Exemple de Calcul Cladiri Zidarie P100 3 Din 2011

357
CONSTRUCII CU STRUCTURA DE ZIDRIE
Cuprins
Exemplul nr.1 - CLDIRE DE LOCUIT P+2E CU PEREI STRUCTURALI DIN

ZIDRIE NEARMAT I PLANEE DIN GRINZI METALICE I BOLIOARE
DE CRMID
1.1. DATE GENERALE
1.2. REZISTENELE ZIDRIEI
1.3. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CLDIRII I STRUCTURII
1.4. GREUTATEA DE PROIECTARE A NIVELULUI
1.5. CALCULUL FOREI SEISMICE STATIC ECHIVALENTE
1.6. CALCULUL FOREI SEISMICE I AL MOMENTULUI NCOVOIETOR (DE
RSTURNARE) LA BAZA GRUPURILOR DE PEREI Z1÷Z9
1.7.CALCULUL VALORII DE PROIECTARE A MOMENTULUI NCOVOIETOR
CAPABIL (MRD) LA BAZA PEREILOR TRANSVERSALI I LONGITUDINALI
1.8. CALCULUL REZISTENEI PEREILOR STRUCTURALI LA FOR TIETOARE
1.9 CALCULUL PEREILOR STRUCTURALI PENTRU ACIUNEA SEISMIC
PERPENDICULAR PE PLAN
1.10. ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC
1.11. LUCRRI DE INTERVENIE

ZIDRIE NEARMAT I PLANEE DIN BETON ARMAT
2.1. DATE GENERALE
2.2. CALCULUL ÎNCRCRILOR I FORELOR AXIALE PE PEREII
STRUCTURALI
2.3. FORE AXIALE PE PEREII STRUCTURALI
2.4. VERIFICAREA CONDIIILOR DE REGULARITATE
2.5. DETERMINAREA FOREI TIETOARE DE BAZ PENTRU ANSAMBLUL
CLDIRII.
2.6. VERIFICAREA PRELIMINAR A CAPACITII DE REZISTEN CU
METODOLOGIA DE NIVEL 1

3.1. DATE GENERALE
CLDIRII.
3.3. DISTRIBUIA FOREI TIETOARE DE BAZ PE ÎNLIMEA CLDIRII
3.4. DISTRIBUIA FOREI TIETOARE DE ETAJ ÎNTRE PEREII STRUCTURALI
358
3.7 ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC


4.1 DATE GENERALE
4.2. RECALCULAREA POZIIEI CENTRULUI DE RIGIDITATE
4.3. RIGIDITATEA LA TORSIUNE
4.4 RAZELE DE GIRAIE LA TORSIUNE
Exemplul nr. 5 - CLDIRE DE LOCUIT P+2E CU PEREI STRUCTURALI DIN

ZIDRIE CONFINAT I PLANEE DIN BETON ARMAT
5.1. DATE GENERALE
5.2. DATE PRIVIND PROIECTAREA SEISMIC INIIAL A CLDIRILOR
5.3. FORA SEISMIC DE PROIECTARE CONFORM P 100-81
5.4. ÎNCADRAREA SISTEMULUI STRUCTURAL
5.5. PREVEDERILE NORMATIVULUI P 2-85
5.6. CALCUL ÎNCRCRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA SEISMIC
5.7. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE DE COMPRESIUNE PE GRUPURI DE
PEREI (ZONE)
5.8. CALCULUL FORELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREII
STRUCTURALI
5.9. METODOLOGII DE EVALUARE
5.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECIONALE DE PROIECTARE
(NECESARE) ÎN PEREII STRUCTURALI
5.11. CALCULUL INDICATORULUI R3
5.12. ÎNCADRAREA CLDIRII ÎN CLASE DE RISC
5.13. PROPUNEREA LUCRRILOR DE CONSOLIDARE

6.1. DATE GENERALE
6.3. FORA SEISMIC DE PROIECTARE CONFORM P 100 -81
6.6. CALCUL ÎNCRCRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA SEISMIC
STRUCTURALI
STRUCTURALI
359

6.11. CALCULUL INDUCATORULUI R3
360

ZIDRIE NEARMAT I PLANEE DIN GRINZI METALICE I BOLIOARE
DE CRMID
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de evaluare pentru cldiri cu planee fr

rigiditate în plan orizontal
1.1. DATE GENERALE

x Amplasament: Bucureti
x Anul construciei: aprox.1900
x Funciune: cldire de locuit
x Structura: identic la toate nivelurile
x Perei structurali din zidrie simpl nearmat. Crmid plin i mortar de var
x Planee din grinzi metalice i bolioare de crmid fr suprabetonare (cu rigiditate
nesemnificativ n plan orizontal)
x Înlimea nivelului: Hniv = 3.60 m
x Înlimea totala cldirii: Htot = 10.80 m
x Grosimea pereilor: t = 42 cm la toate nivelurile
x Starea actual: în exploatare, complet finisat. Nu sunt vizibile deteriorri/degradri
din cauze seismice i/sau neseismice
x Nu exist planurile iniiale ale cldirii i nici informaii privind comportarea cldirii la
cutremurele din secolul XX
x S-a efectuat un releveu de arhitectur al cldirii (figura 1.1).
Figura 1-1. Releveul nivelului curent

Not. În figura 1.1. au fost notate cu “Z” grupurile de perei care conlucreaz pentru preluarea ncrcrilor
verticale i orizontale.

x Cldirea fiind în exploatare nu a fost posibil s se efectueze:
- decopertri pentru identificarea unor eventuale deteriorri anterioare
- teste asupra materialelor.
x Având în vedere nivelul de inspectare i testare limitat s-a considerat:
- Nivel de cunoatere: KL.1. - cunoatere limitat
- Factor de încredere: CF = 1.35
361
x Pentru verificrile analitice rezistenele zidriei au fost luate prin raportare la

rezultatele încercrilor pe construcii similare i prin confruntare cu datele existente în
literatur (conf. P 100-3/2008, D.3.4.1.3.1.):
- rezistena medie a zidriei la compresiune: fm = 3.0 N/mm2 300 tone/m2
- rezistena caracteristic iniial la forfecare (lunecare în rostul de aezare)
fvk0 = 0.045 N/mm2 4.5 tone/m2
- rezistena unitar de proiectare la lunecare în rost orizontal (conf. Comentarii –
Anexa D)
fvm 1.33fvk 1.33൫fvk0 +0.7d ൯
fvd = = =
M CF M CF M CF
x Coeficientul parial de siguran pentru zidrie M = 3.0

Cu valorile de mai sus, rezistenele de proiectare au rezultat:
x rezistena de proiectare la compresiune:
fm 3.00
fd 2.22 N / mm 2 { 222tone / m 2
CF 1.35
x rezistena de proiectare la forfecare în N/mm2

1.33ሺ0.045+0.7d ሻ
fvd = =0.0148+0.23d
3.0×1.35
x rezistena de proiectare la forfecare (rupere în scar)
0.04 f m 0.04 u 3.00
f td 0.0296 N / mm2
J M CF 3.0 u 1.35
1.3. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CLDIRII I STRUCTURII

x Aria nivelului: Aniv = 121.18 m2
x Aria planeelor pe nivel: Apl,niv = 95.70 m2
x Aria zidriei în plan pe nivel (s-au sczut parapeii): Azid,niv = 16.83 m2
x Volumul zidriei pe nivel: Vzid,niv = 75.146 m3
1.4. GREUTATEA DE PROIECTARE A NIVELULUI

x Greutatea volumetric a zidriei: zid = 1.800 tone/m3
x Greutatea zidriei pe nivel: Gzid,niv = 1.8 × 75.146 = 135.2 tone
x Greutatea unitar a planeelor peste parter (nivel 1) i peste etajul I (nivel 2):
- bolisoare de crmid 200 kg/m2
- profile IPN 25 kg/m2
- tavan 50 kg/m2
- umplutur 8 cm moloz (medie) 100 kg/m2
- pardoseala (grinzioare i podin) 50 kg/m2
- perei despritori uori 120 kg/m2
- încrcare util 0.30 × 150 = 45 kg/m2
Total 590 kg/m2
x Greutatea unitar a planeului peste etajul II (nivel 3)
362
- planeu + arpant + învelitoare (estimat): 790 kg/m2

x Greutatea de proiectare a planeelor:
- planeu peste nivelul 1 i peste nivelul 2 Gpl,1 Gpl,2 = 56.5 tone
- planeu peste nivelul 3 Gpl,3 = 75.6 tone
Figura 1-2 Calculul greutii nivelurilor pentru calculul forei seismice echivalente
x Greutatea nivelurilor pentru calculul forei seismice echivalente:
- G1 = 0.5 × (Gzid,1 + Gzid,2) + Gpl,1 = 135.2 + 56.5 = 191.7 tone
- G2 = 0.5 × (Gzid,2 + Gzid,3) + Gpl,2 = 135.2 + 56.5 = 191.7 tone
- G3 = 0.5 × Gzid,3 + Gpl,3 = 0.5 × 135.2 + 75.6 = 143.2 tone
x Greutatea total a cldirii pentru calculul forei seismice echivalente:
- Gtot = G1 + G2 + G3 = 2 × 191.7 +143.2 = 526.6 tone
1.5. CALCULUL FOREI SEISMICE STATIC ECHIVALENTE

x Factorul de importan (cldire de locuit): I = 1.00
x Acceleraia terenului pentru proiectare (Bucureti): ag = 0.24g
x Valoarea spectrului elastic: 0 = 2.75
x Factorul de reducere pentru cldiri cu nniv>2: O = 0.85
x Factorul de reducere pentru amortizare: K = 0.88
x Factorul de comportare (zidrie nearmat): q = 1.5
x Coeficientul seismic (aplicat la greutatea cldirii pentru gruparea seismic):
J I a g E 0 OK 1.0 u 0.24 u 2.75 u 0.85 u 0.88
c 0.329
q 1.5
x Fora seismic total (fora tietoare de baz):
Fb = c × Gtot = 0.329 × 526.6 = 173.3 tone
x Distribuia forei seismice pe nlimea cldirii se face cu relaia:

