rănduiți boeri pe d-lor: Iordache


CU
RY
3

RA
Ghica biv vel logof., pe d-lui vist. Iordache Balș și pe d.
lui hatmanul Costache Karagea din boierii săi, alcătuind a-

LIB
ceștie o închipuire de comisie asupra pricinilor de judecăți
ce porne pământenii, asupra familiei Cantacuzineștilor și
asupra desfacerii acestor prigoniri, cănd au voit să să stră­
mute din patrie și să margă în Roșie. Această comisie au

TY
urmat și au lucrat după poronca și povățuire ce au avut de
la ocărmuire. Iar boerul grec hatm. Costachi Caragea au
fost lucratoru întru desfacire și a celoralante persoane ce

I
au voit a să strămuta. Practicalile lucrării aceștii comisii în

RS
scris nu să găsăsc, nici o condică, sau hârtie aceștii comisii
nu să vede. Să poate socoti că boerul grec hat. Caragea
li-au luat cu sine, sau li-au dat Domnului, căci nici Departa­

VE
mentul pricinilor streine nu era alcătuit pănă atunce. Iar în
măinele cumpărătorilor documenturile ce să află sănt vred­
nice de toată credința, peutrucă lângă pecete cniazului Can-
NI
tacuzino iaste iscălitura și pecete cneinei soției sale, martu-
risăte cu însuș iscălitura a ghenaraiului consul a împărăteș­
LU

tii sale măriri Severin, adeverite de Mitropolitul țării și de


Divanul Moldaviei, dar apoi întărite prin hrisoavele Dom­
nului supt numire de sultan mezat. Drept acea iaste tre­
buința sau de o publicație în toată țara ca să să înfațășază
A

cumpărătorii și schimbătorii averii familiei Cantacuzineștilor


cu documenturile lor spre a se vide întăririle ce au, sau
TR

după datorie să de familie vidomostie averii sale, căci a­


ceasta să cuvine să facă acei ce pornesc cerire. Și dintru
acea să va lua pliroforie și schimbărilor si vânzărilor păn la
EN

cel mai mic lucru ; și Divanul va aduce .tțăle acele pentru


ori care cercetare și răspundire , în urmare poroncei.
Al doile, cuprindire predlojaniei urmiază, după arătare
/C

clironomilor cniazului Cantacuzino, că tocmelile ar fi fără


nici o lucrare neputănd ave iscălitura părintelui după pa­
tima boalei, rămăind el fără închipuire minței, iar copii ne­
SI

vârstnici, și să cere de cătră înalt Ex-v. mai intăio, ca să


să aducă spre aceasta cuviincioasele ponturi de pravilă, adi­
că niște zapise ca aceste de vânzare pot fi cunoscute de
IA

bine și lucrătoare, sau ba. Iar după aceasta să aducă cu-


CU
RY
RA
4

viincioasele ponturi de pravilă și de obiceiorile ce să află


aice, adică, de au dreptate a-ș răscumpăra moșiile clironomii

LIB
cniazului Cantacuzino, întorcând banii înapoi acei ce li-au
luat, cum și de a întoarce schimbăturile. Intru aceste între­
bări Divanul cu cinsts face răspunsu că clronomii cniazu­
lui Cantacuzino atunce ar pute ave vre un cuvânt de pre-

TY
tensie întoarcerei clironomiei părintești, puind înainte jude­
cății pricinuire boalei și a nesămțirei părintelui lor, cănd nu
ar fi putere și hotărire a tratatului a doă înpărății, care su­

SI
pune pe acei strămutați întru vânzare averii la pământeni,
și iaste lucrătoare întrn această vânzare și stăpânire părin­

R
tească. In pământul Moldaviei lege și obiceio nestrămutat
au fost ca acele lucruri căte prin știința ocărmuirii s'au văn
VE
dut și cu documenturi de întărituri domnești s'au înputer- -
nicit au rămas vecinice întru bună credință vândute.
Aice în pricina vânzării acestu clironomii sănt mult
NI
mai înputernicite cuvinte de dreptăți, care covârșesc poate -
pravelile înpărătești, și mai întăio, tratatul păcii ce s-au în- -
LU

chiet cu Poarta otomanicească. Intru care la pontul al 4-le -


anume să arată întru acest chip „că familiile acele, care vo-
esc să lasă patrie lor ca să să mute în alte locuri să li se -
de slobodă voea de eșire din țară cu toată avere lor, și
RA

preste aceasta aceste familii spre a pute ave vreme îndes­


tulată, ca cele nemișcătoare averi a lor, sau la rudele lor
supușii Porții otomanicești, sau și la alții, ce vor voi din
T

supușii Porței să le enhirisască. Și după obiceiol pământu­


lui iarăș la supușii Porței otomanicești să le văndă, și în-
EN

tr'un cuvânt ca să-ș pue în orănduială pricinile lor li să da


spre aceasta mutare din patrie văde de 14 luni, socotindu-
să din ziua schimbării trataturilor. Al doile iase vederată
/C

voința și hotărire acelui cniaz Cantacuzino mai înainte de -


a-ș pierde sănătate sa a hotără spre a să expatriotisi ca să
margă în Roșie, lucrul netăgăduit de toată lume și mărtu­
risit și de însuș clironomii săi. Apoi când o hotărâre ca a­
SI

ceasta iaste netăgăduită cătră vânzare averii îl spune


tratatul. Al treile iaste dovadă amestecare ocărmuirei nu
IA

numai a acei de atunce stăpânirii a Portei otomanicești, dar


CU
RY
5

RA
și din partea împărăției Roșiei ghenaral consul din Eș, pro­
tectorul acelor ce era să mută din patria lor, care au știut

LIB
și trataturile și hotărârile voitorilor, și poruncile curței pen­
tru această, și cu lucrare și cu iscăliture sa au făcut o mai
mare și neclintită temelie a cumpărătorilor și a schimbăto­
rilor prin bună credinșă.

Y
Al patrule iaste publicație ce după lege pământului s-au

IT
făcut în toată țara de cătreă ocărmuire averii acestui cniaz,
dipe care scoțăndu-să copie din condică să alăturiază. După
care publicație să poate numi închipuire de mezat. Iar apoi

RS
după toate documentele ci au cumpărătorii în mâinile lor să
vede că să numește vânzare prin Sultan mezat care sfărșăște
în veci după obiceiul pământului toate pretensiile, și cumpă­

VE
rătorii pot zice că au răzămat la mijlocire ocărmuirea nea-
vănd altă a face, de căt a socoti, că acele ce cu publicație ob-
știască s'au pus în vânzare sănt cu bună credință întemeeate.
NI
Al cincile că și svintele praveli nu depărtează pe mama
nevărsnicilor atunce cănd iaste prin știința stăpănirei de a
LU

nu fi epitropă copiilor săi, fiind mai aproape de dânșii de


căt toți cielanți. Și întru această întâmplare hotărîre Inpă-
răției fiind vânzare, și alți epitropi nefiind, cneina Cantacu-
zino s'au făcut lucrătoare prin putere ocărmuirei, prin pro­
RA

tectorul gheneral consul înplinind toate căte au cerut cuviința.


Iată aici să alăturcază tălmăcirea a unui zapis a vân­
zării ca să să vadă cuprindere de arătare vânzării numin-
NT

du-să mezat. Dar ca să să cunoască că lăngă pecete cniazu­


lui Cantacuzino și iscălitura cneinei soției sale iaste și pe­
cete și iscălitura a ghenaralului consul a Roșiei. Iar preste
CE

aceasta să vede deosebit și tălmăcire hrisovului întăriturei


Domnului, întăritura Mitropolitului și a Divanului.
Aceste fiind în pământul Maldaviei mărginesc și sfâr­
șitul a festecăreia vânzări. Publicate au fost, țădula de me­
I/

zat către Telalbașa au fost, dar nu să găsește. Insuș casa


cniazului Cantacuzino odaea osăbită a mezatului spre străn-
S

gire cumpărătorilor au fost și nu să poate tăgădui, căci așa


IA

urma obiceiol vânzării de atunce. Și întru acest chip au să­


vârșit vânzările lor și ceilanți voitori de strămutare. Lume
CU
RY
RA
6

toată va mărturisi că Telalbașa au umblat prin toate casăle-

LIB
orașului cu vedomostie ce mare a mezatului, care nu să gă- -
săște, și de cătră cine s-au răpit nu să știe, pentrucă cum­
părătorii s'au mulțămit a ave hrisoavele Domnului Moruz
și a lui Mihaio Vodă mai în urmă spre toată întăritura și
odihna lor ce vecinică. Iar de au cumpărat acestie cu prețu.

TY
sau fără preț lucrurile averii cniazului Cantacuzino sănt
pilde îndestule ca să să cunoască că asămine precum au
văndut cielanți voitori de strămutare întru acele prețuri au

I
RS
vândut și familie cniazului Cantacuzino. Ce întăio pildă în
scris iaste moșie ce au cumpărat d-lui banul Teodor Carpu
drept 21000 lei a familiei aceștie, anume Hriscanii cămină-
rești, Harmaneștii și pol sat din Blăndești care au fost vân­
VE
dută cu anul de cătră însuș cniazul Cantacuzino cănd era
întru întregime minței și a sănătății cu 2 ani mai înainte
drept 300 lei care după venitul acesta pute să fie prețul -
NI
cinci la sută 6000 lei. Să va vide dar din însuș contractul
iscălit de cniazul Cantacuzino vânzare aceasta a venitului...
LU

Să va vide și jaloba de atunce a numitului banului Toader


Carpu ce au dat către Domnu nemulțămindu-să pentru că
era pricini de hotară și rugăndu-să ca să-i să de banii îna­
poi. Și n'au fost ascultate. Să vide și zapisul banului Toader -
RA

Carpu cel orighinal care au dat atunce pentru o sumă de -


bani ce au fost rămas datorio de care ghenaral consul Se- -
verin arătăndu-să ca un protectoru cu întărire, mai în urmă .
NT

să vede că iarăș prin iscălitura sa au priimit și banii. Acea­


sta moșie acum nici cu înpătrit prețu nu poate să să cum­
pere, pentru că s'au suit veniturile spre norocire cumpără­
CE

torilor, dar lesne iaste a să vide și din vânzările celoralanți


strămutați că cu asămine prețuri au vădut ale lor, pentrucă
îatru acest chip urma veniturile de atunci cari de ar fi acum.
a le vinde ar pute ave înzăcite prețuri după veniturile de
/

acum și iată. Al doile pildă a unora din moșii a Ex-sale


SI

ghenaral maior Ilie Catargiu, care iarăș atunce au văndut,


adică, moșie Săliște din ținut: Eșii cu alte patru moșii în­
tregi alăture, anume Săneștii Paljotenii, Pariceni și Boldu-
IA

rianca înpreună cu casăle Ex-sale ci ave în Eși zidite atunce


CU
RY
RA
7

drept 27.500 lei, acum numai casăle să pot socoti mai mult
decât îndoit acest prețu. Iar cu moșiile înpreună de ar fi de

LIB
vândut mai cu 200 mii lei nu s’ar pute cumpăra.
Al treilea pildă a d-lui post. Manoil Bals care au vân­
dut avere sa atunce, adică satul Plopeni cu toată așăzare,
satul Feteștii, satul Merenei, Turiatca, Dragusanii, Hudeștii

Y
mici, Giulențăi, Bargaoani, Vladeni, Ghirtienii, Folteștii și

IT
Saminestii, casăle din Eși, toată zidirea și locul acel de
prinprejur, cum și Lețani viile cum și altele. Toate aceste

RS
drept 147 mii lei. Și acum numai casăle și cu o moșie
Plopeni nu să pot cumpăra cu prețul acesta. Asămine
toți cei strămutați au vândut căci aceste era prețurile atun­
ce, și în bani de argint plătindu-să numai căte 5 lei galbă-

VE
nul. Intru acest chip ș-au luat banii acei strămutați care so-
cotindu-să după cursul de acum să apropie de două și jumă­
tate drept unul de atunce. Asămine și familie Cantacuzineș-
NI
tilor au vândut și asămine plată au luat în galbeni cate 5 lei.
Și acei ce au cumpărat cu bună credință au cheltuit asupra
LU

acelor moșii toată avere și viiața lor ca să le aducă în bună


stare. Alții au schimbat cu alții, alții au vândut cătră alțăi
unii au dat zăstre copiilor, alcătuindu-ș sistima vieții lor în­
tru statornicie, socotind că - acolo unde au încăput hotorire
RA

și privighiere a doă stăpâniri împărătești, a unie împărații


pentru sudeții săi, care i-au primit în năzuire, și a altie îm­
părății pentru sudeții săi. care cumpăra averile acelora, nu­
NT

mai rămâne îndoire de siguranție și înstatornicire, fiind tra­


tatul, publicație vânzări, adeverire consulului ghenaral, în­
credințare Mitropolilului și a Divanului, și hrisovul Dom­
CE

nului. Și de aceasta toți cumpărătorii într’un cuvânt aștiaptă


urmare dreptăței a înstatornicirei cu vecinice neclintită de
la pragul împărăteștii măriri.
Tuturor celor ce sănt față cumpărători după cuprin­
/

dere predlojanii supt No. 45 83 li s’au poruncit să nu lip­


SI

sească din oraș fără poronca înalt Ex-v. până la săvârșirea


cercetării, și tălmăcind documentele ce au să li dea ca să
IA

să trimită înalt Ex-v.


Iar înpotriva arătărilor cliiranomilor cniazului Canta­
cuzino s’au însămnat răspunsurile la celi cuprinse precum și
CU
RY
RA
8

după predlojenie supt No, 4467. D-lui logof. Costachi Ghica


și clironomii d-lui logof. Iordachi Ghica asupra jurământului

LIB
pentru deschidere lăzilor întocmai după obiceiul și lege pă­
mântului au primit carte de blăstăm asupra neînvinovățărei
răspunzând aceli ce să arată prin alăturata intimpinare de
răspunsuri.

ITY
Gherasim episcop Romanului
Const Balș logof.
1811 Noembre 12 Sandu Sturza hatm.

S
Eși

ER
II.
IVUt. D.
Alăturata prin raport însămnare pentru unele din căpițe
de pravilă asupra cerirei ce să face de către clironomii cnia­
UN

zului Cantacuzino, care aceste întăresc în statornicire cum­


părătorilor, mai fiind dovadă și mergire cneinei la Peter-
burgu mai înainte de a face vânzare.
Svintele praveli fac slobodă înstreinare lucrurilor ne-
AL

vărsnicului zicând anume în înpărăteștile pravile, tomul al


5-le, fila 135 întru aceste cuvinte „epitropul nimică nu poate
a vinde de nu va fi pentru vre-o pricină cuviincioasă, prin
TR

carele pricină ar pute vinde și nemișcătoare lucruri. Nimine


dar din ocărmuitorii averii să nu înstreineze lucru de a ne-
vârsnicilor fără hotărîre judecătoriolui.
EN

Și iarăși din cele înpărătești tomul întăio fila 637, pa-


ragrafon 59 arată întru aceste cuvinte „că această iaste un
canonu vechio a pravelei, ca tinerii să nu să socotiască asu­
priți la acele care după pravilă și după obiceiol pământului
/C

s'au urmat. Dacă dar a înpărăteștilor svintelor praveli ho­


tărîre iaste aceasta, apoi întru întâmplare a cniazului Can­
tacuzino, care rănduială nu sau urmat mai mult decăt la
SI

alte întâmplări ? ; fiindcă hotarire vânzării averii nu s'au


făcut numai de un judecătorio după pravilă, ce au fost ho-
tărire a două cărți, întemeeată pe tratatul păcei, și răzămată
IA

pe artecul al 4-le a acestui tratat, care s'au arătat în răport.


CU
RY
9

RA
Iarăș pravelile înpărătești, ' tomul al 4-le fila 839 zic
întru aceste cuvinte „pravila poroncește ca maicile să fie

LIB
ne oprite epitrope fiilor săi“.
Apoi dacă și după svintele praveli să priimește epitro-
pie cneinei, care cumpărători nu o-socotesc drept întemeeată
armă a dreptăților, avănd temeiol 'tratatului, însă cunoscut

Y
iaste că cneina mai înainte de vânzare lucrurilor au mersu
însuș la Roșie și înfățășindu-să la înpărăteasca a sa mărire

IT
în Peterzburgu, și mulțămind pentru milele ce au făcut cătră
famelie această cu darurile înpărătești. Pe urmă îndată s'au

RS
întors aice în Eși, unde era cniazul Cantacuzino după boala sa,
și încă după sosire cneinei întorcăndu-să atunce din Peterzbur­
gu aumersu cneina înpreună cu d-lui maiorul Ioan Măcarescul

VE
la dumu-lui ghenăral consul Severinu, fiind și dum-lui maio­
rul Macarescu vechil din parte ghenăralului Scarlatache
Sturza pentru vânzare moșiilor sale.
NI
Atunce i-au dat și nota în scrisu cneinei pentru vân­
zare averii fameliei de aice din Moldavie. I-au dat și vido-
U

mostie averii, după care ghenăral consul Severinu cunos-


cănd-o înputernicită de la Peterzburg a ave epitropie averii
au dat notă cătră Divan, care era atunce căimacamii Dom­
AL

nului, și ei făcând publicație au făcut înștiințare și cătră


Domnu, precum să arată în răport, care aceste nu le va pute
TR

tăgădui și le va mărturisi dum-lui maiorul Ioan Măcar^es^(^ub


Iată dar că în hârtiile consulatului urmează a să păzi
și nota cneinei și celelalte documenturi a înputernicirei sale,
de vreme ce de cătră stăpânire Roșiei nu s'au întovărășit
EN

cu alți epitropi, și ghenăral consul au cunoscut-o lucrătoare


asupra averii soțului său după voința sa, unile din moșii
vănzăndu-le, prin mezat, altile scămbăndu-le, altele dăndu-le
/C

în credință, întru o vreme cănd multe moșii a strămutaților


să află de vândut, și nimine nu pute să de mai mare prețu
decât acest ce au luat cneina în moneda galbinilor căte 5
SI

lei galbănul. Și însuș soacra cneinei o au cunoscut pe cneina


noră-sa (cu toate că era mama cniazului Cantacuzino) ca o
înputernicită întru ale fiiolui său și a făcut învoială în viață
IA

luănd de la cneina 50 mii lei pentru desfacire sa.


CU
RY
RA
10

Iaste cunoscut că și cniazul Cantacuzino încăt i-au mai


rămas sămțire după lovire emopleghiei, întru care să vede

LIB
și astăz că nu iaste cu totul întru nesămțire au putut cu­
noaște pe soție sa întru toate lucrătoare și puternică. Și cum
ar £i fost într'alt chip priimite de cătră ghenăral consul îs'
căliturile cele prin mănă streină lăngă pecete cniazului Can­

TY
tacuzino, carele întărea ghenăral consul supt aeve iscălitură și
pecete sa, după ce iscălea cneina întru sămțire cu măna sa,
cunoscută și de către împărătească a sa mărire și de cătră

SI
ghenăral consolul său înputernicită cătră această lucrare,
după care ocărmuire nu s'au socotit înșălată de a face

R
cumpărăturile și schimbările averii de bună credință către-
cumpărători, și a le întări statornică și vecinică stăpânire..
VE
Gherasim episcop Romanului
Const. Balș logof.
Sandu Sturza hatm.
NI
III.
LU

Răspunsurile la întrebările ce face familie cniazului Cantacuzino


la 22 Săpt care s’au trimis Divanului supt No. 1439.
întrebări: întâi. De au înștiințat Divanul Moldovii sau
epitropii ce s'au rânduit din poronca Divanului asupra a­
RA

verii noastre pe consolul rosăsc de aici și în vreme cănd


s'au vândut anume ace avere, tatăl nostru s'au aflat bolnav-
iar noi mici.
T

Răspunsuri. Divanul Moldovii n'au avut datorie a intra


EN

în asăminea înștiințare, nici epitropi au fost rănduiți din


poronca Divanului asupra averii, fără număr boerii rănduiți
de Domnie asupra pricinilor celor ce au voit să să strămute.
Ce mai ales consulatul rosăsc să vede că au dat notă cătră
/C

boerii căimăcani ci era în Eși a Domnului Moruz, când


era în Roman Domnie. Nici să găsește în condică Divanu­
lui trecute carte ce au scris căimăcamii cătră Domnul la Ro­
SI

man, a căreia tălmăcire să alăturiază însămnată supt lit. A,


aratănd caimacamii că după cerere au făcut publicație în
celaltă parte a țării ce era cuprinsă de oștile rusăști. Iar la
IA

5 țânuturi ci era cuprinse de Nemți peste Șiret și s'au de-


CU
RY
11

RA
șărtat după cerire căimăcamilor au făcut și însuș Domnul
publicație a căreia copie fiind trecută în condică să alătu-

LIB
rează aice în tălmăcire însămnat supt lit. B.
Apoi din ceasul ce s'au făcut hotărîre a năzui familie
aceasta spre locuință în Roșie consolul rosăsc o au primit-o
în protecție și mai bine au știut și de cniazul Cantacuzino

Y
că s'au aflat boldav, și de vârsta fiilor și de s'au căzut a
să face cerire cătră ocârmuire pentru vânzare averii. Și de

IT
au trebuit să întăriască zapisăle cu iscălitura și pecete con­
sulatului, căci cu bună samă să vede că consulatul n'au ur­

RS
mat, decât după poroncile și povățuirile ce au avut de la
stăpânire sa fiind în tot ceasul între familie aceasta, lucră-
torio, înlesnitorio mutării, și împreună șăzătorio în însuș ca­

E
sele cniazului Cantacuzino.
IV
2 lea. De s'au fost vândut aceasta avere prin mezat
sau nu, și dacă acest mezat au fost, apoi când anume, după
a cui cerire și după ce așezare acest mezat s'au fost însăm­
UN

nat, și pentru ce împotriva pravililor și obiceiorilor pămân­


tului acestue și parte din avere nemișcătoare au întrat în
stăpânire streină prin mijlocire schimbului, iar pentru cea­
laltă s'au priimit de la unii cumpărători în loc de bani în
AL

nahtu legături de împrumutare.


Răspuns. Din cele arătate mai sus să cunoaște că cu
TR

publicație ocârmuirei au fost vânzare, dar în ce chip Dom­


nul și consulul au dat publicație și cu a cui cerire s'au fă­
cut aceasta cumpărătorii n'au fost îndatoriți de a ști, fiind
EN

bine încredințați că acele câte prin publicație scoate stăpâ­


nire în obșteasca vânzare au urmat a ave purure statornicie
bunei credințe, cum mai ales cănd vânzarea era următoare
în putere tratatului păcei. Iaste adevărat că unei prin bani
/C

au cumpărat, plătind în monedă de galbeni câte 5 lei galba-


nul, iar alții au făcut schimbu, dar toate aceli vânzări au
zapisăle lor încredințate de ghenăral consul și de Divanul
SI

Moldovei supt numire de sultan mezat, asupra cărora iaste


și întăritura Domnului, și acest felio de întăritori fiind în
IA

mâinile cumpărătorilor adeverite și de Divanul Moldovii


nu pot să să socotească fără putere.
CU
RY
RA
12

3 lea. De sau fost urmat vânzare aceasta după cum


poroncesc pravilile cu mezat în Divan prin telalbașa, cinov-

LIB
nicul rânduit pentru aceasta de cătră ocârmuire, și cu care
prețu, sau după a cui hotărîre s'au fost însămnat prețul a­
verilor ce au intrat în vânzare prin mezat.
Răspuns. Mezatul mai înainte în toată vreme nu să

ITY
sfărșă în Divan aici în pământul Moldovii, fără numai să
numea mezat, când era publicație și țădula a Domniei ca
să să scoată lucrurile la mezat, și telalbașa străgănd acele

RS
sau pe olițăle orașului și dare vânzării făcându-să unde era
voința vânzătorilor cu adunare acolo a cumpărătorilor care
să adaoge întru dânșii. Acest felio de mezat întocmai precum
și la celelalte persoane ce au vrut să-s mute din patrie s'au
VE
făcut întru lucrurile acestii familii. Cu mult mai în urmă
s'au hotărât în Moldavie a să sfărșă mezaturile, adică în
domnie Domnului Calimah. Iar pentru prețuri nu poate să
NI
să zăcă că au fost nemăsurate după vreme pentrucă și în
răport să arată pildile vânzărilor a Exțelenției sale ghenă­
LU

ral maior Catargiu catră dumnealui vorn. Rosăt și a dumi-


lui polcov. Balș către dum-lui hatm. Răducanul. Dar mai
sănt și altele care cu asămine prețuri, ci era următoare în
vreme acea au făcut vânzare, precum extelentie-sa ghenăral
RA

Sturza ce ș’au vândut toată avere sa, care acum cu înmul-


țăt prețu să poată cumpăra, pentrucă s'au micșurat cursul
monedii și s’au înălțat veniturile moșiilor. Poate să să soco-
NT

tiască că în avere cniazului Cantacuzino luminare sa Dom­


nița soție sa ce însuș de la sine s-au arătat epitrop nevăr-
snicilor la inplinire celor după trataturi rânduite au făcut
CE

mai multă luare aminte, poprind supt chip de tăinuire cele


mai cu venituri în vreme acea moșii, și tăgani, pentru că nu
au găsit prețuri îndestulate, nefiind cumpărători ca să de
mai mult precum Movilăul, Baea și Larga, cu țiganii și alti-
/

le arătând ocarmuirea că s’au vândut și aceste, pentrucă


intralt chip nu pote să rămăe neîmplinire tratatului păcei.
SI

Și au vândut întru adevăr fără iconomie celi mai cu pu­


țin venit.,Și cu toate că nici temeio iaste cătră cumpărătorio
IA

numai voința cneinei, nici întemeerea sămțirei cniazului


CU
RY
13

RA
Cantacuzino, ce sa zice că au fost bolnav atunce, ce tot
temeiul razămă pe tratat, pe poblicație, și pe adiverința ghe­

LIB
neral consului și pe întărire Divanului și a Domnului. Dar
să alăturiază și o tălmăcire a unei cărți ce să socotește a fi
iscălită de însuș cniazul Cantacuzino după încredințare so­
ției sale, scriind cătra dum. vist. Iordachi Balș asupra schim.

Y
bului ca să-i să lasă o parte de loc din moșie Turiatca fără,
altă plată, adică arătându-ș cugetul de mulțămire pentru,

IT
celi urmate.
4 lea. De s’au fost păzit la vânzare aceasta pravelile

RS
hotărîte la așa întâmplare, după care vânzare această trebuea
a să săvârși numai întăio de trecire vadelii aici de 6 luni,,
numărând pe zioa publicații ce s'au făcut în pricina aceasta

VE
și trebuea a să face pentru toată avere, atăt ace mișcătoare
căt și ace nemișcătoare ce au întrat în vânzare cu amărunt.
izvod. Asămine supt a căriea ocârmuire au fost atunce avere
NI
aceasta și cui s'au fost dat pentru ocârmuire această socoteală.
Răspuns. In ponturile cele de mai sus să cuprinde și
U

răspunsul acestui pont asupra pravelilor și asupra acelor ce


s-au arătat vânzători, și într'un cuvânt să poate arăta că în
vânzare au fost pravelile pământului, iar vănzătorio au fost
AL

tratatul și ocârmuire. Iar pentru vade de 6 luni nu să înță-


lege cea ce ar voi să să descopere, căci vadeaoa de ar fi
fost prin țădula mezatului care nu să găsăște cu bună samă
TR

au fost pentru săvârșire a toată vânzare și a pricinilor fa­


miliei. Dar în publicație ce s'au făcut de cătră Domnu prin
cerire boerilor căimacami, care iaste trecută în condică la 4
EN

Ione a anului 1792 să arată că la sfârșitul lunei Ionie, întru


care era scrisă carte era hotărâtă ' vânzare pentru cumpără-,
tori. Iar amestecare ocârmuire nu au avut de a lua avere
/C

în stăpânire sa, decât numai prin publicație a o scoate vân­


zătoare prin purtare de grijă a cneinei și în știința a ghe-
naralului consul.
5 le. De cătră cine anume s-au fost alcătuit condica ce-
SI

să alăturează, și după care urmare s-au iscălit în condica


aceasta marturi vorn. Iordache și hat. Costache Ghica ce au
IA

intrat în stăpânire a părței ce mai mari a averilor noastre


CU
RY
14

RA
după legăturile de cumpărătură. De cine anume aceste s-au
fost iscălit. Asămine de s-au arătat în condica pomenită

LIB
pentru avere ce s'au vădut aceli sumi care să arată în do­
cumenturile ce întăresc dreptate cumpărătorilor și de s'au
arătat în aceste documenturi însuș ace sumă de moșii care
s'au arătat în izvodu pentru averile ce s'au însămnat spre

ITY
vânzare prin mezat.
Răspuns. Fiindcă condica nu s'au văzut, nici răspunsu
asupra pontului acestue nu s’au putut face, nici condica acea
nu iaste făcută de catră ocărmuire, ce de cătră însuș familie.

RS
6 le. Prin jaloba ce au dat în anul 809 Maio 12 cătră
procatohul înalt Extelenții voastre d. sfetnic de taină sena-
torio și cavalerio Serghie Cușnicov fratile mieu cel mai mare
VE
polcov. Grigorie cniaz Cantacuzino au arătat pierdire celor
mai multe scrisori a familiilor noastre, ca să ni să dea nouă
dreptate a le arăta în urmă după trecire vremii pentru pre-
NI
țensie noastră în pricina aceasta. Pricina iaste întracestaș
chip, după cum să arata mai jos: întâmplându-să de s’au dus
LU

tatăl mieu din Moldova în Roșie s'au fost dat în anul 1792
spre pază logof. Iordache Ghica scrisorile ce să arată mai
sus, care să află în doâ lăzi încueate cu broasce pe dinăun­
tru și cu lăcăți pe dinafară pecetluite cu pecete mareei fa­
RA

miliei mele și legate înprejur cu frănghiea. Aceste lăzi s’au


trimis prin logof. Bran la casa răpoosatului vel logof., prii-
mindu-să din porunca răpoosatului de cătră logof. Burche
NT

s’au pus în giabgiriol casăi aceștie față fiind d-lui vorn. Du-
mitrache Ghica, fiol răpoosatului vel logof. Aceste lăzi s'au
fost descuiat fără știre noastră după cum se vede din ară­
tare fratelui mieu. Adevărul aceștie prin videre să dovedește,
CE

căci atunce la săvârșire vel logof. Ghica de cătră familie


me s’au fost cerut ca să i să de înapoi arătatele lăzi, de la
fiiol răpoosatului dum-lui vorn. Dumitrache Ghica. Apoi
dum-lui au dat maicei mele din acele lăzi numai o ladă, dar
/

și acea descueată, fiind întrănsa numai cinci scrisori, și tot


SI

atunce au și arătat cum că lăzile ce să ceru de cătră noi


s'au fost mutat după moarte tătini-său în casa frătine-său
IA

dum-lui logof. Costache Ghica împreună cu avere răposatu-


CU
Y
AR
15

lui ce mișcătoare, pe care s'au fost încredințat d-lui logof.

R
Costache Ghica a o dispărță între clironomi. După acest

LIB
răspunsu trebue să să socotiască cum că lăzile ce să ceru de
cătră noi s'au fost descueat îu casa d-lui logof. Costache
Ghica. Dar fiindcă aceste lăzi s'au încredințat spre a să păzi
răposatului fratelui d-sali, apoi spre a să înfățișa adevărul

Y
eu acum îndrăznesc cu plecăciune a ruga pe înalt Extelenția
voastră, milostivul mieu stăpân, ca să binevoești a arăta la

IT
întâmplarea aceasta familiei mele ajutorio dându-să poroncă
cum să cuvine spre a să lua atăt de la clironomii răposatu­

RS
lui vel logof. Iordache Ghica, căt și de la fratile lui dum-lui
Costache Ghica răspunsuri după arătare noastră, ca cu acea­
sta să ni să aducă înlesnitoare mijlocire a înfățășa cine anume

E
au descuet fără știre noastră lăzile arătate mai sus ș'a găsi
scrisorile ce au fost în acele lăzi, între care eu nădăjduesc că
IV
voio găsi pre trebuincioasele în pricinile noastre documenturi.
Răspuns. Spre răspunsul acestui pont să alăturiază în
UN

tălmăcire însus răspunsurile înscris atăt a d-lui logof. Cos­


tache Ghica, cum și a d-lui vorn. Dimitrache Ghica care au
priimit și carte de blăstăm dipi care să alăturează copie.
Gherasim Episcop Romanului
AL

Const Balș logof. Sandu Sturza hatm.

IV.
TR

Milostivul meu gosudario


In vreme ce am fost eu în Eș atunce cănd să vinde
avere noastră în anul 1792 Aug. 6 am făcut schimb cu d-lui
EN

vorn. Teodor Balș în vreme cărue schimb, cănd eu D-v. am


dat satele aceste, adică Bălțăteștii, Mănzăștii, cătră care să
mai număra și satul Hangul cu munții și Grumăzăști și peste
/C

aceste și cinci mii lei și un sălaș de țăgani. Atunce și d-lui


vorn. Teodor Balș în locul acestora a hotărât să mi să de din
hotariol stăpânirii chesaricești satul Cadovești. Dar fiindcă
după ce s'au făcut între noi această alcătuire, eu nici păn
SI

acum satul acesta Cadovești nu-1 stăpânesc din pricină că


d-lui vorn. Balș l-au dat în orănda pe 6 ani și pe toți acești
IA

bani au luat și banii toți înainte și că după putere tocmelii


CU
RY
16

RA
aceasta d-lui vorn. banii orăndatoriolui înapoi nu-i dă, apoi
și orăndătorio iarăș cu acelaș cuvânt satul acesta nu mi-1 dă

LIB
la stăpânire. De altă parte d-lui vorn. Balș iată acum doi
ani de cănd depi mai sus numitele satile noastre să folosăște.
Drept acea cu plecare poftesc pe d-lui milostivul meu
gosudario ca pentru o pricină ca aceasta să dei jalobă la

ITY
locul cel de giodecâtorie și aceasta mai sus schimbâtură
după nețănere a d-lui vorn. Balș de legătura tocmelii prin
legioită răndueală să-s străce și aceli a meii sate și banii
aceli cinci mii lei și sălașul cel de țăgani să-s ea înapoi de

RS
la d-lui și apoi după ce să vor lua de _Ja d-lui satele aceste
cum și toate celilalte să nu treacă vreme ce într'acelaș ceas
să mă înștiințați, iar eu încă din parte me nu voi lipsi să-ți
VE
scriu D-li pentru cea ce să va căde să să facă cu dănsele pe
urmă. Pentru aceasta dar iată eu te fac pe d-ta întru toate
deplin puternic și îți dau și creditul mieu, și în ce chip vei
NI
faci d-ta lucrare cu această pricină, eu nici o pricinuire de
cuvânt din parte me voi faci.
Am cinstă a rămâne cu cinstire milostivul mieu gosu­
LU

dario cătră blagorodniea voastră plecată spre slujbă.


(iscălită cu măna sa)
Cneghina Ralu Cantacuzino
lonie zile la anul 1794
RA

Această carte de creditări să cuvine a să da blagorodii


săli D-lui a coleghii asesor Ioan Macarescu
La anul 1794 Ioni în 30 zile această carte a cneghinei
NT

Ralu Grigorievnoi soției a energhiticosului șebs. sfetnicul a


celui mai de sus a gubernii Peterburgului al doile diparta-
ment a giodecătorii cei mai de sus cinovnici a curții cniaz
CE

Matei Cantacuzino s'au înfățoșat și s’au arătat că este cătră


al collegiei asesor Ivan Ivanovici Macarcscul, și că în sfărșitu
cărții aceștie este iscălită însuș cu măna strălucirii sale
iscălit Vasilie Climencov
/

secretar Ivan Marcov


SI

canțelerist Gavril Vitiod


De pe limba rosienească pe limba moldovenească am
IA

tălmăcit la anul 1811 Dechem. în 6 zile clocer Pav. Derbu-


(Urmează)
CU
RY
RA
LIB
DIEEIIIE JURI DIN ARHIVA CONSILIULUI EPARHIAL—CHIJIHKO

TY
de CONST. N. TOMESCU

SI
Rescrlptul împăratului Alexandru, pentru oprirea Mol­
dovenilor de a trece Prutul în Moldova, cu făgăduințe

R
de îmbunătățirea soariei lor.

VE
„Preasfințite Exarh Mitropolit Gavriil.
Intrînd supt stăpînirea Rossii lăcuitorii Basarabiei, au
NI
cîștigat dreptate asupra tuturor îndămînărilor, care se pot
aștepta dela o ocîrmuire, ce să povățuește cu învățăturile
LU

sfintei credinții Noastre, și lucrează după pravelile celor


mai bune năravuri și a dreptei judecăți.
Aflindu-mă întru această plină socoteală, am așăzat Eu
întîieașdată o vremelnică ocîrmuire în Basarabia, puind te-
RA

meiu aceștii ocîrmuiri, cele de demult a ei obiceiuri și pro-


nomii. Ne întrînd în cea desăvîrșită a ei Obrazovanie, Eu
am vrut mai înnainte a fi încredințat din dovezi, și am aș­
T

teptat, ca vremea și stările împrejur, precum și cele adevă­


rate înștiințări, pentru toate să-mi arăte Mie, ce urmări să
EN

cade a să aștepta dela această cercare.


Deosebit de aceasta, Eu am ertat pre toți lăcuitorii a-
ceștii Țări în trei ani, de feliuri de nemijlocite dări, cu acest
/C

scopos, ca fără zăbavă să fac mai bună starea lor, și ca du-


cîndu-i pe rînd de la o îndămînare la alta, să gătesc pentru
dînșii o îndoită facere de bine, cu feluri de obște folosi­
SI

toare așăzări.
Insă spre cea mai mare a Mea măhnăciune m-am în­
științat prin îusuș vrednic de credință chip, că scoposurile
IA
CU
RY
RA
18

Mele nu s-au împlinit, și că neorînduelile, mai ales d.ela o


vreme, s-au întins pînă la cea mai mare treaptă, încît multe

LIB
nevinovate familii a liniștiților lăcuitori, lăsindu-și lăcașurile sale,
iși caută scăpare peste hotar. Toate acestea întorcînd cătră
sine a Mea luare aminte, Mă îndatoresc a lua alte măsuri,
ca răutatea cea făcută să se șteargă, și să se întemeiază pen­

ITY
tru lăcuitorii Basarabiei, în vremea viitoare, o soartă potri­
vită cu dorințele lor, care aseminea în cea deplină măsură
sînt și ale Mele.

RS
Drept aceea am hotărît, să trimet către dînșii un Ci-
novnic împărătesc, împute rnicindu-1 cu o deosebită dela Mine
putere, și dîndu-i lui toată a Mea încredințare, el va fi mij-
locitoriu, prin care Eu voesc însuș a ști foarte cu de amă­
VE
runtul starea lucrurilor, și a aduce însfîrșit spre înplinire, cele
priimite de Mine măsuri, pentru bună starea a aceștii Țări.
Scoposul Mieu stă întru aceasta, ca să-i dăruesc ei o
NI
politicească ocărmuire potrivită cu năravurile, obiceiurile,
și legiuirile ei. Toate stările lăcuitorilor au o întocma drep­
LU

tate asupra aceștii Moșteniri a strămoșilor săi, și asupra


bunei voinții Mele către dînșii, și toți, adecă : ' Tagma Du­
hovnicească, Boerească, Neguțitorească, și norodul, să cade
să cîștige o întocma apărare și ocrotire întru această noao
RA

Obrazovanie, liniștitului lucrătoriu de pămînt, cum și aleș-


verișurilor și neguțitorilor să va da cea deplină ocrotire. Eu
voiesc ca această roditoare Țară să se însuflețască cu o noao
T

viață, și aștept aceasta dela osărdiea înputernicitului Meu,


și dela cea cu un suflet înpreună lucrare ' a tuturor lăcuito-
EN

rilor Basarabiei.
Dorind ca ei să fie mai înainte înștiințați de o așa a
Mea pentru binele lor hotărîre, Eu mă întorc cătră Preo-
/C

sfințiea voastră, poroncind, ca toate aicea însemnate să se


tălmăcească în limba Nației, și prin glăsuirea bisericească
să se facă auzite în toată păstoriea, cea încredințată Preo-
SI

slințieivoastre, ca să cunoască Tagma bisericească, Boerii,


și tot norodul, prin slujitorii sfintei Biserici, că ochiul Mieu,
IA
CU
RY
RA
19

cel iubitoriu de fii, asupra lor privighiază, și eu am purtare

LIB
de • grijă, pentru ca ei să fie fericiți.
Preaosfmțiilorvoastre de bine voitoriu.
Alexandru.
In Sanctpeter’ourg.

TY
Anul 1816
Aprilie 1 zi.
Acest înalt împărătesc Rescript, trimis Preaosfințitului Exarh Gav-

SI
aăil, Mitropolit Chișinăului și Hotinului, s-au tălmăcit intocma depe cel ade­
vărat Rossienesc Moldovenește și s • au tipărit în Exarhiceasca Tipogralie
a Basarabiei.

ER
Anul 1816 Mai 2 zile.
Am copiat rescriptul după un ex. imprimat, cu caractere chiri­
lice, aflat în dosar și semnat, pentru conformitate, de „protoierei l ca­
IV
valer Petr Cunițchl
*. Prima filă din dosar este dispoziția mitropolitu.
lui Gavriil, scrisă de mină în l. rusă și iscălită de mitropolit, în care
arată că a primit rescriptul „privitor la bunăstarea poporului provin­
UN

ciei locale basarabene", că el adispus împrăștierea rescriptului la


toate bisericile, că acesta s-a tipărit în exarhala tipografie în 880 ex. in
moldovenește și 180 ex. în rusește, care să secitiască în cea dintâi du­
minică sau praznic după sf. Liturghie „pentru a fi auzit de tot noro­
dul", slujindu-se cuvenitul Te Deum de mulțămire către Domnul cu
AL

plecare de genunchi la citirea molitfei și trugere de clopote, și apoi


rescriptul să se așeze într-un loc potrivit în biserică.
Pe o altă filă e conceptul ordinului către protopopi, ce a însoțit
TR

rescriptul. Din lista cancelariei se vede că s-au trimis: protopopu­


lui Costin 104 ex.. Rodostat 158, Mahovschl 43, Șamraevschi 62, Sta-
mate 77, Casianovici 44 ex., Vasilievici 41, Maleavinschi 63,Batcu și Bal-
taga 30, Glizean 24, Dimitrlu și Isaia 60, Onisifor 11, arhimandritului
EN

blagocin Chirii 16 ex., Onisifor igumenul 11, și cîte 1 ex. arhimandriți­


lor Gavriil al Căprienii și lui Serafim. Dar dintr-un răspuns al arhie­
piscopului Grigorie al Armenilor din Basarabiei, rezultă că și el a pri­
mit 6 ex, ca să traducă în limba armenească, ceeace a și făcut și le-a
/C

trimis tuturor „locurilor, unde, locuesc numai armeni, deși ei înțeleg și


limba moldovenească".
„Măhnăciunea" împăratului era îndreptățită, căci Moldovenii ba-
sarabeni, în vremea celor 4 ani de stăpînire rusească, au tot dat năvală
SI

peste Prut, la frații lor. Au plecat familii, lăsîndu-și toată agonisita


lor aici, au trecut preoți, s-au dus de aici cărți, obiecte de cult, chiar
și catapetezme, ajungînd unii locuitori să ceară a-și trece dincolo pînă
IA

și biserica lor. Era o adevărată „scăpare peste hotar"


(dosar nr. 189/1816).
CU
RY
RA
20

Un locuitor din satul Baccealăia se plînge mitropolitu­

LIB
lui că „avînd eu o fiică din coșul meu... di 14 ani vrăsta ei
și trăindu aproape di mine un om... ■ căsătorit, pentru cari
mie nici în grijă mi-au fost, dar el s-au apucat și au scos
pre copilă din minte și făcând păcat au făcut și un prunc. .
Deci eu sămțindu, am păzit pănci au născut pruncul, pen­

ITY
tru ca să nu mai fac și alt păcat". Protopopul îi făgăduise
în două rînduri că va veni spre a-i „face dreptate", dar la
trimis pe blagocin, care „luînd sama, l-au îndatorit (pe cel

RS
vinovat) ca să-mi dei 30 di lei și eu să-mi strâng păcatile
și m-au făcut di am dat carte de înpăcare"... Dar, după
puțină vreme, blagocinul „mi-au luat și acei 30 di lei și am
rămas și ocărăt și cum i mai rău". Mitropolitul ordonă ca
VE
blagocinul să fie adus la Chișinău.
(dosar nr. 179/1816).
NI
„Preotul Pavil Romănescu din satul Cogălnicenii țin..
Orheiului“ se jeluește către mitropolit împotriva stăpînului
LU

moșiei loan Hărțăscu, că i-a răpit niște nuele, 10 știubeie,


și, pe cînd preotul era cu plugul la cîmp „unde mi-au a­
rătat el, și arând eu până ameazi zi, au venit o slugă a stă­
pânului ca să mă scoată de acolo, să nu mai ar, care viind,
RA

au început a mă înpingi, a mă sudui și a mă bagiocori, în-


pingăndu-mă, mi-au sărit potcapul din cap în picioareli boi­
lor și m-au și izgonit de acolo, zicând stăpănuul că pănă la
NT

anul să-m caut alt popor...“


La cercetare s-a mai găsit că acest proprietar Hărțăscu
a urmărit pe preot și în casa unuia Peștereanu, unde „au
l-
CE

început a-1 zsmulge și a-1 înpingi și cu o mănă îl ține pe


preot de pept și de barbă și cu ceea mănă 'i-au luat un
galbăn din buzunari și l-au dat lui Costantin Balica, și preo­
tul a rămas plăngănd... încă mai zicând că preotului numai
/

capul i să ferește, iar altă tot i se face, pănă și sodomei


SI

să-i facă... și să vede că înteres n-au avut... numai să-1 de­


faime și să-l batjocorească și să rămăi numitul preot sărac
și popușoei nesămănați..."
IA

Mitropolitul, după cîteva noi cercetări și mărturii, a


dat cazul în judecata Dicasteriei sale exarhale, care a pro­
CU
RY
21

RA
pus și s-a aprobat ca : 1. ancheta făcută în original să fie
trimisă guvernămîntului regional al Basarabiei, 2. care să

LIB
oblige pe moșierul Hărțăscu să despăgubiască nuelele, meiul
distrus de vite, varza stricată, iar stupii să-i înnapoieze
preotului, și 3. pentru samavolnicia lor, ocărîrea preotului,
ultrajul și lovirea, să se procedeze cu cei vinovați, moșierul

ITY
și argații lui, și pentru hulirea religiei creștine, potrivit legi­
lor ; 4. moșierul și frații săi, cari - s amestecați în această ne-
priință, să fie puși sub observația aspră a legilor, că să nu
mai pricinuiască samovolnicii și asupriri, ca slujitorii bise­

RS
ricii să fie apărați, lăsîndu-i să se bucure liber ' de toate
avantajile, ce se conferă clerului basarabean prin Innaltul
statut ; în fine 5., avînd în seamă ura ce poartă moșierul
VE
Hărțăscu împotriva preotului Romănescu, și ca pe viitor
preotul să fie liniștit, el să-ș caute alt loc preoțesc vacant,
spre a fi numit acolo, aducînd cuvenitul consimțământ al
parohienilor.
NI
Protocolul Dicasteriei din 1818 a fost semnat de pro-
toiereu Petru Cunițchi, protoirereu Stavrachi Costin, pro-
LU

toriereu Teodor Oghinschi și eclesiarh igumen Sinesie.


(dosar nr. 180/1816)
RA

Mărturie falșă ăia vina beției.


Consistoria eparhiei Podolia-Rusia se îndoia de mărtu­
ria de cununie a unui tînăr, din Tarasova, țin. Sorocii, cu o
NT

fată din Cricovul moldovenesc. Dicasteria din Chișinău dă


poruncă să se cerceteze ; protopopul întreabă pe preotul Ne-
culai, pe dascăli, țărcovnici și locuitori, și nimeni nu cu­
CE

noștea pe acei tineri. Dar venind la satul Poiana de gios, a


întâlnit pe un cunoscut „dascăl rus, ficior de preut din ceea
parti“, care plăsmuise o mărturie falșă de cununie în schim­
bul a 16 lei. Protopopul arătînd oamenilor și preoților măr­
/

turia scrisă ca din satul Tarasova, ei au găsit că seamănă


SI

scrisul cu al dascălului rus ; „chemîndu-1 de fați și el au zis


că slova samănă cu a lui, dar nu țini minți, zăcând că doară
IA
CU
RY
22

RA
de au fost bat; și adivărat că ești mari pătimaș de beții și'
cu alti daruri răli...“.
(dosar nr. 18511816).

LIB
Dorul după Moldova.
Preoteasa văduvă Tofana din Hănăsenii, țin. Codrului,.

ITY
se tînguește așa că mitropolitul Gavriil : „După ci m-au osîn-
dit Dumnezeu și nu m-au lăsat ca să trăescu și eu cu casa în­
treagă ca alți, iată trei ani di cănd au răposat preutul și eu

RS
pitrecănd az în nevoe și în gre supărare, m-am apucat și am
văndut, ci am mai avut, neavînd pre nimine, fără numai o
copiliță și avănd eu părinți peste Prut, am cugetat ca să
mergu la părinții mei, me-am luat copila în brață, avănd și
VE
12 sute di lei cu mine, și ducăndu-mă, am trecut pi ghiață și
cînd am ajuns di ceia parte pre mal, m-au văzut donțăi și luîn-
du-să după mine, m-au agiuns și me-au luat păn într-o păra
NI
tot, și răportuindu la gheneral au zis, nemic să nu-mi po­
prească, ci să de tot, iară po[l]covnecul acel donțăilu nu vra
LU

să mi-i de, zice ca să-i dau 2 sute din lei lui și să-mi dei
cili zece. Deci, rog mila i. p. v., pre milostive Stăpâne, ca
să vă milostiviți spre mine păcătosa, să se pue la cale, ca
să nu rămăiu osândită și mare pomană va rămâne".
A

Mitropolitul a scris guvernatorului Garting.