Gi zi
Fi F
¦ Gi zi b
unde zi este cota planeului "i" peste seciunea de ncastrare.
Din calcule au rezultat valorile:
x F3 = 74.1 tone
x F2 = 66.1 tone
x F1 = 33.1 tone
363
Înlimea echivalent a forei tietoare pentru calculul momentului de rsturnare:
H ech
¦Fz i i 74.1 u 10.8 66.1 u 7.20 33.1 u 3.6
8.05 m
Fb 173.3
Încrcarea vertical de proiectare pe grupurile de perei s-a stabilit ca sum a ncrcrii
provenite din greutatea proprie a pereilor i din ncrcrile aduse de planee.
Figura 1-3 Distribuia ncrcrilor din planee pe pereii structurali
1.6. CALCULUL FOREI SEISMICE I AL MOMENTULUI NCOVOIETOR

(DE RSTURNARE) LA BAZA GRUPURILOR DE PEREI Z1÷Z9
Valorile rezultate din calcul sunt date n tabelul 1.1.

Tabelul 1.1
Gzid Apl Gpl Gpl Gtotal Gtotal
NRd d
nivel nivel nivel nivel nivel nivel Azid Fb Mb
Elem. baz baz
1,2,3 1,2,3 1,2 3 1,2 3
tone m2 tone tone tone tone tone m2 t/m2 tone tm
Z1 9.551 5.715 3.372 4.515 12.923 9.291 39.912 1.191 33.51 11.6 93.4
Z2 13.852 9.728 5.740 7.686 19.592 14.612 60.722 1.854 32.75 17.7 142.5
Z3 3.947 --- --- --- 3.947 1.974 11.841 0.357 33.17 3.2 25.8
Z4 18.298 19.253 11.359 15.21 29.657 24.359 92.822 2.432 38.17 27.5 221.4
Z5 14.216 11.635 6.863 9.189 21.079 16.297 65.563 1.802 36.38 19.2 154.6
Z6+Z7 17.142 16.203 9.560 12.801 26.702 21.372 83.347 2.169 38.43 24.6 198.0
Z8 16.778 10.686 6.305 8.442 23.083 16.831 71.386 2.222 32.13 20.7 166.6
Z9 12.478 6.278 3.704 4.960 16.182 11.199 49.802 1.558 31.97 14.3 115.1
1.7.CALCULUL VALORII DE PROIECTARE A MOMENTULUI

NCOVOIETOR CAPABIL (MRD) LA BAZA PEREILOR TRANSVERSALI I
LONGITUDINALI
Calculul s-a fcut, pentru ambele direcii principale (T i L), cu relaia (D.5) din codul P 100-
3/2008 scris sub forma:
( 1 1.15X d )
M Rd N d lw
2
Fora tietoare (Vf1) corespunztoare atingerii valorii MRd s-a calculat cu relaia:
364
M Rd
Vf 1
H ech
Valorile sunt date n tabelele 1.2a i 1.2b.
Transversal
Tabelul 1.2a
d lwT NdT MRdT Vf1T
Elem. d=d/fd 1-1.15d
t/m2 m tone tm tone
Z1T 33.51 0.151 0.826 1.92 27.0 21.4 2.65
Z2T 32.75 0.148 0.830 3.50 48.1 69.9 8.68
Z3T 33.17 0.149 0.829 --- --- --- ---
Z4T 38.17 0.172 0.802 3.96 63.5 100.8 12.52
Z5T 36.38 0.164 0.811 2.46 37.6 37.5 4.65
Z6T&Z7T 38.43 0.173 0.801 2.46 39.7 39.1 4.85
Z8T 32.13 0.145 0.833 3.50 47.2 68.8 8.55
Z9T 31.97 0.144 0.834 1.92 25.8 20.7 2.56
Longitudinal
Tabelul 1.2b
d lwL NdL MRdL Vf1L
Element d=d/fd 1-1.15d
t/m2 m tone tm tone
Z1L 33.51 0.151 0.826 1.335 18.8 10.4 1.29
Z2L 32.75 0.148 0.830 1.335 18.4 10.2 1.27
Z3L 33.17 0.149 0.829 0.85 11.8 4.1 0.52
Z4L 38.17 0.172 0.802 2×1.335 2×21.4 2×11.5 2×1.42
Z5L 36.38 0.164 0.811 2×1.335 2×20.4 2×11.0 2×1.37
Z6L&Z7L 38.43 0.173 0.801 3.125 50.4 63.1 7.84
Z8L 32.13 0.145 0.833 2.21 29.8 27.4 3.41
Z9L 31.97 0.144 0.834 2.21 29.7 27.4 3.40
1.8. CALCULUL REZISTENEI PEREILOR STRUCTURALI LA FOR

TIETOARE
Pentru dezvoltarea calculului a se vedea i Comentarii – Anexa D privind propunerea de
modificarea a codului P 100-3/2008. Calculul s-a fcut cu relaia (D.6).
Valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere prin lunecare în rost orizontal s-a calculat
cu relaia (D.7- a se vedea Comentarii – Anexa D) având n vedere caracterul reversibil al
aciunii seismice.
Lungimea zonei comprimate (lc) s-a calculat cu relaia (D.7a). iar lungimea zonei pe care este
activ aderena (lad) s-a calculat cu relaia (D.7b).
Rezultatele sunt date n tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Elem. NdT lc lw lad Vf21 NdL lc lw lad Vf21
tone m m m tone tone m m m tone
Z1 27.0 0.686 1.92 0.00 6.21 18.8 0.464 1.335 0.00 4.32
Z2 47.9 1.182 3.50 0.00 11.02 18.3 0.451 1.335 0.00 4.21
Z3 --- --- --- --- --- 11.8 0.291 0.85 0.00 2.71
Z4 63.5 1.566 3.96 0.00 14.61 2×21.4 0.528 2×1.335 0.00 2×4.92
Z5 37.6 0.927 2.46 0.00 8.65 2×20.4 0.503 2×1.335 0.00 2×4.69
Z6&Z7 39.7 0.979 2.46 0.00 9.13 50.4 1.243 3.125 0.00 11.59
Z8 47.2 1.164 3.50 0.00 10.86 29.8 0.735 2.21 0.00 6.85
Z9 25.8 0.636 1.92 0.00 5.93 29.7 0.733 2.21 0.00 6.83
365
Din tabelul 1.3 se observ c lad 0 pentru toi pereii structurali de pe ambele direcii.
Prin urmare valoarea Vf21 a rezultat din relaia simplificat (D.7c):
0.93 0.93
V f 21 N Nd 0.23 N d
J M CF d 3.00 u 1.35
Valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere prin fisurare diagonal s-a calculat cu
relaia (D.8). Valorile rezultate sunt date n tabelul 1.4.
Tabelul 1.4
d ࣌ࢊ
Elem ඨ૚ ൅ AwT Vf22 AwL Vf22
tone/m2 ࢌ࢚ࢊ m2 tone m2 tone
Z1 33.51 3.510 0.806 5.58 0.561 3.89
Z2 32.57 3.465 1.470 10.05 0.561 3.84
Z3 33.17 3.494 --- --- 0.357 2.46
Z4 38.17 3.728 1.663 12.23 2×0.561 2×4.13
Z5 36.38 3.646 1.033 7.43 2×0.561 2×4.04
Z6&Z7 38.43 3.739 1.033 7.62 1.313 9.69
Z8 32.13 3.443 1.470 9.99 0.928 6.28
Z9 31.97 3.435 0.806 5.46 0.928 6.29
Cu valorile din tabelele 1.3 i 1.4 s-au determinat forele tietoare capabile i modul de rupere
"ductil " (D) sau "fragil" (F) (tabelul 1.5). Valorile de proiectare sunt date în casetele poate.
Tabelul 1.5
Vf1 Vf21 Vf22 Vf1 Vf21 Vf22
Elem. Rupere Rupere
tone tone tone tone tone tone
Z1 2.65 6.21 5.58 D 1.29 3.25 3.89 D
Z2 8.68 11.02 10.05 D 1.27 3.17 3.84 D
Z3 --- --- --- --- 0.52 2.04 2.46 D
Z4 12.52 14.61 12.23 F 2×1.42 2×3.70 2×4.13 D
Z5 4.65 8.65 7.43 D 2×1.37 2×3.53 2×4.04 D
Z6&Z7 4.85 9.13 7.62 D 7.84 8.72 9.69 D
Z8 8.55 10.86 9.99 D 3.41 5.15 6.28 D
Z9 2.56 5.93 5.46 D 3.40 5.14 6.29 D
Verificarea siguranei pentru fiecare perete (pe ambele direcii) s-a fcut cu relaia (D.14).
Valorile indicatorului R3i sunt date n tabelul 1.6 în care sunt poate valorile R3i 0.30 care
se iau în considerare pentru calculul indicatorului R3 cu relaia (D.15).
Tabelul 1.6
Fora TRANSVERSAL LONGITUDINAL
de proiectare Fora Fora
Element
Fbi capabil R3i capabil R3i
tone tone tone
Z1 11.6 2.65 0.228 1.29 0.111
Z2 17.7 8.29 0.468 1.27 0.071
Z3 3.2 --- --- 0.52 0.163
Z4 27.5 10.99 0.400 2.84 0.103
Z5 19.2 4.65 0.242 2.74 0.143
Z6&Z7 24.6 4.85 0.197 7.84 0.319
Z8 20.7 8.17 0.395 3.41 0.165
Z9 14.3 2.56 0.179 3.40 0.238
= 47.01 tone = 23.6 tone
366
Indicatorul R3 pentru ansamblul structurii calculat cu relaia (D.15) în care se introduc numai
elementele care au R31 0.3 (casetele poate din tabelul 1.6) are valoarea:
8.29+10.99+8.17
R3 = =0.158
173.3

1.9 CALCULUL PEREILOR STRUCTURALI PENTRU ACIUNEA SEISMIC
PERPENDICULAR PE PLAN
În absena sondajelor pentru determinarea condiiilor de fixare la nivelul planeelor pentru
pereii paraleli cu profilele IPN (axele A÷D) nu se poate stabili cu exactitate nivelul
solicitrilor produse de aciunea seismic perpendicular pe planul acestora.
Având n vedere c soluia de consolidare (a se vedea 1.11) prevede suprabetonarea
planeului existent i deci posibilitatea ancorrii pereilor respectivi la nivelul planeelor
(reazeme simple), s-a efectuat verificarea peretelui de la nivelul 3 (etajul II) de pe axul A
ntre axele 1 i 2 pentru aciunea perpendicular pe plan.
(a) (b)
Figura 1-4. Schema de calcul pentru aciunea perpendicular pe planul peretelui
Încrcarea seismic normal pe planul peretelui se calculeaz conform P 100-1/2006, formula
(10.1) i P 100-3/2008, D.3.4.2. (3):
ag J w E w K z
fw( z ) gw
g qw
luând valorile:
x qw = 1.5
x w = 2.0 (element fixat pe dou laturi)
x w = 1.0
z
x Kz 1 2
H
x acceleraia seismic este ag = 0.24g
x greutatea peretelui este gw = 0.42 × 1.800 = 0.756 tone/m2
Coeficientul Kz s++a calculeaz pentru pereii fixai sus i jos, cu relaia:
zinf z sup
z z med
2
367
unde "zinf" este cota de rezemare (z = 7.20 m) iar "zsup H" este cota acoperiului
(H = 10.80 m).
Rezult zmed = 9.00 m i Kz = 2.66.
Cu aceste valori ncrcarea seismic pe perete este fw = 0.644 tone/m2. Având n vedere
zonele aferente montantului ntre ferestre ncrcarea perpendicular pe perete este artat n
figura 1-4(b).
Momentul ncovoietor maxim (la mijlocul nlimii spaletului) este Mmax = 1.21 tm.
Modul de rezisten al spaletului n seciunea de moment maxim este:
85 u 42 2
Ww 24990 cm 3
6
Fora axial de compresiune n elementul Z3 la ultimul nivel este N3 = 0.5 × 3.947 = 1.975
tone.
Adâncimea zonei comprimate se calculeaz cu relaia:
1.15 u N 3 1.15 u 1975
xc 2.47cm
bf d 85 u 2.19
Momentul capabil perpendicular pe plan MRd! este deci:
MRd = 0.5 × (42.0 - 2.47) × 1975 39000 kgcm 0.39 tm
Indicatorul de siguran este:
M RdT 0.39
R3T 0.322 0.35
M maxT 1.21
1.10. ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC

Din punct de vedere calitativ cldirea expertizat prezint deficiene importante concretizate
prin:
x nlimi de etaj prea mari pentru cldiri din zidrie simpl
x absena planeelor rigide plan orizontal
x pereii structurali paraleli cu grinzile planseelor (axele A÷D) nu sunt ancorai.
Valorile indicatorilor R3 calculate pentru pereii structurali de pe direcia transversal sunt n
mare majoritate mai mici de 0.30 i indicatorul R3 pentru ansamblul cldirii calculat cu relaia
(D.15) este R3 =0.158. Pentru direcia longitudinal toi montanii au indicatorii R3i <0.3
astfel încât indicatorul R3 nu poate fi calculat cu relaia (D.15).
Dac se face ipoteza, optimist, a conlucrrii tuturor montanilor în stadiile avansate de
solicitare rezult indicatorii:
x transversal R3,max = 0.271
x longitudinal R3,max = 0.136
În consecin, cldirea expertizat se ncadreaz n clasa I de risc seismic.
368

Având n vedere nivelul foarte redus de siguran exprimat prin indicatorul R3 se propun
urmtoarele lucrri de consolidare:
x suprabetonarea planeelor cu o plac de beton monolit cu grosime de 6 cm armat cu
o plas de oel ductil #6/150 mm
x ancorarea pereilor de plcile de beton armat nou create
x solidarizarea profilelor IPN la faa inferioar prin sudarea unor diagonale din oel
beton
x consolidarea pereilor structurali de zidrie prin placarea acestora, ctre interior, cu
perei din beton armat cu grosime de 12 cm executai prin torcretare.
1.11.1. Reevaluarea greutii proprii a cldirii
Deoarece msurile de consolidare propuse sporesc n mod semnificativ greutatea permanent

a cldirii este necesar reevaluarea acesteia.
x Greutatea suprabetonrii este de 0.06 × 2500 = 150 kg/m2 planeu
x Greutile unitare de proiectare ale planeelor devin:
- planeele peste nivelurile 1 i 2: gpl1 = gpl2 = 590 + 150 = 740 kg/m2
- planeul peste nivelul 3: gpl3 = 790 + 150 = 940 kg/m2
x Greutile totale ale planeelor devin:
- Gpl1 = Gpl2 = 70.9 tone
- Gpl3 = 90.0 tone
x Greutatea placrii cu beton este de gplacare = 0.12 × 2500 = 300 kg/m2perete. Adugând
aceast greutate la greutatea zidriei gzid = 0.42 × 1800 = 756 kg/m2 rezult greutatea
zidriei consolidate gzid,cons = 1056 kg/m2 perete. Pentru calculul greutii zidriei
consolidate valorile din tabelul 1.1 se vor multiplica cu factorul cgcons = 1056/756
1.40.
x Rezult greutatea zidriei pe nivel Gzid,cons = 1.4 × 135.2 = 189.3 tone/nivel
x Greutile supuse aciunii seismice, dup consolidare, sunt:
- G1,cons = G2,cons = 70.9 + 189.3 = 260.2 tone
- G3,cons = 90.0 + 0.5 × 189.3 = 184.7 tone
- Gtot,cons = 2 × 260.2 + 184.7 = 705.1 tone
1.11.2. Recalcularea forei seismice statice echivalente
Factorul de comportare se va lua q = 2.25 conform prevederilor din codul P 100-1/2006.