TR

Din dosar se vede că paza graniței acolo, pe malul ba­


sarabean, o făcea regimentul n. 2 de cazaci din Orenburg,
comandat de esaulul Vstomnicov. Pînă la cercetare, banii
se păstrează, și poate din ei o parte să se dea, drept recom­
EN

pensă, cazacului care a prins pe văduva.


(dosar nr. 184/1816).
/C

Parohia sf. Nicolae din Bender în 1815 avea 2 preoți,


1 diacon, 1 diac, 1 ponomar, cu 148 gospodării, în care lo­
cuiau 750 bărbați și 611 femei, în total 1361 suflete. Pentru .
aceștia s-a mai hirotonisit 1 diacon.
SI

(dosar nr. 192/1816).


IA
CU
R Y
23

RA
In satul Rîșcovu, jud. Orhei, era hramul „Intrarea în
Biserică" cu clădirea de lemn pe temelie de piatră, și slu-

LIB
jiau în ea 1 preot, parohia avînd 35 gospodării, cu 94 băr­
bați și 72 femei, deci de toate 166 suflete.
(dosar nr. 194/1816).

ITY
Regimentul rus 27 Infanterie Egherschi a ridicat în ce­
tatea Hotin o biserică cu hramul „Pogorîrea sf. Duh", dar
nu avea în primăvara 1816 nici veșminte, nici sf. vase ; co­
mandantul cere dela Mitropolie un antimis.

RS
(dosar nr. 195/1816).

Sătenii Ștefan Vornicul, Iftimie Pătrașcu și Parfeni


VE
Galga din satul Vălcineștii, țin. Orheiuluii, scriu că au o
„biserică cu totul veche" și toți locuitorii „voim a face alta
din nou cu timilie de piatră, durată de lemn, cu hramul sf.
NI
ierah Neculai...". Mărturia sătenilor au nume de: Ursu, De-
leanu, Părțacu, Ghemu, Zbărțu, Lupu, Tălmazu, Crăciun,
Pușcașu, Pătrașcu, Curmei, Ciumașu, Racu, Brahă, Cananou,
LU

ș. a. Mitropolitul Gavriil scrie rezoluția: „Să dă voie și bla.-


goslovenie a să face biserică nouo în locul cei vechi, și cea
veche să rămîie cu țintirimul pentru îngroparea morților.
RA

Insă pentru cea nouo, ce va să se facă, să ni se dee plan


întîiu, și după aprobațiea planului, să se trimată și ucaz, pen­
tru sfințirea locului, fiind că la multe locuri aici să face bise­
ricile prea proaste și fără cuviincioasa rănduială".
T

La Mai 1816 planul era aprobat și sfințirea locului o


EN

făcea blagocinul Ștefan din Sireți, ' iar biserica a fost gata la
1819, cu toate cele necesare, și în ziua de 2 Februarie 1819
este sfințită.
/C

(dosar nr. 197/1816).

O petiție de scutelnic, scrisă și semnată propriu : „Cu


lacrămi ferbinții caz la mila și bunătate p. s. v., milostive
SI

Stăpâne, în vreme că eu mă aflu ficior de preot a părții bi­


sericești cum și neamurile mele să află tot cu cinul preoții,
IA
CU
RY
24

RA
fac mare rugăciune pr. s. tale ca să fiu pus la orăndueală ca
de un palimar la o biserică, de nu s-a pute la biserica din

LIB
satul, unde săntu eu cu lăcuința, măcar la altu satu, unde
mă voiu pute înpaca, numai să am blagoslovenie de a-m căuta.
Cum și acu mă aflu tot om sfintei mitropolii că săntu scu-
telnec, dar în vreme că săntu nem de preot, mă rog milii și

ITY
bunătății pr. s. v. ca să fiu pus la o cale în rînduială și mari
pomeniri va rămîne pr. s. voastre".
Semnează „Gheorghi sin diecon Lupu din sat Văsieni".
Mitropolia îi dă încuviințare să-ș caute loc „iar pînă

RS
cînd își va afla loc, nu are voe nimi de a-1 tragi la bir sau
la havalelele țării"...
(dosar nr. 18011816).
VE
Protopopul Teleneștilor raportează, destul de mîhnit și
îngrijat, despre „nesupunere preuților din satul Vărzărești că
NI
pănă-n vreme aceasta — 23 Aprilie — încă n-au trimes izvodul
vidomostiilor de ispovedanie... dar nici o gătire de piiatră
nu fac,1 ci au mai pus și pe alte sate la cale, ca să vie la
LU

Oecasterie, să ceară voe până după ce vor eși boii din plug,
să fie așteptați, dintr-a cărora pricină să face stinghireală
poroncii, la care aceste toate este pricină un preut gras și
RA

nesupus, de smintești și pe tovarășii săi. Că ce negustorie


n-au rămas nefăcută de dinsul: astă toamnă au avut piste 14
mii de ocă de perjă și vro 2000 de vedri di vin, căruia îi
este numile Filon. Mă rog să să trimată poroncă cătră mine,
NT

ca să-l trimăt să i să facă înfrănare"...


Viedomostele se cereau dela preoți pînă la sfîrșitul lui
Aprilie, cînd se expediau din toate părțile la Dicasterie, ori
CE

din alt raport se vede că numitul preot le-a adus abia la 5


Mai. Protopopul a stăruit ca preoții să-și facă datoria „căci
eu și blagocinii mi-am omorât caii, alergând pănă cănd
am pornit și la piiatră, poroncindu-li-să a-ș faci și rasăle
i-
/

cuviincioasă"...
SI

Cei trei preoți: ierei Ursul, Ulinici și Necula au fost


aduși la Chișinău. Aici ei, pe deoparte, cer să fie trecuți în
IA
CU
RY
25

RA
altă blagocinie, căci părintele blagocin din Unțăști „umblă
să ne răsăpască din numitul sat cu pările... că nu ne supunem

LIB
poroncilor"... iar pe de altă parte, dau „adevărat și încre­
dințat zapis.. la cinstita Dicasterie, • precum să să știe, că de
acum înainte ne vom supune protopopului și blagocinului, la
toate cele ce ni va poronci, iar cînd nu vom £i următori

ITY
acestui zapis, atuncea să fim canonisiți după greșala, ce
vom faci"....
{dosar nr, 187/1816). Nota 1. Clericii erau chemați să care peatrS,
cîte '/zstînjen dela Cricova, pentru școlile de obște .—dosar nr. 127/1816)-

RS
In satul Căcărezenii, țin. Orheiului, erau două biserici,
iar la Isacova numai una. Locuitorii de aici înmulțindu-se,
VE
pînă la 124 de case la 1816, au. cerut blagoslovenie să mute
dela Căcărăzeni una din biserici. Și l-au împuternicit în acest
lucru pe unul Sava Bobeica. Biserica aleasă de mutat era în
NI
„Căcărăzenii de gios și avea 5 stînjeni lungul, 2 st. 3 palme
lărgime și 1 st. 2 palme înnălțime, catapeteazma de pănză,
veche, 4 icoani cu polile lor de lemn nouo în biserică, 2
LU

icoane în tindă de lemn vechi, vasi de cositor, cărți, veș­


minte nu are, lemnul dela temelii în sus ești bun, în amnari
făcută și cu nueli îngrădită, sus ari 2 rânduri grinzi, bolta
RA

ești de scînduri de tei, bună, noao".


Și s-a aprobat mutarea acestei bisericuțe.
(dosar nr. 175/1816).
T

Numirea de dascăl sau de epitrop la Iași ca și la Chi-


EN

șinău se dădea, în urma cererii candidatului și a aprobării


chiriarhale. Formalitățile ce urmau, eu le-am arătat în a­
ceastă revistă. Aflăm într-un dosar, că i se da candidatului
/C

însă și o carte de numire, imprimată, care se complecta cu nu­


mele lui, cu hramul bisericii, satul și ținutul unde se ducea.
Și acest formular a fost introdus la lași de mitropolitul-exarh
Gavriil; dinei vedem că episcopul vicar Dimitrie avea acolo
SI

grija acestor așezări, și candidatul era supus în prealabil unei


cercetări în Consistorie. Dăm aci textul în întregime :
IA
CU
RY
26

RA
„Dela Duhovniceasca Consistorie a Mitropoliei Mol­
daviei.

LIB
Din porunca preasfințitului Episcop al Benderului și
al Akermanului, Chirio chir Dimitrie, Vicarie al Mitro­
poliei Moldaviei și Cavaleri, arătătoriul aceștiea anume. . .
fecior... din satul... dela ținutul... fiind rînduit în Con­

ITY
sistorie ca să i să facă cercetare și să se rînduiască a fi slu- •
iitoriu la biserica cu hramuL.. din satuE.. în slujba. ..
Pentru care Consistoriea, cercetîndu-1, l-au aflat vrednic de
aceasta slujbă.

RS
Drept aceea, în puterea stăpîneștii poruncii s-au așăzat
de Consistorirea Mitropoliei Moldaviei numitul. . . la bi­
serica din satul arătat în slujba... Și s-au îndatorit, ca să-ș
VE
aibă petrecerea sa cinstită, neabătîndu-să la urmări înprotiv-
nice și necinstite, cum și la biserică să se afle nelipsit cu
slujba aceasta, îndeplinindu-ș slujba cu toată oserdiea și su­
NI
punerea cătră preoții bisericii, la care s-au rînduit, și ca un
slujitoriu bisericii ce s-au rînduit (și ficior de preot sau țăr-
covnic) fiind, să nu fie supărat cu vre o dare de bir, sau cu
U

alte havalele a Țării.


Pentru care din porunca preasfinției sale i s-au dat la
AL

mînă această mărturie, iscălită de asesorii Consistoriei și în­


tărită cu pecetea numitei Judecătorii.
S-au dat în Iași, la anul 18. . . luna. . . hile.
TR

Notă. Pecetea este ovală de fum, a „Consist. Mitropolii Mol­


daviei1808". Exemplarul e datat la 1812 Iunie 12.
Semnează: Chirii arhimandrit, întâiul asăsor Consistoriei
Mitropoliei Moldaviei
EN

Teodor, sachelar Mitropolii


Antonie Eftaxius
Asăsor și blagocin ierei llie Gorițin.
{dosar nr. 178/1816).
/C

Cererea medelnicerului Lupu Rosăt pentru biserică.


SI

„Fiindcă bisărica din satul meu Țigăneștii di la acest


ținut al Orheiului ești slabă și pornită di învechimi ei, rog
IA
CU
RY
27

RA
pe î. p. s. voastră a mi să da blagoslovenii să o prifac întralt
loc, mai cu îndămănari cilor ce aliargă spre închinăciune".

LIB
Mitropolitul Gavriil aprobă „a să muta biserica, însă
la 1 oc cuviincios și cu cuviincioasă zidire"...
{dorar nr. 159/1816).

ITY
Femee travestită în bărbat.
...»O femei Tătaiana, ce-au fost venit de vr-o lună-doo-
la păhărneceasca Ilena din sat Săreții, în port ca strai băr-

RS
bătește, de care nici d-nei n-au știut-o de femei, și ea au
fost îngreunată și au fost într-o cuhne culcată și au lovit-o
de făcut și au eșit într-o noapte afară, neștiindu-o nime și
au făcut doi copii. Și ei a daozi au găsăt-o bolnavă și au
VE
întrebat-o de ce-i rău, ea n-au vrut să arăte; apoi mai tărzău
au văzut bătând ciorăle într-on țarc și au mers acolo și au
aflat copii morți, și unul mâncat de căne și scobet și de pă­
NI
sări... și am pus cercetare... ea mi-au arătat că i-au făcut vii și
i-au lăsat acolo în troian mistuiți... și am pus de s-au îngro­
LU

pat"... raportează preotul satului.


Femeia a fost trimisă la Dicasterie pentru judecată.
{dosar nr. 151/1816).
RA

Se plînge soția că bărbatul ei „dela început au cunoscut


că este pătimaș, să udă în așternut și ești și bețiv... din
zestri dila părinții mei mi le-au băut,., nu-mi poartă de grijă
NT

ca alți gospodari... dacă nu va fi dispărțire de dânsul, măcar


să fie el silit a-m purta de grijă... avănd și on copil făcut
cu dânsul"...
CE

Mitropolitul ordonă „să se pue la cale pe jâluitoare


cu bărbatul ei".
{dosar nr. 15711X16).
/

Un preot Filip din țin. lașului (Bălți) avea livadă de


SI

perje și vie, El vindea un leu vadra de vin și 7 lei jumătate


suta de ocă de perje.
{dosar nr. 173/1816).
IA
CU
RY
28

RA
Un alt preot Dimitrie Stoianov, dela biserica grecească
sf. Sofia din orașul Herson, cerea în 1816 a fi numit la nou

LIB
zidita biserică sf. Gheorghe din Chișinău. Intr-un scris în­
grijit, în rusește, el arăta că s-a născut în imperiul turcesc,
lîngă Adrianopol, anume în satul Derventul mare; un ma­
cedonean, poate un romîn, un fost Dimitrie Stoian. Acolo a

TY
învățat 1. greacă și cea slavonă. In vremea persecuției anti­
creștine dela 1801, el cu părinții și încă alte 75 suflete s-au
refugiat în Basarabia, la Chilia, apoi la Chișinău. Părăsin-

SI
du-i pe ceilalți, el primește supușenia rusă, și împreună cu
părinții a fost dus în colonia Tîrnova, lîngă orașul Nicolaev,
unde ajunge cîntăreț și la 1812 e hirotonisit preot. Dar avînd

ER
acolo puțini parohieni, se află într-o stare grea materială și
ș-a pierdut tot curajul de a mai sta acolo. Pe de altă parte,
știindu-și rudele că sunt în vieață la Chișinău, și că acestea
IV
l-ar ajuta, și , mai ales că ele i-au trimis o adeverință că pa-
rohienii bis. sf. Gheorghe îl doresc ca al doilea preot la ei,
UN

roagă pe mitropolitul Gavriil să-l aprobe a veni aici. Insă


rezoluția chiriarhală e drastică „Se respinge cu totul".
(dosar nr. 148/18'6).
AL

Epitrop zelos
Starostele Nania al bisericii din Găiești raportează a­
TR

cestea : „Biserica ni este veche și cu totul proastă, încît


ploaî și înuntru și jumătate de boltă s-au străcat, fiind scân­
durile putredi și feciorii preutului umblând după hulubi pren
EN

podul besericii, au căzut scânduri din boltă și au străcat


sfeșnicile celi mari cu făcleile lor di ciară, cari preutul nici
dicum nu mă îngăduește ca-s li stric cuiburile și să-i sparii
/C

fiind di trebuință preotului, pentru că sănt mulțăme și în


distulă necurății, curgând pene și gunoai din cuiburi și găe-
națuri totdeauna și nu-i cu putință a să țăne curat și măturat,
înpedicănd evlavie și rugăciunele cu a lor cântare de păsări.
SI

Eu urmând după ocazul ecstrunției, ci mi s-au dat după


a lor dorință, nicuntenit le zăc poporenilor ca să facă tot
IA
CU
R Y
RA
29

chepul de sălință spre a să metahirisi vre un lucru la bese-

LIB
rică, fiindcă beserica nu-i înpodobită după stare lor, că ei
să află răzeși, cei mai mulți postelnicei și mazăli și în stare ce
bună cu pricopsală. Iară ei zăcu asupra preutului, că nu le
zîci nici li spune ci trebue... că ei din voia lor nu vor face

TY
nimică, pănă cănd nu fi săliți di ocărmuire duhovnicească...
și preutnl nu mă lasă în toată duminica sau în sărbători să
umblu cu cutiea pren norod în biserică, ci a triea au a patra

SI
dumenecă pentru folosul său, ca să-i dei la nafură fiește
care. Diosăbit are pentru acest obecei că, la zile mari dă
blagoslovenii norodului di trag clopotul toată zioa, fără răn-

R
dueală; acum la Paști trii zile l-au tras nicuntenit cii fără
VE
di mente hărjătari băeți nebuni di l-au străcat din legăturile
lui și o fereastră a bisericii di steclă... nime nu-m dă ascul­
tare, fiind cu voea preutului... în urmă să nu rămân eu în-
pedeapsa canonesării după zacon“.
NI
S-a făcut cercetare de preotul „Stifan blgocin" și nu
era așa situația, ba și unii locuitori au protestat în scris îm­
LU

potriva starostelui.
(dosar nr. 17011816).

Boeroaica Zmăranda Buhuș „la săvârșirea vieții săli,


RA

au lăsat prin diiată cinci mii di lei“ bisericii din târgul Te-
leneștii, „ca să-s facă altă bisărică di piiatră" s-o prefacă pe
cea veche cu hramul sf. Ilie, și banii să-i dea „boerul po-
NT

meșcic Petrachi Catargiu, creditoriul dsali răposatii. Dar


trecuse un an și banii nu s-au vărsat, acum era primăvară
și „numai decăt ceri trebuința de a să începi lucrul bisă-
CE

ricii“... Mitropolitul Gavriil mijlocește în scris la Catargiu


„ca să binevoești a da numiților epitropi banii arătați". El
răspunde că recunoaște o datorie mai mare către răposata,
dar să i se înnapoieze sinetul, și va număra banii. Din ra­
/

portul protopopului Costandin din Telenești mai aflăm că


SI

Zmăranda avea casă în Telenești, că în 1815 „bolnăvindu-să


au chemat pe duhovnicul Ignatie și pe trei fruntași neguți-
tori din tg. Telenești și, făcăndu-ș diiată, fiind în toate
IA
CU
RY
RA
30

mințile întregi, au lăsat epitrop pe porucicu Ștefanache, ginere

LIB
pitariului Teodosie, a cărui este moșie, pe care este târgul...
îndatorindu-1 prin diiată ca să-i ție un copil al său... și să-i
facă și pominirile rânduite" ; boeroaica după cîteva zile a
murit și, cum epitropul lăsat era tot la Chișinău, îngroparea

TY
i-au făcut-o protopopul cu soția epitropului și cu alți ne­
gustori și au „luat celefde trebuință din tărg, însă pe datorie,
care datorie — piste o mie de lei — stă încă și pănă acuma

I
neplătită“... „Iar dupr trecirea a doî zile au și venit un Du-

RS
mitrache Bălăsache și cu soție sa Ecaterina, ci să zice că ar
fi neam cu răposata și au luat toate lucrurile răposatei și
copilul, fără a ave vre o voe de undeva, în urmă dănd și
VE
jalobă departamentului că nu priimește epitrop pe porucicul,
ce l-au lăsat răposata, înpiedicănd și stricând toati rănduelie
răposatei, celi hotărâte prin diiată.. cum nici 5000 lei., la
facire bisăricii de piiatră, unde este îngropată, nu s-au dat“..
NI
Și protopopul roagă ca „din 20.000 lei, ce sănt dați cu do­
bândă de răposata d-lui păharni cului Petrachi Catargiu, să
LU

să de aceste cinci mii de lei bisericii"...


Mitropolitul Gavriil mijlocește în acest chip la depar­
tamentul I al oblastiei.
RA

(dosar nr. 135/18'6).

Unei femei „răposîndu-i legiuitul său bărbat. . . i-au


NT

rămas un copil și șasă vite, din care vite au luat părintele


Nicolai blagocin — trei. . . cu cuvînt ca să fie pentru sufle­
tul răposatului spre pomenire. • • am poftit pe părintele bla-
CE

gocinul ca să dei vitele ci le-au luat înnapoi și în locul ace­


lor vite m-am îndatorit să-i dau 112 lei pentru sufletul răpo­
satului. Și sfințiea sa n-au primit, ci au zis că și pe celalte
vite, ci au rămas, le va lua, zicînd sororii mele să să hră-
/

niască cu furca, asăminea și copilul ei..


.
*
(dosar nr. I4lll8’6)-
SI
IA
CU
Y
AR
31

R
Obolul mănăstirilor pentru un spital militar rusesc

LIB
în București
In dosarul nr. 79/1816 pe 8 file se găsesc notate toate
„sumele adunate dela mănăstirile, aflătoare în Valahia, ce
aparțin la diferite locuri de peste graniță, pentru întreține­

ITY
rea spitalului militar" rusesc. Din textul grecesc al dosarului
rezultă că mitropolitul Gavriil ordonase să i se arate ce sume
s-au cheltuit pe anul 1810 și prin cine, în acest scop; Gavriil

RS
arhimandritul dela sf. Gheorghe, Timotei starețul m-rii Sta-
vropoleos și protoiereul Gh. Rodostat, toți din București,
prezintă un tablou de venituri și de cheltueli și ce sume au
rămas neadunate dela m-ri. In acel spital militar erau 100
VE
paturi. Primul vărsămînt a fost de 15017 groși. Cea mai în­
semnată contribuție o dădeau m-rile Radu Vodă și sf. Ghe­
orghe, cîte 1218 groși și 30 parale, apoi Mărgineni cu 1100,
NI
Cotrocenii 862 gr, 20 par, ' Sărindar 750 gr., Văcărești 712 gr.
20 par., Mihai Vodă și sf. Ioan cîte 618 gr. 20 per., urmează
LU

cu diferite sume : mănăstirile Zlătari, Stavropoleos, sf. A­


postoli, sf. Ecaterina, Mărcuța, Plumbuita, Slobozia, Comana,
sf. Ioan din Focșani, Dedulești, Bucovăț și alte cîteva nume.
Din acest văsămînt a cheltuit odată 9124 groși 16 par.
RA

epistatul Ioniță Zădărniceanu pentru materie și pînza nece­


sară la haine, fețe de perne, cearșafuri, cămăși, papuci, hrana
bolnavilor, etc., apoi alte cifre ; o sumă de 600 groși a ser­
NT

vit la construcția clădirii spitalului militar în Mărcuța din


cărămizi, var, scînduri, grinzi, olane, mîna de lucru prin Nico-
lae Calfă. Datorii neachitate erau : 2400 groși către un far­
CE

macist Andrei, și altele, iar doctorutui C. Caracaș nu i s-a


dat nici o mulțămită.
Un al doilea vărsămînt mai mare, tot pentru spitalul
militar rusesc, a fost de 35774 groși, cînd m-rea Radu Vodă a
/

contribuit cu 3300 groșii, sf. Gheorghe cu 2800, Cotroceni 2400,


Văcărești 1700, Mihai Vodă 1400, sf. Ion cu 1600 groși, etc.
SI

Spitalul militar apoi s-au mutat dela Mărcuța la m-rea


Radu Vodă, cînd s-a plătit și d-rul Caracaș cu 1200 groși.
IA
CU
R Y
RA
32

In primăvara 1816 se vacantase postul» de secretar al

LIB
Dicasteriei eparhiale din Cbișinău. Un grăbit candidat a fost
secretarul Consiliului din Podolia, consilier titular Petru
Socolschi. Și mitropolitul Gavril l-a admis, socotindu - l a fi
iscusit în trebile cancelariei duhovnicești și pentru îndru­

TY
marea începutului de aici. Ca urmare, l-a cerut oficial dela
mitropolitul său, loanichie. Din foaia de serviciu se vede că
a intrat copist, apoi a : subcancelarist, cancelarist,

SI
registrator colegial, secretar gubernial, secretar de colegiu
și consilier titular, acestea în 16 ani.
(dosar nr. H8I1I816).

ER
La 25 Decembrie 1815 s-a încheiat tratatul de pace la
Paris între țarul Alexandru al Rusiei și împăratul Francisc
IV
I al Austriei și regele Prusiei Friedric Wiilhelm. Textul a­
celui tratat a fost retipărit în tipografia exarhală din Chi-
UN

șinău și trimis în toate parohiile provinciei, „ca să le ce­


tească pin bisărici în adunare a tot norodul spre știință,
apoi să le facă pervazuri
;
* exemplarul costa 10 parale.
(dosar nr. 14711816)
AL

Despre biserica din satul Ciulucani, țin. Iașilor, blago-


cinul Lupu din Năpădeni a raportat la 1816 că „este cu
TR

totul învechită și în cea mai proastă stare, că acoperemîntul


au căzut peste boltă, unde și bolta s-au surpat și păreții s-au
povîrnit"... Mitropolitul Gavriil scrie rezoluția: „Acea bi­
EN

serică fiind în așa primejdie de căzut, să se închidă numai


decît, luînd dintrînsa sf. Antimins și sfintele Taine, care să
se așeze în cea mai deaproape biserică, unde și preoții să
/C

aibă voie a sluji și poporănii satului Ciulucanii, pînă cînd


în Ciulucani să va face biserică după răuduială și cuviință,
să umbte acolo la biserică!.
(dosar nr. 14411815).
SI
IA
CU
RY
RA
33

Epitrop buclucaș

LIB
Un staroste Goraș al bisericii din Bușăuca, țin. Orhei,
deși era de 5 ani în slujbă, totuș n-a făcut cele 2 cutii pentru
a strînge jertfa dela poporăni, „una pentru banii bisăricii și

ITY
alta pentru banii săracilor, ci căt strânge, pune în buzunar
și ci facă, el știe, netrecănd în condici nici vinitu nici chel-
tuelile, și vichilu moșii, văzând că nu-s sporești nimic în bi-
' serică dintr-ace strănsoari di bani, au arătat stăpânului sa­

RS
tului Iancu Sturza și dum-lui poroncindu-mi să aleg un om
niamesticat în havaleli cu satul, și alegăndu-s pe un Evstafii,
i-au dat boeru mărturii și ș-au scos ocazul dicasterii și au
VE
făcut un felon și alti podoabi în biserică cu .cheltuiala sa și
acel Goraș îndată au întărtat pi săteni, amăgind pi preut
di i-au dat al doile mărturii și viind cu vornicul satului și
cu vro 3 săteni... au făcut cerire să rămăi tot acel Goraș“...
NI
care a mîncat bauii bisericii și „din neputința beții, ci are
preutu l-au înșelat acel Goraș". Adus cu forța la Dicasterie
LU

a declarat „mă leg printr-acest zapis cum că de acum înainte


nu mă voi mai amesteca la biserică, în slujba stărottii și voi
da cheiea dinpreună cu cutie bisericii"...
(dosar nr. 146/1816).
RA

Un preot zugrav
NT

In satul Brînzeni a fost preotul Iacob Zugravu, care se


ocupa cu meșteșugul zugrăvelii. In anul 1816 rneajungîndu-i
din cheltueli, au cerut la mine ca să-i fac bini cu zăci gal­
CE

beni, ca să-ș cumperi boeli pentru trebuința meșteșugului


său la zugrăveli cu zapis, pănă va scoati di la săteni bani...".
(dosar nr. 138/1816).
/

Ioniță Fălcoianu sulger se jeluia astfel către mitropoli­


SI

tul Gavriil : „Căsătorindu-mă eu, am luat soție pe o Zoița,


văduvă din Eș, sora protopopului Costandin, ci acum să
află șăzători în târgul Teleneștii, și așăzîndu-mă și eu cu și-
IA
CU
Y
AR
34

R
dere în satul Cornova din țin. Orheiului și având la Eș niște

LIB
acareturi, dugheni, vii și altili, în putere sfintelor tractaturi
m-am dus acolo ca să mă desfac, unde din înpotrivă întăm-
plăndu-s de am zăbovit aproapi di doi ani, cănd acum am
venit aice, am găsit că soțiea me a murit, și toată avere me
ci am fost lăsat-o aice, adică piste 150 vite, stupi și altili,

ITY
precum și toată pojijie casii, hrăpșită de numitul protopop,
încă și hârtiile, ci li-am avut pecetluite, într-un giamantan,
mestecate și despecetluite, iar piste toate aceste, după ci am '

RS
venit, am mers la casa me, pe care o am găsit pecetluită și,
chemând câțiva oameni, am dispecetluit-o și am pus de au
grijit-o, ca să șăz. Iar el îndată ci au auzit, au venit și mi-au
VE
dat toate lucrurile meii afară, așăzîndu-să sfințiea sa. Ne
fiind în destul aceasta, dar și ocări și batjocori îndestule. Eu
cu soțiea me copii nu am făcut, de zăstre ei nu mă ating...“.
Protopopul Constantin Vasăliu declară acestea : că sul-
NI
gerul a lăsat numai 73 capete de vite „după arătările lui
Simeon văcari ui, din care vite să găsăsc față 46, iar cele-
LU

lante s-au dat hacurile argaților, au perit, și altele s-au vân­


dut pentru întâmpinarea cheltuelii casăi, stupi s-au găsit nu­
mai 27, care sănt față, iar din pojăjiea casăi numai unile din
lucruri au luat la casa sa, pentru ca să nu să prăpădească,
A

care cele mai multe sănt zăstrea surorii sale, fiind toate față;
TR

gemăndanul l-au dispecetluit slugile d-sale, ca să scoată niște


cămeși negre să le spele, pe care slugi bătăndu-le, le-au
izgonit peste Prut, ca să nu să afle față. Din casă alte lu­
EN

cruri afară nu i-au dat, decăt numai o cadă de feredeu căci


fiind cu preoteasa și sulgeriul fiind la altă casă bolnav, în­
cât nu pute să vie la a sa casă, și pănă în sară lovind pe
preoteasă de prunc făr de vreme, care într-ace noapte au și
/C

născut și dintr-această pricină au șăzut opt zile.,“ și că nici


nu l-ar fi batjocorit în scris preuteasa.
Departamentul oblastiei, pe ■ temeiul altei cereri a sulge-
SI

rului, cere dela Dicasterie „un deputat din parte duhovni­


cească... carili să margă la fața locului și împreună cu rân­
duitul și din parte politicească, după carte de blestăm ci să
IA
CU
RY
RA
35

va da dela i. p. s. mitropolit să facă cercetare foarte cu

LIB
amăruntul../.
La cercetare... „însuș d-lui sulger au socotit că e diho­
nie.. au născut din netrebnicii amestecături, ce au sămănat
unii și alții./. S-a găsit că 100 lei „au fost dat răposata mi­

ITY
lostenii în condica sfintei mitropolii, pentru, facere școliloru și s-au
împăcat părțile, rămînînd protopopul a-i înapoia 286 lei 30 par.
Sulgerul Ioniță Fălcoianu curînd moare la Cornova și
ginerele lui, logofătul de divan Gr. Cherescu, „trăitoriu în

RS
epicratie otomanicească, în oraș laș" se interesează de moș­
tenirea rămasă.
(dosar nr. 139/1816).
VE
Gramatâ mitropolitană de întărirea unei staroste
NI
peste ciocli.
„Cu mila lui Dumnezeu...
LU

Orînduiala bună și lui Dumnezeu plăcută au fost din­


tru început la această țară, ca mai ales la orașă să fie orîn-
duită breaslă de oameni pentru săparea gropilor și îngropa­
rea morților, cu nume de ciocli, care breaslă cu starostile
RA

lor totdeauna au fost supusă ocîrmuirii bisericești. Un nu­


măr de oameni cu acest nume au fost și în târgul Teleneștii,
însă foarte nepusă în orînduială.
T

Drept aceea, noi, voind a întimiea și a pune la bună


EN

rînduială pe această folositoare obștie și de trebuință breaslă,


am rânduit piste această breaslă staroste om cinstit și cu
bune urmări pe Ion Croitorul din târgul Teleneștii, ca să
aibă a ținea în bună rănduială această breaslă, pentru ca
/C

să-ș înplinească (cu) toată sărguința datorie lor cioclii, să


petreacă cinstit și trezi cei ce vor fi întru această breaslă.
Pentru aceea i s-au dat voe a ave peste dinșii toată
SI

stăpânirea, a-i povățui, a le poronci și a-i giudeca la prici­


nile cele mai mici, și la întâmplare de neascultare, a-i și
pedepsi. Va ave purtare de grijă ca să nu fie mai puțini
IA
CU
RY
RA
36

de doisprezăce oameni în breaslă, și pentru mai lesne po-

LIB
vățuire va ave un vătav de ciocli.
La săpatul gropilor va da poruncă ca să sape groapa
la loc întreg, unde să nu scoată pe alți morți din pămănt,-
groapa să nu o sape mai puțin de un stănjăn de adănc, la

TY
îngropare morților să să poarte cu cuviință și cu smerenie
cioclii, luîndu-și havaetul fără gălceavă și obrăznicie, pre
cei săraci și streini să-i îngroape fără plată. Starostile îș va

SI
lua partea sa după hotărâre ce s-au dat la dicasterie, pen­
tru care această breaslă să cade a fi scutită de havalelile, .
țării, cioclii vor ave datorie a să spune, a cinsti și a as­

ER
culta întru toate pe starostile lor, ca pe al său poroncitoriu,
precum și starostile a să purta cu dânșii cu liniște și a-i
dieafendersi pe oricare din breasla cioclilor și a să sili în
IV
tot chipul pentru bunăstare aceștii bresle.
Și pentru încredințare i s-au dat numitului staroste
UN

această carte a noastră, de noi iscălită și cu a noastră pecete


întărită.
S-au dat în Mitropolie Chișinăului, anul 1816, Mart
15 zile, supt no. 786“.
(dosar nr. 133/1867
AL

Proprietarul moșiei satului Șoltoaia, țin. Foleștii, era


TR

în 1816 un Constantin Iovce. El scrie că în sat erau numai


45 gospodari, iar pentru aceștia slujiau la biserică : un preut,
un diiacon, dascal, ponomar și un staroste; „pentru toți
N

acești bisericești eu îi îndestulezi cu locul trebuincios". Nu-i


însă la locul lui starostile și, cerînd înlocuirea acestuia, care-
CE

s-a așezat fără cuvenita învoire a sa și a posesorului, de­


clară că „în locul acestuia, voința mea e și doi starosti să-
fie, oameni cucernici și plăcuți și mie și locuitorilor...".
(dosar nr. 132/1816)
/
SI

Mitropolitul Gavriil îl avusese vicar pe arhireul Dimi-


trie Sulima în curgere de mulți ani, pe cînd a fost în două
rînduri ca exarh în Țările romîne și de 4 ani ca mitropolit
IA
CU
RY
37

RA
în Basarabia. Mitropolitul îl prezintă pe vicarul său Dimi­
trie la sf. Sinod, la 15 Aprilie 1816, ca un ajutor de mare

LIB
priință și roagă să fie avut în seamă la ivirea unei vacanțe
de episcop eparhiot, în deosebi în Malorusia sau în Rusia
nouă, deoarece el e malorus și cunoaște bine obiceiurile de
acolo. La această propunere mitropolitul e îndemnat numai

ITY
de datoria de recunoștință pentru faptele acestui bun arhiereu.
Iar în locul său, cere permisiunea de a-ș alege un alt vicar.
(dosar nr. 92/18'6)

RS
Dascăl de limbi străine tntr-un sat.
Proprietarul Simion Jitniceru din satul Grușeva, țin.
VE
Lăpușnii, își învăța copiii săi în limbi străine. In acest scop
a chemat aici și pe unul, Iosif Matei Rosenberg din guver-
nămîntul Podoliei. După 2 ' luni de ședere în acel sat, das­
NI
călul a murii; cum însă el „la biserica creștinească nu • mer­
gea... s-au îngropat lăngă un țintirim a Cioplenilor, fiind
aproapi di Hrușova, iar nu la biserică, numărăndu-s(ă)
U

liutăr(an), prohod nu i s-au citit, unmai Sfinte Dumnezăule


și sau îngropat di preut Vasili din sat Hrușova./. Decedatul
AL

n-a fost înscris în registrul mitrical al bisericii, și deaceea


tatăl său n-a putut obține actul de moarte, ce-1 cerea mi­
tropolitului la 1816. Din petiția tatălui, rezultă că familia
TR

lor era de nobili, din Podolia și conducătorul nobililor


de-acolo era atunci prințul Certvertinschi.
(dosar nr. 131/1816)
EN

Podpolcovnicul și cavaler cneaz Cantacuzino, pomeșcicul


târgului Otacile, scrie mitropolitului Gavriil că, după obiceiul
/C

pămîntului, norodul se îngroapă lîngă biserică; dar în satul


său „primăvara, curge apa dela deal pe lîngă biserică peste
mormănturi, și esă o putoare și un văzduh greu, de nu să
pot apropie de biserică... și d-lui dă alt loc pentru îngropare
SI

norodului afară de tărgu, Drept aceea... să dai poroncă preu-


, ților... să îngroape pe norod la locul unde îl va arăta d-1
IA
CU
RY
38

RA
cniaz Cantacuzino ca să fie ținterim, însă să fie îngrădet cu
gard bun sau și cu hindichiu“...

LIB
(dosar 125/1816).

Văduva unui preot din Sculeni, țin. Fălești, la o lună


după moartea preotului, rămînînd cu trei fete „și cunoscută

TY
fiind de obștie milostivirea î. p. s. voastre, ce cu necontenire
s-au răvărsat asupra altor văduve preutesă, fie mila î. p. s.
voastre și asupra mea ticăloasei și nemernicei, ca să nu fiu

SI
depărtată de partea venitului dela biserică, ca să mă pot
agiuta la nevoile hranei casăi și iarăș zic, a întinde brațile
milostivirii și pentru o copilă, ce am mai mare, care acum

R
este în vîrstă de măritat, ca să să păzască locul răposatului
VE
preut pentru cel ce să va găsi a o lua întru însoțire, spre
a să hirotonisi preut în locul răposatului, căci toată zăstrea
fiicii mele aceasta este".
Mitropolitul Gavriil scrie rezoluție: „Preotesii văduve
NI
să i să dee din venitul poporului răposatului a patra parte,
pînă îș va câștiga ginere, care să fie preot în locul răposa­
LU

tului soțului ei, precum și din cutia săracilor dela mitropolii


să aibă pe an cîte cincizăci lei“.
(dosar nr. 126/1816).
RA

Blagocinul, ca ajutor al protopopului de ținut, era ales


de acesta și propus la confirmarea mitropolitului, care-i da
„și filadă cu instrucție... întru această dregătorie, îndatorin-
NT

du-te a te purta cu cinste și blîndeță cu toată tagma bise­


ricească, ferindu-te de jaful și asupritoare chipuri, supus
fiind atăt poroncilor, ce ți să vor triimite prin protopopul
CE

ținutului, căt și însuși poroncilor dicasteriei, sîrguindu-te a


le înplini cu nezăbavă și întocmai, că să-ți fie slujba cunos­
cută, căci cînd te vei purta cu lenevire și nesocotite urmări,,
cinului și dregătoriei molitfii tale, atuncea nu numai că vei
/

fi scos din slujbă, dar și canonisit". ,


(dosar nr. 127/1816).
SI
IA
CU
RY
39

RA
„Fiindcă după toate zidirile, cîte s-au săvîrșit cu agiu-
toriul lui Dumnezeu, la sf. mitropolie, mai rămîind acum a

LIB
săvîrși zidirea casălor pentru școlile de obștie, și după tot a-
giutoriul, ce s-au cunoscut pînă acum la facirea zidirilor din
partea tagmii bisericești, acum iarăș întorcîndu-să î. p. s. sa
cătră fiii sei cei duhovnicești cu poftă a face cerire pentru

ITY
a să căra o somă stănjăni piatră, spre săvîrșire acelor casă
a școlilor, care sănt și pentru folosul copiilor lor, au po-
roncit dicasteriei, ca să aducă întru înplinire caratul pietrii
dela Cricov.

RS
Drept aceea, dicasteriea să scrie cucernicii tale, ca să
faci rînduială la acel ținut, adică, la un popor unde este un
preut, un dascal, un ponomari și un staroste, să cere giu-
VE
mătate de stănjen, iar unde vor fi doi preuți cu cliricii sei,
să cere un stănjen, iar unde vor fi trei preuți, să cere un
stănjen și giumătate, socotindu-o aceasta nu de havalele, ci
NI
din poftă, după părintească milostivire ce are î. p. s. sa a să­
vîrși această zidire mai mult pentru învățătura fiilor lor,
contenind după aceasta și toate rănduelile.
U

Te vei săli dar fără întărzăere ca să-s care piatra, în-


cepîndu-s acum și lucru, ca să nu șază meșterii de geaba, și
AL

cu aceasta să va cunoaște și partea cucernicii tale o în­


destulă vrednicie
Ordinul s-a trimis protopopiior: Stăvărache Costin,
TR

Cunițche, Teodor Casieanovici, Teodor Stamate din Soroca,


Ștefan Șamraevschi al Foleștilor, Constantin dela Telenești,
Simeon Mahovschi al Grecenilor și Codrenilor, Onofrei
EN

Băltag al Hotărnicenilor, Teodor Maleavinschi din sudul


eparhiei, al Basarabiei, Nichita Glizean din Ismail, și Gheorghe
Batcu. Deci în toată eparhia.
/C

(dosar nr. 128/1816).

Cu zidirea bisericii din satul Puhoi, țin. Orhei, a fost


SI

însărcinat ca epitrop căpitanul Costachi Stoian, care în 1816


avea o judecată cu un Pădurețu din Suruceni.
IA
CU
R Y
40

RA
Dintr-un izvod de variate cumpărături, se vede că o
chilă de grîu pentru pîine costa atunci 50 lei, iar cel de se­

LIB
mănat 55 lei, sămînță de arnăut costa 60 lei, o chilă de
mălai — 22 lei, transportul unei chile costa 3 lei, chila de
orz — 22 lei, iar cel de sămînță 25 lei, o dimirlie de fasole —
2 lei, pentru cosit fîn și adus acasă în căpițe se plătia 80

TY
lei, o gîscă 2 lei, un cal 140 lei, o vacă cu vițel costa 60 lei,
iar pentru judecăți a cheltuit odată 147 lei, altă dată 389 lei.
(dosar nr. 129/1816).

SI
Satele Sîngerei, Drăgăneștii, Pepenii, Copăcenii și Pre­
pelița din țin. Orhei, la 1816 erau ale stolnicului Ioan Cheșcul.

ER
(dosar nr. 114/1816).
IV
Dâjdii bisericești.
In lu na Martie, în tot anul, mitropolia dădea porunci
UN

protopopilor de ținuturi „a să strînge banii poclonului sf.


Gheorghie i banii săracilor și a școlilor... dela tagma biseri­
cească, întocmai precum s-au strîns și poclonul sf. Dimitrie
trecut, sălindu-vă ca pîn-la sfîrșitul lunii acesteia Mart să
AL

veniți, ca să vă închieți și sama, iar banii peciurilor [ai cu'


nuniei] ce-i aveți strîns, să-i trimiteți acum, numai decît,
fără întîrziere“.
TR

(dosar nr. 120/1816.

Seminarul teologic prezintă anual în Martie o dare de


EN

seamă mitropolitului Gavriil. Pe anul 1816 găsim că semina­


rul avea 1 rector, 1 prefect care era și profesor și încă 5
profesori, cu 108 elevi, din cari 65 erau fii de preoți 1 de
diacon, 3 de funcționari și 39 din diferite stări sociale. In
/C

acest formular se arată biografia rectorului care avea 47 ani,


și a profesorilor, de etate între 34-35 ani. Dintre acești profe­
sori era moldoveni numai rectorul și acela se numia Petru
SI

Cunițchi, totodată și asesor consistorial, iar 4 profesori erau


maloruși, 1 — velicorus, și ultimul — grec, din nobili. Elevii
IA
CU
RY
41

RA
aveau vîrsta între 10-23 ani, repartizați în cele 4 clase : în
cea inferioară, de gramatică, de sintaxă și cea de poezie —

LIB
retorică. Ca familii moldovenești de elevi citim numai aceste
cîteva: Andronic, Slătineanu, Blîndu, Stamati, Moga, Dițiu,
Crăciun, Topor, Holban, Macovei, Trofim, Popovici, Bobeica
Baltaga, Donicâ, Batcu; restul sunt rusești. Foarte ciudat.

ITY
Din numărul de 108 elevi, 62 sunt năseuți în Basarabia, dar
și ei avînd nume rusești, cîteva rusuficate, și numai cele 16
de mai sus moldovenești, iar restul de 46 sunt familii rusești,
venite din alte gubernii, ca din Herson 37 familii, 2 din

RS
Odesa, 2 din Ecaterinovlav, 1 din Chiev, 1 din Podolia, 1
colonist și 2 fii de miiltari ruși.
(dosar nr. 121/18.6).
VE
S-au căsătorit și după un an au avut o moștenitoare ;
dar moare și mama și curînd și copila. Cu boala și îngro­
NI
parea lor, soțul a cheltuit 560 lei. Socrul însă-i cere înapoi
zestrea ce i-a adus fata la căsătorie. Și nefericitul soț se
plînge mitropolitului ca să-l apere, rsă fiu pus la caii după
LU

dreptati și veșnică pemenire va rămâne“.


(dosar nr. IOII8I6).

Un tînăr Iordache Buiuc, burlac, „om strein“, după 10


RA

ani de trai în satul Mileștii, țin. Bolești, a decedat, lăsînd


toată „averea sa cu bani și altele 1700 lei ; însă după alătu­
rata danie s-au dat mie, precum și alăturata carte a cinstit.
NT

Departamentul adiverează. Dar un Velișcu Căldare ocolaș,


dela sine volnicindu-să, zicând că are poronca Isprăvniciei,
au pus mîna pe toată averea sa.
CE

Și dar, o prea milostive stăpîne, de vreme ce răposatul


au fost burlac și om strein, după obiceiul vechiu al pămîn-
tului, care s-au urmat și să urmează și pînă acum, care obi­
ceiuri și de cătră prea milostivul nostru Monarh s-au dăruit
/

a să urma, să cade ca toată averea sa să să clironomisască


SI

de cătră sfînta mitropolie a locului... întorcîndu-mi-să mie


cheltuelile ce am făcut din dreaptă averea mea cu grijile sale
IA
CU
R Y
42

RA
și drumurile prin giudecăți.." scrie către mitropolit Enache
Beciu mazil.

LIB
Din cartea Departamentului se vede că dania i s-a dat
omului, pe cînd Buiuc era în vieață, și murind acela „în urmă
i-au făcut și legiuită grijă morțăște", carte semnată de sovet-
nicii Toader Bașotă, Dumitrache Rășcan și Matei Donici.

TY
Mijlocind mitropolia la Departamentul al 2-lea, acesta
răspunde „că nu are știință și nici cunoaște pănă acum, că
s-au păzit sau că este acest obiceiu, că murind cei streini,,

SI
să poată a-i clironomisi mitropolie..".
A urmat o îndelungă corespondență, vreme de 5 ani.
(dosar nr. 111111816).

ER
Un preot Evstafie din Răculești, țin. Orheiului, în pa­
tima beție trepădase din loc în loc, nu plătea dajdie, preu-
IV
teasa cu 7 copii se plîngea că o și bate „și nu mai poate
suferi greutățile și lipsa ce pătimește" și fusese dat la canon
UN

la Iași; acum, „un Vasile, fecior preotului Pavăl din satul


Mașcăuți“ i-a furat și păucenia, cartea de hirotonie în preot
ce-o pusese zălog și „lăsăndu-ș femeia au fugit peste Prut și
eu, căutăndu-1 îndelungată vreme, nu l-am mai găsit“ ; pen­
AL

tru care cere o nouă păucenie. Păgubașul preot avea 50 ani,


moldovan, fecior de mirean, fusese hirotonisit de mitropoli­
tul Iacob. Curînd este pus în hiare la Dicasteria din Chiși-
TR

șină, bănuit fiind și de alte rele isprăvi și dat judecății,


care-i ia harul preoției, pogorîndu-1 între mireni.
(dosar nr. H2/1816 pe lll file}.
EN

De peste Prut, au venit la 1816 în Basarabia 12 sălașe


de țigani cu 52 suflete ai m-rii Cetățuia și alte 28 suflete în
3 sălașe dela m-rea Frumoasa, ambele din Iași. Mitropolia
/C

Chișinăului îi cere autorităților civile „în sama" ei „ca unii


ce sînt mănăstirești", și Frumoasa are moșii aici.
Starețul din Moldova al Frumoasei chiar roagă pe
SI

mitropolitul Gavriil să-i ia supt stăpânească umbrire" și pe


cei ce încă vor mai veni depeste Prut.
(dosar nr. 107/1816)
IA
CU
RY
43

RA
Pînă la Martie 1816 duhovnic al mitropoliei din Chiși­
nău era un ieroshimonah Teodosie. După moartea lui mi­

LIB
tropolitul Gavriil numește ca duhovnic, în statul mitropoliei,
pe ieromonahul Pahomie, care va învăța și s£. slujbe pe
tinerii candidații la hirotonie.
(dosar nr. 108/1816)

ITY
Schitul Peștera, țin. Orhei, a fost desființat în 1816 pen­
tru pricina ce-o raportează blagocinul m-rilor arhim. Chirii,
anume : chiliile călugărilor sunt pe moșiea sovietnicului Ma­

RS
tei Donici, iar biserica pe altă moșie răzășască. Și boierul
„li-au hotărât ca să să mute depe a sa moșie, că nu-i voește
a mai fi mai mult acolo șezători, puind și pe orăndatoriul...
VE
ca să-i silească a să muta, și le face mare supărare, și pe
moșie acelor răzăși îi priimesc a să muta cu ședere, iar a
le da siguranție la mănă înscris că vor fi odihniți și priimiți
NI
a-și face hrana trebuincioasă pe a lor moșie nu voesc a le
da, și sînt nevoiți a eși cu totul de acolo... biserica are
LU

numai 4 icoane mari „fără catapteazmă". Blagocinul pro­


pune mutarea călugărilor ori la schitul Condrița „fiindcă
nacialnicul de acolo este slab de povățuire, aflăndu-se stă-
pînit de patima băuturii, ori la schitul Suruceni, fiind de
RA

asămine". Călugării din Peștera erau 5 de toți și 3 poslușnici.