Coeficientul seismic (aplicat la greutatea cldirii pentru gruparea seismic):
J I a g E 0 OK 1.0 u 0.24 u 2.75 u 0.85 u 0.88
c 0.219
q 2.25
Fora seismic total (fora tietoare de baz) dup consolidare:
Fb,cons = c × Gtot,cons = 0.219 × 705.1 = 154.7 tone
Distribuia forei seismice pe nlimea cldirii se face cu relaia:
369
Gi zi
Fi F
¦ Gi zi b
unde zi este cota planeului "i" peste seciunea de ncastrare.
x F3,cons = 66.2 tone
Valoarea total a forei seismice de proiectare static echivalente pentru cldirea consolidat
este 89% din fora static echivalent calculat pentru cldirea neconsolidat. Diferena
provine în special din adoptarea unei valori mai mari pentru factorul q (q = 2.25 în loc de
1.5).
1.11.3. Caracteristicile geometrice ale pereilor structurali consolidai
Pentru calculul forei tietoare de baz i pentru distribuia forelor seismice în pereii
consolidai se ia n considerare grosimea transformat a pereilor de zidrie placai cu beton
armat. Transformarea se face n funcie de raportul modulelor de elasticitate ale celor dou
materiale.
Grosimea peretelui echivalent de zidrie se determin cu relaia:
‫ܧ‬௕
‫ݐ‬௘௖௛ǡ௭ ൌ ‫ݐ‬ ൅ ‫ݐ‬௭௜ௗ
‫ܧ‬௭௜ௗ ௕௘௧௢௡
Placarea se execut cu beton C16/20 pentru care Eb = 27000 N/mm2
Modulul de elasticitate al zidriei Ez = 1000 fk = 1000 × fm/1.3 2310 N/mm2
Grosimea echivalent (de calcul) a peretelui de zidrie este:
27000
t ech ,z u 12 42 # 182.0 cm
2310
În continuare calculul eforturilor secionale n structura consolidat se conduce ca n
EXEMPLUL NR.3 având în vedere c, prin suprabetonarea prevzut i prin solidarizarea
grinzilor cu diagonale de oel, planeele pot fi considerate rigide în plan orizontal.
1.11.4. Calculul rezistenei pereilor placai cu beton armat
Pentru calculul rezistenei pereilor placai cu beton se neglijeaz capacitatea de rezisten a

zidriei i a betonului (art.F.5.3.1.1.2.) i fora tietoare capabil este asigurat numai de
rezistena oelului.
Pentru detalierea etapelor calculului a se vedea EXEMPLUL NR 3.
1.11.5. Detalierea lucrrilor de intervenie
Proiectarea de detaliu a lucrrilor de intervenie se face numai dup decopertarea complet a

structurii pentru evidentierea eventualelor deficiene ascunse de tencuieli.
Pentru detalierea lucrrilor de intervenie se folosesc prevederile generale i de detaliu ale
Anexei F5 la codul P 100-3/2008, dup cum urmeaz:
- Suprabetonarea planeelor cu o plac de beton monolit cu grosime de 6 cm armat cu
o plas de oel ductil #6/150 mm (Art. F.5.6.1.3.1. din P 100-3/2008)
370
- Ancorarea pereilor consolidai de plcile de beton armat nou create

- Legtura stratului de placare din beton armat de stratul de suprabetonare al planeului
se realizeaz prin continuitatea armturilor.
- Solidarizarea profilelor IPN la faa inferioar prin sudarea unor diagonale din oel
beton (Art.F.5.6.2.1.3.2. din P 100-3/2008 i Figura F5.51)
- Consolidarea pereilor structurali de zidrie prin placarea acestora, ctre interior, cu
perei din beton armat cu grosime de 12 cm executai prin torcretare (Art.F.5.6.1.1.1.
din P 100-3/2008).
Înainte de placare:
A. Se reface continuitatea aparent a zidriei prin injectare (Art. F.5.5.3. din P 100-
3/2008)
B. Se execut, dac este necesar, lucrri pentru asigurarea conlucrrii între
pereii de pe direciile principale ale cldirii (Art.F.5.6.2.1.1. din P 100-3/2008).
Exemplul nr.2 - CLADIRE DE LOCUIT P+2E CU PERETI STRUCTURALI DIN

ZIDARIE NEARMATA SI PLANSEE DIN BETON ARMAT
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 1
2.1. DATE GENERALE

x Amplasament: zona seismic: ag = 0.12g
x Anul construciei: 1925
x Funciune: cldire de locuit
x Structura: identic la toate nivelurile
x Perei structurali din zidrie simpl nearmat
x Planee din beton armat monolit rezemate pe perei (fr centuri)
x Buiandrugii nu constitue grinzi de cuplare
x Grosimea pereilor (fr tencuial): t = 42 cm la pereii exteriori i t = 28 cm la pereii
interiori (toate nivelurile)
x Starea actual: în exploatare, complet finisat. Nu sunt vizibile deteriorri/degradri
din cauze seismice i/sau neseismice
x Nu exist planurile iniiale ale cldirii i nici informaii privind comportarea cldirii la
cutremurele din secolul XX.
x S-a ntocmit un releveu de arhitectur al cldirii (figura 2.1) i s-au efectuat
investigaii limitate in situ pentru determinarea proprietilor materialelor.
371
Figura 2-1. Planul nivelului curent
2.2. CALCULUL ÎNCRCRILOR I FORELOR AXIALE PE PEREII

STRUCTURALI
2.2.1.Date generale
x Aria construit pe nivel: 10.56 x 10.56 = 111.5 m2
x Aria util (aria planeului) pe nivel: (5.72+3.72) x (4.22 + 5.22) = 89.1 m2
x Înlimea nivelurilor het = 3.30 m
x Înlimea total a cldirii: P + 2E Htot = 9.90 m.
2.2.2. Date referitoare la zidrie:

x Elemente pline din argil ars (zid=1.80 t/m3) cu dimensiunile 67 × 130 ×270 mm
x Rezistena medie la compresiune a elementelor 7.5 N/mm2 (75 daN/cm2)
x Mortar var-ciment M2.5 (25 daN/cm2)
x Tencuial pe ambele fee 2 cm greutate total 2 x 0.02 x 2.0 = 0.08 t/m2 perete
x Greutate perete tencuit pe m2 perete
- perete t = 28 cm gz = 0.28 ×1.80 + 0.080 # 0.58 t/m
2
- perete t = 42 cm gz = 0.42 ×1.80 + 0.080 # 0.84 t/m

2
2.2.3. Greutate total din planeu în gruparea seismic

x Greutate permanent:
- placa b.a. - 15 cm 0.375 t/m2
- tencuiala 2 cm 0.040 t/m2
- pardoseala + ap 0.140 t/m2
- pereti despritori 0.125 t/m2
Total 0.680 t/m2
x Încrcare de exploatare:
- locuine 0.30 × 0.150 t/m2
x Încrcare total
372
- 1.00 x 0.680 + 0.3 x 0.150 = 0.725 t/m2

x Greutate total planee/nivel
- 89.1 × 0.725 # 64.6 tone/nivel
2.2.4. Greutatea proprie a zidriei pe nivel

x Zidrie cu grosime t = 42 cm
Ax 1 10.56 × 3.30 - 2.50 × 1.80 - 2.00 × 1.80 = 26.75 m2
Ax 3 10.56 × 3.30 - 2 × 1.50 × 1.50 = 30.35 m2
Ax A (5.72 + 3.72) × 3.30 - 1.50 × 1.50 - 1.00 × 1.50 = 27.40 m2
Ax C (5.72 + 3.72) × 3.30 - 2.00 × 1.50 - 1.50 × 1.50 = 25.90 m2
Total 110.40 m2
x Zidrie cu grosime t = 28 cm
Ax 2 10.56 × 3.30 - 1.02 × 2.10 - 1.52 × 2.40 = 29.1 m2
Ax B (5.72 + 3.72) × 3.30 - 1.52 × 2.40 - 1.02 × 2.10 = 25.40 m2
Total 54.50 m2
x Greutate total pe nivel
Gz = 110.40 × 0.84 + 54.50 × 0.58 # 124.0 tone
2.2.5. Greutate total supus aciunii seismice

x Greutate pe nivel: Gniv = 124.0 + 64.6 = 188.6 tone/nivel
x Greutate echivalent (uniform distribuit) gniv = 188.6/ 10.56 × 10.56 = 1.69 tone/m2
x Greutate total a cldirii Gtot = 3 × Gniv # 566 tone.
2.3. FORE AXIALE PE PEREII STRUCTURALI
2.3.1. Încrcarea vertical din planee pe pereii structurali

Planeele alctuite din plci de beton armat transmit încrcrile pe dou direcii, indiferent de
tehnologia de realizare (monolit, prefabricat din panouri mari, mixt- predale cu
suprabetonare). Asupra pereilor se transmit efectele încrcrilor aplicate pe poriunile de
plac aferente, determinate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile plcilor (l1 d l2).
Încrcrile se consider uniform distribuite pe lungimea peretelui respectiv i se determin cu
relaiile cunoscute:
qtot l1 § l ·
p1 p2 p1 ¨¨ 2 1 ¸¸
4 © l2 ¹
unde l1 este lungimea laturii mici a panoului de plac.
Încrcarea total pe perete s-a obinut prin înmulirea încrcrii p1 sau p2 cu lungimea
spaletului respectiv, la care, în cazul pereilor cu goluri de ui i/sau ferestre, s-a adaugat câte
½ din limea golurilor care mrginesc spaletul.
373
(a) (b)
Figura 2-2. Încrcri din planee
2.3.2. Fore axiale i eforturi unitare de compresiune n perei pe nivel