Mitropolitul scrie această rezoluție: „1816 Martie 2.
Nacialnicul cu cei călugăriți să se mute la stihul Surucenii,
NT

luînd și toate lucrurile mișcătoare cu sine la numitul schit


Surucenii, precum și cele bisericești. Iară schitul Peștera de
tot să strîce, și peștera, unde au fost biserica să se astupe
cu zidirea ca nimene și nimică să nu poată întră în lăun-
CE

tru“. Igumenul schitului se numia ieromonahul Rafail și


călugării erau ruși.
întrebat fiind stăpînul moșiei, el a răspuns că-i adevă­
/

rat că nu-i mai poate ține „din pricină că mi să strică moșie.,


să nasc necontenite pricini între osăn dator și între părinți
SI

și pre toți asupra me“.


IA
CU
RY
44

RA
Dar Consistorul roagă pe mitropolit să-i mute nu la ._ /
Suruceni, unde-s monahi moldoveni, ci la Condrița, ceeace

LIB
se aprobă, și Rafail a fost numit igumen acolo.
La mutare s-a scris și un izvod de averea schitului
Peștera, iar aducînd-o la Condrița, s-a făcut un nou izvod
de toată averea laolaltă și de toți slujitorii.

TY
(dosar nr. (09/(8(6)

La 1816, biserica sf. Voivozi din satul Nisporenii, țin.

SI
Lăpușnii, „făcută de lemn și lipită cu lut, să află cu totul
învechită și cu primejdii de a mai sluji îutrănsa și fiindcă

R
acolo în sat să află 190 casă și lăcuitorii să află chivernisiți
și răzăși la ace moșii, undi să află satul... “, au hotărît că în
VE
primăvară să înceapă „altă bisărică din nou, zădită de piatră
după planul unei bisărici din satul Tănjăleștii a d-sale cămi-
nariului Zamfirachi Rale“. Dar zilele trecute, preoții slujind
NI
vecernia, „s-au rupt o grindă de sus din ceriul besăricii..
și s-au îngrozit".
Mitropolitul pune rezoluția la 1816 Febr. 23 : „Fiindcă
LU

bisărică au început a să răsipi, să să închidă, și poporănii


să să orănduiască la altă biserică mai aproape, pînă cînd
să va face biserică în sat, unde și preoții din Nisporeni vor
RA

sluji pe rînd".
Locuitorii, jeluindu-se că „n-am putut găsi pieatră", ob­
ținură binecuvîntare s-o facă de cărămidă, așa cum era și-
biserica din Tănjălești. In numele obștiei semnau : erei Ioan
NT

Zota, Pavel Popa, Macare staroste, Năstase Carage, Spoilă


Artenie vornic ș. a.
Printr-o nouă rezoluție însă, mitropolitul iscălind planuh
CE

poruncește ca biserica „să se zidească la loc cuviincios, de


pieatră, care-i aproape de satul Nisporenii... și pînă la sfîr,
șitul zidirii, să dă voe a să deșchide biserica cea veche de
nu va fi primejdie, și fiindcă biserica să zidește de pieatră să
/

dă și condică de strîns agiutoriu pe un an și jumătate^.


SI

Dar peste locul ales de a zidi noua biserică au năvălit


ploi multe în primăvara 1816, încît „giumaftajti de sat ni
IA
CU
RY
RA
45

s-au stricat.., și lăcuitorii s-au tras la săliștea veche... unde

LIB
este și ținterimu vechiu" ; acolo s-au zidit și biserica nouă
cu hramul sf. Voivozi, care era gata în Noembrie 1819, cînd
a-și fost sfințită de protopopul Gh. Batcu. In dosar este și
un bogat izvod de oboarele, veșmintele și cărțile necesare.

TY
Biserica veche, ce se risipia, era în partea inundată a
satului, și apele o amenințau.
(dosar nr. 97/1816).

SI
In dosarele celor 9 ani cercetați, acum, dau peste primul
caz, că o fată, păcătuind, a născut un copil nelegitim și, după

R
îndemnul stăpînii ei, l-a ucis. Era în satul Mereșăuca, țin.
VE
Sorocăi. Cercetarea unor astfel de cazuri era tot în grija
autorității bisericești.
(dosar nr. 99/1816).
NI
La 28 Ianuarie 1816 se săvîrși „logodna înpărăteștii
sale înnălțimi binecredincioasăi Doamne, mare cneghine Annei
LU

Pavlovnei, cu crăiască sa înălțime clironomul Niderlandieb


prinț Wihlelm"; și în Basarabia s-a slujit Te Deum, înnainte
de sf. Liturghie, „cu tragire clopotilor toată ziua". Iar la 9
Februarie „în bisărica palatului de iarnă, după rînduiala pra­
RA

voslavnicii noastre Greco-rosienești Biserici, s-au săvîrșit


cununia lor".
(dosar nr. 100/1816).
NT

„Cu mila lui Dumnezeu și blagoslovenica î. p. s. v. din


zi în zi să adaoge poporul dela biserica sf. proroc Ilie din
CE

Chișinău, și noi fiind trei preuți, nu putem uneori dovedi


cu înplinirea trebuincioasă" și locuitorii cer hirotonisirea ca al
4-lea preot ' a diaconului Ștefan, care slujia de 3 ani pe loc.
Preoții se numiau: Vasile Bobeică, Dimitrii Bou și Vasile Ni-
/

storovici. ' Biserica mai avea : un diac, 3 ponomari pentru 220


SI

gospodării, cu 349 bărbați și 325 femei. Diaconul era fecior de


prebt, învățase carte moldovenească. In vederea hirotoniei
el „s-au legat cu acest zapis: 1. Că după ce să va face preut
IA
CU
RY
RA
46

nu să va abate nici la beție, nici la alte scandalisitoare fapte;


2. Catihisis ci l-au învațat totdeauna îl va ține minte de rost;

LIB
3. duhovnicescul reglament sau ponturile cele ce sănt scoasă
dintrănsul și atârnă de datoriea preuțască le va ave și le
[va] plini; 4. după ce va lua păucenie, o va ceti măcar odată
pe săptămână și după a ei învățătură va urma".

ITY
(dosar nr. 105/1816).

O cucoană Catinca Milu cumpărase moșia Speia și în

RS
1811 s-a așezat în acel sat cu viețuirea, aducînd ca slugă
pe un căpitan Matei; cu acesta însă cucoana a trăit ne­
cununați avînd 3 copii.
VE
Și ei la început amăgeau satul, că prima copilă a lor
ar fi găsit-o lepădată la cămp ; însă dela al doilea copil nu
s-au mai ferit de lume, și i-au botezat ca pe copiii lor.
NI
La 1816 protopopul Stăvărache Costin raportează că
în satul Speia „se află o mari difăimări și sjandilă norodu­
lui" din pricina că sluga a fost botezat de Soltana, mama
LU

acelei cucoane Catinca.


Căpitanul Matei, adus cu forța de Sărdărie și constrîns
de nelegiuirea lui, scrie la Chișinău o astfel de'declarație „Dau
RA

această scrisoare în cinstita Dicasterie pentru nelegiuirea


ce am urmat pînă acum, făcînd păcate cu stăpîna mea,
cucoana Catinca, stăpîna moșii Speia. Că de acum înainte
mă voi părăsî cu totul și voi eși și din sat, ca să lipsească
NT

și păcătui și scandela ; iară dacă și de acum înainte nu mă


voi părăsî, să fiu supus giudecății după pravilă".
(dosar nr. 85//8)6)
CE

Un blagocin Varlaam din satul Cărbuna țin. Hotărni-


cenii, a fost învinovățit că ar fi păcătuit cu o femee din
I/

sat. La cercetare s-a dovedit că-i o năpastă. Totuș „s-au


vărsat vorba în tot ținutul acesta și este mare sminteală
S

între preuți de a mai fi blagocin, să umbli pintre dănșyi și


cer ca să nu mai fii., a-1 scoate din blagocinii, că într-alt
IA
CU
RY
RA
47

chip nu să poati stângi vorba". Și mitropolitul Gavriil l-a

LIB
îndepărtat din slujbă.
(dosar nr. ■ 93/1816)

Aiurind la Chișinău un creștin ortodox Ion Constantin,


a fost îngropat însă de preuții armenești în cimitirul lor.

ITY
Poporănii ortodocși au produs o grea turburare și neorăn-
dueli, cerînd dezgroparea trupului și trecerea lui în cimitirul
ortodox. Numai preotul Alexie Gubschi i-a putut potoli :

RS
„trei zăle necontenit cu facere cuvântului și rugăminte
norodului sărbăsc, ci să înarmasă.." și apoi autoritățile au
ordonat trecerea trupului în cimitirul ortodox. Pentru un

decorarea preotului.
(dosar, nr. 95/1816)
VE
asemenea merit, autoritățile civile superioare au propus
NI
Copii dornici de învățătură.
LU

In urma morții unui preot Alicsandru Vederașcu din


tg. Rașcovu au rămas 5 copii între 5-13 ani. Băieții „învață
la Ciaslov moldovenește și gramatică" dar în August „copii
nu învață carte, fiindcă vara școală de țară nu este". Curînd
A

li-a murit și mama. In sprijinul copiilor, mitropolitul Gavriil


TR

poruncește : „Acelor cinci copii rămași în casa jăluitorului,


pînă cînd să va pune bursa la starea cea cuviincioasă, fiind
feciori de preot, să li să dea pe an pentru hrană cincizăci
EN

lei la toți din cutia săracilor....".


Un izvod arată și averea lăsată copiilor, anume : „1 vacă
cu vițăl, 1 giunc gonitor, 1 contaș de postav purtat cu blana
de oaie neagră, 1 giube de postav purtată blănită tij cu
/C

blană neagră, 1 ladă de brașov veche, 1 malăte ghirmesit


(garnisit) purtată, 1 benișăl ghermesit blănit nou, 1 rochii
elbichir nou, 2 lăiceri țăsute bune de lănă, 1 părătar de lănă,
SI

2 scoarți de lănă cam purtati, 1 țol de lănă purtat, 1 lăicer


de păslă bun, 1 stup, 2 rochii slabi, 1 lighean cu ibricu de
aramă, 1 masi mari de lemnu, 1 masi mică de lemnu, 6 far­
IA
CU
RY
RA
48

furii de marmură, 4 perini, 1 brău mari mătasi, 1 măsar de

LIB
lână, 1 părechi desagi, 1 tava de aramă, 1 căldări aramă, 1
ceun micu, 1 topor micu, 3 săceri, 2 poloboci de mijloc,
2 poloboci mici".
Cu această avere cei 2 băieți au fost luați de moșul lor,

TY
fratele preotului decedat, ca să-i îngrijiască rsă ne dei la
școală". Dar nu s-a ținut de cuvînt, nu i-a învățat, ci i-a
pus la lucru de gospodărie, nici straie nu li-a făcut, vreme
de 4 ani. Băiatul mai mare „văzând că ramîiu cu totul fără

I
RS
învățătură, după punere la caii altor oameni streini, m-am
dus la mănăstirea Saharna, unde acolo am învățat păn-acum
Ciaslovu și Psaltirea...-. Moșul lor le mai lăsase și el o moară
VE
de apă și o casă și vite mișcătoare, ca dintr-acele să ne în-
părtășiască și pe noi pentru cele trebuincioase la învățătură..
..In sfârșit și cărțile, prin care și alți din țărcovnici le măr-
turisăsc că sînt a părintelui nostru, nu vroește a ni le da
NI
să ne iolosăm cu dînsele la învățătură,., mergînd eu... am
cerut un ermoloiu (irmologhion), ce era a tatălui nostru, ca
LU

ca mi-1 dei măcar să învăț pe dînsul, iar el nici decum n-au


vrut, aratîndu-mi că el, dacă îl dă de învață cineva pe dîn­
sul, apoi ia plată, câte un galbin dela fiește care și ermolo-
iul rămîne la dînsul și așa să urmezu și eu...".
RA

(dosar nr. 79/1816)-

O gospodină tînără din satul Bisericani, țin. Folești,


T

rămăsese bolnavă după naștere; toate încercările doctorilor


EN

și dela sf. Spiridon din Iași n-au putut-o ridica depe patul
boalii. Mărturiile arătau că „nu mai este «in putere să țină
gospodărie cu bărbat în toată vieața ei". Bolnava a înțeles
ea însăș situația și i-a dat bărbatului „slobozenia ca să se
/C

căsătorească cu altă femee". învoirea legală la aceasta a doua


cununie o putea da tot Biserica. Și în dosar găsim hotărîrea
subscrisă de mitropolitul Veniamin al Moldo vii. După drep­
SI

tate numitul soț trebuia „să rămîie oprit de a să căsători cu


altă femeie pînă cînd numiit... să va afla cu viață, căriea
datoriu să fie a-i purta de grijă, însă . iconomisind și în­
IA
CU
RY
49

RA
șine noi tinerețele lui. . . am dezlegat această cununie și în­
soțire, ce au avut numiții, rămînînd de astăzi înnainte și în

LIB
veci întocma ca niște streini unul altuia. . . și i s-au dat prin
această bisericească carte voia și blagoslovenie a să căsă­
tori cu o femeie slobodă ce-ș va găsi și se va putea învoi. .
Consistoriul duhovnicesc din Chișinău a respectat această

ITY
carte mitropolitană de peste Prut și dezleagă și el pe tînăr
a se cununa.
(dosar nr, 61/1816).

RS
Moșiile Parcanii și Popăuți din țin. Orhei, în 1816 erau
încă ale m-rii Căpriana, care le și administra prin vechilul
său, Iacob Vartic; acum se naște o neînțelegere cu vechilul
VE
răzășilor din Lipceni, care schimbă destinația unor pămînturi
și taie pădurea de apărătură.
(dosar nr. 66/1816).
NI
Un preot Ioan Moldovan din Pohribeni a fost împuter­
nicitul sătenilor locali, cari aveau părți din moșiile Cotiu-
LU

genii, Răceștii, Răspopenii și Ordășei, ca să .le apere inte­


resele lor în judecată pentru alte părți de moșii, „ca să le
scoață și să le lămurească, ca să fim odihniți noi“. Deci, ca
RA

un mijlocitor și avocat la hotărnicii.


(dosar nr. 70/1816).

Intre ocîrmuirea duhovnicească din Iași și cea dela Chi­


T

șinău a continuat și în 1816 corespondența în diferite pri­


EN

cini. Adresa era astfel ticluită „Către cinstita exarhicească


Dicasterie a sfintei Mitropolii Chișinăului și Hotinului. —
Dela duhovniceasca Dicasterie a Mitropolii Moldaviei cu
cinste să-s dea Chișinău“ nr. 500. —
/C

(dosar nr, 71/1816).

Preotul rus Timotei Diminschi din regim, de infanterie


SI

al Diviziei XVI se plînge mitropolitului Gavriil că preoții


din ținuturile Bendcrului, Orheiului și din alte ținuturi, pe
IA
CU
RY
50

RA
unde-s împrăștiați la cvartire soldații regimentului, le săvîr-
șesc acestora diferite slujbe fără să-l anunțe nici pe dînsul,

LIB
ca să le treacă cuvenitele însemnări în metrici, nici pe co­
mandanți. Mitropolitul scrie această rezoluție: „După această
jalobă să să poroncească tuturor preutilor din eparhia noa­
stră că nici decum să nu ' împlinească trebuințele bisericești

ITY
oamenilor dela polc (regiment), doar cu știința preuților dela
polcuri, cu căzută pază și cu cerirea cinovnicilor dela
polcuri. Atuncea cînd preutii dela polcuri nu vor fi, pot a
ispovedui și împărtăși pe cei pravoslavnici dăm voe, iar a

RS
cununa nici decum să nu îndrăznească, că acel preut va că­
dea supt mare canonisire“.
In dosar se văd semnăturile protopopilor și ale multor
VE
preoți, că au luat cunoștință de ordinul respectiv și vor
fi următori.
(dosar nr. 72/1816 pe 56 file).
NI
Satul Șevirova tiu. Sorocii era și în 1816 al boerului
logofăt Costachi Ghica din Moldavie" și avea 83 de case,
LU

cu 2 preoți, unul Teodor în vîrstă de 81 ani și mai bine. Ve­


chilul moșiei era medelnicerul Enachi.
(dosar nr. 74/1816).
A

Un blagocin în 1815 avea în grija sa între 10-20 de


TR

sate. Preotul Gheorghe din Cobani, țin. Folești, este întărit


peste aceste, 12 sate : Cobani, Braniștea, Buteștii, Camănca,
Pătrușeni, Duruitoare, Gălășenii, Tălăeștii, Hiliuții, Cucuetii,
EN

Stăngăcenii și Zăhăicanii. Ținuturile aveau 5-7 ocoale cu


3-4 blagocinii.
(dosar nr. 77/1816).
/C

Un locuitor din Cojușna — Orhei ș-a măritat fata dîn-


du-i ca zestre „viti și straie". In vreme de 2 ani a murit și
fata și copilul ei. Tatăl roagă pe mitropolit „ca după legiui­
SI

te pravilă să mi se dei dm zestre fiich meU, ce i-am dat


eu din munca me." Mitropo]ițul Gavrd scrie pe cerere re­
IA
CU
RY
51

RA
zoluția aceasta: „Fiindcă copilul a clironomisit pe maica sa,
iară tatăl nefiind după pravilă, pretenția jeluitorului n-are
temeiu.“

LIB
(dosar nr. 80/1816').

Un ucenic al starețului Paisie.

TY
Este monahul Iezechiil, născut în Polonia la 1773, a
venit cu părinții în Moldova, apoi la schitul Poiana, unde
a învățat să citiască,să cînte și să scrie și ustavul bisericesc

SI
în 1. rusă; deacolo trece la m-rea Neamțul, în 1794, după
moartea lui Paisie și venirea ca stareț a arhim. Sofronie, a

ER
fost tuns monah, și la 1805 cu voia starețului Dositei trece
Prutul, așezîndu-se în schitul Peștera, unde era stareț mo­
nahul Victor.
IV
(dosar nr. 81/18'6).
UN

Biserica Nașterea Maicii Domnului din Ruhotin, țin.


Hotinului, s-a zidit pînă la 1824, cu mijloacele proprietaru­
lui Constantin Talpă. Satul avea doar 69 gospodari. Biserica
a fost înzestrată cu toate obiectele și vasele necesare. Căr­
AL

țile însă erau toate noi rusești, din tipografia din Chiev.
Petiția proprietarului e scrisă în rusește, iar semnătura în
moldovenește.
TR

(dosar nr. 83/1816).

Povățuire pentru slujba protopopească.


N

Preotul Teodor Căsian ceruse să fie desărcinat de slujba


CE

protopopiei în țin. Sorocii, din pricina boalei. Insănătoșin-


du-se, în 1816 (acum iscălește însă Casianovici), roagă „să
să facă arătat î. p. s. sale dorința ce din tot sufletul inieu
ci am, a sluji scaunului sf. mitropolii cu toată credința și
/

dreptate, fără cruțare, cu toată supunere și ascultare... ca


să-s molistivască a fi rînduit în slujba protopopiei la ținutul
SI

Soroca, acele doî ocoale ci am fost și mai înainte"...


IA
CU
RY
52

RA
Mitropolitul Gavriil îl numește. Protopopul Casianovici •
depune jurămîntul către Țar și apoi primește această povă- •
țuire, cum să administreze cele 2 ocoale ce i s-au redat, al

LIB
Cîmpului de jos și Nistrului de jos din țin. Sorocii :
„Intăi. Toate bisericile dintr-acele doao ocoale și partea
duhovnicească, adică 44 biserici, cu biserica Adormirii din
târgul Soroca să le priimești în privigherea cucerniciei tale

TY
și să ocărmuești toată tagma duhovnicească, după puterea
pravililor, cum și după acest ucaz.

SI
Al 2-le. Blagocinii, ce vor fi asupra acestor biserici, să
privigheză a £i oameni cu înțalegere și cu bună orănduială,.
iar dacă blagocinii, ce vor fi, nu să vor purta cu rănduiala

ER
căzută, atunce alegând cucerniciea ta doi preuți, care vei
socoti a fi oameni vrednici și iscusiți, îi vei trimite cu ră-
port cătră î. p. s. sa, pentru ca să li să de și cărți din exar- ■
IV
hiceasca dicasterie, spre a fi cunoscuți de blagocini.
Al 3-le. Scrisorile și toate poroncile, ce vor fi în scris,
UN

care atârnă asupra acestor ocoale și biserici, ce s-au încre­


dințat cuc. tale, atăt cele săvârșite căt și cele nesăvărșite, .
să le primești toate dela sachelariul Teodor Stamate, 1 cu
izvod de pricinile cele săvârșite și nesăvărșite, și în grabă
AL

să le săvârșești.
Al 4-le. Pentru datoriea cucern. tale ca toate bisericile,
ce ți s-au încredințat, măcar de doao ori pe an să le cer­
TR

cetezi, luînd aminte : ’ 1. ca bisericile să să păzască curate și


înfrumsețate ; 2. ca să fie în cuviincioasă privighiere sfintele
Taine ; 3. de au toate cele trebuincioasă pentru slujire și de
EN

sănt în bună orănduială veșmintele bisericești și de este


izvod pentru toate aceste și de sănt toate veniturile întru
ace condică arătate; 4. ca preuții să slujască în zile de vară
/C

măcar în toate praznicile și duminicile, iar în zile împără­


tești să facă și molebin, dar după săvârșirea lucrului dela
cămp, cănd preuții să află pe la casăle sale; te îndatorești
cuc. ta să ei aminte ca preuții să slujască pe la biserici, me-
SI

1. Protopopul Sorocii, care se înlocuește acum.


IA
CU
RY
RA
53

taherisănd ca unde să află doi preuți sau și mai mulți a sluji

LIB
și în zile de obștie.
Al 5-le. Strașnic te îndatorești a căuta cuc. ta ca preuții, .
diaconii și cliricii să nu facă zizanie pe la crâșme, și nici
decum să nu între întrînsele, și pre la mesă și pe la ospeță

ITY
să nu să sfădească, cinste cu băuturi de la poporeni să nu
caute și cătră băutură să nu să plece, în biserică să nu să
sfădească, ci să ste cu bună orănduială și smerenie, neară-
tănd scandelă, ce mai vârtos să să arate pildă poporănilor săi.

RS
Al 6-le. Datoriea cuc. tale este să privighezi ca preuții
să fie îmbrăcați după închipuire cinului preuțăsc și să poarte
straiul cel pe deasupra, macar și proastă materie, numai să
VE
fie curat, care straiu să acopere toate straele cele pe dide-
supt, iar mai ales cătră stăpânire să să arăte cu straie gri-
jite, precum și în biserică și în oraș și în târguri.
NI
Al 7-le. Te îndătorești cuc. ta neadormit a lua aminte
ca preuții fără știrea î. p. s. sale să nu-ș lasă popoarăle lor
LU

și să meargă la altele, dar de să vor afla unii ca aceia, să-i


trimeți la urma lăcuintii lor de mai înainte și atuncea pentru
știință vei răportui la Dicasterie.
Al 8-le. Preuții de pe la - popoarăle lor să nu fie volnici
RA

cu toții să- să ducă din sat, ca în lipsa lor să să întâmple


vre o primejdie între poporăni, neavănd cine înplini cele
duhovnicești. Dar având trebuință unii dintre dânșii, cu
NT

știrea blagocinului poate să să ducă cale de șasă ceasuri, iar


nu mai mult, și fără zăbavă să să întoarcă înapoi, iar cine
va avea trebuință să meargă mai diparte, cuc. ta poți să-i
CE

dai voe, ci numai prin eparhiea mitropolii, însă întru acest


chip, ca preutul, ce va rămâne la popor, să nu îndrăzni ască
a lipsi un cias macar.
Al 9-le. Toată tagma duhovnicească de pe la bisericile,
/

ce s-au încredințat cuc. tale, datoare este a-ți da cuviincioasa


SI

cinste și căzuta supunere și ascultare, asijderea și cuc. ta te


îndatorești a te purta cu dânșii după datoriea căzută și după
cum cere datoriea chemării și cinul cuc. tale.
IA
CU
RY
RA
54

Al 10-le. Intămplăndu-să vreo neunire între tagma du­

LIB
hovnicească, sau de vor eși asupra cuiva din tagma duhov­
nicească jalobe dela mireni, și de nu vor fi mari pricine,
cuc. 'ta poți să le cercetezi să le pui la cale după dreptate,
iar întămplăndu-să pricini mari, adică care atârnă cătră beții,

ITY
bătălii, nesilință cătră slujbele sale, urmări de zizanii și altele,
te îndatorești cuc. ta a le cerceta la starea locului, cu cer­
cetare legiuită și să le arăți cu răport la dicasterie, triime-
țind și vinovatul dinpreună, spre a i să face cercetare

S
după pravilă.

ER
Al 11-le. Dacă de vreo întâmplare, de care să ferească
Dumnezău, va arde vreo biserică, atuncea cuc. ta te înda-
torești a cerceta prin legiuita rănduială pentru pricina ar­
sului și fără întărzăere să reportuești cătră î. p. s. sa, tri-
IV
mețind și în știre de cercetarea ce ai făcut.
Al 12-le. Pentru moartea preuților, diiaconilor te înda­
UN

torești a înștiința î. p. s. sale, alăturând cu înștiințare și


pauceniile lor, iar țărcovnicii, ce sănt rănduiți de aice, mai
înaltă stăpânire (?), iarăș să răportuești la dicasterie, trime-
țind și cărțile ce vor fi avut.
AL

Al 13-le. Strașnic te îndatorești cuc. ta a lua aminte ca


să fie pe la toate bisericile condici de mitrice, după pon­
turile ce s-au trimis mai înnainte, care preuți și țărcovnicii
TR

a le face și a le ține prin bisericile lor, în care să să scrie


cununiile, botezurile și morții, însă într-ace vreme, cănd să
va săvârși lucrul acesta, fără întârziere, că pentru ce mai
EN

mică neînplinire vor căde în ce mai gre pedeapsă, și, după


săvârșire anului, datori sănt preuții și țărcovnicii a o iscăli
toți de obștie, care unile să rămăe la bisericile sale pentru
/C

vre o îndreptare, iar unile să să trimită cătră cuc. ta și cuc.


ta să le trimiți la dicasterie, la luna lui Chenare, la înce­
putul anului.
Al 14-le. Așijderea te îndatorești ' cuc. ta a trimete la
SI

începutul anului pe fieștecare an, după formile ce s-au trimes


mai înainte, vidomostile formulearilor, pentru toți preuții și
IA

țărcovnicii bisericești, căt și pentru copii lor, partea bărbă­


CU
RY
RA
55

tească, și ' să fie iscălite de preuți și țărcovnici, căt și de bla­

LIB
gocinii părții aciea, în care te îndatorești cuc-ta după însuș
tot adivărul a însămna ți cu însuș măna cuc-tale înprotiva
fiiștecăruia pentru urmările lor și să iai aminte bine ca să
fie arătați toți fără nici o tăinuire cum și toate casăle și su­
flete atât partea bărbătească și partea femeiască, nici pentru

ITY
ce mai mică tăinuire vinovății vor fi răspunzătort după pravile.
Al 15-le. Așijderea ai cuc-ta datorie a trimite la di-
casterie pe fiiștecare an la sfârșitul lui April sau la începu­

RS
tul lui Alai condica ispovedanii după formile ce s-au trimes,
iscălite fiind de toți preuții și țărcovnicii și să ei aminte
pentru toți poporenii, care au fost la ispovedanie și care
n-au fost, căci pentru aceasta vinovatul va fi canonisit
după pravilă.
E
IV
Al 16-le. Intămplăndu-să în dregătoriea cuc-tale vre un
lucru să nu-1 poți hotără, atuncea te îndatorești cuc-ta a cere
UN

punere la cale dela î. p. s. sa sau dela această dicasterie. In .


Chișinău, anul 1816, Febr. 17 zile. Nr. 450.

Noul protopop Căsianovici raportează curînd că a pri­


mit protopopia, condicile și 5 porunci încă neîndeplinite.
AL

Apoi, că în protopopia sa se află în total 49 biserici, adecă


cele 44 parohiale, la care se adaugă bis. Adormirii din So-
roca, și din 2 schituri — Poiana de jos și Curăturile.
TR

{dosar nr. 78/1816).


EN

Și că la gări trecînd peste Prut.


Schitul Hîncu raportează Mitropoliei că dintre viețui­
torii lui în scurtă vreme au dispărut 3 călugări [între cari
/C

și un schimonah] și 2 frați, trecînd peste Prut; „întristat


sînt și eu de aceasta, pentrucă s-au dus“, așa raportează
ieroshimonahul Vasiean nacialnicul, mai ales că în acea vreme
SI

schitul era prins în judecăți cu Panaite Catargiu, pentru mo­


șie, că se găsesc în mare strîmtoare, și „că schitul nu are
ajutoriu de oameni scutelnici, cum au alte schituri, de să
IA
CU
Y
AR
56

R
ajutorează frățimea". Rezoluția a fost scrisă în 1816, Ianua­
rie 24: „Fugarii se vor șterge din numărul clericilor epar­

LIB
hiei Chișinăului și vor fi dați sub pază. Nacialnicul Văsiean,
pentru întîrzierea în datoria sa, se îndepărtează din condu­
cere, trecîndu-se în numărul fraților, și în locul său se așează
ieromonahul Antonie din m-rea Căpriana. Ca urmare, aceas­

Y
ta va fi chemat la jurămînt și hirotesi ca igumen". Instala­

IT
rea acestuia a făcut-o arhim. Gavriil, iconomul Căprienii.
Dela el aflăm că și schitul Hîncu avea vite la păscut în Bu-

RS
geac. La predarea averii, el n-a găsit isvodul vechi de ave­
rea schitului; deaceea a scris unul nou. Acest interesant iz­
vod, alcătuit la 13 Februarie 1816, se află în dosar, pe 12 file.
O bogată serie de veșminte, sf. vase de argint, cărți biseri­
VE
cești în 1. romînă, toate, în plus și cîteva manuscrise [Pate­
ric, sf. Dorotei] și altele de învățătură [ca Teoflact, Teodor
Studitu, Tîlcuirea Evangheliilor, sf. Macarie]. Acest izvod
NI
merită a fi publicat.
(dosar nr. 45/1816 pe 24 file).
LU

La Iulie 1816, arhim Chirii stareț al m-rii Curchi, a fost


numit blagocin peste m-rile și schiturile din ținutul Orheiu-
lui, în locul igumenului Paisie.
RA

(dosar nr. 33/1816).

Necazuri în dregătoria preuțească. .


NT

Mai mulți locuitori din Selemet, țin. Achermanului, în


frunte cu proprietarul grec Dimitrie Haritul, care zidise bi­
CE

serica. satului, s-au plîns Mitropoliei în contra preotului pa­


rohial Lupu Orăguțan, de neam moldovan, ca „nepurtîndu-se
cu orînduială ce se cuvine datoriei sale, fiind înprotivitoriu
și leneș, neisprăvind datoriea sa atît prin popor, cît și în
/

biserică, în care, de cînd s-au sfințit mai mult decît de trei


SI

sau de patru ori n-au slujit, și sînt acum șase luni, lăsînd
cele mai mari sărbători fără slujirea sf. Liturghii"; „apoi de
să întâmplă vre un om la o neputință gre de moarte, iară
IA
CU
R
RA
57

el vine la casa omului și e lingura cu care mănâncă omul și

LIB
apă firească și împărtășește omul și au murit femeia"; altui
locuitor i s-a bolnăvit la fel femeea „și s-au dus omul ca să
vie să cetească cele trebuincioasă, iară el s-au dus la cămpu
și au zăbovit trei zile și cum au venit, așa au îngropat-o și

ITY
iarăș altă fămei au murit și s-au dus de l-au chiemat ca să
vie să o îngroape, iară el nu vre să vie de la o nuntă pănă
ci i-au fost voea lui; și iarăș o fămei au murit și noi săpam
groapa iară el se juca în cărți și l-am chiemat să o îngroape

RS
și nu vre să vie pănă ci i-au fost voea lui și la Paștele tre­
cut ne-au dat naforă ne slujită ci păine firească. Și s-au în­
tâmplat o nuntă și au mers la bisărică să se cunune, iară el
VE
au cerut 12 lei și au lepădat nunta în biserică și s-au dus și
au șăzut jumătate de zi de l-am așteptat și au venit necunu­
nați și ne-am dus tot satul la dânsul de l-am rugat și poftin-
NI
du-1 au mers, și nu i-am dat 12 lei, ci i-am dat cât să căde
și acum au prins pizmă pi vo câțiva oameni și când umblă
cu molitfa prin sat ne încunjură, nu vra să vie la noi, și cele
LU

multe, care nu săntem vrednici a le spune și a le seri". Și


în numele satului, proprietarul cere „să binevoiți a rîndui la
numita biserică pe alt preot, anume Eftimie din satul Căr-
buna, țin. Hotărnicenii, carele iaste cu bune orăndueli".
RA

Mitropolitul a chemat de îndată pe preotul Lupu Dră-


guțan la Dicasterie și, după cuvenita cercetare, preotul a
dat o declarație în scris, din care rezultă acestea : avea vîrsta
NT

de 36 ani, hirotonisit abia de 2 ani, îș îndeplinește datoria


de preot cu sîrguință ; a pus într-adevăr apă numai la o
împărtășire din lipsă totală de vin în localitate, a luat apă
CE

limpede din găleată cu o lingură curată, dar împărtășirea a


făcut-o cu lingurița bisericii; cellalte acuzații sunt mincinoase ;
pentru cununie a primit 2 lei numai ; un locuitor însultîn-
du-1 pe nedrept, preotul l-a ocolit cu ajunul, dar numai pe
/

el; nafora dată a fost sfințită; a slujit mereu în biserica din


Selemet dela sfințirea ei; pînă atunci a slujit în satele
SI

vecine Batîr și Purcari.


IA
CU
RY
RA
58

Cercetările au continuat, luîndu-se și declarații. Dosa­

LIB
rul are 47 file. După 9 luni, Dicasteria duhovnicească intră
în judecarea cazului și scrie sentința, din care reținem : că
locuitorii din parohie sunt mulțămiți de preotul Drăguțan,
dar îi ațîță semnatarii jalbei; Dicasteria stabilește că plîn-
gerile sunt neîntemeiate, iar declarațiile luate dela acuzatori

ITY
și unii martori sunt falșe. Pe temeiul legii, cap. X, art. 18
și 21, Dicasteria absolvă pe preotul Drăguțan de învinovă­
țirile aduse, iar pe proprietarul grec și cei 5 locuitori, cari au

RS
semnat jalba neadevărată, împotriva preotului. îi trimi­
te la Guvernămîntul Basarabiei, Departamentul I ca să-i
pedepsiască după legile Țării.
{dosar nr. 34/1816).
VE
Un arhimandrit Arsenie Pivaț, venit din Serbia, a
cerut învoirea de a sluji sf. Liturghie în eparhia Chișinăului,
NI
și i s-a dat.
{dosar nr. 51/1816)
LU

Satul Bărboenii, țin. Lăpușnii, se numia în 1816 și


Titiana, aparținînd ocolului Brăneștii. Acolo s-a ridicat o
biserică în anul următor, cu hramul sf. Voivozi, din ma­
RA

terialul unei case, dăruită de căminarul Zamfirache. Erau


48 gospodari. Se dă și opisul averii bisericii.
{dosar nr. 52/1816)
NT

La 28 Decembrie 1815 s-a logodit „Ecaterina Pavlovna,


cu crăiască sa înnălțime, clironomul Wtirtenbergului, prinț
CE

Friederic Wilhem". Un manifest imperial al țarului Alexan­


dru I s-a tradus în 1. romînă și s-a împrăștiat pela toate
bisericile.
{dosar nr. 56/1816)
I/

Preotul Lupul Grigorie din Lohănești se plînge că nu-ș


S

poate lua în stăpînire moșia, ce-o are după anaforava voe-


IA

vodului Moruzi nici venitul de 3 ani depe moșie, din pri-


CU
AR
59

R
cina că protivnîcul lui fuge de judecată, și cere acum un

LIB
deputat duhovnicesc, cu ajutorul căruia să-ș scoată dreptatea. .
{dosar nr. 51/1816)

Mazilul Panța Toader și în numele altor 30 mazili din

ITY
satul Țînțăreni, jud. Orhei, cer arhipăstoreasca binecuvîn- .
tare, ca să facă biserică în satul lor nou, din lemn acoperită
cu draniță. Materialul trebuincios l-au și cumpărat dela bi­
serica schitului de maici Fîntîna Domniei din com. Peciștea,.

RS
care se desființase. Mitropolitul Gavriil a aprobat cererea,
iar hramul bisericii să fie Adormirea Maicii Domnului. .
Din cercetarea protopolui Zaharia rezultă că moșia Țînțăreni
VE
era a mazililor, că satul luase ființă de 12 ani, deci pela
1804, că locuitorii sunt vrednici să țină o biserică, că au
mai cumpărat lemn și dela m-rea Dobrușa și că vor îm­
NI
podobi sf. lăcaș cu toate cele necesare. In dosar este un .
izvod de averea noei biserici în veșminte și cărți.
{dosar nr. 58/1816)
LU

Dascălul Pavel Ciorbă din Scorțeni, țin, Orheiului, se •


plînge că i-a scăpat vaca pe o moșie vecină; Sărdăriea o ține
RA

de 7 luni ca de pripas și nu i-o dă, cerîndu-i să plătiască. .


„ispașa pentru stricăciunea ce au făcut"... anume 10 lei
pentru ernat, și roagă să fie „pus la cale, să nu-mi rămăe -
vita prăpădită".
NT

Mitropolitul mijlocește la întâiul Departament pentru


înlesnirea. a măritului dascăl.
{dosar nr. 202/1816).
CE

De peste Nistru, din Rusia, se strecurau în Basarabia, .


după 1812, fugari, mulți din ei și tîlhari, și aici se ascun­
deau care pe unde puteau, unii chiar intrînd ca servitori.
/

Dar năravul nu și-l părăsiau, ei tot furau. Așa e cazul unui '
SI

Lobacevschi, colejschi secretar și proprietar, care se plini'


gea că doi servitori malorosieni i-au furat mai multe lucrur,
din : straie femeești, linguri de argint, steclă de argint*
IA
CU
RY
RA
60

inel de aur cu pietre, băsmăli, și-i căuta de nu s-ar £i ascuns

LIB
prin vr-o mănăstire basarabeană.
(dosar nr. 203/1816)

Trei ieromonahi din schitul Gîtișca se plîng astfel mi­


tropolitului : „Prin această a noastră smerită jalobă, cu la-

Y
crămi arătăm î. p. s. voastre pentru năcazurile și supărările

T
ce pătimim despre părintele Arsănie nacialnicul, că din
ceasul ce au venit sf. sa, nu numai că n-au urmat cele ce

SI
să cuvin celor mai întăi stătători, ci arătând întăi cu fapta,
apoi cu cuvântul, dar sf. sa din înpotrivă au urmat, că din

ER
ceasul ci au venit au început a ne supăra, mai întăi vrănd
a ne izgoni, zicând că are voe dela î. p. s. voastră ca să ni
triimată pe fieștecare de pe unde au venit, și altele multe
IV
adăogănd. Deosăbit arătând î. p. s. voastre că nici la bisă­
rică nu merge, iară deși merge câteodată, începe a ne sudui
UN

și a ne face feciori de căine, suduind și pre cei ci ne-au


trimis acolo... nelăsăndu-ne ca să cetim pravila, după ustavul
bisăricii, zicând să ne ducem la Dobrușa și să ne urmăm
tipicul, iară nu aici... că și cele ce am avut [strânsă spre
AL

hrana vieții, toate le-am răsăpit cu cele din înprotivă urmări...


cu bețiile si alte răle urmări"...
Dicasteria trimite jalba către arhim. Chirii bragocinul,
TR

care cunoștea din aceste neajunsuri. El raportează că „am


mers la numitul schit și strîngînd pe toți călugării în bisă­
rică, și puindu-să analogul în mijlocul bisăricii și sf. Evan­
EN

ghelie și cinstita Cruce, li s-au cetit jurămîntul de preot în-


brăcat și apoi s-au chemat în deosăbi căte pe unul, și mai
făcîndu-li-să încă cuvînt, s-au întrebat pe fieștecare cum știu
de această pricină și să arate în frica lui Dumnezeu știința
/C

lor... n-am putut dovedi că l-au văzut sau că l-au și prins


tocmai în fapta păcatului precurviei, care temelie de dove­
dire că au precurvit este aceasta, ca în faptă să fie prins...“.
SI

Textul jurămîntului a fost: „Noi mai gios numiții ne


giurăm și ne făgăduim pre puternicul și strașnicul Scaunul
IA

lui Dumnezeu și pe pre curata lui Maică, cum că pentru


pricina pentru care vom fi chemați și vom fi întrebați încît
CU
R
RA
61

știm, cu cuget curat și în frica lui Dumnezeu vom arăta tot


adevărul. Iar tăinuind cît de puțin și ne arătînd adevărul,,

LIB
pentru o greșală atîta de mare, să nu aflăm milă înainte lui
Dumnezeu, nici să avem parte de sănătate și de mîntuire
sufletească, nici de toate ostenelile noastre. Fierul și piatra
să putrezască și să-s rîsipască, iar trupurile noastre să ste

ITY
întregi și nedezlegate pănla a doua venire, și sufletele noa­
stre la un loc cu Iuda. Și pentru mai adevărată credință,.
sărutăm cuvintele și cinstita Cruce Mîntuitoriului nostru
Is. Hr. aminu.

RS
Schitul avea 4 ieromonahi, 1 shimonah și 6 monahi.
Dicasteria a judecat pricina și hotărîrea ei, aprobată de-
mitropolitul Gavriil, a fost: cum nu s-a dovedit păcatul prea-
E
curviei igumenului, rămîne aceasta în judecata lui Dumne­
zeu ; iar pentrucă a primit femee în chilia sa, ceeace a pri­
IV
cinuit turburare în frățime, i s-a oprit preuția pe o lună, apoi
să se ducă la duhovnic, să se mărturisiască, și să fie slobod
UN

și să nu mai primiască vreo femee în casă, să se poarte cu


omenie, cu dragoste creștinească cu părinții și frații, iar dacă
nu se poartă așa, i se va lua pînă și preoția ; cei 3 ieromo­
nahi jălbari, pentrucă au pricinuit turburare între frați și-
AL

împotriva igumenului, se pedepsesc cu cîte 100 de metanii.


(dosar nr. 206/1806).
TR

Fiindcă noi numai limba moldovenească înțelegem...


Locuitorii din satul Frecăței, țin. Tomaarv — azi Ismail, .
se plîng mitropolitului Gavriil că de 2 ani protopopul li-a
EN

adus încă un preot dar „numai cu iscălitura a trei-patru săteni


și nu cu a tot satul" și acel preot era „rus de niam, Atanasie
Franclievici". „Acum sfințiea sa nu numai că cu celalalt to­
/C

varăș preot mai vechi nu să învoesc, dar nici soborul nu-s


poate împăca după slujirea limbii sfinției sale, neputînd ni­
mic a înțălege din toate ce le citește sau cîntă în bisărică
sau la alte slujbe ce se întîmplă între noi, fiindcă noi numai
SI

limba moldovenească înțălegem, neputîndu-ne îndulci de în-


țălegerea a nici unui cuvînt, stricîndu-s cu aceasta osîrdiea
IA

a multora de a alerga la bisărică... numitul preot să se rîn-


CU
RY
62

RA
duiască Ia un alt loc, potrivit cu limba poporenilor și obi-
ceile locului, și în locul sfinției sale să se rînduiască un alt
slujitoriu preot, moldovan, ca nu cu acest desgust și părăsire

LIB
de bisărică să se păgubească a multora sufletească mîntuire
și să se părăsească obiceiul locului, ce pînă acum s-au urmat.
1816 Mai .16*
Și semnează : „Neculiță Grecu, staroste bisăricesc, Ma­

Y
rin Chihaea, Gherghișan Costeoli, Ene Dișmul, Panait Cara

IT
Gheorghe, Șteful Hagiolu, Gheorghe Belalîu, Drume, Cos-
tandin Bogatu, Enache Belalău, Pecicul Apostol, Dumitru

RS
Penciolu, Dima Cabacciul, Todor Terziolu, Paraschiv Ma-
hamut, Ranete Vornec, Todor Babarolu, Șteful Belalăul,
Menul, cu toții sătenii satului Frecățeii, țin. Tomorovei."

VE
{dosar nr. 221/1816. Cererea a fost trimisă protopopului de tinut,
care era rus Rezultatul : peste cîteva zile, o nouă jalbă vine la mitropolie,
scrisă de altcineva, semnată cu 9 nume, dintre care numai 2 dintre cele de
sus, și aceștia declară „că-l iartăm pe preotul Aftanasii și neci o pretenție
NI
asupra sf. sale nu avem..
*
- Iar preotul totuș cere voie în I. rusă a-ș căuta
altă parohie. Adevărul îl înțelesese preotul rus . dar nu și administrația rusi-
ficatoare a ținutului — protopopul).
LU

Un om s-a tocmit să slujiască la preot un an și să fie


răsplătit cu : „o mănta, o cușmă, un brîu și un cojoc, 2 giun
câni, și o zi să-i are și cu sămînța stăpînului și 2 cămeși".
RA

{dosar nr. 220/1816).

Intîlnesc acum, după 4 ani de stăpînire .rusească asupra


NT

Basarabiei, întâia corespondență referitoare la trecere prin


vamă din Moldova aici a unui stoc de cărți bisericești tipărite
în 1. romînă. Guvernatorul Basarabiei, generalul Garting,
CE

cere avizul mitropolitului Gavriil, pentru 53 cărți romînești,


ce au fost aduse pînă la carantină, din Moldova, de unul
Ianos Veis, supus austriac, care poartă pașaportul consulatu­
lui general rusesc din Iași, „om cu stare sărăcăcioasă" și
I/

care vrea să treacă în Basarabia acele cărți.


Lista lor nu-i dată. Din răspunsul mitropolitului re­
S

zultă că cele 53 cărți, pe care le-a cercetat, sunt tipărite în


IA

Blajul Transilvaniei, cărți ale uniților cu papistașii, care nu


CU
R
RA
63

pot fi admise a intra în Basarabia, și roagă pe guverna­


tor să le interzică aducera lor aici. Cărți ce vor putea fi

LIB
permise, sunt numai cele rusești, tipărite în Rusia, ori cele
romînești, tipărite în Valahia și Moldova, sau cele grecești
din tiparele duhovnicești.
(dosar, nr. 23411816}

TY
Moldovenii au hrănit pe coloniștii nemți din Basarabia

SI
Locuitorii din satul Purcari, țin. Căușani, prin semnă­
tura lui Panhili Slobozanu, Lungu, Burdugea și vornicul

ER
Răileanu se plîng mitropolitului că „puind silinți în lucrare
pămîntului, n-am socotit de pagubă a îndestula cu hrană os­
tașii rănduiți spre apărare Patriei... lăngă aceasta trimițin-
IV
du-să niști străini lăcuitori, ce să numesc coloniști nemți, în
Basarabia spre statornicire, au așezat și aici în sat cătiva
famelii, să cfartiruiască, poruncindu-ni cu tărie ca să-i în­
UN

destulăm cu mâncare cuviincioasă, undi acum aproapi de doi


ani nemișcate stau, hrănindu-i cu pâinea noastră și nu am
bănuit păn acum. Dar fiindcă acum să află scumpeti în păini,
lucrăm cu mănili și luîndu păni dela stăpânul moșiei îi hră­
AL

nim, strămtorîndu cu totul și pe ostașii împărătești, cari stau


aice în cfartire... rugăm., ca să hrănim, cum vom pute, în
această vremi de lipsă copii noștri și oștenii înpărătești. Iar
R

d-lor coloniștii, cari aproapi de doi ani s-au odihnit în spa-


tili noastri, cu lăcuința și cu hrana din munca noastră, să
NT

să îndatorească a să hrăni din ostenelile sale, precum și noi


ne hrănim pe noi și pe ostașii înpărătești, și i-am hrănit și
pe dânșii, adică pe coloniști, păn acum, fără nici o mul-
CE

țămire, ci încă cu mari supărare și strigări a lor asupra mă­


măligii noastre și a laptilui, cari noi luîndu-1 dela gura co­
piilor noștri, le-am dat lor păn acum, iar de acum înainti
nu mai putem, că ne-au fllămănzit casăle și copii., ne-au lipit
/

pământului., numai coloniștii de s-ar ridica...


.
*
SI

Satele Purcari și Răscăeți erau ale mitropoliei. Deaceea


mitropolitul mijlocește la Departamentul al doilea al Oblastiei
IA
CU
RY
64

RA
Basarabiei „spre a nu să sparge satele mitropoliii, să să ușu-
reză lăcuitorii de a hrăni pe coloniști, care au leafă rânduită.,

LIB
pentru hrană dela cazneaoa împărătească".
(dosar nr. 21611816).

Orice locuitor din provincia Basarabiei dacă pleca spre

ITY
Chișinău, trebuia să-ș ia „răvaș de drum dela sat, după obi-
ceiu". In Cuhurești, țin. Soroca, dascălul bisericii scria ră-
vașuri de acestea.
(dosar nr. 211/1816).