Tabelul 2.1
Azid Gzid Gplanee Ncalcul
0
Zona (axe)
m2 tone tone tone tone/m2
Z1 (1&A) 2.16 16.95 10.95 27.90 12.9
Z2 (1 &B) 1.43 12.75 8.10 20.85 14.6
Z3 (1&C) 1.74 14.25 5.00 19.25 11.1
Z4 (2&A) 1.43 11.75 6.25 18.00 12.6
Z5 (2&B) 2.30 17.20 17.80 35.00 15.2
Z6 (2&C) 1.78 15.00 7.60 22.60 12.7
Z7 (3&A) 1.53 12.00 3.50 15.50 10.1
Z8 (3&B) 1.85 14.95 6.30 21.25 11.5
Z9 (3&C) 1.11 9.60 2.65 12.25 11.0
6 15.33 124.45 68.15 192.60 12.6
Azid este aria de zidrie în elevaie. Greutatea zidriei s-a determinat înmulind Azid cu
greutatea peretelui pe 1 m2.
A rezultat încrcarea total de referin pe nivel:
qetaj = Ncalcul / 10.56 × 10.56 = 1.727 tone/m2
(valoarea poate fi considerat reprezentativ pentru aceast clas de cldiri).
2.3.3.Fore axiale i eforturi unitare de compresiune la baza pereilor structurali (cota ±

0.00)
Tabelul 2.2
Azid Ncalcul
0(mediu)
Zona
m2 tone tone/m2
Z1 2.16 83.70 38.8
Z2 1.43 62.60 43.8
Z3 1.74 57.80 33.2
Z4 1.43 54.00 37.8
Z5 2.30 105.00 45.7
Z6 1.78 67.80 38.1
Z7 1.53 46.50 30.4
Z8 1.85 63.80 34.5
Z9 1.11 36.80 33.2
6 15.33 578.0 37.7
374
2.4. VERIFICAREA CONDIIILOR DE REGULARITATE

Verificarea condiiilor (4.1a) i (4.1b) din codul P 100-1/2006:
x Centrul de greutate al maselor se afl în centrul geometric al planeului i are
coordonatele xG = 5.28 m i yg = 5.28 m fa de originea sistemului de axe de
referin.
x Centrul de rigiditate al nivelului este "centrul de greutate" al rigiditilor pereilor
structurali ai unui nivel. Poziia acestuia, este definit prin coordonatele (xCR,yCR)
în raport cu sistemul de axe de referin (O,X,Y) i se obine folosind rigiditatea
geometric a pereilor (Kgxi i Kgyi) cu relaiile:
ny nx
¦x K
i 1
i gyi ¦ yi K gxi
i 1
xCR yCR
K gy K gx
unde
x xi sunt coordonatele centrelor de greutate ale seciunilor orizontale ale pereilor
paraleli cu axa "y";
x yi sunt coordonatele centrelor de greutate ale seciunilor orizontale ale pereilor
paraleli cu axa "x".
Figura 2-3. Notaii pentru calculul poziiei centrului de rigiditate
Pereii structurali paraleli cu cele dou direcii principale sunt artai în figura 2.4.
Figura 2-4 Perei activi transversal (T) i longitudinal (L)

375
Având în vedere c toi pereii unui nivel sunt executai cu acelai tip de zidrie (cu acelai
modul de elasticitate) pentru calculul caracteristicilor de rigiditate ale cldirii se va folosi
rigiditatea geometric a pereilor (Kg) definit prin relaia:
Kg >
t O p 3 O2p @1
în metri
het
unde Op
lw
Calculul valorilor xCR i yCR este sistematizat în tabelele 2.3a i 2.3b.
Transversal (pereii paraleli cu axa OY)
Tabelul 2.3a
t lw Az KgMu102 xi xiKgMu102
Elem. p
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
T1 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
T2 0.42 2.50 1.050 1.320 6.680 0.28 1.870
T3 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
T4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 6.28 14.745
T5 0.28 3.98 1.114 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 0.638 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 0.957 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 1.470 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 10.28 36.216
6 7.968 49.5 311.6
Rezult:
x densitatea pereilor structurali:
ptr % = 7.968/10.56×10.56 = 7.1 %
x poziia centrului de rigiditate fa de originea sistemului de axe:
xCR = 3.116/0.495 =6.29 m
x excentricitatea centrului de rigiditate:
e0x = xCG - xCR = 6.29 - 5.28 = 1.01 m
x excentricitatea relativ a centrului de rigiditate:
e0x/Lx = 0.908/ 10.56 = 0.085 < 0.10
Longitudinal (pereii paraleli cu axa OX)

Tabelul 2.3b
t lw Az KgMu102 yi yiKgMu102
Elem. p
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
L1 0.42 3.78 1.587 0.873 12.789 0.28 3.580
L2 0.42 2.50 1.020 1.320 6.710 0.28 1.878
L3 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
L4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 5.78 13.571
L5 0.28 4.50 1.260 0.733 10.802 5.78 62.435
L6 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 5.78 13.571
L7 0.42 2.78 1.167 1.187 8.027 10.28 82.517
L8 0.42 3.00 1.260 1.100 9.069 10.28 93.229
L9 0.42 1.28 0.537 2.578 1.688 10.28 17.352
6 8.574 57.3 289.1
376
Rezult:
x densitatea pereilor longitudinali:
plong% = 8.574/10.56 × 10.56 # 7.70%
x poziia centrului de rigiditate:
yCR = 2.891/0.573=5.045 m
e0y = yCG - yCR = 5.28 - 5.045 = 0.235m
e0y/Ly = 0.235/ 10.56 = 0.022 < 0.10
VERIFICARE
Se reface calculul excentricitii considerând numai elementele a cror rigiditate este

30% din rigiditatea celui mai puternic element de pe fiecare direcie (codul P 100-3/2008,
D.3.4.1.1).
x Transversal T8 = 11.446×102 m 0.3 × 11.446 ×102 = 3.433× 102 m
x Longitudinal L1 = 12.789 × 102 m 0.3 × 12.789 × 102 = 3.836 × 102 m
Tabelul 2.4a
t lw KgMu102 xi xiKgMu102
Elem. p
(m) (m) (m) (m) (m2)
T1 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
T2 0.42 2.50 1.320 6.680 0.28 1.870
T3 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
T4 0.28 1.78 1.853 2.348 6.28 14.745
T5 0.28 3.98 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 1.853 3.523 10.28 36.216
6 KgM(T) = 0.472 m 6xiKgM(T) = 2.969 m2
Tabelul 2.4b
t lw KgMu102 yi yiKgMu102
Elem. p
(m) (m) (m) (m) (m2)
L1 0.42 3.78 0.873 12.789 0.28 3.580
L2 0.42 2.50 1.320 6.710 0.28 1.878
L3 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
L4 0.28 1.78 1.853 2.348 5.78 13.571
L5 0.28 4.50 0.733 10.802 5.78 62.435
L6 0.28 1.78 1.853 2.348 5.78 13.571
L7 0.42 2.78 1.187 8.027 10.28 82.517
L8 0.42 3.00 1.100 9.069 10.28 93.229
L9 0.42 1.28 2.578 1.688 10.28 17.352
6 KgM(L) = 0.443 m 6yiKgM (L) = 2.437m 2
Cu aceste valori coordonatele centrului de rigiditate devin:

x Transversal xCR = 2.969/0.472 = 6.29m (diferena 0%)
x Longitudinal yCR = 2.437 /0.443 = 5.50 m (diferena 9%).
377

CLDIRII.
Conform D.3.4.1.1.(1) din P 100-3/2008 pentru metodologiile de nivel 1 i 2 fora tietoare
de baz se determin conform prevederilor de la 6.7.2 cu relaia (6.1) cu urmtoarele
precizri:
x factorul de suprarezisten se ia: u/1 = 1.0 (zidrie simpl)
x factorul de corecie pentru amortizare $ = 8.0% se ia K = 0.88
x perioada proprie a cldirii (relaia 6.2) cu kT = 0.045 este:
0.045 u H tot 0.045 u 13.20 0.75

0.75
T 0.31 sec
x factorul de corecie pentru numrul de niveluri supraterane: = 0.85
x ordonata spectrului elastic: Se (T= 0.31sec) = 0.12g × 2.75 = 0.33g
x factorul de comportare pentru zidrie nearmat: q = 1.5 (tabelul 6.1)
x factorul de importan: I = 1.0 (cldire de locuit)
x ordonata spectrului de proiectare: Sd = Se/q = 0.33g/1.5 = 0.22g
x fora tietoare de baz pentru proiectare este:
566
Fb KJ I S d ( T1 )mO 0.88 u 1.0 u 0.22 g u u 0.85 0.164 u 566.0 92.8 tone
g
2.6. VERIFICAREA PRELIMINAR A CAPACITII DE REZISTEN CU
METODOLOGIA DE NIVEL 1
Cldirea îndeplinete cerinele din codul P100-3/2008 aliniatul D.3.2.(2) pentru utilizarea
metodologiei de nivel 1:
x cldire din zidrie nearmat, cu regularitate în plan i în elevaie, cu planee din beton
armat monolit, având înlime d P+2E în zone seismice cu ag = 0,12g.
2.6.1. Evaluarea calitativ preliminar prin metodologia de nivel 1
Conform D.3.3.1. rezult urmtoarele valori ale parametrilor de control:

x Regimul de înlime P+2E 1.1
x Planee rigide în plan orizontal 2.1
x Cldire cu regularitate geometric i structural în plan i în elevaie 3.1
Din tabelul D.1a rezult indicatorul R1 = 100.
2.6.2. Verificarea preliminar prin calcul prin metodologia de nivel 1
Din relaia (D.9) rezult:

3 u 1.727 u 111.50
V0 35.0tone / m 2
7.968 8.574
Pentru mortarul de var-ciment s-a luat valoarea medie @k = 9.0 tf/m2. S-a apreciat o reducere
de 15% pentru avariile uoare de la cutremurele anterioare (1940 i 1977) despre care exist
informaii orale.
Rezult:
calc = 0.85 × 9.0 = 7.65 t/m2
378
Din relaia (D.11), Az,min Az,transv = 7.968 m2 a rezultat:

2 u 35.0
Fb ,cap 7.968 u 7.65 u 1 122.7.1tone
3 u 7.65
Cu aceste date indicatorul R3 este:
122.7
R3 1.322 ! 1.0
92.8
Condiia de siguran este satisfcut. Nu este necesar aplicarea unei metode superioare de
evaluare.

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2
3.1. DATE GENERALE

x Se verific cldirea din EXEMPLU NR.2 considerat ca fiind amplasat în zona
seismic ag = 0.20g.
x Nu sunt satisfcute condiiile de la D.3.2.(2) pentru folosirea metodologiei de nivel 1.
x Se folosete metodologia de nivel 2.
x Structura este modelat cu perei cu seciune dreptunghiular (figura 2.4) considerai
console independente.
x Încrcrile verticale i caracteristicile geometrice ale structurii sunt cele din
EXEMPLUL NR.2.
Calculul din EXEMPLUL NR.2 se continu începând cu determinarea forei tietoare de

baz pentru ansamblul cldirii.

CLDIRII.
Conform D.3.4.1.1.(1) pentru metodologiile de nivel 1 i 2 fora tietoare de baz se
determin conform prevederilor de la 6.7.2 cu relaia (6.1) cu urmtoarele precizri:
x factorul de suprarezisten s-a luat: u/1 = 1.0 (zidrie simpl)
x factorul de corecie pentru amortizare $ = 8.0% s-a luat K = 0.88
x perioada proprie a cldirii (relaia
T 0.045 u H tot 0.045 u 13.20 0.31sec 6.2) cu kT = 0.045 este:
0.75 0.75
x factorul de corecie pentru numrul de niveluri supraterane: = 0.85

x ordonata spectrului elastic: Se (T= 0.31sec) = 0.20g × 2.75 = 0.55g
x factorul de comportare pentru zidrie nearmat: q = 1.5 (tabelul 6.1)
x factorul de importan I = 1.0 (cldire de locuit)
x ordonata spectrului de proiectare: Sd = Se/q = 0.55g/1.5 = 0.366g
x fora tietoare de baz pentru proiectare este:
379
566
Fb KJ I S d ( T1 )mO 0.88 u 1.0 u 0.366 g u u 0.85 0.273 u 566.0 154.4 tone
g
3.3. DISTRIBUIA FOREI TIETOARE DE BAZ PE ÎNLIMEA CLDIRII
S-a utilizat relaia (4.6) din P 100-1/2006.
Fora seismic la nivelul "i" s-a calculat cu relaia:
mi zi
Fi Fb n
¦ mi zi
i 1
unde zi = i×het i mi = m.
Pentru nniv = 3 rezult 6 zi = 1+2+3 =6 i forele seismice de etaj (Fi) i forele tietoare de
etaj (Vi) sunt date în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1
Fora i=1 i=2 i=3
Fi (tone) 0.166 Fb = 25.7 0.333Fb = 51.5 0.5Fb = 77.2
Vi (tone) V1 = Fb = 154.4 V2 = 0.833Fb = 128.7 V3 = 0.5Fb = 77.2
3.4. DISTRIBUIA FOREI TIETOARE DE ETAJ ÎNTRE PEREII

STRUCTURALI
3.4.1. Rigiditatea la torsiune
Rigiditatea geometric la torsiune a cldirii la un nivel oarecare se calculeaz cu relaia:

ny nx
J gR ¦ xCR xi 2
K gyi ¦ yCR yi 2 K gxi
i 1 i 1
Din EXEMPLUL NR.2 tabelele 2.1 i 2.2., poziia centrului de rigiditate are coordonatele:
x xCR = 6.29 m yCR = 5.05 m
Calculul este detaliat în tabelul 3.2.
Tabelul 3.2
KgM(T)u KgM(L)u
KgM(T) KgM(L)
xi |xCR-xi| 102 u yi |yCR-yi| 102 u
Elem. u102 Elem. u102
(xCR-xi)2 (yCR-yi)2
m m m m3 m m m m3
T1 3.523 127.25 L1 12.789 290.98
T2 6.680 0.28 6.01 241.28 L2 6.710 0.28 4.77 152.67
T3 3.523 127.25 L3 3.523 80.16
T4 2.348 ---- L4 2.348 1.25
T5 9.156 6.28 0.01 ---- L5 10.802 5.78 0.73 5.75
T6 3.752 ---- L6 2.348 1.25
T7 5.628 89.60 L7 8.027 219.56
T8 11.466 10.28 3.99 182.54 L8 9.069 10.28 5.23 248.06
T9 3.523 56.09 L9 1.688 46.17
6 49.6 6 824.01 6 57.30 1045.85
A rezultat valoarea momentului de inerie de torsiune:

JR # 1870.0 m3
380
3.4.2. Razele de giraie la torsiune
Razele de torsiune pe cele dou direcii se obin din relaiile:

JR J gR JR J gR
rx ry
Kx K gx Ky K gy
Au rezultat valorile:
JR 1870.0 JR 1870.0
r0 x # 6.14m r0 y 5.71m
¦ Kx 49.60 ¦ Ky 57.30
Verificarea relaiilor (4.1a) i (4.1b) din codul P 100-1/2006:

x Transversal e0x = 1.01 m < 0.3r0x = 0.3 × 6.14 = 1.84 m
x Longitudinal e0y = 0.235 < 0.3 r0y = 0.3 × 5.71 = 1.71 m
Concluzie: Condiiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt îndeplinite.
3.4.3. Excentricitate accidental (relaia 4.2 din codul P 100-1/2006)
e1i = ± 0.05 L1 = ± 0.05 × 10.56 # 0.53 cm
3.4.4. Distribuia forei tietoare de etaj între pereii structurali
Se utilizeaz relaiile (4.7) din codul P 100-1/2006 transformate pentru simplificare, dup
cum urmeaz:
Fora lateral aferent fiecrui perete "i", la un nivel oarecare "j", se calculeaz cu
urmtoarele relaii condensate (pentru simplificarea scrierii s-a omis indicele "j" care se
refer la identificarea etajului):
x pentru aciunea seismic pe direcia x:
K ix § d iy e y ·
Vix Vx ¨¨ 1 ¸ Vix ( tr )>1 'Vix ( rot )@
Kx © rox2 ¸¹
x pentru aciunea seismic pe direcia y:
§ d e ·
Viy
K iy
>
V y ¨ 1 ix x ¸ Viy ( tr ) 1 'Viy ( rot )
K y ¨© roy2 ¸¹
@
în care
K ix Kiy
x Vix ( tr ) Vy sunt componentele forelor tietoare care rezult din
Vx i Viy ( tr )
Kx Ky
egalitatea deplasrilor de translaie pe direcia "x" i respectiv "y"
diy dix
x 'Vix ( rot ) e y i 'Viy ( rot )
ex sunt factorii de corecie care in seama de
r 2
ox roy2
compatibilitatea deplasrilor din rotire ale pereilor asigurat de planeul infinit rigid
în plan orizontal
x Kix i Kiysunt rigiditile relative de nivel ale pereilor pe direcia x i, respectiv, y,
381
nx ny
x Kx ¦i 1
K ix i Ky ¦K
i 1
ij sunt rigiditile laterale ale structurii pe direcia "x"
i respectiv "y" la nivelul "j"

x nx, ny este numrul pereilor paraleli cu axa "x" i, respectiv cu axa "y"
x Vix , Viy sunt forele tietoare pentru peretele "i" la nivelul "j" în direcia x, respectiv y,
x Vx ,Vy , sunt forele tietoare seismice pentru ansamblul structurii la nivelul "j" în
direcia x, respectiv y,
nx ny
x JR ¦ Kix diy2 ¦ Kix dix2 este momentul de inerie la tosiune la nivelul "j"
i 1 i 1
x d ix , d iy sunt distanele în direcia x, respectiv y, care definesc poziia peretelui "i" în