S
Satul Goiani, ținutul Orhei, era al comisului Neculai

ER
Racoviță.
(dosar nr. 215/1816). IV
Un preot Ioan din Cotiujăni-Soroca a fost vechil al mo­
șiei. Ivindu-se neînțelegeri cu răzășii moșiei, preutului i s-a
UN

luat și potcapul și antereul, ba a fost și bătut. Amărît, acest


preot văduv s-a dus la m-rea Dobrușa „ca să mă pot în­
vrednici cinului călugăresc". Acolo a stat în noviciat 3 ani,,
iar alte 3 luni le petrece la schitul Cosăuți. De aici rapor­
AL

tează că în acea așezare călugărească „nici chilii nu sînt, de


ajuns, nici cărți moldovenești", ca să mă pot învrednici a
cănta sau a ceti și a înțălegi nu pot, mai ales că să apropie
TR

și sf. și marele post, care în alți ani cu mare bucurie îl aș­


teptam, iar acum sînt foarte îngrijăt" și roagă „ori să fiu
așăzat la vre una din mănăstirile moldovenești, unde să-mi
EN

pot face căzuta me rugăciune, sau de nu iaste blagosloveniea


î. p. s. v. a lua cinul călugăriei un ticălos ca mine, apoi să
mi se dei blogoslovenie a mergi iarăș la poliție, spre a-mi
/C

căuta de ticăloasa me vieață, pănă cănd pre puternicul îm­


părat ceresc va voi a mai fi eu pre pământ..".
Mitropolitul a hotărîî : „ jeluitoriul să se trimată la m-rea
moldovenească Jabca supt ascultarea și povățuirea igumenului.
SI

(dosar nr. 225/1816).


Profesor Const. N. Tomescu
IA
CU
R
RA
LIB
„Ungurenii" în Principatele românești

ITY
de T. G. BULAT

Românii, de pe ambele versante carpatine, s'au apropiat

RS
și au conlocuit când într'o parte, când într'alta a acestei coloane
vertebrale muntoase a nației noastre. Este suficient să amintim
colonizările Banatului cu Oteni, sau valea Bistriței ardelene cu
Moldoveni din partea de sus a țării.
E
In ceea ce privește trecerea .Ungurenilor' dincoace, spre
IV
Dunăre și Nistru, este superfluu să mai vorbim. întreaga trăns-
humanța românească este legată de acest fenomen de migrațiune
UN

arhiseculară.
Multe au tost cauzele cari au determinat aceste mișcări de
populațiune: politice, religioase și mai ales economice*1). In actul
pornit dela Divanul Țării Rumânești către generalul rus Steter
și pe care-l lăsăm să urmeze aci, se face un mic istoric al înfă­
AL

țișării problemei în a doua jumătate a secolului al XVIII, Di­


vanul, pe baza lucrurilor știute, face propuneri practice cari pare
că au și fost puse în vigoare. Căci cum s’ar explica altfel atâte
TR

așezări vechi cari își adaugă la numele lor obișnuit și pe acela


de Ungureni, ca Băbeni-Ungureni, Șirineasa-Ungureni, Vaideeni-
Ungureni și altele nu mai în județul Vâlcea, apoi Ungureni în
N

jud. Botoșani, în Argeș, Gorj, Prahova, Putna Romanați și Tecuci.


CE

I*
Către Ex-sa Domnul ghenăral maior i cavaler Steter vite pre-
zidente Divanului Valahiei
/

„Dela" nr. 2987/1811. Arhiv. Senat. Chișinău.


SI

i) Vezi Iorga N. Acte și fragmente II Buc. 1896 p. 189—90; Nistor


I. Emigrările de peste munți în An. Ac. Rom. XXXVII. 1915 : Documen­
tele Hurmuzachi XIX—XX ș. a.
IA
CU
RY
66

RA
dela întâiol Divan și comitet al Prințipatului Valahii,
Are Divanul cinste să arate Ex-tale cele dă mai jos : la leat

LIB
1765, mai nainte dă răzmirița ce au avut prea puternica înpărăție,
cu poarta otomanicească Țara Valahii, precum este știut, nici a zecea
parte nu era lăcuită.
In urmă după încheerea păcei, orânduindu-să Domn și stăpâ-

ITY
nitor acestii țări Alexandru Ipsilant și văzând pământurile țărei cele
mai multe nelucrate, și socotind mijloacele cele cuviincioase, cu
care s’ar putea înmulți populationul, au găsit de trebuință adavoe

S
și slobozenie ca să vie din streinătate, i din eparhiile vecine, ori
căte familii vor vrea să fie nedajnice, și apărate dă verice dare și

ER
cerere în soroc dă șase luni.
2- lea. După înplinirea sorocului să-i așeze la bir, și birul lor
era hotărît dela tl 4 până la tl 8 pă an o familie, și aceștia să-i
IV
răspunza dă doă ori într'un an, adică un câștio la sfântul Gheorghe,
și celălalt la sfântul Dimitrie. Acest bir dă tl 8 au curs până la o
UN

vreme, ' iar la urmă s'au făcut tl 12 și-i răspundeau dă trei ori pă
an, adică la fieșcare patru luni căte tl patru și să urma birul lor
piste tot într’un an până la tl 45000.
3- lea. Asupra lor să orândue ispravnici după întărirea Dom­
AL

nilor, unul în Valahia mare, și altul în Valahia mică, și să numea


ispravnici dă ungureni și pentru a lor simbrie lua dela acele familii
răsură la leu căte patru parale. Și afară dintr'acest bir numai la
TR

leat 1788, în domnia Domnului Mavrogheni având iarăș Poarta


otomanicească războio cu Austria și oștirile turcești fîind multe în
țară, s’au cerut și dă la ei ajutor dă oi cu prețul hotărît și cară
EN

dă poslușanie după a lor putere.


4- lea, La leat 1789 și 1790 după ce au venit armiea austria-
cească în țară văzând comandirul dă atunci al oștirilor austriacești
/C

mulțimea familiilor ce au fost venit din năuntru din Transilvania,


și socotind că cu acest mijloc poate să să tragă cu locuința în
pământurile dă aici cele mai multe familii din Transilvania și din
Țara ungurească au vrut ca să ridice toate acele familii dă aici și
SI

să le ducă iarăș înapoi. Dar nevrând acelea a să întoarce înapoi


s’au dat la bir cu lăcuitorii țării înpreună. Și așa dă atunci s’au
IA
CU
R
RA
67

stricat această orăndueală a lor. 'Și au lipsit și venirea lor spre a

LIB
•lâcui supt ocrotirea stăpânirii.
După aceasta să arată acum, paguba ce s'au pricinuit la ve­
niturile visterii cu stricarea acestora.
A. Că după ce s'au stricat această orăndueală văzând că le

ITY
este cu greu și neputând să plătească bir, să dea și cară dă pod-
vezi dă rând cu lăcuitorii țării au început a să înprăștia fieșcarele
pe unde au putut, făcăndu-să unii poslușnici iar alții sudiți, încât
mai toți au eșit din bir, și prea puțini dintr'ănșii să fi rămas la

RS
bir cu lăcuitorii țării.
B. Ori căte familii • vin acuma din năuntru văzând că dăspre
partea stăpânirii nu au nici o umbrire să fac sudiți și să apără
VE
atât dă bir, cât și dă podvezi, și așa visteria nu vede dă la ei
nici un folos.
C. Văzând lăcuitorii țării pă acești oameni streini ce vin din
năuntru că petrec în odihnă și nesupărați dă nimic fug din satele
NI

lor și să duc dă să amestecă și ei cu dânșii și cu aceasta nu pu­


țină slăbicione și dărăpânare să aduce județelor. Apoi și totdeauna
U

are Divanul dispută cu consulaturile lor pentrucă necurmat vine


pă toată ziua înștiințări după la județe, că cutare lăcuitor birnic al
AL

țării s'au făcut sudit, sau că vechilii consulaturilor ce sănt pă la


județe fac cerere dă la ispravnici ca să le dea pă cutare om fiind­
că est:' ungureasc venit din năuntru, și altele multe asemenea.
TR

Pentru ca să lipsească dar acest confuzion, iar mai bine a


zice katahrisis spre îndreptare găsește Divanul cu cale ca să să
pue iarăș la orăndueală dintâi. Și va fi cu folos țării și al visterii,
cu așăzământ după cum în jos să arată.
EN

A. Ori câte familii vor veni din năuntru să fie nedajnice șase
luni, până își vor face cale dă lăcuință și până își vor face arături
și semănături dă hrană.
/C

B. După acest soroc să să așeze la bir dă la tl 12 până la


tl 24 o familie pă an adică îndoit de cât cea ce da mai nainte.
Pă lângă aceasta să plătească și răsura la leu patru parale (și nu
le va fi cu greu, căci ei acum plătesc la stăpânii lor, carii le dă
SI

sudeția și până la tl 50 pă an) și să fie apărați dă cară dă pod­


vezi și alte cereri, și banii birului să-i răspunză dă trei ori într'un an.
IA
CU
R Y
RA
68

C. Câte familii vor veni dă acum - înainte, să nu să amestece .


cu lăcuitoriii tării, nici să să așeze cu lăcuința presărați prin sate,

LIB
ci să să așeze deoparte, făcându-ș sate deosebite, în care să lă-
cuească numai ei și oameni dă ai lor ce vor veni din năuntru, iar
cei vechi, carii vor fi în bir din vechime, aceia să rămîe fieșcarele -
păla locurile care să află, căci dă va fi aii să da voe ca să iasă,

ITY
din bir, și să să înpreuneze cu cei noi să face amestecătură,
D. Pă la locurile și moșiile ce să vor așăza cei noi să dea
stăpânului moșii dijmă și claca cea obicinuită din vechime a pă­
mântului, atât din semănături, cât și din pomi, legume și livezi dă.

RS
fân; vin și rachiu sau bere să nu fie slohozi să vândă fără știrea
și voe stăpânului moșii după cum s’au urmat și mai nainte.
E. Să să orânduească doi ispravnici unul în Valahia mare și-
VE
altul în Valahia mică și să să numească ispravnici dă ungureni ca
și mai nainte, ei să strângă birul, ei să închee socoteala cu visterie, .
dănd catastișe anume la visterie dă numele lor. Fiecare ispravnic
NI
să-ș aibă sameșul lui i doi logofeți scriitori, cu plată dă lefi,
însă un ispravnic pă lună tl 400 ca și ceilalți ispravnici, sameșul
LU

tl 60 (șaizeci) și logofeții po tl treizeci, fieșcarepă lună. Și această -


leafă să o ia pă fieșcare lună din banii ce vor strânge după bir-. ,
și să-i arate la socotelile ce vor închee cu visteria
G. Acești oameni streini să să ferească a nu primi prin - satele
RA

lor lăcuitori dă prin țarini, du prin alte sate ce vor fugi, ci pă


carii va vedea din lăcuitori țărni venit în satul lor pârcălabul să .
fie dator să - 1 arate la ispravnic, și ispravnicul dă ungureni să - în­
NT

științeze pă ispravnicii dă la județul acela, dă la care va fi dosit \


acel lăcuitor, ca să trimită să-1 ia și să^-1 ducă înapoi la urma lui.-..
Aceasta orânduială fiind dă folosul tării și al visterii găsin-
CE

du-să cu cale și dă către Ex-ta să va da hotărîre, cu întărire a să-


pună în urmare.
1811 Iulie.
Ignatie arhiep. Valahii
/

Voennîi sovetnic Logvinov


Radu Golescu.
SI
IA
CU
R
RA
LIB
ITY
Starețul Paisie Velicicovschi și erezia
dela mănăstirea Poiana Voronei

RS
din Moldova
Teologii cari au scris despre Rugăciunea minții, sau istorio­
VE
grafii cari sau ocupat de marele stareț Paisie Velicicovschi, în
scrierile lor, adesea ori au amintit de o corespondență cea fost
între starețul Paisie și soborul mănăstirei Poiana Voronei din
Moldova. Dar atât primii cât și ceilalți ou evitat a consulta ori­
NI

ginalul, astfel studiile prot. Cetvericov1) și a preot Eugen Proco-


pan*2) despre Paisie Velicicovschi, arată că această scriere n’a
LU

fost dată publicității . La m-rea Rila din Bulgaria, în 1931, în


manuscrisul'L 4/2o, am - dat de toată corespondența^ mănăstirii
Poiana Vorona cu starețul Paisie, și ultei ior cu arhimandritul
Sofronie tot dela m rea Neamț. E o copie scrisă îndată după
A

moartea starețului Paisie, ca și atâtea alte scrieri ale sale răs­


TR

pândite pela mănăstirile unde a fost sau a avut legături și ucenici.


Corespondența se'compune din jaloba dela sobor către su­
periorul mănăstirei Poiana Voronei, asupra ieromonahului Teo-
pempt hulitorul scrierilor Sf. Părinți și a rugăciunei lui lisus. E
EN

datată - la 1793 Iunie - 14. A doua scrisoare, e a superiorului Aga-


dhon către arhimandritul Paisie starețul m-rii Neamț, în care ex­
punând jaloba soborului, roagă să nu i lase în această chestiune
/C

fără îndrumare și lumină, după cum însuș Duhul sfânt îi va vesti.


La 1793 Iunie 22, arhim. Paisie vestește că a primit scrie­
rea lui Agathon împreună cu jaloba soborului m-rii. Deoarece
SI

!) scrisori ce n'au fost tipărite p. 307.


2) a rămas nepublicată p. 75.
IA
CU
R Y
70

RA
chestiunea despre care se scrie e mare, atunci și răspunsul nu e
mic și în scurt timp nu poate să le trimită. Copiind cele trimise,

LIB
restitui originalul, făgăduind cu timpul a răspunde spre întărirea
bisericii și folosul fraților iubitori. Urmează răspunsul pre larg -
al starețului Paisie, care în fond e istoricul rugăciunii lui Iisus
cu mărturisirile sf. părinți.
Mai târziu tot la m-rea Poiana Vorona, sihastrul Danii!

Y
va scormoni o nouă erezie prin compunerea unor scrieri și a unor

IT
litere pe mâini arătate lui dela Dumnezeu. Soborul se va atârna
la m-rea Neamț, iar de acolo se va primi o nouă deslușire și

RS
arătare a dreptei credințe. Dar aceasta pentru altă dată.
Acum prezentăm răspunsul starețului Paisie :

VE
BceeecMâ r.ocnooHe oTne
A r a e o h e IepocxiMOHame, Hanaoane cb»tuh
ilo Jioo3op o HCKia oSHTeeH eo iceo o
NI
Epaiieo cnacaăT.ecs o rocnoH.
rincaHÎe ejBsCrHHn Bamea, coBOKynHO ct> jnoHonreHieMB cbb-
LU

tmxt oTem» coSopa Baaiiero, noeaaHHMM Bawb Ha GeoneMnTa iepo-


Mouaxa xy^aiHTe^-DH oTeqecKnx khhi'b, npflc]o[oCaoo6HMX'b h Sotohoc-
hmxt oTem> HanrHX'B, noyqaoninxT'L oyMHOMy 4'bjaHÎto, enpiHHK..
M[oCn[ac]BBdC InfcyjcoBofi, Hpe3> BO3oto6eeoHHro o rjoCcnofC 6paTa.
A

Hamero afyOKOBHHKa IaKHHTa ct pajioCTiio noayqnBB, n bch bt> hhxi


TR

nIcc^l^o^O2Lo oypa3yM'hB'b, npocaiaBnx E[oCra, iano h bt> eia nocai—ja—


hhh, naany h pMAaHiio .zrocTofiHaa BpeMeHa, si. HHîKe Maao He ko
bcIm oyrace bt> MOHHC'icxib . E[oa>KecTBeooan peBHOCTb u jiioSobt
EN

ko KHHraM oTeqecKHM, HayqaiomtiM ncruHHOMy Â^i-naHiio E[oC—•


H^ec^TBe^HHMx EBaHrejccKHT'b aanoB-icjiefi, h c^Cmenti-kn «[oCjjhtb'E
IafcyJcoBofi oyMOMt eauHiiM bt c^pan-c coBepniaeMofi, bt sac»
Bo)KecTBoooMM’b ero CMOOppHâeM'L npe4pe’^HHoao peinocTE n juio-
/C

6obt> ko KHHraMieloTeqe^c^Kn^M, n kt> ayrn^(cnnc^HTea.^i^OMy hxt> o


j[o]rii cefi oy^eHiio, eme h ooceei'b oSp-iTaeTca, no KOTopofl B[oC-
eKecTBeHHOH ceă peBoocTo, coSpaimeca bm bo cBHTyio n[eCpKOOBr,
SI

np^Hs^MBaaiH ecTe npeape’^eooa^o xyeiI^Te.iIo oTBdCTCTBOBaTH Ha xy^eHia


cboh, He noceiyniaimy ?K.e ohomo h He BOCcoT-liBiiiy npixiTH bt>.
IA
CU
R
RA
71

nepKOBB., MpnHiyKAeaiî Sbijhi ecTe moStm Ki HeMy bp K^.n^ifo, m

LIB
BonpocnTH ero, nomo ohh> Bacci epeoiKaMM aa3iHiBaeT' o^'p }«e
bc^mt» bcmp oTBB>maciiP Ha3WBae bcx kh^th oTenecKie XMMepaMH,
m Bacci Bcicx> npejineeHHțJMn, h MfoJanOBy In[cy]coBy epeciro, n ckh
6bi epecb ci a npon3oinua a33> MOinieacnx Top^ n nponac H36neBa
xyjiHaM h ii/KHBacc, HecMHcjieHHâe h SeByMaa», cbob SdjiAociiOBi»,

ITY
n Ha oyB'-maBBaie.z[ylKoBHoe j[y]xoBHHKa aaniero IaKKHTTAa npe-
craaeT-p xyiiHOH oyqeaie cfBaJfMXTb otoitii, n c[Ba]meHayio lB[cy]coBy
oaHa.ee cboh xyneaia noBToopm ecob.

RS
C[bb]tuhm oy6o Bata», Bana ero aenoKaeBaafi HpaBTi n He
npecTTTÎe ooi xyneaifl, co H3Bo.neHieM c^bCttixti otthtp h Spaoîfi,
nnmeT'e komh^ He3UBerc>me ce6e cnpooaMH, n npocme bp ceM>
A'kafc Bacci HeocTTBBiTm n-kiio ?ke cie, ame ko mhE h HenpaHaac-
VE
lejKHTTi, noaejke c[BJc]raii oSnoenb Bârne He 3aBHcaTo> otti Meae,
ho inoSBe paee E[o]?Kie ; bhjih Barny ko mhE Heno^c^orof^HOMy no
B[o]ry eEpy hjioBobBi, n peBHOCTb Bamy B[o]jKecoBeHayio kt» Bce»
NI
cbatES M[°]nHOBdc cefi, h Ko KHnraMTi ooenecKHM, eme jKe h co-
6o.rd;3HyH o CKopSn n nenaiiii Bamefi HaHOCHMofi 4ymaMi Ba-
LU

hthmti o xyueaiaaxi Ha oakoByio c[bb]tmhioj oyMticjinxTi bcm ot


Mecoi H3'P>HBH0H o xyii'k cefi oTKyay Bp cia aama BpeMeHa Ha^iajio
HMaTt, Bi aaanJiii aaniero r3Ti c[bs]tmh ropu Aeoackia bp ciio
nț^:^E^o^ciiaBHyiQ XpncoiaacKyio n nane npoeiaxTi crpHHHOnjoSHByio
A

h cTpaBBonpInMaoenayio MoeAOB.^axiflckyiQ 3eMUio npnmecTBia,


rtpeSa^Baioiuy enie mhE bp i^iparojMapcr^'fcfi oâMTejin, oyciHmax'b
TR

iăKO hh3> moihchckhx ropE ot aEKoero cyeoQyMaa^Q ^inococ^a mo-


aaxa, He MojiarBe Ia[cyJcoBâ c[B>i]rae h c[Ba]meaaae ioiKe xyiiHHKi
cefi, Ha CBoe bEchoc, anie He MoKaeTce ocyjKJeHie, epeciio Ha-
EN

3MBBeTo>: ho npecKBepHaa h BceMep3oCOHajj, h ceyxy aacaeny 40-


tojiE aeciiLixaHHacî, Ha Bcec[Be]oyio m npeaeHopoaayio oyMOMM bp
c[e]p4mfe coBepmeeMyIQ Ia[cy]coBy MfoJenoBy, h Ha ac^xib c[Bjj]rKXTi
/C

orem» e He c[Ba]raa khhth mxp, o cefi cbjhE[I MfoJiaOBiE oyqa-


mua. HpoH3HZie HecTepnHMae xyea, eiooKe hEkKht MaioyMHaiMx>
MOnaexBBi AieBOiy oycTM ero rearoeaBmy, ooiib MoBpeAHjiii ecob,
iako h khht3 oTeaecKie bp oeiM^HHfe piui, HaBfl3aBme qacTb
SI

aeria Aep3HyMia noTonnou. Eme ?Ke He AOBuface eAMH-kj^T> to-


HlO CBOHMM BCeCKBepHMM A3MKOMT» MpOH3HOCHTH XyJIB, HO BO3H-
IA
CU
RY
72

RA
m^ht» HaM-hpeHÎe a pyKOio nna»<^i^HO xyea^Tn, a onpoBeprTH
B[o]«ecTBeHHoe cie judeflaHie m[o]jhtbm, a khhth oTenecRia o ceM^
oyqamuH, ho a6ie ocji-Lne, Bory He eonycTaBiiay 3JioMy ero ceMy

LIB
HaM-kpeHiio bt> jrfcjio nponauiTa. Ho ottojt:C eaae a eoceai.. iaKO-
xe bhtihm, He acipeoiiaocH eaie bt> KOHeu.'b xyaeHÎe oho, ea e n
iaBHaocM edb oTb xyaHHKa cero, eroae ea oEparnm, Ha
ncTHHHoe noK?Hnie, 4a He nonaâHeTt bo bîjrh ct> npoKJiaTHe'b

ITY
BapaaMMOMB epeTHKOMT KaaaBpaHHHOMTb nepBBMT. noxyanTeaeMb
Ha c[Bf]ffl.eHHyio cito In[cy]coBy m[ iJaaTRy, eroae uepKOB Bfojaia
co6opH"h TpaeKJiu iipeeaee AHaseM-i, n eoeeii'b Ha , bchko h^to bo

RS
CBHTyio HeTifcaio npaBocaaBin npeeaeT't, a jo CKOi^’^s^i^^La eipa npe-
aaBaTH HMaTb, chmh ceoBecu: Bapeaaey a AKiPfl[^î]py a noccrfeao-
BaTeaeMt a npeeMHKKOM'B nxt, aHaeeea Tpiiaeu. IaKoae cawb
Xp^H^CTOCb KCTHPPPIâ Bora Harn'b, oti> H^’aajia B'fcjpbi npaBOcaaBPblla,
VE
eaffie a Aoceei't He B'feyi0,muiM oy6o ecrb KaMeHb npeTPKaPl^^, a
KaeeHb co6jia3pa: B'ispyiomue'b ae, cnaceHÎe j^um^. Bme ' ae a
caeaa c^acPTeepaH nponoB^eb eBaHreacKaB, OB'itM'b oy6o ecTb, no
NI
AnocTOJiy, bohh CMep'TPaa bt, ceepib, ObBmt, ae bohb jkhbot-
Haa bt> tkhbot. Tano a cB^^w^eppaH ci» wfojapTBa, anie HaKHMi»
LU

He BtpoBaBiniae h oycyepBBaR[ileecfl bt> Hefi, e a f KaMeHb


npeTMKaHiiH, a KaeeHb co6aa3Ha, iaKoae oyceoTpaBaee'b ottb
KHuri, rpeaecRHXb npoMbicaoM''b BfoJaiee» hobo H^neaaTaHux,
npenoocHeex'b oTeui, Ha^nm, CieeoHa Hosaro B[e] rocaoBa, a
RA

oyqeHaKa ero HinaTu CmeaTa, oEane eo BpeeeH'b ^peepet^epparo


epeTBKa, hhkto/kc .2^ep3pya ecib iaBCTBeHH'h a b3mkomt> a nnc-
MeHHO Ha MJCJIeppoe aBaaHie cea m[o]hptbk, a Ha a’ijaaTeaefi ea,
T

npoE^HecTn xyaeHie. Cea ae nepBufi xyaaTeab aoKa3aca Ha B[o]-


EN

Mecl^BeppyIo ciio eojiHTBy. BLamea'b 60 axa 3MiH oTb 6e3j.Hu, ott>


Rajiaspia iTaaificKÎH crpaHu, npinee bo rpenecKyio 3eMaKo, a Bce-
jihch • nepsBe bt> CoeyHb neBae npeSuBaa, îano He eajiepe cua
cbhtuh ropu AooHCkia, oyceiuaia o M^.Ha^'Bx'b cBBToropcKnx'b, h
/C

o c[Ba]c^ePH•]C^ M[o]nPTBii cea, a a6ie roppHCP o cțîeioco^cftcKofi npe-


eyepocTa cBoen, a 3Bf3eoiiTCCTB':e, 0TBep3e CKBBpHaH cboh oycTa
a HaaaT iaeit CMeeP■opocep■b xyeieniâ pcaymaTa nepB'fce na m[o]-
SI

eiaTBy oyMOM"b coBepiuaeeyio, a Ha e^j^a^a^tOB'b xyeifl a Happjaaa bxt>


eBxiraea a nycTOeyyp^F^Mep, a MaccajJiap^aen, Taae o6paTan> ecrb
IA
CU
R
73

RA
xyny cboio, n Ha bcio n[e]pKOB> E[o[xiw, n Ha cLorMaTu ea, cb±tt»
' Heco3TiaHHMn n npHCHocyHiHEift Eo^ec^TBa XpncroBa BO3ciaBrnifi

LIB
Ha OaBopdC ott npecfBaJraro caua ero CBaTUjMTb ero oyHeHBKOM-r
h A^oC coojioM"b, eapianap cooaieHÎeMB, TaKoxoie h bch cymecTBee-
eaa h ecxecTBeHHap npecBaTea Tdobhh, iaKOxe ott> coaeiip jjvhh
cb^t-b h ciaeie, Aapw, m aapoBaeia, n nponaa, iajKe eeii3aeTHa

ITY
cyTb, TaKOTKoe epeTKi> cesr, n oyneHHK'b ero AKinaomo, n npo-
nin noca'i.aoBaTejiie n npeeeeeHu hxt, TBapIio n co3aiaeieet> ea-
pniiaxy, n Bcixi» HpaBocuBBHtix Xpucriaei, HHH^o^e 6mth bt>
Efoja'fc co3naHHO, no bcp Heco3jiaHHp n np)HceocyniHp HcnoB'kaaio-

RS
max, AB(^(5o^^i^ț^K^;^eH n MHoroSoxHHKaMH, cpmh 6e36oKHH cyme
4ep3axy eapnnaTn. Cero papn nepB'fce Ha Bapaiaaea, H^nocjiymaB-
niaro M[H^i'oKpa^T^HMx> cciOBecHiax'» n nnc^eeH^iJX'b oyBicmpBpHÎH
VE
cfsaJraro Tparopia naaaMw, n HeBOCXoTbBinaro noKaaTm^ca, n npe-
craTH 'ot> xycieHlil CBonxt, coSpasca coSopt bo cbbtoh ropi
.AeeHCiiH cfBajToix'B oTen> c[Ba]rooocKHHTt, co6opH"h Bea xycm ero
NI
aHaeewt npecaina, TacKe Ha chxt epe^TlKO^B., n noca^AOBaTeaeil
hxt> bt> pasoiwHHiH BpeMeHa cofiepaxyca bt> IOapnppaai'c bo Bean-
neă u[e]pKBH np^e^Myxpo^c^T^H Efojaia peTMjH npeBecBnin coSopn, hp
LU

4bohxt> H3i> chxt cooopo^B'b 6e cbbtmh rpnropifi Ilaaaea eme bo


iepoMOHauiecKOM hhh'4, hp TperieM xe 6^ oyxil ApxienncKo-
noen GecaaooHiTCKnM, HeTBepTHH xe coGoi'b S'h oyxe no npe-
CTaBoeHÎH c[Ba]raro ko rȚocnojay. Ha bc^xb we chxt> coSopaxT,
A

no Henpeâ^cpet^Mtix ott» Bcero E[o]xecTBeeearo Ilncaeia, n ott»


TR

G[Ba]rMX'> BceaeHCKHX coSopoBT» h ott» Bcchx c[8a]rwx'b oTent


nacTBpefi n oyeeTepen BcexeeeMa, 4OKa3ar,eab[cT]8ax'b, n no
CHineM nane coaena hcthhk oyKa3aHin, He BocxoTdaBnioM ipcTi-
N

komt» chmt» cnp±Rb BaoJiaaey n AKiHTHey, n Tparop-I 4)iaoco<|>y,


n bc^mt> hxt» nccxe>AOBPTeaeM•b n njeeMem^i^i^i^-b noKaaTnca, n
CE

npo^aTno noe.i^aTH epecn csoa n xyjrnHÎa, no np^e^Oto^Bi^i^i^'b bo


oy^r^jjM^c^TB-b n iaBncm H[e]pKH E[o]adeii np>oTnBaeHin. IlfeCp-
kobt» E[o[xeTTBeHeaa co6ope± Bcdbx hxt> TpnxAw AHa^oeMifc npe-
ciand;, n tpko no MnoroaTecoM'» hxt> hp hio eanaaeein, coBepmeH-
I/

• Hyio 8OcnoIaua ecTb TnniBHy, TaKOxae n M^c^eax^i^Tb ott» bc±x


epeTH^^c^KE^Ji^ hp hhxt» xyxeHiH u xaeBQTb coSopei hhcthx n ee-
S

>.hobh:hhbix-» 6mth oyKa3a, n . B[o]xecTBeHHap MfoJaniBa In[cy]coBa


IA
CU
R Y
74

RA
He Toniio oyccu, ho h ovMOM'b b[t>] cepeirc, coBepmaeMaa,.
couHue nenopomiioe cyHiH, HpeEbxccb cojiHiie, tmoio epecHnecxnc'b

LIB
xyjxeHiiX He HCMpanaeMO, ho ott> Bcea c[bb]tmh n[e]pKBe, iano
eicio B[HxcecTBeHHoe, npeOw[cc] npoc.nBBX^^ieMO, Ceio paen mojiio
h npoxny c[bh]i^whio Bamy, h Becb c^Bjjjrija oSnTeaiH Bamea co-
Oopt, peBHOCTB E[o])KCCBBHHHyio h B±py HecyMH-icHHyio HM^HTe
kt> KHnraMT» ocenecKHM, h ko oyneHixo b[t] hhxt oSpicaiome-

Y
mvch, exe ecTb nncaHito EoxeecBeHHHOMy, h bCxh oynBcejieă

IT
BceexeHCKux, h Bcea xxepKBe c[Ba]rwa pa3yMy, bo Bcewb corxacHO,
Oe3[b] BCHKaro cyMHiHHH, 3a HH/Ke eoiHH’b h coflixae JlfyJc'L c[bb]-.

RS
cmA jxfcfrcTBOBa, iaKooxe bo oynHTenex'b BceexeHCKnx, caan h bo^
c[8H]rMCb o[ce]u,JXxb oy^'^H^c^exiex'b h HaccaBHHxifcx MouHtuecKaro
xhtih, h oOohm 3a coBepeieHHoe hxt> B[o]royroxi4eHie noeoEHb.

VE
o[r]KpbiJi’b eccb caiXHbi II[a]p[c]TBÎH H[e]oe[c]Haio, cnHpxnb rjxyEn--
Hy E[o]xeccTBeHHaro nncaHia h caaOBoe oyqeHÎe oEpicaiomeeca-
bo KHHrax'b ocenecKHX'b eccb hcthhhoc HaccaByeHie MOHaxoM'b na .
nycb cnaceHÎH xothuiwm cnaccHca, erojxe BceeynxH'ix iepxameca
NI
Gf^na-iXce h oyeaeafXceca ot xyaieHifi ceio xy^HcexH Ha c[Ba]rbiH -
KHuria E[o]roHOCHbix ocemb Harnexe. c^obuA -Oo, h nponin anxe
LU

Ounxa oOp’ieincH noaoEHin eMy, ofcjHKbeb He eeHHaro ot c[bh]-.


TMXTb CBHHA5TeJIo 3yoMyepixo h xyexaM'b cbohmt, He Morycb hm^th,.
ho Ha necu. ■pa3Bpame^HHaro h BfoJcon^p^t^c^HBH^iio CBoero pa3yMa
ocHOBaHÎe HMyc'b, 3a6eyxc4axorb Oo ot npeBa, n reiai-onor-b jxxy,.
A

ot ocua jxh JliaBOJia HoeymHHH EtiBxne, Ha xyereHie Hpoc'HBy-


TR

^cTOH'fc. Bw xe RicpHi’H h hcthhîh npaBocaaBHba n[e]pKBe E[o]-


X.ib Cmhobc, 4epx<amiiCcH ocToob, OCHOBaHH ecce Ha HeeBHxÎHMOXi
KaMeHu B-ipia, HMyme o HcTHHHoMb eiicaiaHiH 3anoB-^eeii Xp^nc]To-
EN

Bbix-b, h o Bcec[Ba]txiHHHiciX ce® MCoJ^HjBBic tojihkoc mhojkcctbo.


CBioAsTeeeH np[e]noo]o]o]6yxcb h BfoJroHOCfnjx ocexib HamnxTb,
nxxe orjraBJxeHie npHCMMb h cooEmaxo, nocjxceynce Bceycepa.H’fc.
/C

c[B«]roMy hxt> oyneHiio, Hyeameca evinexo h cbîjiOM'b Ha scaKoe


euiceo Ojn[a]roe h oyroaHoe E[o]ry no cniic Barnefl, cnocnkme^icc].-
ByromeiX Bao Oe^i-oxia™ E[ojjxieiT, c'b xyxHHKOM'b xe chmt>,
ame He BocxonieTc. noKaacnca, npomy h mojiio He HM^bijce ct>
SI

hhmt> hh ejxHHaro cooEmeHia, h ame bo3moxho eccb, ct> jiioEo--


BÎxo oyeaaxHce ero ot ceOe, iaxțo ea npeEyeecb xencie Bârne thxo
IA
CU
R
RA
75

m MnpHO 6e3> BCBKaro CMymeHia, bo caaBy B[o]>«iK), n bo cna-


ceHie Jiyui'b Bainnx, ero cce Bceycepa/C bim. yejiaa, npeSwBaio,

LIB
c[8fl]rMHH Bainen, n Bcer o Xp[ic]rC SpaTÎn Băniei, bo bcbkomt>
A'iii'fc S.iaa't coBepmeHHaro ipej.ycn'fcsHis, n o mh^ rp'i.ujHoyT
ko B[o]ry 6.D[a]ronpiaTHaro Bainero MoaeHÎa npeycep.aa'kfin.lifi xe-
.niTejib.

ITY
Oy nfecJn^y^XL n c[bs]thxt> MOHaaTMper c[Ba]TOBO3HHceHc-
Karo haMMiiKaro h lp[e]a.TaaeBa CeayaiCKaro cTapem, n Apxn-
MaHApBT'B Haicia.

RS
Prea cinstite părinte Agatoane, ieroschimonah și nacealnic
al sf. mănăstiri Poiana Voronei cu toți întru Hrtstos frați,
mântuiți■ vă întru Domnul!
VE
Scrierea sfinției voastre împreună eu jaloba a sfinților părinți
ai Soborului vostru, dată vouă, asupra ieromonahului Theopempt
NI
hulitorul cărților părinților, cuvioșilor și de Dumnezeu purtătorilor
părinți ai noștri, învățătoarea lucrării bune adică a rugăciunii lui
Iisus, prin iubitul întru Domnul fratele nostru duhovnic Iachint, cu
LU

bucurie am primit-o și totul în ele înțelegând, am lăudat pe Dum­


nezeu că și în aceste de pe urmă vremuri vrednice de plâns și
tânguire, nu a stins în călugări dumnezeiasca, râvnă și dragoste
cătră cărțile părintești, învățătoare a facerii adevăratelor porunci
RA

dumnezeești, evanghelice și a sfintei rugăciuni a lui Iisus cu mintea


împreună în inimă săvârșiiă; în voi încă și până acum s'a aflat.
După care, Dumnezeiască • râvnă, adunându-vă în sf. biserică, che­
T

mând pe acest hulitor de mai sus zis, a răspunde la hulile sale, și


EN

ne ascultând acesta și ne voind a veni în biserică, siliți ați fost a


vă duce în chilia lui și al întreba de ce oare el vă numește ere­
tici, el însă tuturor vouă răspunzând; numind toate cărțile părintești
himere și pe voi toți ademenițî; iar rugăciunea lui Iisus eresie, ca
/C

și când erezia aceasta a apărut din munții Moșeni și altele cuvinte ■


de ocară, hulitoare, mincinoase, fără sens și nebune, și la îndem­
nurile duhovnicești a duhovnicului nostru Iachint ca să înceteze a ,
huli învățătura sfinților părinți și sfânta rugăciune a lui Iisus, acela
SI

deasemenea a repetat hulile sale.


IA
CU
RY
76

RA
Sfinția voastră însă văzând năravul lui nepocăit și hula ne­
încetată, cu binecuvântarea sfinților părinți și frați, scriți către mine,

LIB
numindu-vă orfani și rugând de a nu vă părăsi în fapta aceasta.
Fapta aceasta, chiar dacă nu-mi aparține, deoarece sf, mănă­
stire a voastră nu atârnă de mine, însă după dragostea lui Hristos,
văzând credința și dragostea voastră cătră Dumnezeu, râvna voa­

TY
stră către prea sfințita lui rugăciune și cărțile părintești, încă și com-
pătimindu-vă scârba și durerea ce o aveți în sufletele voastre, ■ dela
hulile asupra astfel de sfințenîi, gânditu m’am că în parte să vă fac

SI
cunoscut de hula aceasta, de unde în vremurile noastre are început.
La începutul venirii noastre din sf. Munte Athos, în această
țară pravoslavnică, creștină și mai mult decât altele iubitoare de

R
străini și ospitalieră Moldo-Vlahia, fiind eu încă în mănăstirea Dra-

VE
gomirna auzit’am că din munții Moșeni dela un oarecare călugăr
filosof deșert, că nu numai rugăciunea lui Iisus cea sfântă, — pe
care acest hulitor spre a lui veșnica osândă dacă nu se va pocăi
NI
o numește erezie, dar rostește cuvinte prea răle și prea ■ nemernice
care până atunci nici n’am auzit cu auzul nostru, asupra prea sfintei
și prea curatei rugăciuni a lui Iisus făcută cu mintea în inimă, ci și
LU

asupra tuturor sf. părinți și a sf. cărți a lor, care învață despre
această sf. rugăciune. Iar făcându-se hulă nesuferită, din pricina
căreia, unii călugări mai slabi la minte, diavolul ■ care vorbea prin
gura hulitorului, așa i-a vătămat pe dânșii, că ei au luat și cărțile
RA

părinților punându-le într’un sac și legându-1 cu greutăți le-au


înecat în râu, dar ne izbutind numai cu gura lui cea spurcată a
pronunța aceste hule, dar avea de gând și să scrie cu mâna aceste
NT

hule și a răsturna lucrarea . Dumnezeească a acestei rugăciuni și


cărțile părinților, care învață despre aceasta, dar îndată a orbit,
Dumnezeu, ne lăsând ca aceasta a lui intenție să se prefacă în fapt.
CE

Iar de atunci, chiar până și acum precum vedem, nu s'a dis­


trus încă până la ■ sfârșit hula aceea, întrucât și s’a arătat și dela
'hulitorul acesta, pe ^care Dumnezeu să-1 întoarcă la pocăința
adevărată ca să nu piardă în veci cu blestematul ereticul Varlaam
/

Calavrineanul ' primul hulitor asupra sfintei rugăciuni a lui Iisus, pe


SI

care biserică lui Dumnezeu în sobor de trei ori l’a dat anatemei și
• până acum în fiecare an în sf. săptămâna a pravoslaviei și până la
IA
CU
R
RA
77

sfârșitul lumii va avea să-l dee cu aceste cuvinte : pe Varlaam și -

LIB
Achindin și urmașilor și moștenitorilor lor, anatema de trei ori.
Precum însuși Hristos adevăratul Dumnezeu al nostru, dintr’un
începutul credinței provoslavnice până și acum este pentru necredin­
cioși piatra de poticnire și piatra de ispita, credincioșilor, însă mân­

ITY
tuirea sufletelor.
încă și însuși propovăduirea evanghelică cea mântuitoare unora
este după Apostol : mireasma morții spre moarte, iar pentru alții :
mireasma vieții spre viață,

RS
Așa și sfânta aceasta rugăciune, dacă unor care nu cred și
se îndoesc de dânsa a fost piatra poticnirii și piatra ispitei precum
vedem în cărțile grecești nou tipărite cu pronia lui Dumnezeu ale
VE
prea cuviosului părintele nostru Simeon noul Teolog și elevului său
Nichita Stifata, până la timpul numitului eretic, nimeni n’a îndrăznit
cu vorba sau în scris să cugete asupra acestei rugăcinni și asupra
NI
făcătorilor ei să pronunțe hulire.
Acesta este primul hulitor care s’a arătat asupra rugăciunei
LU

aceste Dumnezeești.
Eșind, ca șerpele din adânc, din Calavria țarii italienești și
venind în pământul grecesc și așezându-se dintâi în Salonic unde
"șădea și găsindu-se nu departe de sf. munte Athos, auzind dela
A

călugării sf. Munte, despre aceasta sf. rugăciune și mândrindu-se


cu înțelepciunea sa filozofică și cu astrologia, a deschis gura sa
TR

spurcată și a început cu otrava morții să hulească dintâi rugăciunea


făcută cu mintea, iar asupra călugărilor, hulindu-i și numindu-i eu-
hitieni și deșerți cu duhul și masalianieni și încă a îndreptat hula
EN

sa asupra întregii biserici și a dogmelor sale, numind făptură, lu­


mina ne făcută și întotdeauna existentă a Dumnezeului Hristos,
care a răsărit la Tavor dela preasfânta fața sa, sfinților săi ucenici •
/C

și apostoli. Și de asemenea existența și naturalitatea a preasfintei


Treime, — precum sunt dela soare razele luminei și lumina, daruri
și dăruirile, nenumărate razele luminei și altele, așa să fie de nimi-
că acest eretic și ucenicul său Achindon și alți urmași și succesori,—
SI

ce le numesc creatură și făptură și pe toți creștini pravoslavnici,


— nimic n'a fost în Dumnezeu zidit — ce mărturisesc ne făptură și atot-
IA
CU
RY
RA
78

existentă, au îndrăznit să-i numească dualiști și politeiști, singuri


fiing fără Dumnezeu.

LIB
De aceea în primul rând asupra lui Varlaam, care nu a as­
cultat îndemnuri multiple verbale și scrise ale sfântului Grigore Pa-
lama și ne vrând să se pocăiască și să se lepede de hulile sale,
s’a adunat soborul sf. părinți la sf. munte Athos și dat anatemei

TY
toată hulirea lui, chiar și pe acei eretici și urmași ai săi. Care în
diferite timpuri s’au adunat în Țarigrad în biserica cea mare a înțe­
lepciunii lui Dumnezeu, patru mari soboare, la două din aceste so-

SI
boare sf. Grigore Palama a fost încă în treapta de ieromonah, la
al treilea a fost deacu Arhiepiscop al Salonicului, iar al patralea

ER
sobor, a fost după trecerea lui cătră Domnul.
La toate aceste soboare, după neînvinse mărturii dela toată
Dumnezeiască Scriptura, dela toate sfintele Soboare Ecumenice și
IV
dela toți sf. părinți păstori și învățători ecumeni, care mărturii sunt
mai mult decât soarele, arătă adevărul, acelor eretici cari nu vor
UN

să se pocăiască lui Varlaam, Achindin și Grigorie filozoful și tuturor


urmașilor și succesorilor să fie dați blestemului, ereziile lor și hulile,
căci sunt în încăpăținare și evidentă opunere bisericii Dumnezeești.
Biserica Dumnezeeasca Sobornicească pe toți i-a anamatizat
de 3 ori și așa după mulți ani de luptă a căpătat o pace desă­
AL

vârșită ; asemenea și pe călugări i-a îndrumat să fie curați și ne-


vinovați de toate hulile eretice și clevetirile, iar Dumnezeiască ru­
TR

găciune a lui Iisus făcută nu numai cu buzele, dar și cu mintea


în inimă, fiind soarele neprihănit și va rămâne soare, care nu se
va întuneca de hulile eretice, dar de toata sf. Biserică ca un lucru
Dumnezeesc, ea rămâne prea slăvită.
EN

De aceea împlor și rog pe sfinția voastră și tot soborul sf.


mănăstiri a voastre, să aveți râvna Dumnezeească și credință ne­
clintită către cărțile părintești și către învățătura ce se găsește în-
/C

trânsele, care este scrierea Dumnezeească și a tuturor părinților


ecumenici și judecata a întregii biserici sfinte, întru toate unită fără
nici o îndoială, pentru că unul și acelaș Duhul Sfânt a lucrat, pre­
SI

cum prin învățătorii ecumenici așa și prin părinții învățători și po-


vățuitori ai vieții călugărești și acestor, pentru viața lor cu desăvâr.
șire plăcută lui Dumnezeu, le-a, descoperit tainile împărăției cerești,
IA

adică profunzimea învățăturii Dumnezeești, această învățătura care


CU
R
RA
79

se află în cărțile părinților este Instruire adevărată, pentru călugări

LIB
pe cale mântuirii ce vor să se mântuiască și întotdeauna să se ție
■departe și să fugă și să îndepărteze dela hulire a acestui hulitor
(Teopempt) asupra sfintelor cărți a purtătorilor de Dumnezeu pă­
rinților noștri.
Pentru că acesta și alții cari au fost asemenea lui, nu pot a-

TY
vea nici pe unul din sfinți ca martori a relei înțelepciuni și hulelor
lor, iar au temelia pe nisipul minții lor răzvrătită și protivnică lui
Dumnezeu, pentru că rătăcesc din pântece și spun minciuni dela

SI
tatăl minciunii diavolului, fiind învățați la hulă împotriva adevărului.
Voi, însă credincioși și adevărați fii ai pravoslavnice bisericii
Dumnezăești, care vă țineți de adevăr sunteți întemeiați pe piatra

R
neclintită a credinții, având despre facerea adevărată a poruncilor
lui Hristos și despre atot existența acestei rugăciuni, mare mulțime
VE
de martori cuvioși și purtători de Dumnezeu părinți ai noștri, a
căror nume pe lângă această vi-1 comunic.
De aceea urmați cu toată stăruința sfânta lor învățătură, tru-
dindu-vă cu tot sufletul și trupul la fiecare fapta bună și plăcută
NI
lui Dumnezeu după puterile voastre, și cu ajutorul darului lui Dum­
nezeu ce vă însoțește, iar cu hutitorul acesta dacă nu va vrea să
se pocăiască, rog și implor, să nu aveți cu dânsul nici o comuni­
LU

care și dacă este posibil, cu dragoste în depărtați -1 dela voi ca să


fie traiul vostru în liniște și pace, fără nici o tulburare în slava lui
Dumnezeu și pentru mântuirea sufletelor voastre și tuturor frățiilor
voastre în Hristos, prea zelos doritor de bine, în oarecare fapta să­
vârșită și despre mine păcătosul zelos doritor de rugăciunea noastră
A

'bine priincioasă către Dumnezeu. De cap Stareței la cinstitele și sf.


TR

mănăstiri a înălțării de Neamț și Înainte Mergătorul, de Secul, Arhi-


'ma^ritul Paiste. prc°t Mihai|oVici
EN

Fabrică de paste făinoase la Iași și Galați


la 1811.
de T. G. BULAT
/C

La sfârșitul veacului al XVIII industria alimentară pare să fi


fost reglementate de Domnie, Condițiile de fabricație și mai ales
prețurile maximale erau fixate. Fabricanții și negustorii, ca de o­
bicei, treceau dincolo de aceste reguli și de acea Senatorul rus, ca
SI

£i Divanul Moldovii luară măsurile de rigoare. Se chemau negus­


tori la respectarea prețurilor, iar fabricantului i se găsea un con­
curent în Grecul Mariati. Pentru statisticenii indexului de scumpete
IA

al vieții se găsesc oarecari informațiuni în mărturiile alăturate.


CU
R Y
RA
80

I.

LIB
Către înalt Ex sa D-lii lucrătoriol sfetnicul de taină sinator și'
prezedent Divanurilor Cncjăilor Moldaviei și Valahii și cavaler
Vasilie Ivanovici Crasno Milasevici.
Divanul Cnee.ii Moldaviei

ITY
După poronca înalt Ex-voastre din 2 Avg. supt -3646 pentru •
prețurile cu care să vănd aice în oraș macaroanile și fidelile de
cătră Gheorghe Alecsiu ci are această fabrică cu hrisov dela D. .
Moruz V. V. și făcându-să cercetare prin D-lui vel agă, din po­
ronca Divanului după înștiințare d sale din 13 Avg. s’au aflat că

RS
de cătră oamenii ce-i are aice numitul Gheorghe, vănd la bacali și
la alții cu aceste prețuri, adică 60 parale oca de fide albă 40 pa—
rali oca de macaroane și 58 parali oca de vermișăi și stele.
Dar fiindcă numitul Gheorghe este indatorit după hrisov ca­
VE
să văndă oca de fidele și vermișăi câte 32 parale și 24 parale oca
de macaroane, s’au dat poroncă oamenilor lui ca să nu îndrăz­
nească a vinde cu mai mari prețuri și s’au trimis și poroncă la
NI
Galați unde să află aceasta fabrică, ca să să trimită pe numitul;.
Gheorghe aice la Eși. Și înștiințam.
Const. Ghica logof. Const. Balș Iogof. Iordachi Roset vist.
LU

1811 Avg. 17 Eși.


II.
Cătră înalt Ex-sa.... Vasilie Ivanovici Crasno Milaseviei.
RA

Divanul Cnejii Moldaviei.


S’au luat cu cinste predlojănie înalt Ex-v. supt No. 4148 după'
care următor fiind Divanul au dat carte dășchisă Grecului Gheor- -
NT

ghi Năculai Mariati ca să fie slobod a faci fabrică de macaroni și •


a vinde atât aice în orașul Eșăi căt și la Galați cu prețurile hotă­
râte prin hrisovul Domn lui Moruz câte 24 parali oca de maca­
roane și 32 parali oca dă fideli și vaermișori, luându-să zapis de
CE

la dânsul că va urma întocmai după poronca ce i s-au dat. S-au


scos copii depi predlojănii și s’au trimis la agiăi și la pârcălabi
de Gălați cu poroncă ca să privighezi dacă vreunul din fabricanți
aceste vor îndrăzni a vinde mai cu mari prețuri îndată să opriască .
lucrarea fabricei și vânzare, iar marfa să să sacfestruiască spre
/

folosul cutii miilor. Nefăcându-să oprire s-au arătat și fabricantului


SI

vechi Gheorghie Alexa, ca după hotărâre de mai sus, este slobod,


a lucra la fabrică și a vinde după prețurile arătate.
Sandu Sturza hatm.
IA

1811. Sept. 8 Eși. Iordache Roset vist,


1) „Dela" nr. 2998/1811 Arhiv. Senat. Chișinău.
CU
R
RA
O conspirație boerească

LIB
contra Mitropolitului Ignatie grecul
al Ungrovlahiei (1811) *)
de T. G. BULAT
XXVIII,

ITY
6. După ce am săvarșit-o înșine noi am mersu toți la a­
ceste obraze dă le-am arătat și d-lor sfătuindu-să au priimit ru-
găcionea noastră, zicându-ne că să vor sili spre îndreptarea ce­

RS
rerilor noastre.
7. După ce am dat aceli iscălituri la numitile obraze nici
o urmare nu s'au făcut, din pricină ca Aleco Ghica unul din
cei iscăliți cu noi au dat jalba în mâna mitropolitului.
VE
8. Pricina de am scris acele iscălituri pă numele acestor
obraze, este căci după obiceio ce am avut din vechime la toate
păsurile noastre să punem pă bătrânii noștri mijlocitori. Pă aceș­
NI
tia i-am cunoscut cu fierbințeala asupră-ne, și dă acea i-am ru­
gat a pune în lucrare cererea noastră.
LU

9. Noi nu știm ce fel di vărsare poate avea dvornicul


Ștefan Văcărescu și visiieru Varlam la trebile Divanului, de cât
socotindu-i ca pă niște părinți ne-am arătat plângerea cătră D-Jor.
10. Primejdia ce arătăm într'ale noastre iscălituri este că
RA

unde nădăjduiam întemeire căderilor noastre, ne-am văzut dă-


părtați din pricina că păstorul nostru au tras pă streini dă i-au
băgat în trebile țării, și această spaimă în adevăr primejdie o
NT

cunoaște.
11. Căderile patrii sănt ca și mitropolitu, și boeriile pămân­
tului se fie asupra pământenilor, iar nu la Greci pă carii și
chiar prin hrisov al Domnului grec îi dăpărtează pă dânșii.
CE

12. Primejdie înțelegem dăpărtarea căderilor noastre și hră-


pirea care o pot face Grecii, neavându lucruri statornice, ci cu­
getând numai la al lor enteres, den care și moșiile ni să pot
pustii cu răsipa lăcuitorilor, cum și alte mai mari primejdii ce
/

în jalbă pă larg să arată.


SI

13. Priveleghiorile noastre sănt arătate, și datoria păstoru­


lui este a preveghea pentru paza lor, de ar fi fost pământean.
IA

0 A se vedea Arhivele Basarabiei an IX no. 1-4 p. 55.


CU
R Y
82

RA
Iar părintele mitropolit le anerisește căci trage pe cei dă neam
cu prea sfinția sa ded bagă în trebile care să cuvin patrioților.

LIB
14. Sărăcie patrii este otcărmuirea Grecilor, căci numai la
al lor enteres privindu nu au stare a răspunde căndu să vădi
lăcomia lor,
15. De nimeni n'am fost silit, dă căt singur noi văzând

Y
adieaforia părintelui Mitropolit, ne-am găsit singuri s liți a cere
îndreptare. .

IT
16. Mijloacele cu care ne-am rugat dă acele obraze au fost
ca să-s sărguească d-lor spre paza căderilor patrii, precum va

RS
cunoaște dă trebuință la toată opștea,
17. Opște înțelegem pă toți cei ce voiesc a să păzi prive-
leghiorile pămăn<u‘ui lor și pă locuitorii țării care șăd pă ale
VE
noastre moșii, vărsare avem și pentru noi a să păzi priveieghio-
rile, și pentru locuitori a-i țăne fără năpăstuire ca niște casnici
după moșiile noastre.
NI
18 Opște nu înțelegem numai pă ceice sânt iscăliți ci și
pă toți căți au strămoșești acaretu i într’acest pământ, cari vor
LU

și răspunde căndu vor fi întrebați.


19 Noi dă stăpânire nu suntem nemulțumiți, și nici prin
cuget ne-au trecut a ne jălui dă stăpânire, fără numai dă pă­
rintele miropolit nemulțumiți fiindu ne am jăluit către prea o
RA

sfințitu sinod ca pentru o parte bisericească.


20. Nădejdile noastre nu sănt altele dă căt îndreptare la
căderile ce avem.
NT

21. Pă acele obraze la care am dat iscăliturile noastre nu-i


cunoaștem dă stăpân, de căt ca pe niște boeri mai bătrâni ai
noștrii, și precum totdeauna au fost obiceio a ne arăta plânge­
CE

rea la cei mai mari pământeni, și acum i-am rugat ca să puie


în lucrare cele după cuviința spre îndreptarea căderilor noastre.
22. Noi osăbită casa dă întâlnire nu am avut, dă căt unde
ne întâlneam aveam între noi vorbă pentru aceaste, pănă am
/

săvârșit aceste iscălituri și le-am dat la acele obraze precum si


mai sus arătăm.
SI

Mih . Filipescu
XXIX.
IA

1. De este alt zapis deosebit făcut între cei ce la răspun­


surile lor au arătat că și cunoscu iscălitura de însuș a lor, mie

CU
R
RA
83

nu-mi este știut, căci în zapisul în care sănt și eu iscălit, nu cu­

LIB
prinde pentru nici un catatregmon al vre unei persoane deo­
sebit ci nu mai pentru bună ocărmuirea și paza priveghiorilor
și a căderilor noastre care ne sânt făgăduite, în cea dup urma
întru mila prea milostivului nostru înpărat, de către ghinarăl

ITY
an șef Mihelson că se vor păzi,
2, De către cine să va fi izvodit acest zapis nu-mi este știut
fără numai arătăndu-mi-să gata făcut de către pah. Mihăița Fi-
lipescu, și văzând alte iscălituri, fără a baga dă seama către

RS
cine este făcut, și pe ale căror nume, l-am iscălit și eu în casa
d-lui post Crețulescu, fiind și alții din cei iscăliți față, fără, a mai
iscăli altul din preuna cu mine.
E
3, Unde și în ce chip să va fi făcut învoirea pentru acest za­
pis nu-mi este știut, ci aratându-mi-s către pah, Mihăița, că este o
IV
rugăciune pentru folosul patrii noastre am iscălit și eu.
4, Neavănd în știre însumi eu de alcătuirea acestui zapis pănă,
UN

când nu s-au arătat de către numitul gata cu cele mai multe is-
calituri, ca să iscălesc și eu nu poci ști cu ce tertipu să va fi
făcut și dă cine este alcătuit
5, Acest pont i să arată răspunsul la al patrulea pont,
AL

6, De mine nu s'au dat, nici știu prin cine s'au dat, și cum
l-au priimit, nici ce ră ■ puns vor fi dat celor ce l-au dat,
7, Nerămăind d-lor la comitet nu s'au făcut nici o urmare
TR

la rugăciunile ce am făcut prin zapis,


8, Eu nebăgănd de seamă către care obraze anume coprin-
dea a ceri titlu al zapisului mai vârtos că acum nu pociu a-m
EN

aduce aminte nici a crede dă era arătate aceste nume ale aces­
tor două obraze, și socotind că numai cătri boeri ce au fost
atunci comitet, fiind mai bătrâni evgenis și cu ipolipsis ai patrii,
de aceea am iscălit.
/C

9, De ași fi băgat dă seamă precum mai sus arăt că este


numele viștirnicului Varlam, și mai vârtos nurm le d-lui vorni­
cului Ștefan Văcărescu, care la starea ce să afla de nici o slujbă
SI

nu mai poate a mai face patni, încredințez că nici oda.ă nu


iscăleam.
10, Acea ce o numim noi primejdie este că unii din cei
IA

mai nainte comitet mai vârtos vistier Varlam, la care să afla


CU
RY
RA
84

toata otcărmuirei țări, au adus patria la această stare proastă,

LIB
încăt cu adevărat ne primejduea a ne pierde și toate averile
noastre.
11. Căderea a patrii noastre este o sărguința unită boeri’
lor dă obște spre a apăra asuprelele și a ajuta pă locuitori.
12. Primejdia o înțelegem o atingere a locuitorilor din re-

TY
lile urmări și asupriri ale celor ce de către stăpânire sănt însăr­
cinați cu otcărmuirei țării.
13. Privileghiorile noastre sănt otcărmuirile țări și mai vâr­

SI
tos visteria ce din vechime s’au urmat prin însuș patrioți
14. Sărăcirea patrii noastre este și s’au pricinuit din rea

ER
otcărmuirea și jafurile ale vistierului Varlam și ale oamenilor
dumisale, ce în doaă rânduri ale vistierii d-lui s-au pricinuit
prăpădenia țări.
IV
15. Din ce va fi luat ceilanți idei a alcătui acest zapis
nu știu, iar eu am iscălit numai pentru pricinile ce mai sus arăt.
UN

16. Mijloacele pentru care ne am rugat prin zapisul nos­


tru, sănt ca prin mijlocirea și buna otcărmuirea boerilor bătrâni»
ai comitetului să lipsească jafurile și măncatoriile ce-s urmează
în țară făr dă milă, dăndu-ne șinoaă mijloace spre a putea ajuta
AL

la dăzrădăcinarea atâtor jafuri și cu aceasta să putem a măn-


găea pă lăcuitori.
17. Obștea o înțelegem noi pă toți adevărați locuitori ai
TR

acești țări, și vărsare avem spre a să sfârși cu jafurile și cata-


hrisis ce fără mila să urmează
18. Acest pont să răspunde prin trai șaptesprezecelea.
EN

19. Noi înpotriva stăpânirii altă nemulțumire nu avem de


cât că cu prea multă încredințare asupra unor din boeri ne de­
părtează pre noi pământeni de la căderile noastre ce cu cuviința
le cerem, și protimisește pre cei streini, care nu au nici un
/C

merit, nici pot a să purta cu milă asupra patrii noastre. Dar a­


ceastă cerere nu are nici cât dă puțină semuire în jalbă ce făr
de cuvânt s’au făcut împotriva prea sfințitului Mitropolit Ignatie»
SI

20. Săvârșire ce prin rugăciunea noastră către boeri comitet


am nădăjduit o îndreptare prin bunile chibzuiri si otcărmuirea
IA

la dărăpănarea în care să află țara, iar cu pizmuire asupra unui


CU
R
RA
85

ipochimen dă tot făr dă vină pentru care nu am putut îngădui

LIB
acest fel de jalbă.
21. Stăpânirea care prin zapis o dăm boerilor nu este alta
fără cât ca un comitet orânduit de către stăpânire, pentru buna
otcărmuirea și folosul țări. Noi ca niște mai mici am încredințat

TY
prin iscăliturile noastre spre a sluji la orice trebuință spre fo­
losul și ajutor patrii.
22. Precum și mai sus arăt că nu-mi este știut unde au

SI
fost adunarea și alcătuirea acestui zapis.
Alexandru Ghica căminar.

ER
XXX.
La doazeci și doa ponturi ce mi s-au dat de întrebare pentru
un zapisu pă numele boerilor mari raspunsu, că la luna lu Febr«
IV
încă zile nu țin minte viind d lui slolnicu Sărban Gradișteanu
într'o seară acas la mine, unde au mai fost și alți boeri, m'au
UN

tras la o parte și mi-au zis să iscălesc un zapis, care să face


pentru folos patrii, eu încredințăndu-mă pă vorbele lui l'am is­
călit, fără de a-1 ceti, și ce s-au făcut în urma, cum și de unde
s'au luat începere nici am mai cercetat, nici nu știu.
AL

Ștefan Catargiu paharnic.

XXXI.
TR

1. Cu însuș mâna mea am iscălit și cu bună voe, n'am


fost silit s-au îngroziți dă nimeni,
2. Cine au dat acea dintăio idee spre alcătuire nu știu ear
EN

eu am iscălit în casa lui Costache Pădure Crețulescu, fiind și alți


mulți Mihăița Filipescu, Șerban Grădișteanu, Iancu Cocorăscu.
3. Unde și ce fel au fost simfonia aceasta ce au dat pricina
/C

pentru alcătuirea iscălituri aceștia nu știu fiind la țara, și când


am venit am găsit da ceilalți mai mulți iscălit-
4. Pentru obrazele pă numele cărora au fost scrisă n'am
SI

avut știință dă mai nainte dă dănsa nici n'am avut vorba cu


d-lor pentru aceasta nici tovarăș nici nu mi-au spus că au avut
vorba.
IA
CU
RY
RA
86

5. Cine au alcătuit-o și cine au scris-o nu știu că lipsam

LIB
la țară și când am venit am găsit-o mai mult iscălită.
6. Prin mine nu s'au dat, dar s’au dat prin ceiialți; ce răs­
puns au luat nu știu că eram plecat la țară,
7. După ce s’au dat acea iscălită la mâna obrazllor ce ur­

ITY
mau au făcut nu știu că eu am plecat lațară.
8. Pă aceștia îi știam dă boeri mari an patrie, noastre șn cu
doriri,,, asupra celor mici, dă acea am căutat la ddor aa să
arate unde vor chibzui, dă neascultarea ce ni se face.

RS
9) Noi ăăr dă osebire la boieri cei mari am chibzuit ca să
ăacă arătare unde vor chibzui,
10) Primejdia este că streini ăiind în dregători ăăr dă mi­

VE
lostivire, ăac jaăuri și prăpădesc satile, rămânând noi isterisiți dă
măngăerea patrii noastre după ce cu dragoste ne jărtăim toate
averile noastre pentru odihna armii împărătești,
NI
11) Căderile noastre care sânt poate să să vază mai cu
alegere în ducumenturile ce sânt în săânta mitropolie a țării a­
dică Grecii în treabă să nu ăie și ăieșcare după puterea sa să
LU

dea cele trebuincioase pentru armie ; cel ce va da să se măn-


găe earăș dințară ear nu streini care n’au suferit dă razmiriță.
12. Primejdiea înțelege dărăpănarea satelor no; stre ce ne
A

rămân pustii moșiile și nelucrate isterisit dă se dă folosul ce pu­


tem agonisi dă la aceste moșii,
TR

13. Priveleghiorile zîc pământeni să ăie în treabă ear nu


Grecii ce nu au milă dă țară, după cum să aălă acum dă sănt
toți Greci de-i anerisește părintele Mitropoliiu, ce e au arătat,
EN

14. Sărăcia patrii noastre o găsim, din cererea ce ăac ocâr-


muitorii greci mai mult de cât este trebuința armii.
15. Idee am luat ăieșcare din ale sale patimi prăpădindu-
/C

ni-se satele și rămânând locurile nelucrate cu care putem să ne


ăolosim,
16. Opște cunoaștem pă țoți cei adevărați patrioți lăcuitori
ai pământului noștru între care după cum va chibzui d-lor pen­
SI

tru ăolosul opștii,


17. Opște cunoaștem pă toți cei adevărați patrioți locuitori
IA

ai pământului nostru între care ne aălăm și noi.


CU
R
RA
87

lâ. In opștea aceasta sănt toți patrioții cu o glăsuire eaf


nu numai cei iscăliți,

LIB
19, Nemulțumirea noastră este aceasta că noi nu cerem mai
mult peste aceeace preputernicu împărat milostivindu-se asupra
noastră ne dăruește, că vom fi măngăeți cei ce ne jertfim ave­
rile noastre p< ntru odihna oștirilor împărătești, la aceasta dar

ITY
trebuea să îngrijească prea o sfinția sa părintele mitropolitu țării
ca să nu să facă catahrisu.
20. Am nădăjduit a aduce la obidă stăpânirea asupra noas­
tră și înfrănarea acestor ce vor să calce făgăduelile împărătești,

RS
21. Obrazile la care am scris noi, nu-i cunoaștem dă stă­
pânire ci dă mai mari ai noștri, care am socotit că vor avea
crezămănt și ascultare la plângerea ce vom face la stăpânire
VE
pentru noi,
22, Intru a cui casă anume au fost acea adevărată adunare
a să vorbi și a să învoi pentru aceasta nu știu că nu avem loc
NI
orânduit ci unde ne întâlneam vorbeam pentru aceasta.
Grigore Filipescu vătafu,
LU

XXXII,
1. Insuș cu mâna mea am iscălit ne silit dă nimeni
2. Cine au dat cel dintâi gând nu știu fără numai într’o zi
RA

mergând în casă la Șerban Grădișteanu mi s'au arătat acest za­


pis iscălit dă toți și cetindu-1 l-am iscălit, era față și Mihăiță Fi­
lipescu dat alt împreună cu mine n'au iscălit pentiu că mie mi
NT

s'au arătat iscălit dă ceilanți,


3. Noi casă dăosebită nu am avut, ci unde ne întâlneam
acolo vorbeam, ne întâlneam la Mihăiță Filipescu, la Șerban
CE

Grădișteanu și la Costache Crețulescu, și văzând că dreptățile


patrii noastre că să dărăpăne cu totu, ne-am sfătuit între noi
ca să facem aceste iscălituri, ear cine au dat sfatul cel dintâi
nu știu.
I/

4 Obrazele pe care sânt făcute sceste iscălituri nu au avut


în știre, nici vorba am avut cu acele obraze
S

5, Cine am alcătuit nu știu căci mie mi s'au arătat iscălită


de toți.
IA
CU
RY
88

RA
6. După ce s’au făcut aceste iscălituri eu am plecat afară
la moșiea mea, și nu am fost când s-au dat acele iscălituri, la

LIB
numitele obraze la care sunt făcute acele iscălituri,
7. Nici o urmare nu s-au făcut fără numai jalba, cea pentru
prea sf, sa părintele mitropolit care au dat Aleco Ghica înmâna
Prea Sf, sa,
8. Pricina pentru care am scris aceste iscălituri pă numele

ITY
acestor obraze este pentrucă obiceio am avut ca toate plăngerele
și păsurile noastre să le arătam la cei mai bătrâni ai noștri și
cu durere dă inimă dă patrie, ci dar cunoscându-i pă d-lor, mai

RS
cu durere dă inimă dă patrie și dă privileghiarile noastre, am
făcut aceste iscălitura pă numele d-lor.
9. Noi nu știm ce vărsare poate avea vornic Ștef, Văcă­
resc și vist, Varlaam în trebile Divanului, ci cunoscându-i dă
VE
mai batrăni ai noștri și cu durere dă inimă dă patrie, am făcut
aceste iscălituri și pă numele d-lor,
10. Primejdia ce arătăm printr aceste iscălituri este că unde
NI
nădăjduiam în temeiu priveleghiorilor noastre, păstorul nostru
au tras pă toți cei dă un neam cu Pr, S. Sa adică pă Greci și
U

i-au băgat în trebile țării, și noi pământeni am rămas ca niște


streini pădinafară, în vreme când armia împărătească din mo­
AL

șiile noastre și dă la Rumâni după moșiile noastre să hrănește


și aceasta primejdie o înțelegem.
11. Căderile patrii noastre sănt că atăt Mitropoliea cât și
TR

boeriile pământului să fie la pământeni eară nu la Greci,


12. Primejdie înțelegem depărtarea căderilor noastre și hră-
pirile care le pot face Grecii, neavănd moșii, nici acareturi fără
EN

numai cugetând la a lor enteres ni să pot pustii moșiile noastre


cu răsipirea lăcuitorilor, și cănd să va vădi lăcomia lor nu au
dă unde plăti, neavănd nici un fel dă cataslasis, și mai mare
primejdie înțelegem că acești Greci, toți îș au frați rudele lor
/C

în Țarigrad și pot corispondărăsi cu dânșii, să poate socoti ce


primejdie poate să i să întâmple ticăloasi patrii noastre dă la
niște oameni ca aceștia,
SI

13. Priveleghiorile noastre sănt arătate prin documenturi,


datoria Mitropolitului era a le păzi, de era pământean, dar sf.
IA
CU
R
RA
89

sa au tras pă cei dă un neam cu Pr, sf. sa și e-au băgat în tre-

LIB
bile țării care și prin hrisov Domnii greci îndepărtează dă a nu
intra în trebile țării,
14. Sărăcimea patrii este stăpânirea Grecilor căci neavănd
nici moșii, nici acareturi ca să aibă durere dă inimă fără de mi­
lostivire o jefuesc fiindcă nu are ce să le ia.

ITY
15. Nu am fost pus la căi dă nimenea, ci văzând privele-
ghiorile noastre că să cufunda cu totu, ne am sfătuit noi între
noi și le-am făcut.

RS
16. Mijloacele pentru care ne am rugat dă aceste obraze
au fost ca să să sărguească d-lor spre vaza căderilor patrii pre­
cum vor cunoaște trebuințe.
17. Obște înțelegem pă toți cei ce vora-ș păzi priveleghio-
VE
rile pământului țării, care sânt pă la moșiile noastre ; vărsare
avem și pentru noi a ni să păzi priveleghiorile și pentru dănși
a nu să jăfui dă străini.
NI
18. Nu sănt numai cei ce sănt iscăliți, ci toți patrioții cei
cu durere dă inimă dă patrie care căDd să vor întreba vor
LU

răspunde,
19. Noi nu suntem nemulțămiți dă stăpânire, ci mai vârtos
mulțămiți, cum să cunoaște și din jalba noastră, fiind făcută
chiar către stăpânire, dar nemulțămiți săntem pentru oblăduito-
RA

rii aceștii țări, fiindcă când au venit armiea, chiar prea puter-
nicu nostru împăratu ne făgăduește prin proclamație că ni să
va păzi toate priveleghiorile, care priveleghiori ear prin mijloci­
rea prea puternicii înpărații noastre le-am câștigat dă la împă­
NT

răția Turcului, și acum vedem că din zi în zi scade, depărtăn-


du-ne pă noi pământeni, și intrând Grecii în toate trebile țării.
20. Săvârșire am nădăjduit că aceste obraze pă care am
CE

făcut iscăliturile să mijlocească la stăpânire cu oii ce mijloc va


ști a să păzi priveleghiorile nestrămutate, după făgădueala ce
din milostivire ne-au dat-o prea puternicu nostru împărat.
21. Noi nu-i cunoaștem dă stăpâni, ci dă mai mari ai noș­
I/

tri îi cunoaștem, și ca dă niște mai mari ai noștri ne-am rugat


ca să mijlocească d-lor cu ori ce mijloc va ști, socotind că mai
S

mult crezămănt vor avea d-lor de căt noi fiind mai mari și
IA

bătrâni.
CU
RY
90

RA
22. Noi casă dă osebită nu am avut ca să ne strângem, ci
unde ne întâlneam vorbeam pentru aceasta.

LIB
Sărdaru Ioan Cocorăscu.

XXXIII.

Y
1. Mergând într’o seară fâr de știință la casa lui Costache

IT
Crețulescu vel port am găsit multă adunare, care nu-i țin minte
pă toți, de căt pă Mihâiță Filipescu, i Aleco Ghica și Tache

S
Ghica, unde mi-au dat și mie gazda zapisul de l-am iscălit zi-
căndu-m că este pentru binele și folosul nostru; m’am încrezut

ER
și l-am iscălit chear cu mâna mea,
2. Nici că am fost de față, cănd s’au făcut, nici la știința
mea n’au fost,
IV
3. La aceasta eu nu știu, cum au fost pricina iscăliturilor.
4. Altă știință nu am, fără numai că cănd me-au dat să
UN

iscălesc me-au zis că acest zapis îl cere boeri.


7. După ce s’au dat iscălituri la obrazele, nu este la știința
mea ce s’au mai făcut.
8. Pentru căci noi pe aceștia i-am cunoscut de boeri mai
AL

bătrâni și patrioți ai noștri,


9. Socotind că sănt boeri mari pământeni și vom fi ajuto­
rați, iar alta nu știu.
TR

10. Primejdiea ce stă înaintea ochilor noștri este că vedem


pă străini cu cuvânt că li cade să fie în slujbe și cu hrăpirile
lor ne-au spart satele pustiindu-ni-să moșiile, supărăndu-ne scu-
EN

telnicii i poslușnicii dela cari avem ajutor și nu îndestul aceasta,


ci au vândut moșiile de tot și au mâncat în casile noastre.
12. La aceasta alt cuvânt nu am de căt a nechiverniseli,
și că mai mare primejdie de căt cănd n’am ce mănca nu cu­
/C

nosc alta,
13. Dar răspunsul la aceasta, că scutelnicii cei morți nu ni
să mai da, pă scutelnicii cei vii i poslușnici cu carii ne ajutam
SI

să supara.; de chiverniseli săntem dăpărtați și să chiverisesc


streinii.
14. Insum văzând sărăciea mea, nu intru în cercetare ce
IA

sărăcie poate să aibă patriea.


CU
R
91

RA
15. Dela oimeni nu am idee, de nimeni n'am fost pus
ș'așa n'am știință.
19. Pricină ne-au dat că vedem pă străini în slujbă și noi

LIB
depărtați.
20. La aceasta alt săvârșit nu am socotit, fără de căt că
s'ar putea aceasta să dobândim dreptatea noastră.
21. La aceasta nu am socotit alt nimic, de cât am dat iscă­

TY
litură către boeri mai mari, bătrâni și patrioți, căci orice între­
bare să face, pă d-lor îi întreabă.
22. In casa lui vt postelnic Costache Crețulescu, precum

SI
mai sus am aratat în part. 1. Iar unde va fi mai fost adunare
eu nu știu.

ER
Șetraro Dimitrie Slătineanu.

XXXIV.
IV
1. Cu îcsuș mâna mea am iscălit nesilit de nimerea.
2. Cine au dat cel întăio gând nu-1 știu spre alcătuirea a-
ceștii jelbi eu amarnic am fost silit de depărtarea mâDgaeri patrii
UN

mele. In casa mea am iscălit fața fiind Mihăița Filipescu, Șerban


Grădișteanu, Iancu Cocorăscu cari era iscăliți; împreună cu mine
au mai iscălit Grigore Grădișteanu și Grigore Filipescu.
3. Chibzuirea s'a făcut în casa lui Șerban Grădișteanu»
AL

la Mihaiță Filipescu și la mine, poate șl la altă parte dar nu


m'am întâmplat. Pricină au dat la aceasta neascultarea plângerilor
noastre ce am făcut atât Mitropolitului cât și vistierului Samurcaș.
TR

4. Cei ce au venit cu zapisul la mine ne au arătat că ob-


razele la care să dă acest zapis n’au știu de acesta, nici au a-vut
vreo vorbă cu d-lor, cum nici eu n'am avut vorbă, de cât s’au
EN

chibzuit ca prin d-lor să să facă plângerea aceasta a noastră la


mai mari stăpânitori.
5. Cine au alcătuit-o nu știu nici cine au scris-o; Șerban
/C

Grădișteanu și Mihaiță Filipescu cari ne-au adus-o gata știu


6 - Prin mine nu s’au dat ci prin ceilalții cari me-au adus-o
mie : ce răspuns au luat nu ști căci am plecat afară la moșie
având treaba.
SI

7. După ce s'au dat aceasta iscălitură la numitele obraze ce


urmare s'au făcut nu știu, fiindcă eu mă aflam afară la moșie.
IA
CU
RY
92

RA
8, Pentru că i-am știut pă d-lor mal doritori către cei mai
mici, de acea am năzuit la d-lor, iar nu pentrucă au fost la comitet.
10. Primejdiile sânt aceastea ca streini fiind în dregătorii și

LIB
ne grămădesc satele și poslusnici rămânând și noi lipsiți de mân-
găerea patrii noastre după ce cu dragoste ne jărtfim toate averile
noastre pentru odihna armiei înpărătești.
11. Căderile noastre care sănt poate să se vază mai cu

ITY
alegere în ducumenturile ce sânt în sfânta Mitropolie a țări din
care sânt și acestea ca Greci în treabă să nu fie.
12. Primejdie înțelegem dărăpănarea satelor și deprătare
noastre de la căderi.

RS
13. Priveleghiorile care zic ca pământeni să fie în treabă
iar nu Greci, ce n'au milă de țară, după cum să află acum de
sânt tot Greci și să aneresesc de Mitropolitu i-am arătat.
VE
14. Sărăcia patrii noastre o găsim din cererile ce să fac de
otcărrauitori greci mal mult peste trebuința armii și jafurile ce
să fac de cătră ispravnici.
NI
15. Idee am luat fieșcare din ale sale patimi prăpădindu
ni • să satele fugindu ne poslușnici și scutelnici,
16. Pentru orice mijloace vor găsi d-lor cu cale.
LU

17. Obște înțelegem pă toți cei adăvărați pământeni ai pă­


mântului nostru între care ne aflăm și noi-
18. In starea aceasta sânt toți patrioți cu o glăsuire iar nu
RA

numai cei iscăliți.


19. Cu mulțămirea noastră este aceasta că noi nu cerem
mai mult din cea ce prea putornica înpărăție milostivindu să a­
supra noastră ne făgaduește, că vom fi măngăeți toți ceice ne
T

jărtfim averile noastre pentru odihna oștirilor împărătești. La a"


EN

ceasta dar trebuea să să îngrijească mitropolitu țări, ca să nu să


facă catahrisis,
20. Am nădăjduit aducere la obidă a stăpâniri asupra noas­
/C

tră și o îngreunare a acestor ce voesc să calce fâgăduelile în­


părătești.
21. Obrazele la care am scris noi aceasta nu-i cunoaștem
de stăpânire ci de mai mari ai noștri cari am socotit că vor
SI

ave o ascultare și crezamănt la plângerile ce le vor face pentru


noi la stăpânire. Lucrarea lor nu o știu.
IA
CU
R
93

RA
22, In casa lui Șerban Gradișteanu și a lui Mihăiță Fili­
pescu și la mine poate și la alte case, dar nu știu.
Constantin Crețulescu postelnic

LIB
XXXV.
Răspuns
Pentru 22 dă ponturi la care ni să face întrebare pentru

ITY
pricina zapisului ce s'au dat dă către noi d«lor boerilor, fiindcă a­
cum mi să face cerere să dau răspuns. Arăt pentru pricina acestui
zapis mai întăi dă este cu știința mea, când și în ce casă și cu
al cui sfat și povățuire s'au făcut și s'au scris acel zapis. Eu la

RS
această pricină afacerea zapisului sau al sfatului și al povățuito-
rului al celui întăi alcătuitor nu știu cine au fost, nici în ce casă
s’au făcut, sau de cine s'au scris, fără numai aflându-mă întru
una dă zile în luna lui Febr. în casa d-lui postelnic. Crețulescu,
VE
mi s'au dat și mie dă cătră d-lui acel zapis să-l iscălesc, zicând
dum, că este pentru binele nostru. Eu văzând multe iscălituri am
iscălit fără să-l citesc și socotindu-1 că este cu cuprindere numai
NI

pentru aducere aminte d-lor boerilor dă chiverniselile noastre,


precum să obișnuește, noi cei mai mici la d-lor alergăm dă cerem
LU

ca să ne facă știuți și cunoscuți stăpânirii ca pă fieșcare să-l aju­


toreze a să împărtăși de chiverniseli precum să obișnuește în
țara aceasta dă fieșcare pă rând, după starea lui dobândește cât
i să cuvine. De acea dar, socotindu 1 numai cu aceasta cuprin­
RA

dere, Iar acum la întrebare arătându-mi-să zapisul și văzând cu­


prinderea lui nu-1 cunosc dă bun și anerisesc ca la un lucru ce
am iscălit fără să 1 citesc.
Alexandru Crețulescu, căminar.
NT

XXXVI
1. Cu însuș măna mea am iscălit, de a mea bună voe, ne­
CE

silit de nimerea.
2. La știința mea nu este cine au făcut aceasta alcătuire a
acestor lichituri și cănd m'am iscălit mi-au dat d-lui pah. Mihaița
Filipescu și m'am iscălit. Și înpreună cu mine n'a mai iscălit ni-
I/

mere aflându-mă la stolnicul Șerban Grădișteanu.


3. Unde s'au făcut aceaste învoeală pentru aceasta nu știu,
S

de căt multă mâhnire ne-a pornit pă toți la o faptă că aceasta,


IA
CU
Y
AR
94

căți ne-am isterisit de chiverniseala și mila pământului nostru.

R
4. Că pre obrazele ce au iscălit zapisul și nici știu de s’au
făcut nu pociu ști, nici n’au 'îndemnat a face acest fel de lucru

LIB
pă mine.
5. Cine au alcătuit și au scris nu știu, fără numai fiind toți
iscăliți m’am iscălit și eu
6. Eu știu numai că am iscălit precum am zis mai sus cine

ITY
obrazele ce să arată mai sus nu știu.
7. Ce urmare s’au făcut cu d - lor nu știu după ce au luat
Iscăliturile noastre la măna d-lor, aceasta d-lor știu.
8. Căci pă acest# obraze cunoaștem mai mari oblăduitori

RS
și cu mai buuă răvnă către patria noastră și de acea am văzut
la d-lor.
9. Noi la toți aceștia ce să arată am năzuit ca să nu îngă-
VE
duiască a să strica priveleghlorile patrii noastre adiaâ să nu ia
streini chivernisea'a - și hrana gurilor noastre precum acea la toți
aceștiea am năzuit.
NI
10. Primejdiea înaintea ochilor noștri este aceasta care cu
totul sîntem îngroziți de au dat iscăliturile noastre aceasta este
adică cu scrisoarea noastră de ia privileghiorile ce au avut și cu.
LU

rădicarea streinilor. ce eu mai poate chiverniselile patrii noastre


și noi sîntem răbdători. în vreme ce am zărtfit toate averile noa­
stre de trebuința armii împărătești și mă aflu de 4 ani nechiver­
RA

nisit în patria mea. Aceasta este primejdea.


11. Căderea și cuviința chiverniselilor în patria noastră să
cade a fi la cei ce să înpămăntesc. iar nu la streini greci.
NT

12. Primejdie prin cuvânt zicem proastă stare a patrii noas-


stre și a noastră stare care au ajuns din pricina hrăpirilor ace­
lor streini ce fac patrii noastre și nouă.
13. Privileghiorile zicem că m’au averisit. căci noi pămân­
CE

tenii în chiverniselile pământului nostru nu ne aflăm și sînt stre­


ini. pri n care aa ane r (?) suge toate privlleghiorlle.
14. Cu înlesnire i sa lua fieșcare idee este învederat lucru
șinu toebue să fie cinevaș și la cale pus când să află pătimaș.
/

15. Noi anume sărăcia o numim hrăpirile ce să fac în pa­


SI

tria noastră de streini ce sănt în oblăduirea țării noastre și de


aceasta nădăjduim că vor lua îndreptare urmările acestea.
IA
CU
R
RA
95

16. Cu mijloc această ne-am rugat de acele obraze ca uni


ce sănt patrioți mai mari ai noștri și știu toati mijloacele patrii

LIB
noastre să să silească a face orice folos (?) bun pentru patrie ca
pă unii ce am cunoscut mai cu buna răvnă asupra patrii.
17. Obște noi nu zicem nu mai pe noi ce pă toți lăcuitorii
patrii, ce să afla mihnicei (?) de aceasta.

TY
18. La noi obștea numim pă toți cei ce pătimesc înpreună
cu noi, iar nu-i numim partizani.
19. Noi de către stăpânire săntem mulțumiți numai aceasta

SI
protestie facem cu care rugăciune ca cu ochiu blăndu să caute
dreptăților noastre, și după starea fieștecăruea în patria sa să-și

R
aibă chiverniseala lui care priveleghi este al patrii lui după zăr-
firea averilor fieșcăruea ce au zărfit prea puternica armie înpă-
VE
rătească, în vreme ce lipsa precum știut e9te, iar streinii și Gre­
cii nu au nimic de jertfit și la ei să află toate chiverniselele pă­
mântului nostru
NI
20. îndreptarea și ascultarea dreptăților noastre Dădăjduim.
21. Pentru că pă aceste obraze am cunoscut cu răvna mai
multă asupra patrii, drept acea am năzuit la d-lor de am dat și
LU

zapis supt iscăliturile noastre, ca să facă pentru noi și pentru


patriea noastră orice mijloc cu folos vor găsi mai bun și cu cale.
22. Intru a cui casă s'au făcut sfătuirea și lucrarea nu știu
A

nici adunarea nu știu, fără nu mai atâta știu că am iscălit acel


zapis cu măna mea. Ioan Perdecar pitar
TR

XXXVII
1, In zapis am fost iscălit chiar cu măna mea și nesilit de
nimeni și de voea mea.
EN

2. Cine au dat idea de zapis nu știu dar 1 am iscălit în


casă la mine când mi l-au adus frate-meu Șărban și mi au zis
ca să-l iscălesc fiindcă boerii cer zapis dela noi și am iscălit
/C

bucuros,
3, Unde au fost învoeala nu știu nici ce au dat pricină
fiindcă n’am fost dă față cănd s’au iscălit și cănd s'au făcut,
4. De vreme ce n’am știut cănd s’au alcătuit zaplsul nici
SI

nu pociu ști de au avut știință dă acest zapis sau nu că eu am


arătat și prin al doilea pont că fratele meu nu 1 au adus da l-au
IA

iscălit că mi-au zis că cer boerii zapis.


CU
Y
AR
96

R
5. Nici dă cine s'a alcătuit nu știu nici cum l-au scris nu
știu dar dă iscălit l-am isCalit chiar cu măna mea .

LIB
6. Prin frate-meu Șărban me-am dat iscălitură în zapis; mai
mult nu știu de a primit-o sau nu dar să vede că au primit-o
că 1 au făcut la d-lor.
7. După ce am dat iscălitura în zapis nu știu ce urmare

TY
au făcut d lor știe (sic).
8. N'*am scris aceasta iscălitură numai pă numele boerilor
divaniți fiindcă au fost și pă numele d-lui visternicului Varlam și

SI
pă al d-lui vornicului Ștefan Năcărescul care nu cerea la comitet
că fiindcă d-lor sânt mai bătrâni și mai simandicoși în patria

R
noastră și mai dă bun neam. ,
9. Am arătat ca nu ieste numai aceasta căci au fost la co­
VE
mitet ci pentrucă sânt mai bătrâni și mai simandicoși.
10. Primejdiea ieste că Greci streini au venit și s-au înfipt
în patria noastră și pă noi ne au dăpărtat dă averile noastre
NI
și poate cu vremea să ne depărteze și mai mult.
11. Căderi sânt ranguri scutelnici poslușnici să nu plătim
dijmărit, vinărit și ne chivernisim slujind patrii noastre.
U

12. Primejdie înțelegem depărtarea căderilor ce le avem fă­


găduite prin manife - tul prea puternicului împărat și privelegbio-
AL

rile care neam dă neamul nostru le-au avut pentru slujbele mo-
sălor și strernoșălor noștri.
13. Intăi privileghie ieste cu hrisov domnesc la Grec streini
TR

nu numai să nu fie in chiverniseală ci nici să aibă voe să negu-


atorească în pământul nostru. Al doilea fieșticarele boer și fecior
de boer să-ș aibă poslusnici, scutelnici și chiverniseala după
N

ipochimenul său iar dă cine să acherisesc nu știu.


14. Sărăcie patrii ieste în hrapirile cele mari și în jafuri
CE

care Grecii le pot face ne având nici o nulă pentru țara noastră
ca măine, poimâine să duc de unde au venit fiind aici numai la
un câștig, de bani și din pricina acestor hrăpuri vând vițele și
averile lacuitorilor și rămân sărăci și n’au puteri a ne lucra mo­
/

șiile noastre.
SI

15. Din multele parapone neam paraponisit iar n'am fost


pus nici sălit dă nimeni că dreptate am mare după cum ieste
IA

văzută.
(Urmează).
CU
R
RA
LIB
ITY
Figuri basarabene din trecut
CEL DINTÂI RENEGAT, MATVEI GR. KRUPENSCHI,

RS
E ȘI DELAPIDATOR DE BANI PUBLICI
de IOAN PELIVAN

Matei Gr. Krupenschi, în administrația vechei Moldove, până


VE
la răpirea Basarabiei în 1812, nu ocupa nici o situație de seamă.
In timpul ocupației Principatelor Dunărene (1806-1812) de
către armatele ruse, „acest om micșurat în patria sa cea di mai
NI
dinainte, întru care alta nu era nimică dicât un tălmaci pi lingă
prezădenți“ (adică pe lângă Cușnicov și Crasno-Milasevici, preșe­
U

dinți ai Divanurilor din Iași și București). *)


Pentru unele servicii, aduse causei rusești pe timpul ocupației,
Matei Krupenschi, în Basarabia răpită, devine „persona gratissima“.
AL

In urma instrucțiunilor date primului gubernator al Oblastei


Basarabiei Scarlat Sturdza, de către amiralul Ciciagov, comandan­
tul suprem al oștirilor ruse din Moldova și Valahia, înființându-se
TR

o „Ocârmuire Vremelnică^, compusă din două Departamente, — Ma­


tei Krupenschi este numit, la început, Consilier al Departamentului
al 2-lea, care avea, între alte atribuții, și acele economico-finan-
EN

ciare, iar în 1818 este ridicat la rangul de președinte al acestui


departament. In cele din urmă ajunge și vicegubernator al Oblastei
Basarabiei.
/C

Căsătoria sa cu Ecaterina Comnen din Petersburg, fata lui


Hristofor Comnen, unul din generalii favoriți ai împărătesei Ecate­
rina II, îl ajută și mai mult pentru a câștiga simpatia și încrederea
Guvernanților din Petersburg.
SI

!) I. N. Halinpa »Trudî“, voi. I.


IA
CU
R
RA
98

LIB
Una din casele cele mai frecventate din Chișinău, în epoca
din 1812-1829, de cinovnicimea și ofițerimea rusă, unde această
societate petrecea mult și se simțea ca într’o adevărată familie ru­
sească, era casa lui Matei Gr. Krupenschi,

TY
Cronicile timpului sunt pline de nume ale persoanelor siman­
dicoase, cari vizitau casa aceasta. Intre alții, și poetul A. S. Puș-
chin, surghiunit în Basarabia în 1820, foarte dese ori este oaspe­

SI
tele familiei M. G, Krupenschi.
Cinovnicimea și ofițerimea rusă îl consideră pe M. Krupenschi
ca trecut în tabăra lor „cu toate bagajele“.

ER
Fără îndoială, ospitalitatea lui M. Krupenschi îl costa multe
parale.
Fiind moșier nu tocmai dintre cei mai bogați, dânsul caută
IV
să facă față reputației sale de mare „hlebosol rus", *) confundând
adesea fondurile și veniturile „Expediției Financiare", unde era con­
UN

silier și unde apoi devenise președinte, cu ale sale proprii.


Matei Krupenschi, un fel . de ministru de finanțe al Basarabiei
de pe atunci (mai ales în anii 1818-1823), încurcase afacerile de­
partamentului său din cale afară.
AL

Când în 1823, din ordinul Namestnicului și Gubernatorului


general Voronțov din Odesa, i se face o anchetă, i se găsește în
casă o lipsă „de peste 4.000.000 lei11.
TR

Nu a fost dat în judecată, numai „din respect pentru servi­


ciul îndelungat și pentru deosebitul devotament către guvern. Vo­
ronțov i-a dat posibilitatea să demisioneze de bună voie" (A. Nacco).
EN

Documentul ce reproducem mai jos, între alte belele, năca­


zuri și nemulțumiri ale moldovenimei basarabene din 1814, zugră­
vește și o părticică din figura morală a lui Matei Gr. Krupenschi,
afirmând că dânsul era „iubitor de rău cășlig“.
/C

Iată și documentul care este o jalobă-protest, adresată Consiliului


de Stat, iscălită de 21 boieri de seamă, între cari și Dumitru Râș-
canu, ales în 1818 ca cel dintâi mareșal al nobilimei basarabene.
SI

Ioan PELIVAN
IA

*) primitor, ospitalier.
U
R
RA
99

CĂTRĂ CONSILIUL STATULUI

LIB
Iată au trecut șaisprezece luni, decând această Gubernii afie-
rosită întru sloboda răpirii iubitorilor de rău câștig ocărmuitori,
să tănguește supt giugul urmărilor celor răii și ai priincioasii în-
puterniciri a unora din slujbașii ocărmuitorii Basarabiei.

TY
Ce mai mare parti din boarii di aice, dipărtați cu totul de
toati împărtășirile aceștii ocărmuiri, sînt săliți a rămâne întru ce
disăvărșitoare (?) privitori numai anii orânduealei și a înpilărilor,

SI
cari să pricinuesc la toati treptili părții aceștia di cătră unii din ră­
pitorii, ci au tras la dânșii stăpânire creditului acelor slabi ocăr-

ER
muitori, boieri aceștii părți, povățuindusă după obișnuita la dânșii
răbdare.
Prin taină să jăluesc cu tânguiri pentru nenorociri, cari crește
IV
din zi în zi. Dar li socoate pi di o parte, că să pricinuesc din ființa
acelor optusprezăce luni, cari încă . nu era trecuți după trahtaturile
săvârșite la București, *) iar pi di altă parte din întâmplările celor
UN

mari trebuinți, *2) cari opresc pi înalta stăpâniri di a rădica o osă-


bită luări aminti și pentru închipuire alcătuirii aceștii părți și în
sfârșit din lipsa dila împărătescul scaun a împărăteștii săli măriri,
cari urmează după aceste mari întâmplări.
AL

Drept aceia boiarii de aici, încredințați fiind pentru făcătoare


de bini și milostivitoare îngrijire a împărăteștii Sale Măriri către
pământul acesta, cu atât mai mult erau datori ca să păzească răb­
TR

dări, pentru că să sfiau să nu aducă cu jalubile lor vre-o pricină


de ce mai mică împotrivă cugetări a norodului acestuia cătră buna
cunoștință a îngrijării cei iubitoare de omeniri a Monarhului, cari
EN

au binevoit a împreuna pământul acesta întru sfânta ocărmuire a


sehiptrului său.
Așa dar fiind, boerii să hrăne cu nădejde cari și acum ur­
/C

mează, că altă mai priincioasa vremi și întâmplări vor aduce înles­


niri spre a să îndrepta așezare unei părintești oblăduiri în gubernia
aceasta și că încăpere rălelor urmări se va dizrădăcina, și întâmplă-
toarile nenorociri se vor îndrepta.
SI

0 din 16 Mai 1812. N. R.


) Toată atenția și toate puterile Rusiei erau îndreptate atunci
IA

spre Europa și în special spre Franța lui Napoleon I. N. R.


U
R
RA
100

Aceste cugetări vor fi ținut întru tăceri boiarii di aici, dacă

LIB
încăpere urmărilor cari ave la început o înfățoșari numai di răutati
particularnică, n’ar fi agiuns după aceasta a să face și păgubitoari
și pricinuitoare de stricăciuni împărăteștilor folosuri.
Deci iată îndemnare, cari ni îndatorești, ca pi niști credincioși
supuși și giurați scaunului, să arătăm cătră înnalta ocărmuiri cele

ITY
urmați aice,
împărăteasca Sa Măriri, bini-voind a arăta din început o do­
vadă a părinteștii săli purtări de grijă pentru ferecire locuitorilor a

RS
pământului adăogit cătră stăpânire sa, li-au dăruit păzire prono-
miilor celor vechi și au orânduit spre paza lor pi patriotul nostru,
grajdanscoi gubernator, lucrătoriul svetnicul statului 1) Sturza. Insă
VE
ace cumplită înputerniciri a iubitului său, în puțină vremi au făcut
fără rod cugetările celi iubitoari de oameni a îndurătorului și pre-
milostivului monarhului nostru.
In curgiri de 4 luni, din vreme încontenirii stăpânirii Roșii
NI
dintr’aceli doâ prințipaturi, și de preme mutării ocărmuiri la Basa­
rabia, Gubernia aceasta, având temeiu alcătuirii ocărmuirii săli la
LU

enstrucțiile, ci s'au dat di cătră cei mai înainte mari Comandiri a


oștilor și admirai Ciciagov, îndată după unire stăpânirii, s’au dat
cătră voința celui iubitori de rău câșlig a unuia anumi Krupens-
chi, și această înscris orănduiala a ocărmuirii Basarabii au fost în
A

curgire vremii aceștia acoperită, căci toati ramurile ocărmuirii erau


TR

îngreunați 2) în ființa persoanii aceștia, și mai ales sumile de bani


în toată vreme aceasta erau în rânduiala casii săli și a întrebuin­
țărilor săli. Iară întrare veniturilor și cheltuelilor ci să face, în sfâr­
șit celi mai multi fără documenturi, cari documenturi și cnigă cu-
EN

prinzătoari a sumelor, s’au făcut după câteva luni ■ la o osăbită


canțălerie moldovinească, ce era lăngă gubernatorul Sturdza.
Rânduire în boerii acelor, cari erau mai înainti de deschidere
/C

gubernii, spânzura numai di cătră învoința acestuia și locurile is­


pravnicilor dila ținuturi să împarță numai prin alegeri a numitului
Krupenschi și să încredință fără osăbiri di cătră unii streini dila
Moldavia, cari nu urma giurămăntului vecinicilor credinți cătră Roșia,
SI

x) Lucrătoriul sfetnic al statului = sfetnic efectiv al Statului =


IA

wdeistvitelni statski sovietnic


*. N. R.
2) Adică : concentrate. N. R.
U
R
RA
101

Intru această stare a lucrurilor în sfârșit apoi s'au arătat în-

LIB
cepire ace de mult dorită a punirii la cale a doâ dipartamenturi
cătră oblăduire Basarabii, după obrazovania mai marelui Coman-
dir Admirai Ciciagov, 3) și asuprita această parti a locului, soco­
tind strălucire razilor nădajduitii dreptăți, să bucură oftând pentru

ITY
ninorociri răpirilor celor trecuti, însă iară încăpere ce cumplită a
numitului Krupenschi, înputernicindusă din neputința trecutului cu
vârsta bătrănețelor ocârmuitori, n'au lăsat multă vreme pi acii di
aice a gusta dulceața nădejdelor.