raport cu centrul de rigiditate de la nivelul "j"; dac în raport cu sistemul general de
axe (OXY) se noteaz cu:
- xCR , yCR - coordonatele centrului de rigiditate de la nivelul"j"
- xi , yi - coordonatele centrului de greutate al peretelui "i" la nivelul "j"
x cu relaiile d ix xCR xi i d iy yCR yi
Semnele mrimilor dix i diy se stabilesc dup cum urmeaz:

x dac xCG > xCR rezult:
- dix > 0 pentru toi pereii cu xi < xCR
- dix < 0 pentru toi pereii cu xi > xCR
x dac xCG < xCR rezult:
- dix < 0 pentru toi pereii cu xi < xCR
- dix > 0 pentru toi pereii cu xi > xCR
Pentru mrimile diy semnele se stabilesc în mod analog.
x ex , ey , sunt distanele în direcia x, respectiv y, care definesc poziiile deplasate ale
forelor seismice, aplicate în centrul maselor, fa de centrul de rigiditate calculate cu
relaiile :
ex e0 x r eax ey e0 y r eay
unde:
eox xCR xCG eoy yCR yCG
sunt distanele în direcia x, respectiv y, dintre centrul de mas (CG) i centrul de rigiditate
(CR) la nivelul "j"
x eax ,eay , sunt excentricitile accidentale în direcia x, respectiv y, la nivelul "j",
Pentru parterul cldirii calculul este sistematizat în tabelele 3.3 i 3.4.

Pentru cldirea P+2E momentul de proiectare (Md) la baza peretelui s-a determinat în funcie
de fora tietoare la baz cu relaia:
382
Mcalc = 2.33Vtot het # 7.70 Vtot
Transversal
Tabelul 3.3a
Perete K K/6K Vi(transl) d=xR-xi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
T1 3.52 0.071 10.95 -2.68 8.26 -0.83 10.11 77.9
T2 6.68 0.135 20.84 -6.01 -5.10 15.73 -1.59 19.24 148.1
T3 3.52 0.071 10.95 -2.68 8.26 -0.83 10.11 77.9
T4 2.35 0.047 7.25 ---- 7.25 ---- 7.25 55.8
T5 9.16 0.185 28.56 ---- 28.56 ---- 28.56 219.7
-----
T6 3.75 0.076 11.72 ---- 11.72 ---- 11.72 90.2
T7 5.63 0.114 17.44 2.85 20.45 0.88 18.49 142.3
T8 11.47 0.231 35.66 3.99 5.81 41.47 1.80 37.46 288.2
T9 3.52 0.071 10.95 1.78 12.74 0.55 11.51 88.6
Longitudinal
Tabelul 3.3b
Perete K K/6K Vi(transl) d=yR-yi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
L1 12.79 0.223 34.42 3.85 38.27 -1.18 33.24 255.5
L2 6.71 0.117 18.06 4.765 2.01 20.08 -0.62 17.44 134.2
L3 3.52 0.061 9.41 1.06 10.47 -0.32 9.09 70.0
L4 2.35 0.041 6.33 -0.11 6.22 0.03 6.36 49.0
L5 10.80 0.188 29.02 -0.735 -0.50 28.52 0.15 29.17 224.4
L6 2.35 0.041 6.33 -0.11 6.22 0.03 6.36 49.0
L7 8.03 0.140 21.61 -2.65 18.96 0.81 22.42 172.4
L8 9.07 0.158 24.39 -5.235 -3.00 21.38 0.92 25.31 194.7
L9 1.69 0.029 4.47 -0.56 3.97 0.17 4.69 36.1
Valorile de proiectare ale forei tietoare sunt valorile maxime notate V(tot) pentru ambele
valori ale excentricitii totale (ex i ey). Aceste valori sunt date în casetele poate. Valorile
momentelor (Mcalc) corespund valorilor de proiectare ale forelor tietoare. Atenie ! Suma
forelor de proiectare V(tot) este mai mare decât fora tietoare de baz (Fb) deoarece
cuprinde valorile maxime ale componentelor datorate rotirii de ansamblu corespunztoare
celor dou valori ale excentricitii accidentale (valorile din tabel nu se realizeaz simultan).
3.4.5. Refacerea distribuiei forei seismice în pereii structurali folosind ipoteza

consolelor legate prin planeele de beton armat
Calculul s-a refcut luând în considerare efectul planeului rigid, impunând egalitatea
deformaiilor laterale la nivelul tuturor planeelor. S-a folosit pentru calculul componentelor
din translaie un program pentru cadre plane iar pentru calculul componentelor din rotaie s-
au folosit, pentru simplificare, rigiditile geometrice determinate mai sus.
Transversal
Tabelul 3.4a
Perete Vi(transl d=xR-xi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
T1 8.68 -2.32 6.36 -0.66 8.02 51.6
T2 19.6 -6.01 -4.41 15.19 -1.50 18.1 129.4
T3 8.68 -2.32 6.36 -0.66 8.02 51.6
T4 5.8 ---- 5.8 ---- 5.8 36.7
T5 35.7 ---- 35.7 ---- 35.7 321.0
-----
T6 10.5 ---- 10.5 ---- 10.5 72.7
T7 15.8 2.47 18.27 0.76 16.56 126.9
T8 41.0 3.99 5.04 46.04 1.55 42.55 400.0
T9 8.68 1.54 10.22 0.47 9.15 63.9
383
Longitudinal
Tabelul 3.4b
Perete Vi(transl) d=yR-yi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
L1 38.6 4.09 42.69 -1.24 37.36 354.4
L2 15.9 4.765 1.68 17.58 -0.52 15.38 118.8
L3 7.1 0.76 7.86 -0.23 6.87 46.8
L4 4.7 -0.08 4.62 0.02 4.72 28.2
L5 36.5 -0.735 -0.63 35.87 0.19 36.69 336.3
L6 4.7 -0.08 4.62 0.02 4.72 28.2
L7 20.1 -2.46 17.84 0.75 20.85 147.4
L8 23.7 -5.235 -2.92 20.78 0.89 24.59 180.5
L9 3.0 -0.36 2.64 0.11 3.11 17.3
În tabelul 3.5a sunt prezentate, comparativ, rezultatele obinute prin cele dou modele.
Rezultatele din modelul cu console legate (M2) sunt prezentate i procentual în raport cu
modelul console indepentente (M1).
Transversal
Tabelul 3.5a
Fora tietoare la baz Moment încovoietor
M1 M2 _% M1 M2 _%
T1 10.11 8.02 -20.6 77.9 51.6 -33.8
T2 19.24 18.1 -5.9 148.1 129.4 -12.6
T3 10.11 8.02 -20.6 77.9 51.6 -33.8
T4 7.25 5.8 -20.0 55.8 36.7 -34.2
T5 28.56 35.7 +25.0 219.7 321.0 +46.1
T6 11.72 10.5 -10.4 90.2 72.7 -19.4
T7 20.45 18.27 -10.6 142.3 126.9 -10.8
T8 41.47 46.04 +11.0 288.2 400.0 +38.8
T9 12.74 10.22 -19.88 88.6 63.9 -27.9
Longitudinal
Tabelul 3.5b
Fora tietoare la baz Moment încovoietor
M1 M2 _% M1 M2 _%
L1 38.27 42.69 +12.2 255.5 354.4 +38.7
L2 20.08 17.58 -12.0 134.2 118.8 -11.5
L3 10.47 7.86 -24.5 70.0 46.8 -33.1
L4 6.36 4.72 -25.8 49.0 28.2 -42.4
L5 29.17 36.69 +25.8 224.4 336.3 +49.9
L6 6.36 4.72 -25.8 49.0 28.2 -42.4
L7 22.42 20.85 -7.0 172.4 147.4 -14.5
L8 25.31 24.59 -2.8 194.7 180.5 -7.3
L9 4.69 3.11 -33.7 36.1 17.3 -97.0
Deoarece diferenele între rezultatele date de cele dou modele sunt semnificative, pentru
verificarea siguranei vor fi folosite rezultatele obinute cu modelul M2 care ine seama de
efectul planeelor rigide (egalitatea deformatiilor laterale la toate nivelurile).