RS
Ci îndată ci s’ău deschis ocârmuire gubernii, s’au dat numi­
tului Krupenschi oblăduire dipartamentului al 2-lea, și acest om
micșurat în patria sa ce di mai di nainte întru cari altă nu era
VE
nimică di cât un tălmaci pi lângă prezădenți, au luat în stăpâ­
nire sa finansul Basarabii și împreună toată soarta treptii cei mai
din urmă a lăcuitorilor de aici, și săvârșire tuturor, cari stăpânire
NI
poati să aibă întru această gubernii.
Di prisos socotim a arăta mai prelargu urmare di atunci și
LU

până acum a sfetnicului colegii D-lui Matvei Crupenschi, cari câ­


știgând slăbăciune ocărmuitoriului, nu întâmpină nici o înpiedicari
cătră împlinire iubirei sale de răii câștiguri, aducătoriul jalubei
noastre, știut aici întru dipărtare de interes și cunoscut întru ispi­
RA

tire slujbelor, slujind de când au venit oștile pe lăngă prezădenți


și după aceasta lăngă gubernatorul Basarabii, ari cuprinzatoari
științi de toati și noi înștiințindu-ni de purcedire sa la Petrezburg,
NT

l’am rugat „ca să aducă jaluba noastă, avănd statornică nădejde


cuprinzătoare înaltii ocărmuiri, nu va suferi urmare ce ră a faptilor
celor precunoscuti, cătră un giudecător cu istețimi și dipărtat de
interes este cuprins în obrozovania ocărmuirii Basarabii spre di­
CE

părtare rălilor urmări, ca sovetnicul dipartamentului al 2, cari


ocărmuești finansul, la înplinire de patru luni să de socoteală
pentru venituri și cheltuelile gubernii la obștească adunari a a-
mănduror dipartamenturilor.
/
SI

3) In urma instrucțiilor amiralului Ciciagov, ocărmuirea vremelnica


a Basarabiei se compunea din două departamente, cari trebuiau să
IA

imite vechiul Divan al Moldovei. N. R.


U
R
RA
102

Dar di când s'au deschis oblăduire, acest feli de socoteală

LIB
numitul Crupenschi n’au dat până la anul acesta 1814, și poati
nici acum nu ar fi dat socoteală, dacă nu s’ar fi îndemnat de-
voinfa mergerei sale la Petrezburg. Către toati acestea fiind privi­
tori boierii de aice a întâmplărilor următori și cu mâhniri văzind
pătimirile pământenilor, apoi cu adăugire s’au văzut pisat asupriți,

TY
când de D-l gubernator Sturdza, din pricina boalii săli, au luat
ostafcă, — și i sau dat mai înaltă slobozenii, ca să facă arătări-
pentru persoanile, ci s’au împărtășit la ostinelile slujbii, și numai

SI
pi D-l Crupenschi l’au pristavlisit, cari au și luat cinul sfetnicul-
coleghii și câti-va alti dintru ai săi, pi cari însuși au vrut să-i-

ER
adaugă în arătare ci s’au făcut într’ascunsu și au rămas uitati per-
soani, ci au slujit în celi mai mari locuri a Basarabii, și mai ales-
și cantăleria rusească a politicesculut gubernator, cari s’au nevoit
IV
către alcătuire obrazovanii și nu s'au învrednicit măcar unii măr­
turii buni di ostinelile săli, ci au făcut spre a tine în orânduială și
UN

această curgeri a pricinilor, cari pricini numitul Crupenschi li duce


la casa sa și schimbându-li după voința sa, le încurcă din zi în■
zi și le duce întru opriri.
O asămine închipuire di ocărmuire, adică împărțire slujbilor
sau a boeriilor cătră oameni necredincioși și în sfârșit învrednicire
AL

răsplătirilor cătră oameni și persoani, cari n’au avut meriton, au


pricinuit cătră lăcuitorii printipatului Moldovii o nepriincioasă cu­
TR

getări și multi dintru dânșii și din rudeniile noastre, ce era gata să-
să muți în locul gubernii, aducând înpreună îndestulă averi, au
schimbat hotărârile lor și au rămas la patria lor.
EN

însuși locuitorii ci se află lăngă Prut, arată cugetile lor spre-


a fugi la Moldavia, ca să scapi di asprime ocărmuitorilor pămân­
tești, precum și sati întregi au fugit, pentru cari oblăduire de aici
ari știință întru acest chip, dar în loc să îndemni cu plăcută năzuire
/C

norodului megiașit, pentru cari este cuprindere și enstructioani ci -


s’au dat di cătră' gubernatorul și poruncă ca să să silească spre
înmulțire lăcuinții gubernii, ocârmuire această au îndemnat să se
SI

întoarcă la Moldavie oamenii, cari venisă cu cugetări ca să să


așeze în Basarabia.
IA

*) demisie. N. R.
U
R
RA
103

LIB
Tăcere noastră pentru toati acești răii urmări, ni va faci nu
numai nemuRămitori îndurărilor împărăteștii săli măriri, cari sîntu
tipăriți în sufletili noastri, dar ne va arăta și călcători giurământu-
lui, cari ne îndătorești să arătăm cătră stăpâniri, toati celi ci pri-

ITY
cinuesc păgubiri haznelii și stricăciuni norodului.
Pentru aceasta dar, arătând numai o parti din rălile urmări,
cari s'au făcut la aciastă gubernii, și sîntu cunoscuti și ocărmuirii,
cutezăm a ceri că atât pentru păzire folosului haznelii împărăteștii

S
săli măriri de răpire îndelungată, căt și spre mântuire norodului

ER
de pătimiri, să să dipărtezi numitul Crupenschi nu numai din îm­
puterniciri ci au dobândit din slăbăciune ocarmuitorilor, dar și de
toată împărtășire ce prelungită a oblăduirii gubernii, îar pentru ca
să să pui la loc închipuire ace spre bucurii cu asămănare lucrării
V
acii iubitoari de oameni și îndurătoari a împărăteștii săli măriri
NI
cătră această gubernii, noi. ni rugăm ca să să rânduiască aici gu-
bernator, om ispitit cătră dreptati și dipărtat de interes, vrednic de
a primi cugetările celor răi, cari poftesc a ave împărtășiri la ocăr-
LU

muire spre a dobândi dorința lor ce otrăvitoari a iubirii răului


cășlig- Acest fel de daruri, cari ■ trebuese la ocărmuîtorul aceștii
gubernii, să găsesc în ființa sfetnicului boier de aici,. în per­
RA

soana excelenții sale general Maior și Cavaler Catargiu, 1 ) patrio­


tul nostru, cari prin multile slujbili săli, au cășligat iscusința ocăr-
muirii a pricinilor pământești, și după lipire sa cătră prestolul
Roșii — îndurare împărăteștii săli măriri.
NT

(Sămnați) Dimitrii Râșcanu, ban, Ioan Rusul-Paharnic, Neculai


Catargiu Paharnic, Matei Donici-Stolnic, IordacheDonici, Ionita
Rusu, Ștefan Rășcanu comis., Constantin Rusu medelnicer, Matei,
CE

Rășcan-Stolnic, Dumitrachi Donici klucier, Lupu Rozet-medelnicer,


Constantin Rusu, lordache Rășcanul, lancu Donici, Vasile Iamandi,
Manolache Vărnav-stolnic, Ilie Rusu, Dinu Rusu, Iordachi Rusu,
Nicolachi Donici, Panait Catargiu.
/

In Chișinău Ianuarie 29 zile 1814.


SI

(Dosarul ocârmuirei guberniale Nr. 45/1814).


IA

x) Ilie Fillpovici Catargi. N. R.


U
R AR
LIB
TY
Un privilegiu al Episcopiei de Râmnic

SI
De T. G. BULAT

R
Biserica Patruzeci de sfinți din București a servit vreme-
îndelungată ca metoc al Episcopiei Râmnicului Noul Severin. In
VE
decursul timpului aceasta câș'igase privilegiul domnesc ca numai'
ea să fabrice lumânări albe. La 1 Ianuarie 1809 monopolul asu­
pra lumânărilor galbene și nu albe fusese ridicat de Divanul
Valahiei. Deci Biserica Patruzeci de sfinți rămânea și mai de­
NI
parte cu privilegiul său. Negustorii însă trec peste aceasta și în­
cep să fabrice lumânări cari trebuiau confecționate numai de sus
zisa Biserică. împotriva acestui abuz se ridică Episcopul Nectarie
LU

al Râmnicului cu toată energia și în mai multe rânduri, dar fără


urmări bune pentru dânsul. Exasperat de insucces el se plânge,
chiar Prezidentului Livanurilor așa zisul senator rus Krasno Mila--
sevici. Iată ce spune el:
RA

A son Excellence monsieur de Krasno Milachevitz


Conseiler intime actuel president des divans de la Moldavie et
T

Vallachie Chevalier des ordres de l’empire etc, etc, etc.


EN

Le soussigne ă 'honeur de soumettre â Son Excellence que-


l

l’eglise de quarante martyrs qui sert de residence â l’Ev^que de


Rimnik ă Bncarest. Se trouvoit en posession du droit de fabriquer
/C

vendre des cierges blancs, privilege confirmi des tems immemoriaux .


par tous Ies princes, qui se sont succede en Vallachie exerce et res­
pecte dans toute son £tendue jusqu'a l an 1809 1 janvier £poque â la
'

quelle un ordre dmane du louable Comite par lequel fut permis la


SI

libre fabrication et vente des cierges jaunes. A cette occassion quel-


ques individus abusant de la susdite liberte se permirent d'en
IA

Dela“ nr. 3489/1812. Ahiv. Senat. Chișinău. Se dă paralele plângerea..


U
R
RA
105

LIB
fabriquer et vendre meme des blancs. Le sousigne se voyant frustra
par cet abus du profit qui lui revenoit de ce privilege porta ces
plaintes â ce sujet au louable Comite la meme ann£e 1809 a 4
Septembre lequel Comite convaincu de la validite de ces plaintes
ordonna en consequence ă l'aga Mr. Alexandre Ghica d’arreter cet

ITY
abus mais il eprouva des obstacles malgre tous ses efforts. Le
soussigne renouvella ses plaintes le 22 Marș 1810.
II s’ensuivit pareil ordre mais qu’il n’eut pas plus de succes

S
que le precedent, car Ies marchands continuerent ce negoce illicite
qui est constate par le rapport du meme aga. I! en resulta de la

ER
part du suppliant une troisieme plainte le2Janvier l’an 1811 nou-
velle prohibition severe de la part du Comite nouvelle desobeis-
sance comme il n’est pas moins evident par le rapport de Vaga
IV
Pantazoglou; quelque temps apres il porta ses plaintes â Son Ex-
cellence ci-devant vice-president qui publia un ordre conforme aux
precedents qui maintenoient Ies privileges de la dite Eglise; enfin
UN

il eut recours ă l’autorite de Son Excellense Mr-le general vice-


president Komreno. Son Excellence s’etant fait presenter tous Ies
documens relatifs ă cette affaire ordonna a la police militaire de
saisir et sequestrer tous Ies cierges blancs qui se vendoient abu-
AL

sivement ordonnant de plus qu’ils fusent remis ă la fabrique de


l’Eveche et payer au prix contant. Le soussigne en vertu de cet
ordrec ne cessa d'en preser l’execution mais Jes marchands ă peine
TR

apr£s un mois se presenterent exigeant pour Ies dits cierges un


prix exorbitant enfin pour terminer ce different. Le sousigne s’ac-
corda avec Ies marchands de mettre l’affaire en arbitrage entre Ies
EN

mains de trois negocians, mais par leurs intrigues ils trouvent Ies
moyens jusqu’a ce jour d’eluder Ies ordres susmen^onnes. C’est
pour quoi il ne- reste plus au soussigne que d’avoir recours a
/C

Votre Excellence pour terminer cette affaire.

L’eveqite de Rimnik Nectarius


Bucarest
SI

le 9 fevrier 1812
IA
CU
R
RA
LIB
ITY
Documente basarabene
(ACTE PRIVITOARE LA PERESECENA, SĂMĂNANCA,

RS
TELEȘEU ȘI COBÂLCA — JUDEȚUL ORHEI)
Publicate de L. T. BOGA

VE
Catastiv de toate părțile ci am ales noi boerii botornici, cari
am fost rânduiți pren luminată carte mării sale pre înălțat domnu­
lui nostru Grigorie Alexandru Ghica voevod, de toate părțile a
fiiști căruia răzăș di moșie Peresecina, din Sămănanca, din Teleșău
NI
și din Cobâlca, ce sânt la ținutu Orheiului atât și după hotărîre
giudecății divanului anafaraoa domniască, cât și după arătare a
tuturor răzășilor din toate hotarăle acestor moșii, după cum au
LU

mărturisăt fiiște care răzăș pe carte de blestăm, cari pri larg în


gios sânt arătați.
1776 Juni 18.
A

MĂSURA MOȘII PERESĂCINII


TR

S'au început a măsura din gios dinspre răsărit din colțul


moșii Peresecinii dinspre hotarul moșii Micleștilor ce este domni-
sale pah. Donici, fundul din sus dispre răsărit pe drumul zării
dialului pe diasupra saltului Perăsecînii până iarâș în colțul moșii
EN

din sus dispre apus unde să întâlnește cu hotarul moșii Samă-


nancii cu odgon di triizăci de stânjeni domnești ci am făcut și
s'au aflat 59 odgoani cari fac 1770 stânjini. Așâdere s'au măsurat
și pe lungul moșii Peresăcînii în gios începându-să di la ale pat-
/C

rale piatră ce mărge în lungul moșii dispre apus alăture cu hota­


rul moșii Samănancii, și di la al patrale piatră ce-a măsurat pe
mijloc în curmezăș spre răsărit la vale, și piști vale până în zare
dialului, iarăș la al patrale piatră dispră Mielești, și sau găsit 41
SI

odgoane 20 stânjini, cari fac 125o stânjini. Asămine s’au măsurat


și fundul din gios, începându-să di la piatra ce din colțul moșii
din gios dispre răsărit, și di lângă pârău, undi să- întâlnești cu
IA

Loboneștti și Copilenii ce sânt despre amiază zi, și de acolo


U
R
RA
107

LIB
muche dialului însuș spre apus până la al triile movilă, iarăș în
curmeziș pen fundul moșii din gios dispre Vale Milului și s'au
găsât odgoane — cari fac 600 stânjini. Și s'au măsurat și lungul
moșii din movila al dorle din gios și în sus pe lungul moșii prin
mijloc până în margine codrului dispre miază noapte, și s’au găsit

TY
127 odgoni, cari fac 1710 stânjini, bez locul codrului ci nu s’au
măsurat.
Adunarea stânjenitor moșii Peresăcinii.
stânjeni palmi

SI
1780 — fundul moșii din sus dispre pădure.
1250 — mijlocul moșii.

ER
600 — fundul moșii din gios».
1620 faci gios înpregiuru moșii, iar lungul moșii s’au aflat
1710 stânjăni.
IV
Inpărțala razășitor de Peresăcina după cum s’au dovidit că
tragi fiiști carile parte sa din . moșie Peresăciană, care să înparte
UN

pe 3 batrăni, după bătrânii ci s'au doovdit că sa trag, după cum


în gios să arată :
stânjăni palme
590 — bătrânul Șăndre întreg ci s’au dat la stăpânire
AL

dumitor sale Denscești după giudicata divanului


care hotărăște prin anafora, întru care arată că di
va găsi Ștefan Ignat 2 oamini de credință ca să
giure în biserică pentru a trie parte, că are să ia
TR

din bătrânul Șândre ' ni să poroncește prin anafora


ca să-i dăm, iar nigăsind Ștefan Ignat oamini cari
să giuri, să-1 dăm întreg în stăpânire dumitor sale
boeritor Denscești precum l-am și dat negăsind
EN

el oameni ca să giuri
590 — bătrânul Pantiul întreg pre care să-1 înpartă razășii
precum ar fi știind ei
590 — bătrânul Ostafi întreg dintru care să trage preutul
/C

Trohin sân Enachi și Costandin săn Enachi Zamșa


i Samion Suzul săn Teodor și Toadir săn Samion
frate, și Ștefan Ignat cu niamul său, carili trag a
ține parte dintre’acest bătrân Mogăi, însă
SI

196 5 un bătrân Moga din care să tragi Ștefan Ignat cu


niamul său;
IA

O Loc alb în copie


U
R
RA
108

196 5 un bătrân Frate dintru care să trag Frățești și cu

LIB
Suzăștii cu alți neamuri a lor,
196 5 un bătrân Ștefan dintru care tă trage preutul Tro-
hin și Costandin Zamșa cu niamurile lor.

MĂSURA MOȘII SAMANANCII

ITY
S'au început a să măsura din piatra ci ești coltul moșii Pe-
resăcinii în sus spre apus până în bazarul moșii Teleșeu, alăture
cu pădure înspre miază noapte, pe fundul moșii, și s’au găsit 28

RS
odgoane . 27 stănjăni, cari fac 716 stănjăni. Așășdire s’au măsurat
și mijlocul moșii din piatra ci s’au găsit supt iazul lui Stețco, ci
csti pi pârâul Bezănului dinspre apus, și di acolo drept Ia dial în
curmezișul moșii până în hotarul moșii Peresăcinii și a Sămănan-
VE
cii, la al treile piatră hotară ci merg pe lungul moșiilor, și a Pe-
resăcînii și a Sămănancăi, și s’au aflat 47 odgoani și 23 stănjăni,
cari fac 1433 stânjăni. Asămine s’au măsurat și fundul moșii din
gios dila al cincile piatră din zare dealului dinspre răsărit în cur-
NI
mezâș peste vale Sămănanca spri apus prin petrile vechi piști dial
și piști vale Bezănului, pănă într’o moșilijâ ce este lângă cuatea
părăului, unde s’au găsăt piatră hotar vechi, ci disparte moșie Să-
LU

mănanca di moșie Româneștii, și s’au aflat 42 odgoane 27 stăn­


jăni cari fac 1307 și s’a măsurat și lungul moșii prin mijloc înce-
pându - să din mijlocul din gios, din movila Sămănancăi până în
fundul moșii din sus dispre pădure, și s’au găsit 84 odgoani cari
A

fac 2520 stânjâni bez codrul ce nu s’au măsurat.


Adunare stânjănilor moșii Sămănanca ;
TR

stânjeni palmi

716 — fundu 1 moșii dîn susdispre pădure.


1433 — mijlocu i moșii.
EN

1306 — uindu 1 moșii.


3455XTXHO— fac înprejur moșii, iar lungul moșii s’au aflat ■
2550 stânjăni.
t* .
/C

Inpărțala răzășilor după cum s’au dovidit că trage fiiști carile


parte sa din moșiea Sămănanca, după bătrâni i s’au dovidit că să
trag pe cum în gios să arată,
stânjeni palmi
SI

1218 — din frunte locului din mijloc, fiind moșie la mijloc


mai lată căci s’au înpărțăt pe 4 bătrâni, anume
IA

Petre Stolnicel Gavril Stețco biv vornic, Ghiorghi


U
R
RA
109

LIB
Tulbure și Fărtat Jăgori cari să vini di bătrân câte
304 pol stânjăni cu 59 stânjăni parte lui Cazan
din Sămănanca ci să află vândută la răzășii din
Sămănanca din parte Cobâlcii i bez 25 stânjăni
parte Sămzanii din Sămănanca ci au luat-o cu is-

TY
pisocul iui Vasăli voevod ce este din let 7150 de-
chemare 9 niamul lui Stețco vornicul, pentru care
parte neputând răzășii ca să de samă din care bă­
trâni este, i s'au scos parte de mijloc, i bez 10

SI
stânjăni ci s'au scos fii di mijloc, și s'au dat la
niamul lui Petre Stolnicel, după ispisocul lui Ște­
fan voevod Tomșa ce ești din let 7131 ' Mai 18 :

ER
i bez 180 stânjăni baștină Cobâlcenilor ci s'au
ales lor di Sămănanca.
304 4 bătrânul Gavril Stețco bilv vornic di care să trag
Chirică Sărghi i frati-său Vasăle Sărghi cu alte
IV
niamuri a lor întreg.
203 — bătrânul Ghiorghi Tulburi, cari li să înparte în
UN

două cu Dănuță, și li să vini de parte câți 101


pol stânjăni bez
stânjăni naime

50 6 ci s'a scos parte Oprii cu surorile


AL

lui ficiorii lui Balan din Cărăbă-


șăni strănepoții lui Dolhari ci ești
vândută la bornrii Donicești cu
zapis din 7175 Noemvre 25, după
TR

cum au dat samă răzășii, i bez


50 6 baștina lui Vasăle Ciolacul ci s'au
scos așasa parte dintr'alt bătrân,
și s'au dat la stăpânire neamu­
EN

lui său,
304 4 bătrânul Petre Stolnicel care să înparte în două
părți însă
159 2 Petre Stolnicu dintru carile sănt
/C

Buzăștii i Boneneștii și Pănuța cu


alți niamuri a lor;
152 2 Ghilasă cari să înparte în doao
cu Moga și li să vini de parte
SI

câți 77 stânjăni o palmă parte


Mogăi;
63 5 patre lui Ghilasă bez 12 stânjăni
IA

4 palme ci-au vândut Vasâli Ghi-


U
R
RA
110

lasă lui Postolachi Donici vel lo­

LIB
gofăt cu zapis, așasa parte din
bătrânul Albu ci să numește acum-
Ghelosă
152 2 bătrânul Fărtat Jăgori, însă
76 — i parte lui Strătulat ficiorul Ilenii

TY
nepoată Popescului din Tulburești
ci-au vândut-o cu zapis din 7175
octomvre 1 lui Neculai Buhuș

SI
marile logofăt, cari s'au dat la
stăpânire boerilor Donicești după
aratare razășilor, i bez

R
73 — i parte Dresloai ce s'au aflat vân­
dută lui Stețco Vornicu cu ispisoc
VE
dela Ștefan Vodă Tomșa din let
7131 mart 5 cari s'au dat la stă­
pânire Serghieștilor mazăli, însă
din strătulat din ficiorul Ilenii să
NI
trag Gavrilăneștii i Poroșăceștii i
Frunzăștii cu niamurile loi, cari
aceștie au eșăt din stăpânire moșii
LU

Sămănancii,
180 — s'au ales baștina Cobâlcenilor din
Sămănanca după arătarea scriso­
rilor după cum au dat samă și
A

răzășii cari să înpartpe 4 bătrâni


anume Mătieș i Târchilă i Țampa
TR

și Beldica, cari să vini di bătrân


câți 40 stânjăni, bez 59 stânjăni
ci s'au scos parte lui Căzan cari
s'au aflat vândută la niamul Tul-
EN

bureșt^îlor
stânjăni palme
45 — bătrânul Târchilă carele s'au aflat vândut și danii
/C

la boerii Donicești cu 4 zapisă, unul di vânzare


din 7 soi aprilu 30 dila Isac din Mititicăi apatra
parte din bătrânul lui Târchilă, alt zapis de 7249
di danii dila Mihalachi ficiorul lui Gavril și Acsă-
SI

nii, nepotul lui Bobărcă Postolachi Dornici vel logo­


făt, alt zapis din 7209 april 15 di danii dila Isac
ficiorul Acsănii din Sămănanca Iui Gavril Donici
IA

pârcălabul, dintr'un bătrân apatra parte, și alt za-


U
R
RA
111

LIB
pis din 7245 dila Vasale fecioru lui Arsăni din
Cobâlca ci-au vândut lui Postolachi Donici logofăt
din bătrânu lui Târchilă, di giumatate di bătrân
apatra parte, și acest bătrân Târchilă după aratare
răzășilor au eș’t ■ cu totul dat danii și vândut, și

TY
lui Târchilă bătrânul nimică moșii în Sămănanca
nu i-au rămas.
stânjăni palme

SI
45 — Bătrânul Matieș întreg ci s’au dat dumisale boi-
rilor Donicești după hotărâre anaforalii domnește
ci ați dată la mână răzășilor.

R
45 — Bătrânul Țâmpa întreg dintru care să trage Andri
Gori și cu niamul lui din Câbâlca
45 3 Bătrânul Beldică însă VE
stânjeni palme
1 5 danii dila Ion și Nicolai i Ghior-
NI
ghi și dila surorile lor, toți feciorii
lui Afteni din Cobâlca, toată parte
LU

tatălui lor o au dat la let 7131 ră­


posatului Dani Donici logofăt din
bătrânu Vatavu, după cum i-au
ales parte răzăși de Cobâlca, care
s’au dat la stăpânire Doniceșttlor.
RA

In ce chip au rămas acum stăpânire moșii Sămănanca Ia răză­


șii de Tulburești cum și la răzășii de Cobâlcă, după cum s’au do­
vidit din scrisorile ci să vor arăta mai gios.
NT

714 — 4 giumătate de sat de Sămănanca pe cari au aratat


răzășii de Tulburești un ispisoc dela domnul Ilie
voevod din let 7132 iuli 20, întru cari arată cum
că Stețco voinicul și frați său Gavril cum și nia­
CE

mul lui cu niamurile lor s’au părât de față cu Du­


mitru Otovă mod. și cu fratili său Gavril, cum și
niamul Pantii Peresăcînii ,zicândcă au și ei moșii
în sat în Sămănanca, împreună cu Stețco voinicul.
Ion Stețco voinicul au dovidit pe Peresăcina la dva-
/

vanul Iarușii Vodă cu Jspisocul lui Ilie vodă, că


SI

Peresăcenii n'au nici o triabă, nici au stăpânit cân­


dva cu dânșii la Samananca, dovidindu-să dintru
ispisoc a lui Ilieș vodă, cum că satul Sămănanca ,
IA

au fostu schimbatură moșului lor, și au dat Perisă-


U
R
RA
112

cenîlor pentru satul lor Sămănanca alt sat, anumi

LIB
Vlăicanii pe Crasna. Și au rămas Peresăcinii din
giudicată iar lui Stețco voinic i-s'au întărit stăpâ­
nire la Sămănanca, pi ace giumătate di sat.
238 — 4 Tij dintru acelaș ispisoc întăritură pi a trie parte

ITY
din Sămănanca din sasul lui Lazor Samărincelul
ci-au luat iarăș cu schîmbatură dila Tudora i soru-
sa Vărvară, fetile Giurgi Necerescului, dându-și
Lazor Sămărincelul a tria parte dila ruptură pe

RS
Crasna ci s’au chemat Vlăicanii.
239 — Parte Cobâlcenilor baștina dintru acest - hotar din
cari s’au scăzut 59 stânjăni bătrânul lui Cazan ci
VE
ești vândut la niamul răzășilor de Tulburești și au
rămas 180 stânjăni dreaptă parte Cobâlcenilor de
baștină, care s'au înpărțât pe 4 bătrâni, Mâtieș,
moșul boerilor Donicești, bătrânul Târchilă, i bătrâ­
NI
nul Țamța și bătrânul Beldica, după cum s’au a­
rătat întru acestaș chip catasithul la rândul lor,
bez 239 stânjăni parte răzășilor de Tulburești
U

de baștină, cari au înpărtit-o înpreună în schimbă-


turile moșii Sămănancii, de sus arătati.
AL

MĂSURA MOȘII TELEȘEU


S’au început din hotaru moșii Sămănancăi din piatra ci ești
R

lângă drumul cel mare diasupra drumului Teleșeului, carile ești


dispre răsărit, dila cari hotar coborându-li la vale spre miază noapte
NT

și prin capul helesteului ce ești ezăt de dumnialui spătarul Costan-


din Donici desupra helesteuuui la un stejar unde s'au găsit și pia­
tră hotar lângă stejar, și diacole la dial tot spri miază noapte la
alt stejar în bour, în margine codrului în gura văii Cosavii dintre
CE

cari stejar s’au început a să măsura fundul moșii Teleșeului în cur-


mezăș, spre apus, prin dumbravă piști vale poenii Teleșeu și pi
diasupra văii Carnincii, și diacolo tot spre apus si tot prin dumbravă
la vale și piste vale Sarabului ca o piatră ci ești hotar vechiu, în
margine drumului celui mare, ci ești piste vale Bezănului, cari ho-
/

tară desparte moșia Teleșăului de Bezăn, masurându-să câmpul și


SI

dumbrava, iar codrul de acolo în sus ci merge până în prăval și


Vatici, care să tini tot di hotarul moșii Teleșeu nu s’au măsurat.
. Și din piatra această în curmezăș spre răsărit prin dumbravă până
IA

la stejarul cel cu bour, diundi am început întâi măsura s’au găsă


U
AR
113

R
LIB
85 odgoane 5 stânjăni, cari fac 2,555 stânjăni dintr’nn stâlp cu 18
stânjăni domnești mai la vale de margine drumului s’au măsurat și
și curmezișul moșii Teleșeului prin mijloc la dial piști zare dialului
și piști valea Ivancii, și iarăș la dial și piste vale Teleșeului prin
mijlocu satului în zare dialului dispre răsărit, într'o piatră hotar

ITY
moșii Camincii la al triile piatră, dintr’ace dintâi a Sămănancii de
lângă drumul cel mare s’au găsit măsura moșii în curmezăș pren
mijloc 50 odgoani și 12 stânjăni cari fac 1512 stânjăni. Asămine
s’au măsurat și fundul moșii din gios din piatra ce este pusă cu
obârșie piscolui lângă drum până în altă piatră ce ești în matca -

RS
părâului Bezănului, s’au aflat 3 odgoane și 12 pol stânjăni cari fac
102 pol stânjăni. Și s'au măsurat și lungul moșii prin mijloc înce-
pându-să dispre miază noapte din margine pădurii ci ești pi vali
Dreslii dintr’un stejar cu doi craci, și di acole piști fundul văii
VE
Camincii și piști vale Camincii tot la vale și la deal prin hârtoape
costișa dispre apus și piste muche dealului podișul în gios prin
mijlocul sâiliștii Tulbureștilor până în hotarul din gios din gura văii
Teleșeului s’au găsit 91 odgoane 12 pol stânjăni, cari fac 2742
NI
pol stânjăni.
Adunare stânjănilor moșii Teleșău
LU

stănjăni palme
2555 — fundul moșii dispre pădure pen dumbravă
1512 — mijlocul moșii
102 pol fundul moșii din gios
RA

4169 pol fac gios înpregiur moșie, iar lungul moșii s’au
afla 27 pol stânjăni.
împărțeala razășilor de Teleșeu din parte Peresăcinii după
cum s’au dovedit că trage fiiști carile parti sa din moșie Teleșeului
NT

și giumătate de sat, cari se împărți pe trii bătrâni, anume Sandre,


Pantiul și Otovă.
10005 — 5 parte Perăsăcennlor di Teleșău pe giumătati di sat
CE

după cum s’au aratat mai sus.


stânjăni palme
73 3 ci s’au scos din trus trii bătrânii
parte lui Dumitru său Frățiian di
I/

Bilăuza din bătrânul lui Hărlăuș ci


au vândut lui Ștefan săn Mătieș ot
S

Tulburești cu zapis fără let, și ne­


putând da samă răzășii din ci bă­
IA

trân să tragi acest vânzător, i-au


U
R
RA
114

scos parte din mijloc, fiind vânză-

LIB
toriul din parte Peresecenilor, cari
parte i au dat la stăpânire dum.
boerilor Donicești, bez
3 — ci s'au scos din mijloc iar din trustei bătrânii zalogi-
tura Antiniri fata Aritoanii den Tulburești, cari și pentru

ITY
aciastă arătând razășii că nu știu- i-s’au scos parte din
mjloc fiind zapisul vechiu, i bez 3 stâpăni ci i-s’au
scos din parte Tulbureștilor i Cobâlcenilor.
400 — 1 bătrânul Șândre întreg ce s’au dat la stăpânire dumi-

RS
sale boerîlor Donicești baștină,
stânjini palme
200 1 din cipisocul de întăritură dela răposatul domn
VE
Vasăli voivod din let 714 april 6, vânzare dila Nichifor și Pavăl
feciorii Costandii, nepoți Armenii Polsoaii lui Matieș și Tulburești
și ficiorului său apostol vornic di poartă, parte lor din Teleșeu
Camince și din Sambula, și giumătate di loc așasa parte din bă­
NI
trânul Pantiul cari s’au dat la stăpânire boerilor Donicești, după
cipisorul ci-au arătat.
400 stânjin 1 palmă bătrânul Otov care să înparte pe trei
U

bătrâni, însă,
133 stânjini 2 palmi un Ștefca dintru care să trage pentru
Trohin și Costin din Zamșă cu niamul lor.
AL

111 stânjini bătrânul Frate bez 22 stânjăni 2 palme ce-au


dat danii cu zapis din 7247 ghonar 25 Ioniță vornic di Bezăn ne­
potul Dănilescului lui Postolachi Donici vel logofăt parte lui di
R

Teleșeu i Peresăcina după zapis ci-au arătat, și după arătare


răzășilor,
NT

12 stânjeni 2 palmi bătrânul Moga bez 50 stânjăni 7 palmi


ci au dat răzășilor ci să trag din bătrânul Stețco, pentru parte lor
din Țigănești, ci au făcut o schimbătură niamul Mogăi cu pah,
Eni, i bez 56 stânjăni 7 palmi ci au dat răzășilor ci să trag din
CE

bătrânul Stolnicel, fii pentru parte lor din Țigănești ci-au făcut-o
schimbătură iarăș cu Eni pah., i bez 7 stânjăni 1 pol palmi ci-au
dat răzășilor cari să trag din Vasăli Ciolacul și răzășii ci să trag
din bătrânul Moga au luat acești stânjăni din Perisăcina din parte
pah. Eni.
/

600 stânjăni 6 palmi parte Tulbureștilor din tot hotarul Tele-


SI

șeului apatra parte care să înparte pe 4 bătrâni anume Gheorghi


Tulburi, Stețco biv vornic i Petre Stolnicel și Tărfat Jăgori bez 1
stânjăn 4 palmi ci s’au scos Antimii fata Aritoanii din Tulburești
IA

bez 1 pol stânjăn ci s’au scos din parte Cobâlcenilor în Teleșeu,


U
R
RA
115

LIB
i bez 3 stânjăni ci s'au scos din mijloc, din parte Perăsacinii, iară
din Teleșău zălogitura Antimii cu zapis, fără velet, din Săpt. 25 1a,
Ștefan spatar, ci s'au dat la stăpânire boerilor Donicești bez,
25 stânjăni parte Sânzanii ci s'au scos iarăș din mijloc din
ispisoc dila Vasăli vodă din 7150 dechemvre 9 cumpărătura lui

TY
Gavril Stețco vornic, cari neputând ca să de samă răzășii din ce-
bătrân ești, i-s'au scos parte din mijloc după arătare răzășilor i
bez 10 stânjăni ci s’au scos parte răzășii Iacob tij asămine din
mijloc din ispisoc dila Ștefan vodă Torușa din 7131 Maiu 17.

SI
125 stânjăni bătrânul Gheorghi Tulburi dintru cari să tragi
niamul lui Dănuță și ficiorii Sănicăi din Teleșău cu niamurile lor,
bez 25 stânjăni 1 palmă ci s’au scos baștina lui Vasăle Ciolacul

ER
dintr'acest bătrân, cari s’au dat la stăpânire răzășilor ci să trag-
din bătrânu Stețco.
150 stânjăni 1 palmă bătrânul Gavril Stețco vornic întreg
IV
neavând nimărui.
144 stânjăni 1 palmă bătrânul Petre stolnicel bez 6 stânjăni
1 palmă vânzare lui Vasăli Ghilasă cu zapis din 7250 Ghenar 24
UN

lui Postolachi Donici vel logofăt din bătrânul Albul așasa parte
din Teleșeu ci s’au dat la stăpânire Doniceștilor 75 stânjăni 1 pol-
palmi bătrânul Tarfat bez 3 stânjăni 4 palm vânzare lui Strătulat
săn Ilenii, nepot Popăscului din Tulburești, cu zapis din 7175-
luni 1 lui Neculai Buhuș vel logofăt dintr’un bătrân apatra parte,
AL

din bătrânul lui Tărfat, ci s’au dat la stăpânire boerilor Donicești


bez 37 stânjăni 4 palmi vânzare Dresloaii lui Gavriil Stețco din
ispisoc dela Ștefan voevod Torușa din 7131 Maiu 5 ci s’au dat la
TR

stăpânire niamului lui Stețco.


635 stânjăni 6 palmi parte Cobâlnicilor din Tulburești din
hotariul Teleșeului a patra parte, care să înparte în 4 bătrâni anume
Țampa, Turchilă, Cazan, și Beld'ca bez 1 stânjăn 7 palme ci s’au
EN

scos zălogitura Antimii, fata Aristoanii din Tulburești, după cum


pre larg arată la înpărjala răzeșilor de Tulburești, cari sau dat iar
la stăpânire boerilor Donicești după zapisul ci au arătat.
72 stânjăni 3 palmi bătrânul Cazacu bez 338 stânjăni 3 palmi
/C

ci au vândut Ion feciorul Maricăi, nepot Nastii, fata lui Cazan din
parte Cobâlcii, din Teleșău lui Matieș din Tulburești, din ispisoc
dela Vasăle vodă din 7149 April 5, din apatra parte bătrân așapta
parte, care s’au dat la stăpânire boerilor Donicești bez
SI

25 stânjăni 3 palmi vânzare lui Nistor săn Văscanu tij din-


bătrânul lui Cazan cu zapis din 7156 lui Ștefan săn Matieș ot Tul­
burești, din apatra bătrân a șapta, cari s’au dat iarăș la stăpânire
IA

boerilor Donicești bez.


CU
R
RA
116

79 stânjăni 6 palmi vânzare Moldovanului lui Andoni și Du-

LIB
mitrașco ficiorii Alecsandrîi din ispisoc dila Vasăli vodă din 7156
Săpt. 1 toată parte Moldovanului ci să împarte cu popa Văscan,
cari aciastă parti ești dată la stăpânire Sărghieștilor, aflându-să
ispisocul de întăritură vânzări la mâna lor 59 stânjăni bătrânul
Tărchilă ci să împarte în două cu Măță bez

ITY
79 stânjăni 7 palmi toată parte lui Tărchilă ci este ' vândută
la boerii Donicești di la Mihălachi ficiorii lui Gavril și dila Anisăea
nepoată lui Bobărcă și dila Isac ficior Acsănii Miticăi nepot lui
Toadir Tărchilă, cari acești doi să trag din bătrânul Tărchilă cu 2

RS
zapisă di danii anul let 7249 Mart. 1 altul din let 7209 April 15,
după cum au ales părțăle lor răzășii cari sau dat la stăpânire boe-
rilor Donicești bez
20 stânjăni ci au cumpărat Lupul treti logofăt dila Anușca
VE
nepoată Măricăi din parte Ojligăi din bătrânu Vasale Măță, din
ispisoc dila răposatu domnu Radul voevod din 7125 luli 1, ci s’au
dat la stăpânire lui Ștefan Ignat, oftându-să ispisocul la dânsul.
159 stânjăni bătrânul Beldica ci să înparte pe doi bătâni, un
NI
bătrân Bostan, unul Vatavul și Vatavul îl parte în doao cu Rusul.

MĂSURA MOȘll COBÂLCII


LU

S’au măsurat din zare dealului dispri apus din margine pă-
■t^uii în curmezăș pen fundul moșii piști o vâlce ci să chiamă
Rohul și piști satul Cobâlcii lă dial până în margine volocii des­
A

pre Lopatna, s’au găsit 25 odgoane 25 stânjăni, cari fac 775 stân­
jeni. Așădire s’au măsurat și mijlocul . moșii în curmezăș. măsurân-
TR

du-se dintr'o piatră ci ești în muchie dialului dispre Țigănești la


vale spre răsărit piste părâu. Cobâlca, și la dial până în margine
pădurii desupra volocii s’au găsit 36 odgoni 26 stânjăni cari fac
1006 stânjăni. Asămine s’au măsurat și fundul moșii din gios dis­
EN

pre vale Ichelului, din margine hotarului moșii Grableștii dispre


răsărit, și însuș spri apus în curmezăș, până în hotarul moșii Țigă­
neștilor s’au găsăt 21 odgoni, cari fac 630 stânjeni. Și sau mă­
surat și lungal moșii, pârâul însus până la sat, și di la sat tot în
/C

sus până în margine pădurii s’au găsât 59 odgoani cari fac 1770
stânjăni.
Adunare stânjănilor moșii Cobâlcii.
ăni
«tânj palme
SI

775 — fundu 1 moși i ds^pee păduee


1005 — mijlocul moșii pesee câmpu
IA

630 — fundul moșii din gios


2411 fac giur îmgregiur moșii, iar lungul moșii s’au
aflat 1770 stânjăni.
U
R
RA
117

Inparțala răzășilor după cum s’au dovidit că tragi fiișticarile

LIB
parti sa din moșiia Cobâfca care să faparte în doao cu răzășii de
Tulburești după bătrânii ci s’au dovidit că să frag, după cum în-
gios arată,
503 stânjăni giumătati di sat di Cobâlca, parte din sus a
Cobâlcenilor cari să înparti pi cinci bătrâni anumi.

TY
100 stânjeni 4 palmi ci s’au scos baștina lui Mătieș strămoșul
boerilor Donicești, după hotărîre anaforalii domnești, întru cari
hotărăști și zăci că di vor întră răzășii di Cobâlca cu stăpânire de

SI
baștină în moșie Sămănanca, atunce să întri și boerii Donicești pe
parte lui Matieș în parte Cobâlcenilor. Și fiindcă Cobâlcenii au in­
trat cu baștina în moșia Sămănanca și în Cobâlca.

R
100 stânjăni 4 palmi bătrânul Țampa
100 stânjăni 4 palmi bătrânul Tărchilă
100
100
stânjăni
stânjăni
4
4
palmi
palmi
VE
bătrânul
bătrânul
Cazan
Beldica
503 stânjăni altă giumătate di sat din Cobâlca patre Tulbure­
NI
știlor, cari să înparte pe 4 bătrâni a lor anume
125 stânjeni 4 palmi bătrânul Gavril Stețco biv vornic întreg
dintru carile să trag pe jumătati di bătrân Buzăștii, Busuiceștii și
LU

Pănuță, iar giumătati îl eu niamul Mogăi și Ghelasă.


125 stânjăni 4 palmi bătrânul Fărtat Jăgori întreg dintru cari-
să tragă Dărieștii și neamul lui Păturniche.
104 stânjeni 7 palmi bătrânul Ghiorghi Tulburi dintru cari
RA

să tragi niamul lui Dănuță și ficiorii Sănicăi din Teleșeu cu nia­


murile lor bez 20 strânjăni 7 palmi ci s’au scos baștina Ciolacului
lui Vasăle așasa parte după arătare răzeșilor.
Poate părțile ci am ales noi boerii hotărnicii dumilor sale
NT

boerilor Donicești dum, Costandin Donici biv vel spătar, și dum..


Andrei Donici biv vel pitar, atât de baștină, de danii și de cum­
părătură din fiîște care moșie după aratare și mărturisăre răzășilor
pre carte di blăstam nu după cum în gios arată.
CE

590 stânjăni parte din Peresăcină ci s’au ales din hotarul-


moșii, a trie parte baștina bătrânului Șândre după giudicata diva­
nului, cari să hotărăște prin anafora, întru cari arată că di va găsi-
Ștefan Ignat 2 oameni de credință să jure în bisărică pentru a
treia parte că are să ia din bătrânul Șândre, ni să poroncește prin
/

anafora ca să-i dăm, iar negăsând oameni ca să giuri să-1 dăm


SI

întreg la stăpânire dumiior sale boerilor Donicești precum l-au și-


dat, negăsând el oameni să giure care aciastă parte de Peresecina
s’au dat boerîlor Donicești în hotarul moșii Teleșeului în parte
IA

răzășilor de Peresăcină ci au părți în Teleșeu și răzășii de Pere-


săcina au să ia parte bătrânului Șăndrii de Peresăcină,
CU
R
RA
118

50 stânjănii 7 palme un zapis de vânzare din 7174 Noemvre

LIB
25 dila Opre și dila surorile lui ficiorii lui Bălan din Cărăbășăni
strenepoții lui Dolhan, ci s'au scos din bătrânul lui Ghiorghi Tul­
buri apatra parte, după cum au dat samă răzășii, cari zapis ești
scris pe numile răposatului Nicolai Buhuș marile logofăt din satu
Sămănanca.

ITY
12 stânjăni 4 palmi un zapis de vânzare din 7250 Ghenar
24, dila Vasâli Ghelasă lui • Pastolachi Donici vel logofăt din
bătrânul nebul așasa parte, tj din Sămănanca.
77 stânjăni i palmă un zapis di vânzare din 7175 oct. i

RS
dila Strătulat ficiorii Ilenii, nepot Popăscului de Tulburești lui
Neculai Buhuș logofăt tij din Sămănanca di apatra bătrân apatra
parte din bătrânul lui Fărtat.
42 stânjăni bătrânul Tărchilă cari s’au aflat vândut și danii
VE
cu 4 zapisă, unul di vânzare din 7201 April 30 dila Isac săn
Miticăi lui Gligoraș pârcălabul, ficiorul Savii din Chirova apatra
parte din bătrânu lui Târchilă alt zapis di danii din let 7249 dela
NI
Mihalăchi ficiorul lui Gavril și Acsănii nepot lui Bobarcă lui Pos ■
tolachi Donici vel logofăt Bet zapis di danii 7209 April 16 dela
Isac ficiorul Acsănii din Sămănanca lui Gavril Donici pârcălabul
U

dintr’un bătrân apatra parte, Și alt zapis de vânzare din 7245 dila
Vasăli feciorul lui Arsănii din Cobâlca lui Postolachi Donici vel
logofăt din giumătati bătrân apatra parte, după arătare răzășilor.
AL

-Acești zapisă sânt tot din Sămănanca, căruia bătrânu Tărchilă


moșii în Sămănanca nu i-au rămas,
45 stânjăni bătrânul Mateieș întreg din parte Cobâlcenilor,
TR

baștina dtn moșiia Sămănanca a dumnilor sale boerilor Don’cești


după hotărâre anaforalii donicești ci ești dată la mâna răzeșilor.
1 stânjăn 5 palme, un zapis de danie din 7231 dila Nicolai
i lon Ghiorghi și dila surorile lor toji ficiorii lui Iftimii din Co
EN

bâlca, toată parte ta‘ălui lor din Sămănanca, răposatului Darii Do­
nici logofăt din bătrânul Vatavu, după cum i • au parte răzășii din
Cobâlca.
73 stânjăni 3 palmi cu zapis di vânzare fără velet dila Du­
/C

mitru săn Frățiian din Bilăuza ci-au vândut lui Ștefan săn Matieș
den Tulburești din bătrânu lui Hârlău. Și neputând da samă răzășii
din ce bătrân să tragi acest vânzător, i-au scos parte din mijloc
din parte Percsăcinii, după cum au dat samă răzășii, însă din
trustrei bătrânii.
SI

3 stânjăni ci au scos din mijloc, iar din trustrei bătrânii din


parte Peresăcînii un zapis fără velet zălăjitură a Antimii, fata An-
IA

toanii den Tulburești, după cum au dat samă răzășii.


U
R
RA
119

LIB
w 500 stânjăni 1 palmă, un ispisoc de întăritură dila răposatu
Vasăli vodă din 7149 April 7 vânzare dila Nichfor și Pavai ficio­
rii. Constandii nepoli Armâni papușoau Iu1 MaHeș din Tutourești
ficiorului său Apostol vornic di poartă parte lor di Teleșeu din
Camince și din Sămbrila din parte părinților din giumătate loc

ITY
așasa parte den bătrânii Pantiul, după cum au dat samă răzășii,
22 stânjăni 2 palmi un zapis di danii din 7247 ghenar 25
dila Ioniță vornic de Bezău nepot Dănilescului ci-au dat danii lui
Donici Postolachi vel logofăt parte lui de Teleșău din parte Pere-
săcinii așăsa parte din bătrânul lui Tărtat, după cum au dat samă

RS
răzășii,
1 stânjăn 4 palmi s'au scos din mijloc zălogitura Antimii fata
Aritoanii den Tulburești din parte Cobâlcenii în Teleșeu, bez 3
stânjăni ci s'au scos tij din mijloc din parte Peresăcmii, iar din
VE
Teleșeu și 1 pol stânjăn tij din mijloc din parte Tulbureștilor tij
din Teleșeu,
6 stânjăni 1 palmă, un zapis din vânzare din 7259 ghenar
21 dila Vasăle Ghilasă ci au vândut lui Postolachi Donici vel lo­
NI
gofăt din giumătate din bătrânul Albului așasa parte din Teleșeu,
după cum au dat samă răzășii,
47 stânjăni 4 palme un zapis de vânzare din 7175 Octom
LU

vrie 1 dila Stratulat ficior Ilenii, nepot Popăscului din Tulburești


ci ■ au vândut lui Nicolai Buhuș, marele logofăt, dintr’un bătrân
apatra parte din bătrânu lui Tărtat din parte Tulbureștilor, după
cum au dat samă răzășii,
RA

25 stânjăni 3 palme din ispisocul iarăș a lui Vasăli vodă de


întăritură ci ești din 7149 April 6 dila Tiron ficior Măricăi, nepot
Nastii, fata lui Cazacu, vânzare lui Matieș din Tulburești din parte
Cobâlcii în Teleșeu, din apatra bătrân a șapta parte din bătrânu
NT

lui Cazan, după cum au dat samă răzășii,


25 stânjăni 3 palmi, un zapis di vânzare dila Nistor săn Văs-
can din 7157 ci-au vândut lui Ștefan săn Matieș din Tulburești
din apatra bătrân a șapte parte din bătrânu lui Cazan, după cum
CE

au dat samă răzășii,


79 stânjăni 7 palmi, un zapis di danie din 7209 April 15 dila
Isac ficiorul Acsănii, nepot lui Toader Tărchilă, că au dat danii Iui
Gavril Donici poate moșului său lui Tărchilă dintr’un bătrân a
patra parte, din parte Cobâlcenilor, și alt zapis iară di danii din
/

7249 Mar/dila Mihălachi, ficiorul lui Gavril și Anisăi, nepot lui


SI

Bobărcă ci-au dăruit parte moșului său lui Bobărcă lui Postolachi
Donici vel logofăt parte lui câtă să va alege din Teleșeu, din Ca­
mince și din Sambula di parte Cobâlcenilor, după cum li-au ales
IA

răzășii părțile lor,


U
R
RA
120

1 stânjăn 4 palmi zis zălogitura Nufimii, fata Aritoanii din

LIB
Tulburești, după cum s’au arătat la condeiul cel mai de sus.
400 stănjăni 1 palmă baștina boerilor Donicești ci trag după
bătrânu Șăndre din giumătati din tot locul din Teleșeu a trie parte,
din parte Peresăcinii.
200 stânjăni 4 palmi ci s’au scos baștina lui Matieș strămoșul

ITY
Doniceșttlor din giumătati di sat din Cobâlca, cum și după hotărîre
anaforalii domnești întru cari hotărăști și zaci că di vor întră răzășii
di Cobâlca cu stăpânire di baștină în moșie Sămănanca, atunce să
între și boerii Donicești pe parte lui Matieș, în parte Cobâlcenilor,

RS
și fiindcă Cobâlcenii au întrat cu baștina în moșie Sămăncnca, asă­
mine au întrat și boerii Donicești cu baștina lui Mătieș și în Sămă­
nanca și în Cobâlca.
1793 stânjăni 5 palmi adică o mie șapte sute nouăzăci și trii

E
stânjăni și cinci palmi fac somă din urmă.
Ce s’au sporit la măsuratul cel după urmă neodihnindu-să
IV
răzășii pe măsura ce mai denainte, arătând că s’ar fi făcut greșală
la măsurat lungindu-să funiia ce di triizăci di stânjăni.
129 s’au găsit mai mult la măsuratul după urmă din frunte
UN

locului din Sambula, i Teleșeu și după analoghica stănjănilor dila


măsuratul dintâi s’au înpărțit și aciștie stânjăni, ci s’au sporit dân-
du-să în parte dumilor sale boerilor Donicești 84 stânjăni mai mult
piști soma ci ești arătată la diosăbrt catastifu dumilor săli cum și
răzășiior din soma arătată mai sus li s’au dat 45 stânjăni pe cât
AL

li s’au vinit după alegire părților. Iar piste toată parte boerilor Do­
nicești li s’au vinit din Sambula i Teleșeu din frunte locului 1877
stânjăni, și răzășilor 806 stănjăni bez mijlocul moșii și fundul din
TR

gios, cari sânt arătati și în catastif și în mărturiile hotarnice cari


s’au dat și la mâna boerilor Donicești și la a răzășilor, diosăbit
di codru a fiiști cărăia moșii ci nu s’au măsurat, rămăind ca să
stăpânească fiiști. carile părțile lor până în prăvalu Vaticului, după
EN

cum s’au stăpânit din vechiu.


1777 luni 22
/C
SI
IA
U
R AR
LIB
ITY
Ocnele de sare din Moldova
ORGANIZAȚIE ȘI PRODUCȚIA LOR IN 1810

RS
de T. G. BULAT

Una din marile bogății ale Țării noastre a format-o în


trecut și o alcătuește și azi ocnele de sare. Asupra acestora pornea
VE
stăpânirea cotropitoare rusească, în 1810, cercetări, spre a ști ce
venit constitue ele în economia Moldovei. Din două pucte se putea
avea acest aliment de prim ordin, dela munte, din ținutul Târ­
NI
gului Ocnei, prelungit spre Vrancea, și dela mare, din părțile
Cetății Albe! Divanul, răspunzând ordinului senatorului, dă o serie
LU

de informații asupra exploatării acestor saline, care sunt de cel


mai mare interes.
Din aceste știri cunoaștem mai întâi venitul ocnelor; că
sarea se exportă peste Nistru și peste Dunăre, urmează apoi o
RA

amănunțită descriere a modului de exploatare a sării, la Slănic,


în Vrancea și la marginea mării, spre Cetatea Albă. Aci veneau
țăranii de peste Nistru cu carele, spre a se aproviziona. Amănun­
NT

tele sunt extrem de interesante și de aceea le lăsăm să vadă lu­


mina tiparului.
I.
CE

Către... Krasno Milasevici Divanul Cnejii Moldovii


Prin predlojănie înalt Ex.-voastre din 1 Noembrie supt
No. 5218 să arată Divanului că după înaltă voință Domnu Mi­
I/

nistrul finansurilor cere știință lămurită pentru sare ce să scoată


în Moldavie la Târgul Ocnei și la Vrance, și pentru acea ce esă
S

din mare la tezlalile Akchermanului după porțiunile anume, prin


care să face aceasta întrebare, și î
IA

„Dela" nr. 3209/1811 Arhiv. Senat. Chișinău.


U
R
RA
122

LIB
1-tăi. Cât venit să aduce dela ocne după vânzare ace de
pe urmă și când să sfărșăște vreme vânzării aceștie, Să face
răspunsu la acest pont a întrebării, că venitul pe un anu
după vânzare ce au făcut Divanul cătră contractierii cumpără

TY
tori iaste de 229.800 lei, care au urmat a întră în visterie pă­
mântului afară de avaeturile legiuite a boerilor care le dau
de la sine cumpărătorii în sumă până la 9 mii lei, și afară de

SI
mile, prin testamenturi rânduite, îo bani și în sare, care iarăși
de la sine dau cumpărătorii peste suma visteriei și pot fi și
acele mile în sumă de 15 mii lei pe an. Iar suma visteriei

ER
nu să atinge de aceste luănd în cesfeturi pe lună căte 19.150
lei. Vânzarea ocnelor iaste făcută de la ză întăi August a
anului 1810 cu alcătuire de doi ani, care să înplinesc la 31
IV
Iulie 1812. Pâ un anu întregu până la ză întăi August 1811 s'au
luat deplin în visterie suma de 229.800 lei, iar pe trei luni tre­
UN

cute a anului acest curgătorio, adică August, Septembrie și Oc­


tombrie, care s'au cuvenit cesferturile lunelor alcătuind 57.450 lei
nu s'au luat nimică pentru că cumpărătorilor li s'au smintit con­
tractul cu închiderea marginei Nistrului, oprindu-să și de la Mo-
AL

vilău, și de la Hotinu și de la Soroca și de la Rascovu a nU


trece, în vreme ce contractul lor iaste (rupt) că făcăndu-să mai
multă oprire decât acea ce era cunoscută în vreme legătutei con­
TR

tractului, ocna să să ea pe sama ocărmuirei, apoi răporturi s'au


făcut spre înștiințare pentru aceasta mai înainte și prin No. 396
Apr. și No. 840 Aug. Și întru acest chip dar nedăndu-să hotă­
EN

râre acum asămine a să deslega după socotința înalt Ex. V. pen­


tru sfârșitul vadelii în răspunsul ce să cere de către Domnul
Ministru, căci după alcătuire contractului are să să sfărșască la
sfârșitul lunei Iolie anului 1812. Iar după cuprindere contractu­
/C

lui și a pontului 21 le în strămutare ce s'au făcut a oprirei mar­


ginei Nistrului, apoi urmează slobozăre cumpărătorilor dela ză
întâio August a anuluial doile, vănzăndu-să la ocnele alțăi și pen­
SI

tru cesferturile aceste, ce sănt neplătite să să ea sare în loc de


bani, căci n'au putut duce de la Creuleni sare în Roșie, și toată
vânzare către aceasta s'au oprit, și iaste cuvântul dreptății pre­
IA

cum și osăbit să va arăta.


U
R
RA
123

LIB
2- le, Sa face întrebare pe ce așăzare să folosăsc lăcuitorii
cu sare din alte gropi, și oare nu aduc și ei asămine vre un
venit să face răspunsu că nici un folosu locuitorii pământului
Moldovii din minăle cele de supt pămâat a sărH nu au, fără nu

ITY
mai pronomion de a lua sare de la ocDă cu prețul cel hotărât
de 2 lei suta de ocă fără sporire și înpărtășire din folosul chi­
riilor transportului sării. Iar apoi lucrătorii cum mai jos să arată

RS
au pronomion și pentru scoatere sării de la ocărmuire,
3- le. Să face întrebare supt (ce) supraveghiere să urmiază
lucrare sării și de obștea ce amestec are ocârmuire întru acea­
sta made. Să face răspunsu că lucrare și scoatere sării de supt
VE
pământ iaste numai supt privighere ocărmuirei, pentru că în pă­
mântul acesta după urmare stăpănirei cei mai dinainte cele de
supt pământ le ,are numai ocărmuire. Intru acest chipu dar și
NI
târgul și moșie ocnei fiind a ocărmuirei nedate la nimine acolo
să scoate sare cu mănile lăcuitorilor, care sănt de cătră ocăr­
LU

muire lăsați și în privileghii înslatorniciți cătră aceaste numai.


Acești lucrători sănt în număr de 511 oameni scutiți de toate
dările, din care 90 să număsc șabgăi, tăetori de sare, și șăzători
în Târgul Ocnei, care eau și osăbită plată pe fiește care zâ căte
A

5 parale de un drobu, ce să socotește de 75 ocă, și în jumătate


de bucată mare, care iaște pănă la 35 ocă. Și plata această
TR

când iaste ocna în credință să dă de cătră ocărmuire, iar când


să vinde în locul ocărmuirei, să dă de cătră cumpărători. Iar
apoi după aceștie sănt 80 robi țigani, care cară toată sare cu
EN

spatele lor în măgle. Aceștie o și încarcă prin cară cănd să vinde,


cum și cănd să primește pe la schele. Dintraceștie sănt și fierari
care lucrează tot lucrul fierului la ocnă și li să dă plată căte 8
/C

lei pe lună fieștecăruea. Mai sănt 80 curteni, șezători în Târgul


Ocnei, care să întrebuințează întru purtătorul cărților la Eși,
întru adusul oamenilor lucrători și întru alte trebuincioase slujba
rănduindu-să pe fieștecare săptămână căte 20 și plată nu eau,
SI

198 lăturași, din care numai 57 șăzători în Târgul Ocnei, iar


cielanț prin alte sate, Aceștie în patru rânduri împărțiți intrând
IA

la slujbă curățesc ocnele de sare măruntă, cară drobii înăuntrul


ocnei de unde să tae și până la gura unde să scot afară, aduc
CU
R AR
124

LIB
lemnul trebuinciosu pentru gurile ocnei, cară lemnile de focF
sapă gurile de ocnă sau gropile pănă ajung de sare, și în scurt
cănd năpădește apă în ocnă aceștie o scot, și plată nu eau. Mai
sănt și 15 ce să numesc trimbițași, care șădu la gurile ocnei,,

TY
pazănd odgoanele, și descărcându drobii cănd esă din gura oc­
nei, și luănd plata căte 8 lei de nume. Sănt și 8 vătășei șăză-
tori în Târgul Ocnei, care ocărmuesc caii ce învârtesc scoadre

SI
sării luând câte 6 lei pe lună. Sănt și 8 herghelegii șăzători îo
ocnă, pentru paza cailor care eau plata căte 4 lei pe lună. Sănt

R
și 16 strejări păzind sare cu răndu fără plată. Mai sănt în sfâr­
șit și 16 meșteri, care lucriază la lemne întocmind căruțele, ca-
VE
răle și altele fără plată. Aceștie sănt toți cari alcătuesc acel nu-
măru de 511 oameni care sănt a ocărmuirei. Și cănd să vinde
ocna să dau în privighere cumpărătorilor, pe care cumpărăto-
NI
rio ocărmuire îi numește și cămăraș de ocne supuindu i lucră­
torii în pronomiile și privileghiile lor ca să să folosască cu drep­
tățile ocărmuirei.
LU

4- le. Să face întrebare pentru câtă sare poate să trăbuiască


pentru tot cuprinsul Motdovii, și câtă asămine sare să duce în­
alte locuri și unde anume? Să face râspunsu că după luare a­
RA

minte ce s'au făcut, când iaste ce mai multă sălință întru lucrare -
ocnei și celi mai muite înlesniri de nezâticnire să poate scoate
ntr’un an pân la 17 sau 18 milioane de oca. Intr'un an s'au
întâmplat de s'au scos și peste 20 milioane mulțămindu-să șab-
T

găii cu plată pentru sporire. Și dintru aceas ă sumă apoi pen­


-
EN

tru lăcuitorii Moldovii poate să să socotească dela 6 și până la


7 milioane, iar 10 milioane peste hotare, adică 7 milioane pe la
Movilău piste Nistru 1 milion pe la Creuleni piste Nistru și 2
milioane pe a Galați piste Dunăre după cercările de mai înainte.
/C

5- le. Să face întrebare cu care preț să vinde lăcuitorilor -


Moldovii sare, cănd s'au așăzat prețul acesta și de nu au fost
vreo o schimbare vreo dată. Să face răspunsu că prețul urmă-
SI

toriu cu care sănt îndatoriți cumpărătorii ocnei a vinde lăcuito­


rilor iaste de 2 lei oca. Acesta iaste obștesc pentru pământenii
care mergu la ocnă și rădică sare prin carăle lor. Iar lăcuitorii
IA

apoi nu sănt slobozi a o vinde la schelile celi îasămnate unde


U
R AR
125

LIB
sănt și magaziile cumpărătorilor, precum să arată în pontul oc­
nei făcând folosu din vănzare mai cu prețu msuș cumpărătoru
•ocnei, care năruind cară cu chirie o aduc pe la schelile Nistru­
lui și o văndu după cum pot. Și pentru aeeasta iaste fofosul

ITY
visteriei din ocne căci după cheltuelile ce ține ocna într’un anu
care să înalță acele cheltueli a scosului sărti piste 130 mii lei,
afară de bani ce ea visterie.
Nici într’un chip nu mai cu vănzare în țară și de 7 și de

RS
8 milioane căte 2 lei nu iaste cu putința a ave folosu visterie
nici a lua acest prețu cănd nu va fi schele Movilăului slobodă
de a trece și 6 și 7 milioane pe la locul acesta în Roșie, cum
VE
trece mai înainte opritei, vănzăndu-să cu prețu slobodu, căci
acum nice piste Dunăre nu trece, pentru că acee ce să arată pe
la Galați era în vreme păcei și a slobozăniei. Iar acest prețu
NI
de 2 lei suta de ocă la ocnă pe loc iaste alcătuit după pace ce
dintâi adică de la Domnul Alexandru Vodă Moruz din let 1792
căci mai înainte iaste știut că urma prețul sării la ocnă câte 53
LU

par și un ban suta de ocă, adică căte jumătate para numindu-o


pe oca de sare și banii numindu la sută de ocă delăritul. Iar
atunce au avut prifacere, care au trebuit a fi pentru înălțare
ahtltuelilor și scumpete lucrurilor. Să să știe însă că în unii din
A

ani rădică lăcuitorii și mai multă sare iar în altu mai puținu ;
TR

în alți ani merge în Roșie mai multă sumă de sare, iar în alții
puțină, precum asămine merge și peste Dunăre pe la Galați. Iar
anu cu anu aceasta sumă să poate socoti, și această perigraf
EN

iaste pentru sare de supt pământ de la ocne căci numai acolo


să scoate, iar la alt loc, după obiceiol pământului cel vechio,
măcar și sare de s-ar fi găsit nu era slobod a să cerca, nici a
să scoate. In ținutul Putnei la ocolul Vrancei în parte munților
/C

să află săre, dar acea nu să scoate în țară din Vrance, fără nu­
mai iaste voea pentru lăcuitorii din Vrance, fiind trăitori în
munți, și sare fiind acolo în fața pământului a scoate pentru tre­
buința casălor și a dobitoacelor lor, dar nici un dram nu sănt
SI

slobozia vinde nimine nici a face ocne.


Pentru această sare de la Vrance s-au făcut cerere tare
IA

prin înadinșii trimiși la 1809 Noembrie și s-au văzut că la locul


U
R
RA
126

LIB
ce să numește Vale Sării în Vrance poate să iasă sare pre în­
destulată și nu cu mai multă adâncime de căt de la 4 pană la
6 stănjăni, și de nu iaste și pre bună la început, dar adăncăn-
căndu-să iaste nădejde să să găsască pre bună sare. De acolo-
scot și Vrăcenii pentru trebuința lor, însă locul este foarte rău

ITY
trebue mare întocmire și margine a drumului. Mai iaste sare și
la un loc ce să numește Poduri aproape de Vale Sării un ces-
fert iarăș în Vrance. Mai iaste și la alt loc ce să numește Mun-

RS
teori, unde atăt iaste de multă încât au eșit și în fața pământu­
lui. Insă de la un loc ce să numește Irestii și păn acolo cale de-
16 ceasuri iaste loc foarte rău, încăt numai pe jos sau călare
poate să triacă cineva în stare de acum. Rămâne și pentru sare-
VE
din ezăre. In pământul Moldovii un (rupt) sare nu iaste, fără
numai în cuprinsul Basarabiei la Akcherman, unde din pământ-
sare nu să scoate, acolo sănt ezăre, care din vărsare Mării Ne­
NI
grii umplăndu-să cu apa mării și vara vre o dată să întâmplă
călduri mari și uscăciune desăvârșită în luna Iolie și August
U

fără de nici o ploae, scăzând apa acea din ezăre să închtagă


sare în sumă mai mare. Iar dacă întru aceste doă luni să în­
tâmpla puțină ploae, închegare sării iaste pre poțănă și nesămți-
AL

toare, și în potrivă cănd să întâmplă ploi mai multe nici un


dramu de sare nu să închiagâ. Și pentru că atârnă la întâmplare
TR

stihiilor aceasta închegare a sării de multe ori ani trec la mij­


loc și ploaie nu lasă strângere de sare. Și pentru acea iaste fără
temeio ființa sării din ezăre. Și nici cumpărătorii nici alții ou­
au zavoduri trebuincioase și gătiri făcute prin cheltuele pentru
EN

strânsul sării aceștia care nu iaste cunoscută de va pute fi în


fieștecare anu. Dar apoi nici ocărmuire după înpuțănarea oame­
nilor ce sănt în Basarabie nu au putut socoti să lasă oameni
/C

slobozi de îndatorire slujbelor pentru o întâmplare ca să strângă


sare cănd să va îatămpla din uscăciune închegare ezărelor. Și
întru acest chip și ezările aceste sănt vândute cumpărătorilor
Basarabiei înpreună cu venitul, și sănt slobozi și lăcuitorii cei-
SI

puțini a Basarabiei și alții de peste Nistru în vreme închegării


ezărilor a tăea și a scoate sare făcăndu-o grămezi spre între­
IA

buințare, Iar cumpărătorii venitului din partea ocărmuirei cu


U
R
RA
127

LIB
nîmică altă nu să folosăsc,decăt numai cu luare de 4 parale de
o chilă de 240 ocă. Iar de la cei de piste Ntatru căte un leu
de car întru care pot să fie și pănă ta W chde, care tarăș acea­
stă analoghie de 4 parale de chilă iaste, In scurt cănd să întâm­

ITY
plă ace mare uscăciune deși easă sumă mai mare, iaste spre fo­
losul celor ce o scol, care o văndu în viitorii ani cum pot la
alții, și pănă la 60 parale chila, și mai mult oarișce ace mai
bună dintrănsa. Cu toate că multă sumă nu se poate petrece

RS
fiindcă nu iaste întrebuințare (rupt) care are osăbită putere sa,
precum iaste cunoscută Ocărmuire sau cumpărătorii ■ luăndu-ș
venitul de 4 parale pe lună și vama pute să scoată și pănă 60
VE
mii lei făcând și chibzuire a scoate și ei sare cu plată cănd să
închiagă șî a o vinde. Dar cu oprire netrecerei (rupt) pe la
Akcherman și Maiac piste Nistru incontenind și răvna acelor ce
NI
vine să scoată sare de piste Nistru și din alte părți, iar lăcuito­
rii din Basarabie fiind puțăni cu totul, privindu-să în pustiere
de cămpu acolo abie în anul acesta închegăndu-să sare s'au scos
LU

pănă la 60 mii chile de cătră ohotnici, dar și aceasta stă neră­


dicată de cătră nimine rămăind pentru anii viitori și cumpără­
torii nu pot să ea nici aceli căte 4 parale de chilă.
Peste aceste toate să să știe că sare Valahiei nu iaste slo­
RA

bodă a trece în Moldavie nici a să sui pe Dunăre, de căt nu­


mai pănă la Ibrăila,
Gherasim episcop Romanului
NT

Const. Ghica logof, Const. Bals logof.


Iordachi Ruset vist.
CE

Birul Preoțimiî din Valahia la 1811')


Către Exfet■ sa Domnul sfetnicul dă taină senatorul și cavaler Vasile
Ivanovici Crasno Milasevci, prezidentul Divanurilor Moldavii și
/

Valahii dă la întăiol Divan și comit al Prințipatului Valahii.


SI

Toată sârguința, și toată si ința, care atât cei mai mari stăpâni-
tori cât și osârdia Divanului, și râvna sa spre a iodăstuia trebuințtie
armii împărătești, cum și datoria supunerii sale, ceru dă la Divan, toată
această sârguință și silință a pune Divanul dăspre parte și pă dăpiln
IA

la împlinirea veri a căruia porunci, sau trebuințe ostășești precum acea­

i) .Dela" nr. 3006/1811 Arhiv. Senat. Chlșinău.


CU
R
RA
128

stă în faptă urmează să fie văzută și cunoscută dă obște, și așa și la

LIB
mădoua contribuții zaherelii ce este să să dea din țară pentru trebuința
oștirilor pă anul viitor cu leat 1812 nu lipsește Divanul a-și pune toată
silința și sârguința ce ei este prin putință. Și precum la săvârșirea veri
a căria trebuințe își ia Divanul din vr me măsurile, și cumpănește toate
mijloacele ce le aduc spre acel sfârșit, așa și la numita madea a con­
tribuții dă zaherea, cumpănind și chibzuind Divanul toate cele ce pri­

ITY
vesc spre răspunderea ei, s'au găsit silit ca să facă Ex-tale cu cinste
și cu plecăcione această arătare: adică ca să binevoești Ex-ta a mijloci
către cine să cuvine ca să dea visterie ajutor în bani și starea preo­
țească asemenea cu tl 150.000 precum au ajutat și în anul trecut: și acest
ajutor dă la partea bisericească îndrăznește Divanul să-l ceară pentru

RS
aceste precinl și cuvinte :
1- lo. Este cunoscut Exțel-tale, că vesteria uu este în stare dă a
răspunde toată suma contribuții zaharelii care tae tl 947 000 cu ai pa­
satului (?) din preună, numai din banii săi, neavănd bani nu numai în-
dăstuli ci are încă și lipsă, în datorie, încât dabia întâmpină curgătoarele
VE
cheltueli ostâșăști, și ale țării, care sănt Ex-tale știuțe, fiiad cele mai
multe cheltueli întărite dă însuș Exț • ta.
2- lea. A da ajutor și starea bisericească la o acest fel mare și
dă obște datorie a țării, aceasta nu să inpotrivește ni i dă cum la obi­
ceiul țării aceștia ce este spre partea bisericească, fiindcă totdeauna,
NI
nu numai dă la intrare armii încoace, ci și mai nainte în vremea Dom­
niilor să urma dă la partea bisericească la așa mari trebuințe ale țării
ajutor.
3- lea. Nici va fi cu greu a da partea preoțească acest cumpănit
U

ajutor în bani, dă vreme ce în diastimiei dă doi ani încoace, toate cele­


lalte bresle dâ lăcuitori ai țării — afară din sudiți — au luptat și au
purtat în parte fieșcare greutățile războiului și înplirile cerurilor. Iar
AL

pirtea preoțească în curgerea aceștii vremi nu au fost nici dă cum su­


părată la nici un fel de podvoadă sau angara.
4 le. Măcar că in anul trecut au dat ajutor la contribuția zaherelii
Sislujitorii i scutelnlcii și poslușnicii boerești, și mănăsUrești, dar estimp
Divanul s'au găsit silit ca să nu-i supere la această răspundere, din
TR

pricină că și ei să afle astă ună dată darândul cu lăcuitori harnici ai


țării luptând fără deosebire și neprecurmat toate greutățile, și împlinind
împreună toate cererile și podvezlle, și precum Exțel-ta ai răvărsat milă
asupra lăcuitorilor birnici de le-ai scăzut din dajdia lor po tl 5 pă lună
EN

dă liude, așa să să împărtășască dă milostivirea Ex-tale ne rugăm și


scutelnlcii 1 poslușnicii și slujitorii, cu a nu fi supărați esttimp la răs­
pundere pentru coi^l^iribuția zaherelii.
Pentru aceste temeinice cuvinte și pricini să roagă Divanul cu
plecăciune Ex-tale să fie ascultat, și să binevoești a mijloci către cine
/C

să cuvine, ca să să dea întărire, a da si starea preoțească acest cerut


ajutor la răspunderea contribuțiii dă zaherea, ca să să ajutoreze visteria
si să nu să dășărte prea mult cu vărsarea a tuturor banilor ce tae con­
tribuția zaherehli nefiindu-i ve^iiturile îndăstulate în cât să cuprinză și
să covârșească cheltuelile. Și să așteaptă de la Ex ta cu cinste și cel
dă primirea rugăcionii acestue răspuns.
SI

1811 Avg.
Radu Golescu, Isac Rnlet,
Ștef. Vacarescu, Vel vist
IA

T. G. B.
U
R
RA
LIB
TY
Moldova și Basarabia 1807-1817.

I
RS
Averea nemișcătoare și poporația județului Soroca.

TABLOUL No. 3
de numele și pronumele stăpînului sau stăpînilor moșiei sau mo­
VE
șiilor și de suprafața acestora după cum sunt stăpînite.
No. curent

Suprafața moșiei după


Numele și pronumele cum e folosită
NI
stăpînului sau stăpînilor moșiei
sau moșiilor singur cu alții total
LU

1 2 3 4 5

1 Anghelache Iordachi 397 — 397


2 Balasache D mitrache 565 — 565
6985
RA

3 Balș Ion [lancu] . . 6985 —


4 Balș Necdai .... 4690 — 4690
5 Balș Vaaăle .... .................. 385 — 385
6 Bantăș Ian .... ? — ?
1315 1315
NT

7 Bașotă Ioan .... ..... —


8 Bogdan Constantin
cu Meleghi Dimitrii . — 730 730
9 Bogdan Dumitrache . 3925 — 3925
CE

10 Botianu Angheli
cu Cimbali Eni . . . — 530 530
11 Buzne Ilie . ... .................. 1310 — 1310
12 Canta Iordache . 650 — 650
13 Cantacuzin Alexandru
/

cu Cantacuzin Gheorghie — 3770 3770


14 Cantacuzin Gheorghie
SI

cu Cantacuzin Alexandru — 3770 3770


15 Carp Costin . • . ................. 2010 — 2010
895 — 895
IA

16 Carpuz ConcăanCin .
Catargiu ConcăanCin ? — ?
17
U
AR
130

R
LIB
1 2 3 4 5

18 Catargiu Neculai........................ 1320 ■■ 1320


19 Catargiu Pctrauhi........................ 8545 — 8545
20 Casandra . . ........................... ? — ?

TY
21 Căminescu T^add.................... — — 290
22 Cerchez Mihhladhe.................... 1930 — 1930
23 Ccruhcz Neculai........................ 2250 — 2250
24 Cimbali En» 195

SI
cu Botianu Angheii . — 530 725
25 Costache Ion ................ 400 — 400
26 Costandauhe N^edi................ 1450 — 1450

ER
27 Crușevanu Enacache ................ 276 — 276
28 Crușevanu Tarnasa^i................ 375 — 375
29 Dascăiu Vaaile........................ 2580 — 2580

IV
30 Donici Ioadache........................ 480 480
31 Donici R^j^xandr.................... 630 — 630
32 Enache................ .. . . . . . . . . . . . . . . . 1850 1850
UN

33 Filipovici
cu Sturdza Grigoraș — 625 625
34 Frunzăti Ic^aaM........................ 635 — 635
35 Gaiiț Petre
cu Hasnaș Demenți . — 2100 2100
AL

36 Gane Ioniță ............................ 735 — 735


37 Ghica Costache 9045
cu Teodosăe .... — ? 9045
38 Grecu Mihalache........................ 1200 — 1200
TR

39 Hasnaș Demenți
cu Gaiiț Petre . . . — 2100 2100
40 Hrisoverghi Alexandru .... 400 — 400
EN

41 Hrisoverghi Neculai ................ 1415 — 1415


42 iamandi Maniace.................... 470 — 470
43 Iofcea Conssandin........................ 585 — 585
44 Isăcescu Ștefan ........................ 640 — 640
/C

45 Meieghi Dimitrii
cu Bogdan Constantin — 730 730
46 Meieghi GheGoghi........................ 1700 — 1700
47 Munteanu ionița ..... 245 — 245
48 Negruți ^1addaahe.................... 2615 — 2615
SI

49 Oatu ionița ............................. 450 — 450


50 Paiadi Cosiandin........................ 1430 1430
51 Panaite Alexandru —
IA

11120
cu Petroviui Petruche — 785 11905
U
R
RA
131

LIB
1 2 3 4 5

52 Petrovici Petrache 3415


cu Panaite Alexandru 785 4200
53 Roset Iordache.............................. - -

ITY
2275 2275
54 Rusu Costache.............................. 425 _ 425
55 Rusu Ioan ..................... 525 _ 525
56 Rusu Iordache .............................. 1430 _ 1430
57 Stamu Zamfir ........ 1080 *_ 1080

RS
58 Stărpu Costandache...................... 1790 _ 1790
59 Strezăscu Ioan.............................. 1420 _ 1420
60 Sturza Grigoraș
cu Filipovici .... 625 625
61 Sturza Ioniță [Ioan]
cu alți răzăși ....
VE 2490
2800 5290
62 Sturza Sandul .......................... 1510 — 1510
63 Teodosăe Sandu 2410
NI
cu Ghica Costache . ? 2410
64 Trohin Constandin...................... 880 — 880
65 Trohin Neculai .......................... 1225 — 1225
U

66 Vartic Varvara.............................. 960 — 960


67 Vatolomeu Iordache...................... 2015 — 2015
68 Văcărescu....................................... 230 — 230
AL

69 Vărnav Ilii ................................... 285 — 285


70 Vărnav Iordache.......................... 380 — 380
71 Vera Ispir.......................... 3000 — 3000
TR

ÎNCHEIERI
La 1817, în județul Soroca, erau 183 sate și 4 tîrguri [Bălțile
N

Movilău, Rașcovu și Soroca.]


Aceste 187 sate și tîrguri se repartizau pe ocoale, după cum
CE

urmează;
1
1

No curent
No. curent

Numărul
Num ărul
satelor

satelor

, Numele ocolului Numele ocolului


/
SI

1 Cîmpul de jos . . . 27 5 Nistrul de jos . . . 24


2 Cîmpul de sus . . . 35 6 Nistrul de sus . . . 19
IA

3 De peste Răut . . . 18 7 Răutul........................ 29


4 Mijlocul...................... 31
U
R
RA
132

LIB
Tîrgul Bălțălor se afla în ocolul Cîmpului de Sus; tîrgul
Movilăului, în ocolul Nistrului de sus;; tîrgul Rașcovului, în ocolul
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ; iar tîrgul Sorocăi, în ocolul Nistrului
de jos.
După starea materială, aceste 187 sate și tîrguri se repartizau

ITY
după cum urmează :
No, curent

Numărul
satelor
S
Starea materială °/o

ER
1 înfloritoaae..................................... 51 27.27
2 mijlocie . ................ 48 25.67
IV
3 prcoafă................................................ 88 47.06
UN

Rezultă de aici că aproape jumătate din numărul satelor se


aflau într’o stare materială proastă, un sfert erau într’o stare ma­
terială mijlocie și numai ceva mai mult de un sfert erau într’o
stare materială înfloritoare.
Moșiile erau folosite după cum urmează :
AL
No. curent

TR

Felurile folosinței Fălci o/o


N

1 Fînna............................................ 48.900 26.71


2 Loc de arat................................ 44.140 24.11
CE

3 Imaa........................ • .... 61.815 33.76 '


4 Apprăturu ............................... 20.360 11.12
5 Sâlișiș........................... 7.886 4.30
/

183.101 100.—
SI

Rezultă de aici că, pentru hrana vitelor, sub formă de fîna(


și imaș, se folosia 60.47% din suprafața totală a moșiilor.
IA

Acareturile aducătoare de folos se repartizau după cum


urmeazz:
U
R AR
133

LIB pogoane
Felurile acareturilor și apartenența lor

1 C

TY
a

1 A. Grădini de verdețuri............................ 40
B. Iazuri, ezrrcane:

SI
2 1. fără arătare de destinație . . ... 3
3 2. cu pește ......................................... 58

R
4 3 . fără peeȘe.................................. 30
5 4. adăpătoare de viit............................ 18

6
C. Livezi: VE
a. fără arătare de stăpîn........................ 144 75
7 b. ale stăpînului moșier și țărănești . . 31 11
8 c. ale stăpînului moșiei........................ 16
NI
9 d. ale călugărilor.................................... 2
10 e. răzăăești......................................... 49
290 95
LU

LI f. țr^r^r^^^ș^e^tl, ale lăcuitorilor ....


D. Moi; m. cu iazuri; morișci; m. de
piatră ;
a. fără arătare de stăpîn :
50
RA

12 1. mori....................................................
13 2. mori cu ............................................... 38
14 3. morișci cu iazuri .............................
15 4. morișci; m. de piairă........................ 29
NT

b. răzășești :
16 mori cu iazuri........................................ 18
c. ale țăranilor, sătenilor
11
CE

16
E. Vii și livezi:
19 a. fără arătare pe stăpîn....................... 5
20 b. ale stăpînului moșiei........................ 26
I/

F. Vii: 3
21 a. fără arătare de stăpîn........................ 11
S

22 b. ale stăpînului moșiei ....... 17 13


•->1
23 c. răz^Ști . ... • *
IA

24 d țărănești, ale rcculro^ror 7 15


894 232 31
U
R AR
134

LIB
Moșiile se repartizau, după întindere, precum urmează :
No. curent

moșiilor
Numărul
Categoriile °/o

ITY
1 sub 1000 fflci....................... . ... 103 57.22
dela 1000 — 2000 fălci . . . • . .

RS
2 56 31.12
3 dela 2000 — 3000 „ ...... 19 10.56
4 dela 3000 — 4000 „ .................... 1 0.55
5 peste 4000 fălci ................................ 1 0.55
VE 180 100.—
NI
Cele mai multe moșii aveau întinderea sub 1OCO fălci.
Latifundiare erau familiile și mănăstirile următoare: Sfîntul
Spiridon cu 14458 fălci; Bălsăștii cu 12060 fălci ; Panaiteștii cu
LU

11905 fălci ; Catargii cu 9865 fălci ; Ghiculeștii cu 9045 fălci;


Golăea cu 7658 fălci ; Sfîntul Sava cu 5835 fălcL—
După diferitele categorii de stăpîni, moșiile se repartizau pre­
cum urmează :
A
||

TR
N o. curent

Suprafața moșiilor după


Categoriile de stăpîni cum sunt folosite
o//o
ai moșiilor
singur cu alții total
EN
|

1 Boieri și alte trepte 103594


cu alți răzăși . . • • — 11340 114934 62.77
/C

2 Mănăstiri................ 41363
cu mănăstirea Golăe Și
alți răzăși . __ 880
cu mănăstirea Japca Și
SI

alți răzăși . . — 880 42243 23.17


3 Rză^^i.................... 22244
cu mănăstirile Golăe Și
IA

Japca . . •. — 880 25924 14.06


— 1 — 183101 100.—
U
R
RA
135

LIB
Deci, proprietate răzășească la 1817 în județul Soroca era
14.06% din suprafața totală a moșiilor.
Pe lingă cei 71 moșieri [tabloul No. 3], poporația județului
Soroca, în 1817, se repartiza după cum urmează ;

ITY
Felul fagurelor Numărul j Total pe 0/
inșilor tagme Io

I. Tagma bisericească . . _ 665 4.22

RS
a) preuți . . . 286
bj văduve de preut . . 26
C) Diaconi ...... 43
dj Văduve de diacon . 3
e) Daacăli..................
f) Văduve de dascăl .
VE 174
2
g) Ponomari ..... 131
II. Mazili ................. — 194 1.24
NI
a) Goosooari.............. 169
b) Văduve de mazîl . . 25
IU. Ruptași ..................... — 104 0.67
LU

a) G^s^s^podn.............. 99
b) Văduve de ruptași . 5
IV. Tîrgoveți ■ ■ ■ ■ ■ 911 5.82
A) Creștini și armeni . O" |
RA

Gaospodri ...... 21
< li
B) Jidovi . ....
a) Gospodari .... 5S( 790
b) Văduve de jidov . • o . {
■tt 33
NT

c) Burlaci .... 19
V. Trepte boerești .... 21 0.12
VI Locuitori stare de jos 13738 87.93
â) Gospodari . . • • . 10387
CE

b) Văduve de gospodar locuitor


stare de jos . . . . 759
c) Burlaci și argați . . 2592 -_____
15633 100—
I/

Rezultă de aici că marea majoritate a poporației [87.93%]


era locuitori starea de jos ; tagma bisericească intra în socoteală
S

cu 4.23%; tîrgoveții, ca 5,82%. —


*
IA

Cu caracter de comparație între județele Hotin și Soroca dăm


publicității următorul.
U
R
de repartizare a moșiiior pe categorii socotite în fălci din sută în
h—1 h—1

RA
bO ■ O O X O C5 C? f CC IC m Numărul curent
F—L r—*■
►-‘ C1 o a; o Ci c rf- o: t e *■
ooooooooooo
ooooooooooo Repartizarea moșiilor pe categorii
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

LIB
L t—1 >—4 socotite în fălci din sută în sută
to >—'Ocox-aaiG’^WK)'-1
OOOOOOOOOOOO
000000000000

—‘ o Suprafața totală a moșiilor


b r-CO' XOi NOCC — —*■ I I
ii- C 4- 4- o O — —* -J O l 1 pe categoriile din această

ITY
<1 C1 X X Hf “ iCC1 o primă serie
o —c C5 ce o o o cc oi o


Suprafața totală a moșiilor

=Ț I N U T U L
1 i § 1 1 1 1 1 1 1 1 1
pe categorii socotite în fălci

----------------------------------------- ---------------
O» din mie în mie

RS
■J

—4 I—4 bC t—4 —- II Numărul moșiilor după prima


—‘ K tC O X — rf^-OC" 4- i I serie de categorii

1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 VE
Numărul moșiilor după a doua
serie de categorii

H O T IN

TABLOU No. 4
Suprafața medie a moșiilor
1 1 S 1 1 1 1 1 ' 1 1 1 după a doua serie de
NI
categorii

to
LU

1 1 21 1 1 1 1 1 I 1 1 Procentualitate
X
sută: ținutul Hotin față cu ținutul Soroca.
Suprafața totală a moșiilor
A

© C Q Q Q Q Q Q +- cn — pe categorii socotite în fălci


-a oasoo^ h-Q Ow ' -
din sută în sută
Ț IN U T U L

—j co o — c& o c a — © o ci
O C OQ1 C CC C C -1 M X cn
TR

o Suprafața totală a moșiilor


1 1 o î 1 1 1 1 1 1 1 I pe categorii socotite în fălci
cc din mie în mie
EN

I—1 r_t ►—. I—J. «î Numărul moșiilor după prima


0—1-1 -n^otc (C OJ - x - serie de categorii
SO RO CA

Numărul moșiilor după a doua


103

/C

serie de categorii


Suprafața medie a moșiilor
00 după a doua serie de categorii
05
SI
2 7 .5 3

Procentualitato
IA

9£l
U
13 1200 —1300 14707 — 12 —

L
14 1300—1400 10605 — 8 —
15 1400- 1500 8515 — 6 —

Y
16 1500-1600 6097 — 4 —
17 1600—1700 11280 — 7 —

T
18 1700-1800 6870 — 4 —

SI
19 1800—1900 7424 — 4 —
20 1900-2000 11577 102276 6 74 1381
21 2000-2100 14380 — 7 —

ER
22 2100 -2260 8500 — 4 —
23 2200—2300 8970 — 4 —
21 2300—2400 — — — —

IV
25 2400 - 2500 2480 — 1 —
26 2500-2600 2500 — 1 —
27 2600—2700 5310 — 2 —
UN
26 2700-2800 2700 — 1 —
22 2800—2900 2800 — 1 —
3C 2900—3000 2900 49824 1 22 2264
33 .32(0,0-3'3100 — — — _
AL

36 3500—3600 3510 — 1
37 3600 3700 3630 — 1
36 3700 3800 3700 — 1
3£ 3800 — 1
TR

4C 3900 - 4000 3930 18660 1 5 3732


42 4100 -4200 4150 — 1
4E 4-400—4500 — — — —
N

5C 4900-5000 4900 9050 1 2 4525


53 5200—5300 5200 5200 1 1 5250
CE

61 6300—6400 6300 6300 1 1 6300


71 7000-7100 7000 7000 1 1 7000
228467 — 177 — 1403
I/
12360 10

L
12045 9
7190 5

Y
6195 4
8219 5

T
5255 3
7380 4

SI
41.16 5790 78310 3 56 1398 42.77
4100 2

ER
6370 3
4490 2
2300 1

IV
2490 1
7705 3
5295 2
UN

137
2780 1
8490 3
20.05 2940 47028 1 19 2473 25.68
3260 1
A L
TR

7.51 3260 1 3260 1.78

4430 1
N

3.64 4430 1 4430 2.24


2.13
CE

2.54
2.79
— 183101 — 180 — 1017
I/
R
RA
138

Rezultă de aici că moșiile din județul Soroca erau la 1817 și

LIB
mai multe și mai mici de cit moșiile din județul Hotin. In Hotin,
cele mai multe moșii aveau o suprafață cuprinsă între 900—1000
fălci, pe cînd în SSroca, între 200—300 fălci. Moșii pînă la 1000
fălci în Hotin erau 71, iar în Soroca. 103. Moșiî între 1000—0000

ITY
fălci în HoHti erau 74, îae în Soroca . 56. Moșii între 0000—3000
fălci în HHîn e^u 20, iar în S^Oî^r^Ccl, 19. Peste 3000 fălci în jude­
țul Soroca erau numai 2 moșii, iar în județul Hotin, 10. Cea mai
mare moșie din Soroca avea o suprafață cuprinsă între 4900-5000

RS
fălci, iar cea mai mare din județul Hotinul, între 7000-7100 fălci,
Hotinul avînd 3 moșii mai mari de cît cea mai mare moșie din
Soroca.
VE
In sfîrșit, dăm publicității și taboul de mai jos, din care se
poate vedea cari familii stăpîneau mai mult pămînt în județul Hotin
de cît în județul Soroca și vice-versa.
NI
^ ||

In județul
No. cure

Stăpîni de moșii
LU

Total
în ambele județe (Hotin, Soroca)
Soroca Hotin
|

1315
RA

1 Bașotă Ioan . . ........ 3800 5115


2 Bogdan Dumitrache ................ 3925 1030 4955
3 Cănta Iordache ............................ 650 3040 3690
4 Casandra........................................ ? 2100 0100
NT

5 Donici to^rnce........................ . 480 370 850


6 Ghica ^c^rSlulci........................ 9045 1040 10085
7 Rosăt 10^016............................ 2085 6760 9035
CE

8 Strezăscu Ioaa................................ 1420 960 0380


9 Sturza Ionită (Ioan Iancu) . . . . 5090 7627 10917
10 Sturza Sandul (Sandulache) . . . 1510 709 0010
11 Trodcsăe Sanciu.................... . 0410 11647 14057
/

08300 39074 67594


SI

Constantin Teodorescu
IA
U
R
RA
LIB
ITY
„Spițeri și doftori “ la Iași, în 1811
de T. G. BULAT

RS
Istoria medicinii în Țările noastre și-a găsit cercetători
cminenți. Trecutul ei este definitiv fixat prin lucrările care s’au
VE
făcut. Rămân doar amănuntele; tocmai acea ce dorim să facem
noi aci. Dar pe lângă medicină, ca o secundantă, stă imediat
farmacia. Și pentru una și pentru cealaltă am aflat noi știri pe
care le dăm alăturat. Este vorba de „doftori și spițeri
* din lași, deci
NI
din capitalele țării Moldovei. Aci se găseau la 1810 spițăria sfân­
tului Spiridon, a lui Lohman, a lui Gheorghe și a lui Alexandru.
LU

Divanul în 1810 mai dă voe să se întemeeze încă două, una a dof­


torului Samurcaș și alta a spițerului Simion Cazubinschi, care
urma să fie „ispitit
* de doftorul Plusc. O discuție mai bogată
se face în jurul înființării spitării lui Alexandru Toma.
RA

I.
Catră înalt Ex. sa D. lucrator sfetnic de taină proedrios
NT

Dîvanurilor și Cavaler Vasălie Ivanovici Crasno Milașevici

Divanul Cnejii Moldovei


CE

Aice în orașul Eșii, după înmulțăre norodului, afară de spi-


țărie acea care iaste în mănăstirea Sfântului Spiridon pentru
spital, nefiind în destule acele trei spitării, cunoscute, adică spi-
țărie lui Lohman, acea a spițeriolui Gheorghi, și acea a spitc rio-
I/

lui Alexandru, cu dare de doftorii, și cu proftazire lor în vreme


Găsindu-să cu cuviinți, și de trebuinți adăugire încă de
S

doâ spițerii, au dat Divanul voea slobodă atăt dum-sale dofto-


IA

i) .Dela* nr. 3344 Arhiv. Senatorale Chișinău.


CU
R
RA
140

rului Samurcoș, ca să dischidă o al 4-le spitărie în târgul de

LIB
jos, cum și dum-sale spițăriolui Simion Cazubinschi, adresarisît
și ispitit de dum. doftorul Pluscu, de a deschide și o al 5-le-
spițărie, supt aceasta legătură ca doftoriile să fie cuiate, și cu
prețurile acele mai măsurate, și cu dare lor în vreme.

ITY
Nu lipsește dar Divanul, cu cinste a face știut și cunoscut .
aceasta și înalt Ex.-voastre.
Bals logof,
Iordachi Roset log.

RS
1811, 15 Dechem. Eși

II.
VE
Către același, dela același.
Dup predlojănie înalt Ex.-voastre din 9 Ghenarie supt No. .
NI
98. sau arătat d-sali doftorului Plusc că iaste slobod spițăriol
Simion Cazubeschi, a deschide spițărie de doftorii, dup ispitire-,
numitului doftor. Iar căt pentru d-lui doftorul Samurcaș ce s’au
LU

arătat și mai înainte întru al 51e spitărie, numitul dofor, nu


însuș sau pe numile său au voit a deschide aceasta spițărie, ce
prin însuș îndemnare Divanului, care . au făcut-o cătră d-lui ca.
RA

să găsească om să deschidă spitărie. Mai înainte de a face cerire


spițăriol ispitit de cătră doftorul Plusc, au adus și au ales spi-
țărio pe Alexandru Toma au prins și au luat un Ioc bun dela
svinta Vineri spițărie. Și ca o slujbă cătră Divan, au arătat de
T

a să supune însuș doftorul Samurcaș pentru numitul spițario-


EN

Alexandru Toma, că doftoriile vor fi cele mai bune, se vor


vinde la bolnavi cu tacsa rânduită iar nu cu prețurile cele fără cu­
viință a spițărilor ce sint de mai înainte, care un au asâmine
/C

privighere a doftorilor știut și cunoscut.


Ș: fiindcă d-lui doftorul Samurcaș folosăște obștie, folosește- -
spitalul, să ostenește oriunde să trimite la bolnavi, și iaste unul
din cei aleși doftori care de multă vreme să află în patrie acea­
SI

sta, îndestul să poate socoti că această mijlocire de a găsi și


spițărio pe Alexandru Toma, și a priimii acolo unde i-au zis
IA

Divanul a deșchide spițărie prin privighere sa, fiind răspunză-


U
R AR
141

LIB
torio pentru spițărio de a vinde prin taxă, și a avea toate dof-
toriile tfebtuncfoa^ pentru primire bolnavdor și a agiota pe
săraci.
Spre aceasta ca să-ș înpli'nească și fegădumța Avanului ce

ITY
i-au dat, întru care din parte spițăriolui Toma s'au făcut
cheltuiala gjUirn pe ternei Memn^i Dwanuluh Cu cfaste
aduce rugărnnte Divanul, ca să binevoiască a fi și unită soco­
tința înalt Ex-v, a vă întări pe numele spițărioliu Alexandru To­

RS
ma, spițaru al 5 lea care să va păzi în stare după încredințare
numitului doftor. Căci iaste și spre binele obștesc de a se deș
chide în parte acea și cu chipul acesta spițaru acesta.
Const. Ghica logof.
Iordachi Ruset vist.
VE Const. Balș logof

1812 Ghenar 21 Eși


NI
III.
LU

Pre milostivul stăpân Vasilie Ivanovici


Iaste cunoscut înalt Exțelenției voastre că Dum. doftorului
Samurcaș i s'au fost socotit a i să da voea de cătră Divan că
A

prin a sa privighiere să să deschidă o spițărie supt numele lui


Alexandru Toma spițăriol, care fără de îndoire să nădăjduește
TR

a fi spre folosul politici și a săracilor după încredințarea ce


s-au luat.
Pentru această pricină făcând Divanul comitet înștiințare
N

cătră înalt Ex.-voastră au priimit și predlojenie supt No. 421


din luna trecută Ghenarie prin care să arată că atunce va fi
CE

primire unirei înalt Ex.-voastre de a să deschide apteca, când


spițăriol aceasta să va cerceta mai întâia de către doftorii Plusc
Mazarovici și Efstatie. Pentru care nici d-lui doftorul Samurcaș
nici spițeriol acesta nu să depărteză, ce încă cere și voește
I/

eczamănul acesta. Insă după toată dreptate zăce că atunce cănd


va slutisi spițărie va aduce toate doftoriile sale și o va găti
S

mai înainte cu o ză de a o deschide prin poronca înalt Ex.-voa­


stre și prin adunare a tuturor doftorilor care să vor socoti. Să
IA

să facă mai întăi cercetare spițeriolui acestii spitării, care își va


CU
R
RA
142

arăta patentile sale și ia faptă și în lucrare desăvârșită ștința a

LIB
meșteșugului său. Și apoi vor vide și alcătuire spițăriei și a dof-
toriilor. Vor vide și preturile cumparătorei doftorilor vor așăza
și taxa vânzării. Și după această asămine să vor vide și spițăriile-
celelate de vor fi intru asămănare cu această spițărie sau mai

ITY
proaste și cu spițări fără știința și cu prețuri neasămănate spre -
păgubire norodului.
M'atn îndemnat dar particulare a mă adresarisi cătră înalt
Extelenția voastră pre milostivul stăpân nu Dumai ca un epitrop

RS
a doftorilor politiei, dar și ca nume ce am ce mai de aproape -
cunoștință acestui doftor fiind chiarăș doftorul casăi mele, știut
intru învățătura meșteșugului său și cu cinstită petrecire și din -

VE
cinstită familie, frate cu însuși visteriol dela Valah!e Samurcaș.
Pe care după râvna sa și cunoștința a spițeriolui și eu însuș-
l-am îndemnat spre adăogire unei spițării în parte târgului de
NI
jos, unde nu iaste. Găsind de obște Divanul cu cale adăogire
pentru scumpete ce peste măsură a spițărilor ci era. Apoi prin
îndemnare ajutorului acestui spițerio însuș d lui doftorul Samur­
LU

caș ș-an înprumutat cu sumă de bani. Aștepta sosire doftoriiior


din partea Evropli. Au cheltuit și cu gătire zădirilor care ace­
ste ceilalți spițeri le râvnesc socotind că vor fi spre păgubire și
RA

înpuțănare răului câștigului a lor.


Cu plecăciune mă rogu înalt Ex. - voastre după această cerire
să fie poroncă a slobozăniei aceștii spițării cu această hotărâre
ca în vreme deschidere! să să facă eczamenul spițeriolui și a
NT

doftorilor și a epitropilor care nu mai puțăn iaste trebuitoare-


pentru toate spițăriile.
Cu cinste și plecăciune sănt a înalt Ex.-voastre pre milos­
CE

tivului stăpân plecată și supusă slugă.


Costache Roset Roznovan
No. 109
812 Febr. 9
/

Eși.
SI
IA
U
R
RA
LIB
ITY
Clima Basarabiei în cuaternarul superior.
De
IOSIF LEPȘI

RS
Muzeul Basarabiei, Chișinău.
(Cu 1 figurd)

VE
Aproape în unanimitate, geologii recunosc azi că însemnata
scădere a temperaturii din fazele glaciale (diluviu, pleistocen) își
are cauzele în afară de pământ, și anume în schimbarea cantităților
NI
de căldură ce ne vine dela soare. Schimbările climei, vădite, se
produc într'un ritm foarte lent *) Abia după numeroase secole, de
regulă chiar abia după milenii, schimbarea temperaturii atmosferice
LU

poate atinge o amploare suficientă spre a da naștere la modificări


în regimul precipitațiunilor și deci și la prefaceri în lumea plantelor
și a animalelor.
Accentuăm însă că deosebirile de temperatură, secetă și ume­
RA

zeală, zăpadă, etc. ce se pot observa, în decursul vieții unui om,


dela un an la altul, nu au de a face cu marile modificări climatice
lente, despre care am vorbit mai sus. Este o iluzie când cineva
NT

crede că, în timpul vieții lui, clima ar fi devenit din ce în ce mai


rece sau mai caldă, mai umedă sau mai secetoasă, ș. a. Există,
într’adevăr, cu totul neînsemnate oscilațiuni climatice de scurtă du­
CE

rată (ani și decenii), — aceste schimbări sunt însă atât de mici încât
nu se pot dovedi decât prin observațiuni și calcule meteorologice
precise și nu reprezintă decât fluctuațiuni infime, în jurul unor tem­
peraturi aproape constante în vieața unui om.
/

Am văzut, prin urmare, că schimbările de climă seculare, .ente,


au cauze extrapământene, adică cosmice. Unii astrofizicieni au pus
SI

i) După W. Soergei (Die Vereisungskurve. Berlin 1937, pag. 22),


IA

n 1000 ani temperatura se schimbă cel mult cu 1° C.


CU
R
RA
144

schimbările radiațiunii solare în sarcina petelor etc. ce se observă la

LIB
suprafața soarelui, — pete care îi micșorează imensa împrăștiere
de căldură. Altf învățați cred că, în calea lui prin univers, soarele
și cu planetele lui ar străbate din când în când 2) cosmice
care ele ar pricinui micșorarea periodică a căldurii ce ne vine dela

ITY
soare.
Cea mai plausibilă însă dintre toate ipotezele care caută să
explice marile prefaceri climatice din cuaternar, este aceea care se
bazează pe faptul că poziția pământului fată de astrul central se

RS
schimbă la intervale periodice milenare (de ex. cca. 20.000 ani), ceeace
aduce după sine și schimbări în repartizarea cantităților de căldura
venită dela soare. Acele poziții succesive ale pământului putându-se
VE
afla prin calcule matematice, avem un mijloc teoretic de a stabili,
prin analogii și comparații cu clima actuală, clima trecutului depărtat.
Astfel de socoteli au făcut Milankovitch și Spitaler care au calculat
NI
și variațiile de căldură pe care pământul o primește în diferitele
lui pozifii.
LU

Pe această bază, cei doi savanți au putut să construiască


curbe care arată fluctuațiunile radiației calorice, deci cu aproximație
și schimbările climei din trecut. In starea actuală a cunoștințelor
noastre, acele curbe reprezintă cea mai bună dintre toate ipotezele
A

menite să ne lămurească asupra schimbărilor climei cuaternare, și


mai ales asupra acelei din epoca de glaciatiune.
TR

In baza unor cercetări geologice îndelungate, fostul meu pro­


fesor Penck2) și cu colaboratorul său Briickner au stabilit în Alpi
urmele a 4 mari glaciatiuni diluviale, întrerupte prin 3 perioade in-
EN

terglaciale. Aceste 4 glaciațiuni au fost numite Giinz, Mindel, Riss


și Wiirm, — cea din urmă fiind cea mai tânăra. Alți geologi recu­
nosc numai 3 glaciațiuni, existența “Giinz“-ului în Nordul Europei
/C

fiind îndoelnică. Sigur se știe deocamdată că nu a fost numai o


singură glaciatiune, ci mai probabil trei.
J) Astfel de cețuri (nebuloase interstelare) sunt atât de puțin dense
SI

încât se ascund vederii noastre neînarmate. Dacă ar fi vizibile pentru


ochiul neînarmat, i-ar răpi pământului atâta căldură solară încât în scurt
timp l-ar transforma într’un corp ceresc înghețat și fără nici un viețuitor,
IA

la fel cum e azi luna. .. . . ... .


"J Penck u. Briickner, Die Apen im EtezeîtaHer. Leipzig 1901-1909.
U
R
RA
145

LIB
Dealtfel una dintre cele mai de seamă cauze care îngreunează
lămurirea numărului fazelor glaciale, este faptul că știm prea puțin
despre limita dintre terțiar (pliocen) și cuaternar, unii geologi așe­
zând-o în vremuri mult mai noui decât alții.

TY
Astfel fiind, data când începe diluviul este foarte nehotărîtă.
S au făcut numeroase încercări de a se socoti durata în ani
a cuaternarului. Dintre toate, acelea ce se sprijinesc pe calcularea

SI
radiațiunii solare sunt cele mai verosimile fiindcă se bazează pe
socoteli matematice bine întemeiate. Ele ne dau valori ce variază
între 600.000 (Milankovitch, inel, faza Giinz) t) și 1,300.000 ani

ER
(Spitaler, idem).
In diluviu, ghețuri uriașe, mai mari decum sunt azi în Groen­
landa, au pornit, de repețite ori, din centrul lor scandinavic în spre
IV
mijlocul Europei. Cele 3 mari glaciațiuni (Mindel, Riss, Wiirm) au
avut la rândul lor fiecare câte 2 sau 3 oscilațiuni, printre care faze
UN

de retragere, numite interstadiale. Intre glaciațiuni au fost perioade


„interglaciale" cu climat favorabil, poate chiar mai blând decât este
în zilele noastre.
*
AL

După această orientare prealabilă, generală și foarte sumară,


urmează să ne ocupăm cu mărturiile geologice care ne-au rămas
TR

din cuaternar în Basarabia și să vedem care au fost raporturile de


apropiere în timp și spațiu dintre provincia noastră și ghețurile
dela Nord.
EN

Am sintetizat și am tălmăcit 2) toate cunoștințele, mai vechi și


mai nouă, pe care le aveam, până în anul 1936, asupra cuaterna­
rului din România și mai ales asupra celui din Basarabia. Până la
Unire, despre cuaternarul provinciei noastre se știa foarte puțin;
/C

abia Românii au început ' să-1 studieze mai amănunțit. Astfel neobo­
situl N. N. Moroșan 3) îl cercetează la Miazănoapte, mai ales cu
SI

1 Giinzul pare mai curând un efect al ridicării Alpilor decât un


rezultat cosmic.
2) Bulet. Muz, Chișinău, No. 7, 1937, p. 37—57.
IA

3) Sinteză importantă în Anuarul Inst. Geol. Rom. XIX, 1938,p. 1-160.


CU
R
RA
146

privire la preistorie, N. Florov *2) dă la noi cele dintâi lucrări de

LIB
stratigrafie cuaternară modernă, I. G. Botez 2) și C. Ambrojevici3)
scriu despre paleoliticul, neoliticul și loessul din Nordul Basarabiei, iar
Lepși4^ încearcă geochronologizarea diluviului din Sudul provinciei.
In baza tuturor acestor lucrări cunoaștem azi, în trăsături ge­

ITY
nerale, aproximative, cuaternarul dintre Prut și Nistru și ne putem
da seama despre soarta Moldovei noastre răsăritene, în cei vreo
500.000 ani din urmă, mai cu seamă însă despre ceeace a fost la
noi dela ultima fază glacială încoace. 5)

RS
In Basarabia nu am avut niciodată ghețari diluviali, dar ei
au ajuns, în timpul celei mai mari înaintări a lor, până la vreo
200-300 km. Răsărit de Nistru, iar marginea lor se întindea apro­
VE
ximativ paralel cu direcția acestui fluviu. Pe atunci, ghiața, groasă
de vreo x/2—1 km., acoperea tot Nordul Europei și avea o prelungire
până spre marea cotitură a Niprului; Basarabia era așezată cam la
NI
jumătate distanță dintre Carpați și acea limbă a ghețurilor din Ucraina.
Azi nu au mai rămas, din uriașa căciula rece care acoperea
LU

Nordul continentului nostru, decât ghețarii care doar în miezul Scan­


dinavici mai ocupă locurile ce întrec altitudinea de 2000 m.; numai
în partea extremă de Miazăzi a peninsulei ei coboară până la ni­
velul apelor atlantice. Dela hotarul provinciei noastre este astăzi o
A

depărtare de vreo 2000 km. până la cel mai apropiat ghețar scan­
dinavic, la N. E. de portul Bergen. Calota glacială a înaintat și s’a
TR

retras încetișor, poate cu vreo 100 de metri pe an. l-au trebuit deci
mii de ani până să treacă peste Marea Baltică și să acopere pă­
mântul Poloniei și al Rusiei de mijloc.
EN

Este aproape în unanimitate recunoscut că loessul—acea rocă


moale, galbenă și poroasă, răspândită pretutindeni prin Basarabia,—
/C

0 Zeitschr. f. Gletscherkunde, XV, 1927; Inst. Geol. Rom.., Dări de


seamă, XIII, 1925, ș. a.
2) Mem. Acad. Rom. 1930; Recherches paleont. humaine. Iassy 1931.
3) Dacia, III-IV, 1933; Bul. Muz. Chișinău, II, 1928: s. a.
SI

i) Bul, Muz. Chișinău, No. 5, 1934; Zeitschr. f. Gletscherkunde,


XXVI, 1938.
5) Timpul postglacial (aluviul) nu intră în preocupările articolului
IA

de față.
U
R
RA
147

nu este altceva decât praf adus de vânturile puternice care coborau

LIB
înspre noi de pe vastul sloiu de ghiață continentală. Prezența loes-
sului ar fi deci o dovadă de climă rece și relativă apropiere a ghe­
țarilor. Cu cât este mai bine desvoltată, orizontal și vertical, pătura
de loess, cu atât putem deci presupune, cu o oarecare aproximație,

Y
că era mai apropiată calota glacială, vânturile mai puternice și mai
sărăcăcioasă vegetația care ar fi putut micșora ridicarea prafului.

IT
In multe locuri însă loessul este întrerupt prin zone orizontale
de loess de culoare mai închisă sau chiar de „pământuri^ negri­

RS
cioase, zise „soluri fosile", ele fiind probabil produsele unei vegetații
relativ mai abundente decât pe timput depunerii loessului. Așa dar
alternanța de loessuri și soluri fosile se poate socoti, cu multă pro­

VE
babilitate, drept chronologie a pământului și se pot face deducții
referitoare la schimbările climei etc. ale acelor vremuri. Interpre­
tând în acest sens depunerile diluviale din Sudul Basarabiei, —
NI
unde sunt mai complete decât în orice altă parte a țări — ajungem
la concluzia că, în timpul formării lor, au fost vreo 6 faze mai
calde și alternativ 6 mai reci, mult mai reci decât în vremurile
U

noastre. Aceasta însemnează că în pământul Basarabiei istoria a


înscris existența a cel puțin 6 faze glaciale, cu clima rece și vege­
AL

tație sărăcăcioasă, — și cel puțin același număr de faze mai calde


(interglaciale și interstadiale) și cu o lume vegetală mai îmbelșu­
gată. Rămâne deci să stabilim, căror anume glaciațiuni corespund
TR

păturile loessului nostru și care ar fi, în baza curbelor radiațiunii


solare, vârsta lor absolută, adică exprimată în ani. întâi însă trebue
să menționăm că, folosind elemente de calcul deosebite, rezultatul
EN

socotelilor pentru aflarea vârstei absolute a diferitelor glaciațiuni


nu este același la Milankovitch ca și la Spitaler. Astfel, după Spi-
taler întâia fază a glaciațiunii Riss ar fi avut loc acum 592.000
/C

până 548.000 ani,—pe când Milankovitch i-a socotit o vârstă de


236.000 până 225.000 ani. Aceste deosebiri de ani nu au însă o
însemnătate prea mare, rezultatul de căpetenie fiind surprinzătoarea
asemănare dintre curbele calorice calculate și construite de cei 2
SI

savanți Asemănarea constă în faptul că fiecare dintre cele 4 gla­


ciațiuni principale (G, M, R, WJ are în . ambele curbe subdiviziuni
IA

și grupări sudare câte două sau trei (de ex. Rn R2, R3; Wx>
W2, W3, etc.).
CU
R
RA
148

Am văzut că în scoarța pământului basarabean sunt înscrise

LIB
vreo 6-7 faze de climă rece care corespund aceluiași număr de
glaciațiuni nordice. Admitem că unele dintre aceste glaciațiuni ar
putea fi numai faze subalterne de înaintarea ghețarilor, adică osci-
lațiuni de grad secundar între care poate nici n'au existat, în fie­

ITY
care fază interstadială, timpuri pronunțat calde
Dintre cele vreo 6(-7) loessuri basarabene însemnate din jos
în sus cu I-VI(-VII), — deosebit de puternic este V, urmat de loes-

RS
surile slabe VI și VII. Această grupă de 3, fiind cea mai tânără,
cu greu ar putea fi atribuită altei glaciațiuni decât celei din urmă,
adică Wiirmianului cu cele 3 faze reci ale lui dintre care cea din­
tâi deosebit de pronunțată în părțile noastre. După Milankovitch,
VE
întregul Wiirm și cu cele 2 interstadiale ale lui ar fi durat circa
100.C00 ani 1).
Dacă admitem această identificare a loessurilor noui (V,
NI
VI, VII) atunci seria celor vechi (II, III, IV) se atribue în mod fi­
resc glaciațiunii Riss, cu fazele ei Rlf R2, și R3 (durată circa 90000
LU

anP) Loessul I este încă prea puțin cunoscut decât să fie rațională
încercarea de a-1 cronologiza.
Precum se vede, în pământul Basarabiei nu cunoaștem, cu
certitudine suficientă, decât depozite din cuaternarul superior, adică
A

din cele 2 glaciațiuni mai tinere, cât și din aluviu, adică din tim­
TR

purile noui, care s'au scurs dela ultima glaciațiune încoace. După
Milankovitch, toată această serie de roci ale cuaternarului superior
(i. e.. diluviu superior și aluviu) s'ar fi format în vreo 240000 ani2*).
EN

Așa dar, răbojul geologic din Basarabia ne-a transmis știri clima­
tice despre sfertul de milion de ani din urmă, prea puține însă
despre ceeace a fost între anii 600.000 3) și 240.000, adică în di­
luviul inferior; deaceea, cu acesta din urmă nu ne vom mai ocupa
/C

în articolul de față.
Am făcut (Zeitschr. f. Gletscherkunde, XXVI, 1938, pg. 121,
Fig. 1) cea dintâi încercare de a lămuri seria schimbărilor clima-
SI

J) După socotelile lui Spitaler circa 210.000 ani.


2) După Sjitaler în vreo 600000 ani.
IA

3) După Spitaler aproximativ intra anii 1300 000—500.000.


U
R
RA
149

tice pe care regiunile noastre le-au suferit în cuaternarul superior.

LIB
In curba publicată atunci, am arătat amplitudinile osciiațiunilor cli­
mei, dar nu am utilizat chronologia absolută decât numai în text,
unde am încercat încadrarea după Milankovitch și după Spitaler.
In articolul de fată adaptez curba noastră (Fig. 1, L) chronologiei

Y
absolute a lui Milankovitch.

IT
RS
VE
NI
A LU
TR

Fig. 1.
EN

Intr'o importantă lucrare nouă a lui W. Soergel 1), apărută


când articolul nostru din Zeitschr. f. Gletscherkunde, era sub presă
este dată curba glaciațiunilor nordice. Rezultatele obținute de Soer­
gel coincid în așa mare măsura cu ale noastre încât se impune o
/C

comparație între ele. Pentru acest scop am redat aici și curba lui
Soergel (Fig. 1, S), încât asemănările și deosebirile între con clu
ziile lui și ale noastre apar mai evidente.
SI

Curba climatică construită de noi se poate caracteriza în mo­


dul următor : In părțile noastre, cea mai pronunțată a fost glacia-
IA

i) W. Soergel, Die Vereisungskurve. Berlin 1937.


CU
R
RA
150

țiunea Wiirm 1 (WJ, cele mai călduroase faze au fost interglacia-

LIB
lele M-R și R-W. Glaciațiunii Wx îi corespunde loessul V, care este
cel mai puternic și s’a depus pe la anii 110,000. Pe fiecare loess
(numerotate din jos în sus cu I - VII) s’a format câte un sol fosil,
(„F") care poartă în cifre arabe același număr de ordine ca și loes­

TY
sul din care s’a născut.
Puternicul sol fosil 1 s’a format la noi probabil în intergla-
cialul M-R, în jurul anilor 245.000, — iar solul fosil 4, tot foarte

SI
bine desvoltat, s’a născut în interglacialul R-W, în preajma anilor
125.000, când clima era mult mai caldă decât azi.

R
Intre curba glaciațiunilor nordice, construită de Soergel, și
curba noastră, dedusă din considerațiuni strati - și petrografice, deo­
VE
sebiri însemnate nu se arată decât cu privire la interstadialele
R2-R3 și W2-W3. In aceste interstadiale, . clima Basarabiei pare ase
fi încălzit relativ mult mai mult decât a Nordului Europei, — pro­
NI
babil din cauza situației nostre mai continentale care dădea naștere
la veri foarte călduroase. Putem deci afirma că unor mici fluctua-
U

țiuni de retragere sau înaintare a ghețurilor nordice le corespund


în zona extraglacială .schimbări climatice cu atât mai mari, cu cât
suntem mai departe de marginea calotei, de Oceanul Atlantic și mai
AL

în interiorul continentului european.


De aceea, pe la anii 150.000 între R2 și R3 și pe la anii
40.000 între W2 și W3 se stabilesc în Basarabia și regiunile ve­
TR

cine perioade climatice mult mai calde decât ar corespunde retra­


gerii, abia perceptibilă, a ghețurilor spre N. Credem însă că în a­
cest loc Soergel ar trebui să caute mai mult material geologic do­
EN

cumentar. Pe de altă parte, mărturisim că nu ne pare inadmisibilă


ipoteza de a se atribui loessurilor I-IV o vârstă ceva mai mare,
bunăoară cu eliminarea Rissului 3, astfel încât problematicul loess
/C

I ar putea fi din Prae-Riss (a. 300.000), II din anii 275.000, .III


din a. 225.000 și IV din a. 180.000. O astfel de modificare nu ar
schimba însă din părerea noastră principială care pe loessul „ve-
chiu" dela noi (I, II, III, IV) îl consideră drept produs post-minde-
SI

Iian, deci mai ales sau numai din Riss. Loess din Giinz ■ și Mindel
nu se cunoaște, cu certitudine, în țara noastră. Cred că în acele
IA

vremuri prevala erodarea depozitelor neogene și schițarea reliefului


U
R
RA
151

care, în linii generale, ni se înfățișează azi între Prut și Nistru, ni­

LIB
velat însă și ascuns în mare parte de loessul diluviului superior.
In timpul glaciațiunii Wr (anul 110.000) care pare a fi avut
cea mai mare înrâurire climatică asupra Basarabiei, ghețarii au înain­
tat din Scandinavia până la 51° latitudine N, ceeace corespunde

TY
unei răciri de vreo 7°, socotind pe baza situației actuale, când, în
medie, schimbării fiecărui grad de latitudine îi corespunde o dife-
rință termică de aproximativ 1/2°. Apreciind în mod brut, clima

SI
Chișinăului (47° lat. N, media anuală actuală 10° C) ar fi fost a­
tunci mai rece deci decât este azi a Petrogradului (60° lat., media

R
an. 4° C). *) Mai mult încă : pe atunci părțile noastre trebuiau să
aibă o climă și mai extremă din cauza că, neexistând încă Marea
VE
Nordului și nici a iMânecei, uscatul european se întindea până
spre V ț de Irlanda, ceeace trebuia să micșoreze mult acțiunea bine­
făcătoare a Oceanului Atlantic. Basarabia avea prin urmare o climă
NI
continentală extremă ; era frig și secetos.
Cu atât mai caldă a fost clima în timpul formării solurilor
U

roșii fosile, care par a indica o climă mediteraneană, poate chiar


aridă. Dacă acele vremuri au fost umede sau secetoase, încă nu
AL

putem spune cu hotărîre.


Credem că din totala durată a diluviului, majoritatea timpului
era mai rece decât azi. Jumătate diluviu (vreo 300.000 ani) ghiața
TR

continentală acoperea Marea Baltică și stătea deci la o depărtare


de abia vreo 800 km. de Basarabia ; timp dc 100.000 ani era a­
propiată până la vreo 300-400 km. de Nistru. Azi trăim, prin ur­
EN

mare, într’o fază climatică favorabilă a cuaternarului.


Ultimul ghețar continental își începe retragerea spre Scandi­
navia cu vreo 20.000 ani în urmă. Clima acestor din urmă vremuri
/C

o cunoaștem cel mai bine.


Spațiul insă nu ne îngădue să ne ocupăm aici, mai pe larg,i)

i) într’o lucrare nouă (Verh. III. InL Quartâr-Konf. ; Wien 1938,


SI

p. 87), A. Penck presupune că, în timpul glacialului, Europa ar fi fost


cu 8° ’ mai rece decât azi. — La rezultate similare (7—100°am ajuns pe
baza cercetărilor ce am făcut (Acad. Rom., Mem. Secț, Șt. 1934) asupra
IA

Planariilor, relicte glaciale din Carpati.


CU
R
RA
152

cu clima cuaternarului, și mai ales cu lafurea biologică a acestei

LIB
interesante probleme.
Precum se vede din cele spuse, putem rezuma că rezultatele
la care Soergel si noi am ajuns,— independent unul de altul și pe
baza unor criterii cu totul diferite, — sunt în principiu identice.

ITY
Credem deci că, în linii generale, în cel din urmă sfert de milion
de ani clima Basarabiei arăta flucțuațiunile aici redate principial în
curba noastră.
In ceeace privește gradele de temperatură arătate în curba noas­

RS
tră, ele nu pot fi, firește, considerate decât aproximative, fiind pa­
sibile de oarecare modificări de amănunt, după cum cercetări vii­
toare ne vor aduce date nouă, mai amănunțite.
VE
ZUSAMMENFASSUNG.
I
Titel der Arbeit * das Klima Bessarabiens im oberen Quartăr.
UN

Unter Zugrundelegung von Milankovitchs absoluter Zeitrech-


nung und im Vergleich mit der Vereisungskurve Soergels (Fig. 1, S)
gibt der Verfasser seine auf stratigraphisch-petrographischer Grund-
AL

lage fussende Klimakurve (Fig. 1, L) des bessarabischen oberen


Quartărs wieder. Trotzdem die beiden Kurven von S. und L.- auf
ganz verschiedenen Grundlagen beruhen, ist deren Uebereinstimmung
TR

doch bedeutend und unverkennbar. Nennenswerte Unterschiede in der


Hohe des Ausschlages zeigen nur die Interstadiale R2-R3 und
W2-W3, was sich aber durch die - kontinentalere Lage Bessarabiens
EN

erklăren lăsst und vielleicht auch dadurch, dass die nordische Eis-
kappe damals in ihrem ostlichen Teii stărker schwand als zwischen
11 und 19° ostlicher Lange. Die Temperaturgrade unserer Klimakurve
sind nur als annăhernde aufzufassen.
/C
SI
IA
U
R
RA
LIB
încă ceva asupra Hătmaniei la începutul

Y
veacului al XIX

IT
de T. G. BULAT

RS
Asupra acestei străvechi instituții am dat în această publi­
cație și alte însemnări. In cele ce urmează ni se înfățișează
aceiași slujbă sunt formă polemică susținută, pe de o parte, de

VE
Divanul Moldovii, iar pe de alta, de titularul ei! Se face istori­
cul hatmanii și se recomandă mijloacele cele mai potrivite ca ea
să-și îndeplinească rostul pe cât mai bine. Nicolae Stratilat se
socotește obijduit de Divan și de acea intervine des în această
NI
discuție în care el este cel mai interesat. Forma în care ni se
prezintă fosta boerie, de prima mână, este de data aceasta extrem
LU

de mizeră! Era și firesc, ținând socoteală de inexistență armatei


naționale pentru care, mai ales, fusese creată în vremi apuse
această înaltă dregătorie.
RA

I *).
Excellen ce
Conformement au desin qu’il vous a piu me temoigner, j’ai
NT

l'honneur de vous presenter mes id£es sur la charge de hatman de


la Principaute de Moldavie, et le moyen de diviser ses atributions
entre deux officiers.
CE

Le hetman etoit jadis general en chef de trouppes de la Mol­


davie. II ne lui est demeure de cette eminente dignite que la sur-
veillance des frontieres, de certaines villes, de fauxbourgs et des
quartiers de la viile capitale, la repression du brigandage, de
/

l’arrestation des criminels, enfin ce qu’on appelle la haute police.


SI

En sa qualite de grand capitain d’etat, il propose et le Divan


confirme des officiers employes aupres de lui, sur Ies frontieres et
IA

ailleurs „Ies Bouloukbaschis a Galatz et ă Foksani, Ies capitains


♦) „Dela" Nr, 3431/1812, Arhiv. Senat. Chișinău.
CU
R
RA
154

de marzine, Ies capitaines de plays qui commandent et surveil-

LIB
lent sous son autoritd le Condon de la frontiere, ils ont sous
leurs ordes un nombre d’hommes dans la proportion de leur dis­
trict selon l’ancienne distribution.
La milice qui garde la frontiere formee de deux Regimens de

ITY
Cosaques se nomment Cosaques.
Celle qui garde la frontiere de la Transylvanie se noment
Plaiyass, Ies autres se momment Kalarasches. La haute politice
appellant le hetman aux incendies arrestations et executions, il a

RS
sous ses ordes quatre capitaines arnaouts ă cheval mais la modi-
cite de la solde fait que chaque capitain ne peut entretenir que cinq
cavaliers. VE
Pour la poursuite de brigandes et autres occasions qui exi­
gent main forte, il y a dans differens districts une espece de an-
ciennemant nommes Mardaloss, anjourhui capitain de Potyra, qui
NI
sous Ies ordres du hatman surveillent le brigandage et le vaga-
bondage, Ies ispravnics doivent mettre en cas debesoin ă la dispo-
U

sition du hatman des hommes armes en suffisance et correspondre


d’ailleurs sans cesse avec lui relativement a la haute Police.
AL

Le hetman a sous ses ordes le vel Capitain, ou sous grand


Capitain autre fois le vel Capitain etoit ă la guerre le leutenantde
hatman et comandoit en second, dernierement il etoit directeur de
TR

postes. Le capitain de Louphetzi a un petit nombre de gens â


chval est charge maintenant de l’inspection de la prison de Ia
hetman ie; louphetzi veut dire, hommes ă Ia solde. Le Porousnik
EN

qui au moyen d’un petit nombre d’hommes â cheval tient la co-


rrespondance dans le pays travaille sous Ies ordres du hetman. Les
Basbouloukbassy, chef de boulokbassi employes sur la frontiere
/C

est egalement a ses ordres. De six regimens de Seimens, in­


fanterie qui servoit autre fois a la guerre sous le hatman, il ne reste
que les six drapeaux et cent hommes, le tambouret fifres, les Sei-
ments forment aussi une espece de garde ă pieds.
SI

Les etandards, timbannes, trompettes et divers oficiers subal-


ternes qui tiennent â la Cavalerie sont aussi sous les ordres du
IA

Hetman, dont il ne reste qu’ une ombre aussi bien que de l’armee
CU
RY
RA
155

moldave. Le Partage des atributions de la charge de hetman pour-

LIB
roit se faire entre deux officiers au choix de votre Excelence, de
la maniere suivante.
Le grand Capitain d'etat, ou hatman de la Cavalerie, auroit
sous ses ordres, ou dans ses atributions a) toute la Cavalerie.

TY
b) toutes Ies troupes de frontieres avec leurs Capitains.
c) Ies oficiers ă Galatz ; a Focșani et ailleur dans le pays, ă la
haute police proprement dite. d) la haute police, la police corec-

SI
tionelle, pour toute l’etendue du pays, c) l'inspection generale de la
frontiere, de grands chemins et la pousuite exclusive de Brigandage-
f. le hetman de l’infantere, ou hetman de la viile, et toute

ER
l'lnfantere.
2) Le hetman de l’Infanterie auroit sous ses ordres, ou dans
ses attributions.,,
*
IV
a) Ies six regimens de Seimens.
b) Ies pompiers et tous Ies hommes et machines destines a
UN

arreter Ies Incendies.


d) la police de fauxbourgs de la viile de Iassy c. a. dire
qui n’est encore forme en rue avec ponts, Votre Excellence peut
donner au hatman de l’Infanterie (ou hatman de la viile) la direction
AL

de la prison de la hatmanie mais qu'elle veille bien me permettre


de lui observer, qu'il pourroit y avoir du desordre dans la marche
du Service par raisons suivantes. Selon lesstatutsdu pays, les vaga-
TR

bonds, brigands sont arretes par ordre du hatman, ou lui sont remis
par les Ispravniks et autres employes, qui a besoin d'une prison
les recevoir et qui Ies interoge, elargit Ies inocens et renvoye Ies
EN

coupables au grand armache ou geolier, avec une interrogation


ecrit : ce pouvoir etant partage entre Ies deux hatmans ă creer, il
faudroit deux prisons, et il n'y auroit peut etre pas asses du monde
pour Ies garder en partagant Ies gens. Les atributions du hatman
/C

sont et peuvent devenir etandues, et qu’il ne pourroit pas avoir


asses d'officiers subalternes, de cavaFers pour faire le service,
et satisfaire pleinement ă son devoir. Une seule maniere pourroit
arranger ce semble, provisoirement les choses, ce seroit comme il a
SI

deja ete,pratique, quand la cliarge on phskn les revenus de la


hatmanie ont dte partages quoiqu’en ne nommant qu'un seul hatman,
IA
CU
RY
RA
156

de laisser au hatman toute la direction de Ia hatmanie entiere, en

LIB
fixant une somnie payable de revenus de la hatmanie a une autre
personne, qui le remplacera en cas d’absence ou maladie Par ce
moyen l’ordre ne pourra pas etre intervesti et la division _ ne pa-
roitra pour une nouveaute.
Quand j’ai l’honneur de presenter mes idees a V, Excellence

ITY
se me rapporte parfaitement â ses lumieres, et a sa sagesse et je
ne deșire rien tant que de lui fournir un faible temoignage de mon
Respect profond, et de mon devonement entier a le prosperite du pays.

RS
J’ai l’honneur d'etre avec la plus profonde veneration de
Votre Excellence le tres humble et tres obeissant serviteur
Le hatman Nicolas Stratilati
Iassy le 5 May 1812
VE
II.
Le Hatman de Cavallerie a assez des Gens pour ses Services
NI

et pour ses ordres. Toutes Ies Capitaineries combien on en trouve


dans le pays, aux frontiâres, au dedans du pays, dans des villes
LU

et dans des places design^es dans le Livre.


Vu le dernier ordre: le service consistera â parcourir Ie
pays, et a y examiner Ies choses • pour cet objet ils suffiront â
Hatman Ies Gens aux Services des Capitaineries dont il pourra
RA

disposer pour extirper Ies Brigands et pour maintenir l’ordre par-


fait en tout.
Autre cela il y a des Capitaines de Potiera (gardes des bri­
NT

gands;) qui se trouvent dans des villes et des villages et qu’on


peut laisser â la disposition du Hatman de Cavalerie : ainsi le dit
Hatman a tout pour lui dans Ies pays: meme ici en viile pourrait-il
CE

disposer d’un homme de Services de chaque Capitainerie, pour l’en-


voyer avec des ordres aux Capitaines du dehors.
Touchant le Hatman de la viile de Iassy, il conviendrait qu’il
en ait tout le reste, c'est ă dire: le vel Capitaine (le Capitaine
I/

actuel) le Capitaine des Lieffetschi (Capitaine de Gens nomm£s au


solde) le Poroutschnik de la Hatmanie, tous Ies Bolukbachi (pre-
IAS

pos£s au gens de service) Ies Gens de service de la Hatmanie et


de la Cour et enfin le Sotnik des Casaques. En privant le Hatman
CU
RY
RA
157

de la viile des Gens ci-mentiones : comment pourrat-il veiller au

LIB
danger de 1 incendie ? Comment pourrat-il veiller aux frontieres de
la viile de lassy ? Comment pourra-t-il veiller au Grosse ? (a la
prison). D’ ou fournira-t-il des semeni (gens de service) aux stations
de foin et de bois, aux Magazins, a la Tresorerie, a la Cour et â
d’autres postes ? et enfin comment pourra-t-il, prive de ces gens

TY
la et des Albaniens: occuper tous les postes, toutes les gardes, et
former en cas de necessite les Alay ? (des Convoyes). Il est a sa-
voir que de tous les Semieni de la Hatmanie et de la Cour destines

SI
par chaque semaine aux Services: apres les avoir distribue tantât
aupres des stations, aupres des Magazins et tantot aupres d’autres

ER
places necessaires ; il n’en reste autant qu’on en aurait besoin pour
porter de Crocs ă feu, en cas de l’incendie.
ll est aussi a savoir que comme l’Adgie a le Capitaine des
IV
Tarabani, le Pâlkâvnik et le Bache-Tchiauch (tous ceux-ci sont
preposes aux gens de service de l’Adgie) qui veillent sur les gar­
des et santinelles ; de rneme en a aussi la Hatmanie: un Capitaine
UN

de Leffetschi, un vel Capitaine et un Poroutschik, qui sont charges


tour a tour de veiller chaque nuit sur les gardes et sentinelles de
frontieres de la viile et des faubourgs de la viile et des faubourgs
de lassy. La Hatmanie etant privee de ces gens-lă et des Alba-
AL

niens, ne pourra nullement accornplir ces devoirs.


En un mot, si l’on trouvera bon; on peut subordonner ă la
Hatmanie de lassy le Capitaine de Lefetschie, le vel-Capitaine et le
TR

Poroutschik, tous les Albaniens et les Semieni de la Hatmanie et


de la Cour.
Du nombre de ceux-ci on pourrait detacher pour chaque se­
EN

maine. un Capitaine des albaniens avec 10 Nefers, le Stiagar (En-


seigne) du vel Căpitănie avec 6 Callaraches et des Semieni, au­
tres 6 Semieni lequels on pourrait poster aupres de la maison du
/C

Hatman de Cavallerie.
Les Drapeaux, les Trompettes et tous les autres signes de
la Hatmanie devraient rester â la Hatmanie de la viile de lassy
ceux-a etant les marques des Gardes et des Convoyes qui regar-
SI

dent seullement le Hetman de lassy. A Galatz et a Fokschany il


y a des Boluk-Bachi avec de l’infanterie et des Capitaines dans
IA
CU
R
RA
158

des villes de 1’ infanterie : ceux-ci etant hors de la viile de Iassy

LIB
peuvent appartenir au Hatman de Cavallerie,
II en resulte que quand-le Hatman de Cavallerie aura besoin
d’envoyer un Zabtschi (fonctionaire) reviseur des Capitaineries des
frontieres, il en manquera, etant prive de Capitaine de Lefetschi,

TY
de vel Capitaine et de Poroutschin, pour y suppleer (si I - on trou-
vera bon) on pourrait creer un foncționaire par le Divan, nommâ
vel Capitaine des frontieres, en lui fixant Ies gages de 50 Piastres

SI
par moi et en le subordonnant au Hatman de Cavallerie comme
reviseur des Capitaines des frontieres et de Potiera.

R
Enfin le Hatman de Cavallerie a des Gens de service assez
et par tout,
VE
III.
Izvod de tainurile ce să înparțăsc din simeni curții și simeni
NI
hătmanești, cum și din lefegii călărași lui vel căpitan. Liodi ce se
dau din simeni curți pe toată săptămână.
U

4 la visterie
10 spre paza aristanților
AL

2 la stanția -emniior
2 la Ex. ssnator
2 la doi consslaai -ranțuzăsc și nemțăsc
TR

1 la ccaa ^0^^^ beizadeMihăiță


1 la ggenaaa Caaaagiu
1 la spital dela beilăc spre paza căsalor fiind dașarti
N

7 la 7 culuci a mrginii Eși


2 scut, ai zapciilor curții
CE

32 fac cari să dau pe săptămână.


Ce să dau din simeni hătmanești
2) Ia gros, hătmănesc
2) la tulumbă
/

3) la stanția fânului împărătesc din Eș


SI

1) la agentu austriecesc
1) la clopotnița pentru paza di foc
IA

1) la hatm. Mânui
CU
R
RA
159

LIB
1) la bregadir Beni, .
1) la post Lucanina
1) la Ciorcibas Hristiu
1) la 7 Culuci
1) la sluger Leondari

ITY
1) la post. Caragea
Din lefegii și din călărașii lui vel capitan
3) la magazaua fânului din Eș

RS
2) la magazaua lemnilor
2) la cfartir bregadirului Andreio
Toți slujitorii se împărțăsc câte în trii ceti, și feștecare ceată
VE
slujaște câte o săptămână adică : 140 Siimeni a curții rupându-i în
trei ceti să veni în ceată 46 oameni din care 32 să dau tain după
izvod 14 rămân de slujbă. 100 siimeni h.tmanești să vin 33 ludi
NI
în ceată din care 22 să dau tain după izvod: 11 rămân de slujbă
56. a căpit de lefagii i a lui vel căpit, însă 18 lidi în ceată, din
care 9 să dau tain după izvod 8 rămân de slujbă. 13 cămărași a
LU

poroșnicului vin 4 în ceata, cari rămân de slujbă.


Peeilipsis de câți rămân de slujbă. La hatm de Eși: 14
simeni de curte, 11 simeni hatmanești, 25 cari rămân cu tot slobozi
pe feștecare săptămână numai pentru alergat.
RA

La hatmana di afară
9 lefigii de a căpitanului de lefegii și călărași di a lui vel
NT

căpit. 4 călărași a poroșnicului. 13 fac care rămân slobozi pe


săptămână pentru slujbă.
IV.
CE

Către înalt Ex-Sa d. lucratoriol sfetnicul de taină...


Crasno Milasevici.
Divanul Cnejiei Moldovvei.
/

Au avut cinste Divanul a priimi cu plecăciune predlojănie


înalt Ex-voastre însămnată din 15 Mart supt No. 1105 cu cuprin­
SI

dere ca comitetul să de prin raport catră Ex-Voastră socotința sa


pentru alcătuire cuviincioasă a împărțirei slujbașilor hătmăneștt la
IA

doi hatmani ce s'au orânduit din nou. Și comitetul cu îndestulă


CU
R
RA
160

luare aminte socotind chipurile care ar fi mai lesnitoare și cuviin­

LIB
cioase la împărțire slujbașilor la doi hatmani, cu plecăcioane face
arătare i socotința sa cătră înalt Ex-voastră, începând a zice că
macar că, în vreme Domniilor nu s’au întâmplat nici odată a să
orăndui doi hatmani, ce de apurure unul numai, asupra cărue era

TY
încredințată de cătră Domn toată ocărmuire trebilor a hatmăniei
cum și venitul tot iarăși nu mai unul îl lua și să folose, făr nu­
mai la năzuința de acum după ce au întrat în Moldovva biruitoa­
rele oști a împărăteștei sale măriri, din poroncă s’au orânduit pa­

SI
tru hatmani, dum. vorn. Constandin Palade, vom. Lupul Balș,
vorn. Dumitrache Bogdan și vorn, Alecu Ianculeu, 'însă numai ve­

ER
nitul aceștii boerii să împarte la tuspatru, întocma. Iar toate tre­
buințele aceștei boerii, atăt acele de aice din orașul Eșii, căt și
cele de pă afară și la margeni a căpităniilor și a altor slujbași era
IV
asupra vorn. Palade și dumnealui pentru toate era răspunzătorio.
Dar acum de vreme că dup întâmplările vremilor, pentru mai bună
UN

orânduială ce cu priveghere săvârșire trebuinților hătrnănești de pe


afară din orașul Eșuluî, mai ales a căpităniilor de pe margine, și
pentru înfrănare făcătorilor de râie războinici, ce în toți anii să
arată prin țară, și nu puține jafuri și prădăciuni și ucideri de oa­
AL

meni fac. Dup socotința înalt Ex-voatră care fiind unită și cu a


Ex-sale domnului glavnoe comanduioșci a toată armie graf Cutu-
zov voinți s’au orânduit doi hatmani să fie unul șezetor aice în
TR

oraș, care să fie și răspunzătorio pentru toate de împotrivă întâm­


plări ce s’au urma aice și altul numindu-să călărețu, care să um­
ble pe afară de apurure cănd a cere trebuințe, și să fie răspunză-
EN

toriu asămine pentru toate din înpotrivă întâmplări ce s’ar întâmpla


afară în țară- (Va urma)
/C

Aici încheem zece ani de apariție. „Arhivele Basarabiei^ este


prima revistă îmemeeată după Unire, in Moldova răsăriteană, ca­
re și-a susținut existența necontenit timp de un deceniu. Este o
biruință pe care însă n o socotim deplină; de aceea continuăm !
SI

CONDUCĂTORII
IA

TIPOGRAFIA „TIPARUL MOLDOVENESC4 CHIȘINAU.


Str . Principele Nicolae Nr. 25
CU
R
RA
CUPRINSUL NUMERELOR 1—4 din 1938.

LIB
Pag
1. T. G. Bulat. Procesul moștenitorilor lui Matei Can­
tacuzino cu Divanul Moldovei la anul 1811. 1— 16
2. Const. N. Tomescu. Diferite știri din. Arhiva consi­

TY
liului Eparhial Chîșînău: R^criotul împăra­
tului Alexandru aentrti-4»fM4rea Moldoveniilor de'a
t rgCePnîîutrȚ~:Cufăgăduinte de îm b u nă^Ltijrea-seajrr
tei lor. Dorul după' ' MoldOva. CeTereă'mede 1 niceru-

SI
"hjJuipx-Rosăt pentru biserică. Epitrop zelos. O­
bolul mănăstirilor pentru un spital militar rusesc
in București. Epitrop buclucaș. Un preot zugrav.

R
Gramată mitropolitană de întărirea unui staroste
peste ciocli. Dascăli de limbi străine într-un sat.
Dăjdii bisericești. Desființarea schitului Peștera, țin.
VE
Orhei- Copii dornici de învățătură. Un ucenic al
starețului Paisie. Povățuire pentru slujba protopo-
pească. Călugări trecînd peste Prut. Necazuri în
dregătoria preuțească. Fiindcă noi numai limba
NI
moldovenească înțelegem... Moldovenii au hrănit
pe coloniștii nemți din Basarabia, ș. a) . . . 17— 64
3. T. G. Bulat. „Ungurenii" în Principatele românești 65— 68
U

4. Preotul ' Pavel Mihailovici. Starețul Paisie Velici-


covschi și erezia dela m-rea Poiana Voronei
din Moldova................................................. 69— 79
AL

5. T. G. Bulat. Fabrică de paste făinoase la Iași și


Galați la 1811...............................................
6. T. G. Bulat. O conspirație boerească contra mitro­
R

politului Ignatie grecul al Ungrovlahiei (1811)


7. Ioan Pelivan. Figuri basarabene din trecut (Matei
NT

Krupenschi, cel dintâi renegat e și delapida­


tor de banî)........................................................ 97 — 103
8. T, G. Bulat. Un privilegiu al Episcopiei de Rîmnic 104—105
9. L. T. Boga. Documente basarabene (pentru Perese-
CE

cina, Sămănanca, Teleșeu și Cobîlca j. Orhei 106 - 120


10. T. G. Bulat. Ocnele de sare din Moldova la 1810.
Birul Preoțimii din Valahia la 1811 . . . 121—128
11. Costantîn Teodorescu. Moldova și Basarabia
/

1807—1817. Averea nemișcătoare și popo-


rația județului S^or^oa..................................... 129—138
SI

12. T. G. Bulat. „Spițeri și doftori la Iași în 1811 . 139 — 142


13. Iosif Lepși, Clima Basarabiei în cuaternarul superior 143—152
IA

14. T. G. Bulat. încă ceva asupra hătmăniei la începu­


tul veacului al XIX........................................... 153 — 160
CU
R
RA
LIB
TY
SI
ER \
IV
UN

ABONAMENTUL , , ■ Anual Lei 200


AL
N TR
/ CE
SI
IA
CU

REDACȚIA ȘI AD-ȚIA CHIȘINĂU, BULEVARDUL CAROL 11,73-75


RY
lbcatoma
Mt»TECN DHIKNIT^
I AȘI

RA
19 JUfl. 1940

LIB
Y
IT
RS
VE
NI
U
AL
TR
EN
/C
SI
IA
CU