În urma investigaiilor efectuate s-a considerat c s-a realizat nivelul de cunoatere KL2
(cunoatere normal) pentru care s-a luat CF = 1.2 (tabel 4.1 din P 100-3/2008).
384
3.5.1. Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei
Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei cu elemente fmed = 7.5 N/mm2 i M2.5, cu

rost longitudinal, s-a calculat astfel:
x Pentru dimensiunile crmizilor pline din lucrare cu rezistena medie la compresiune
fmed (marca), rezistena standardizat la compresiune (fb) se calculeaz suficient de
exact cu relaia:
fb # 0.8 × fmed = 0.8 × 7.5 = 6.0 N/mm2
Coeficientul de transformare 0.8 s-a luat din SR EN 772-1.
x Rezistena caracteristic a zidriei (fk) s-a calculat conform CR 6-2006/SR EN 1996-
1-1 (zidrie cu rost longitudinal) cu relaia:
fk = 0.8 × K × fb0.7 × fm0.3 = 0.8 × 0.55 × 6.00.7 × 2.50.3 = 2.03 N/mm2
x Rezistena medie la compresiune a zidriei:
fm = 1.3fk =1.3 × 2.03 = 2.63 N/mm2
x Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei:
fm 2.63
fd # 2.19 N / mm 2
CF 1.20
3.5.2. Rezistena de proiectare la forfecare a zidriei
3.5.2.1. Cedare prin lunecare în rostul orizontal
Utilizând valorile rezistenelor din STAS 1031-51(56)(71) pentru M2.5 i efortul unitar
mediu de compresiune 0= 0.377N/mm2, a rezultat Rf = 0.25 N/mm2:
x Rezistena unitar medie:
fvm Rf(0) = Rf + 0.7 0 = 0.25 + 0.7 × 0.377= 0.51 N/mm2
x Rezistena unitar de proiectare a rezultat (cu relaia D.3 din P 100-3/2008 –
Comentarii – Anexa D):
f vm 0.51
f vd 0.155 N / mm 2
J M CF 2.75 u 1.2
3.5.2.2. Cedare prin rupere pe diagonal
Rezistena unitar de proiectare s-a obinut cu relaia (D.4) din P 100-3/2008:

0.04 f m 0.04 u 2.63
f td # 0.031 N / mm 2
J M CF 2.75 u 1.2
3.6. REZISTENELE DE PROIECTARE ALE PEREILOR STRUCTURALI
Momentele capabile ale pereilor i forele tietoare asociate sunt date în tabelele
3.6a i 3.6b.
385
3.6.1. Fora tietoare asociat cedrii prin compresiune excentric
Înlimea echivalent (a se vedea Comentarii – Anexa D) este:

Hechiv = 0.75 Htot = 0.777×9.90 = 7.692 m
Transversal
Tabelul 3.6a
d Azid lw Nd MRd Vf1
tone/m2 m2 (m) tone tm tone
T1 38.8 0.747 0.177 0.796 1.78 29.0 20.5 3.18
T2 43.8 1.050 0.200 0.770 2.50 46.0 44.2 6.18
T3 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 29.0 21.3 3.30
T4 37.8 0.498 0.173 0.801 1.78 18.8 13.5 2.13
T5 45.7 1.114 0.209 0.760 3.98 50.9 77.1 8.58
T6 38.1 0.638 0.174 0.800 2.28 24.3 22.1 3.19
T7 30.4 0.957 0.139 0.840 2.28 29.1 27.9 4.04
T8 34.5 1.470 0.158 0.818 3.50 50.7 72.4 8.63
T9 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 24.8 18.2 2.88
6Vf1=42.05 tone
Longitudinal
Tabelul 3.6b
d Azid lw Nd MRd Vf1
tone/m2 m2 (m) tone tm tone
L1 38.8 1.587 0.177 0.796 3.78 53.6 80.6 9.76
L2 43.8 1.020 0.200 0.770 2.50 44.7 43.0 6.41
L3 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 24.8 18.2 3.07
L4 37.8 0.498 0.173 0.801 1.78 18.8 13.4 2.24
L5 45.7 1.260 0.209 0.760 4.50 57.6 98.5 10.75
L6 38.1 0.498 0.174 0.800 1.78 19.0 13.5 2.26
L7 30.4 1.167 0.139 0.840 2.78 35.5 41.4 5.86
L8 34.5 1.260 0.158 0.818 3.00 43.5 53.4 7.28
L9 33.2 0.537 0.152 0.825 1.28 17.8 9.4 1.68
Vf1=49.31 tone
3.6.2. Fora tietoare asociat cedrii prin lunecare în rost orizontal
Determinarea zonei comprimate a peretelui corespunztoare momentului capabil s-a fcut

inând seama de alternana sensului de aciune al forei seismice (a se vedea Cod P 100-
3/2008, Comentarii - Anexa D).
Lungimea zonei comprimate (lc) s-a calculat cu relaia (D.7a – Comentarii - Anexa D) iar
lungimea pe care este activ aderena s-a calculat cu relaia (D.7b – Comentarii - Anexa D)
Din tabelul 3.7 rezult lad = 0.0 atât pentru pereii transverali cât i pentru cei longitudinali.
Fora tietoare Vf21 s-a calculat cu relaia (D.7c – Comentarii - Anexa D).
ܰௗ ܰௗ
ܸ௙ଶଵ ൌ ͲǤͻ͵ ൌ ͲǤͻ͵ ൌ ͲǤʹͺʹܰௗ
‫ߛܨܥ‬ெ ͳǤʹ ൈ ʹǤ͹ͷ
Valorile corespunztoare sunt date în tabelul 3.7.

386
Tabelul 3.7
Elem. NdT lc lw lad Vf21 Elem NdL lc lw lad Vf21
tone m m m tone tone m m m tone
T1 29.0 0.725 1.78 0.00 8.18 L1 53.6 1.340 3.78 0.00 15.12
T2 46.0 1.150 2.50 0.00 12.97 L2 44.7 1.117 2.50 0.00 12.61
T3 29.0 0.725 1.78 0.00 8.18 L3 24.8 0.620 1.78 0.00 6.99
T4 18.8 0.705 1.78 0.00 5.30 L4 18.8 0.705 1.78 0.00 5.30
T5 50.9 1.909 3.98 0.00 14.35 L5 57.6 2.160 4.50 0.00 16.24
T6 24.3 0.911 2.28 0.00 6.85 L6 19.0 0.713 1.78 0.00 5.36
T7 29.1 0.727 2.28 0.00 8.21 L7 35.5 0.888 2.78 0.00 10.01
T8 50.7 1.268 3.50 0.00 14.30 L8 43.5 1.087 3.00 0.00 12.27
T9 24.8 0.620 1.78 0.00 6.99 L9 17.8 0.445 1.28 0.00 8.02
3.6.3. Fora tietoare asociat cedrii prin rupere pe seciuni înclinate
Valoarea forei tietoare asociat cedrii prin rupere pe seciuni înclinate s-a calculat cu
relaia (D.8) în care rezistena unitar s-a luat egal cu valoarea determinat la 3.5.2.2.
ftd = 3.1 tone/m2
Din tabelul 2.6 (EXEMPLUL NR.2) rezult pentru toi pereii valorile p> 1.5 deci în relaia
(D.8) s-a luat valoarea b = 1.5. Calculul este detaliat în tabelul 3.8.
Tabelul 3.8
d ࣌ࢊ
Elem ඨ૚ ൅ AwT Vf22 AwL Vf22
tone/m2 ࢌ࢚ࢊ m2 tone m2 tone
T1 & L1 38.8 3.676 0.747 5.68 1.587 12.05
T2&L2 43.8 3.889 1.050 8.44 1.020 8.20
T3&L3 33.2 3.422 0.747 5.28 0.747 5.28
T4&L4 37.8 3.632 0.498 3.74 0.498 3.74
T5&L5 45.7 3.968 1.114 9.13 1.260 10.32
T6&L6 38.1 3.646 0.638 4.81 0.498 3.74
T7&L7 30.4 3.287 0.957 6.50 1.167 7.93
T8&L8 34.5 3.483 1.470 10.58 1.260 9.07
T9&L9 33.2 3.422 0.747 5.28 0.537 3.80
Determinarea forei tietoare de rupere i a modului de rupere sunt prezentate n tabelul 3.9
conform criteriilor stabilite la D.3.4.1.3.2.
Tabelul 3.9
Vf1 Vf21 Vf22 Vf1 Vf21 Vf22
Elem. Elem.
Rupere Rupere
tone tone tone tone tone tone
T1 3.18 8.18 5.68 D L1 9.76 15.12 12.05 D
T2 6.18 12.97 8.44 D L2 6.41 12.61 8.20 D
T3 3.30 8.18 5.28 D L3 3.07 6.99 5.28 D
T4 2.13 5.30 3.74 D L4 2.24 5.30 3.74 D
T5 8.58 14.35 9.13 D L5 10.75 16.24 10.32 F
T6 3.19 6.85 4.81 D L6 2.26 5.36 3.74 D
T7 4.04 8.21 6.50 D L7 5.86 10.01 7.93 D
T8 8.63 14.30 10.58 D L8 7.28 12.27 9.07 D
T9 2.88 6.99 5.28 D L9 1.68 8.02 3.80 D
387
Calculul indicatorului R3i pentru fiecare perete structural în parte este sintetizat n tabelele
3.10a i 3.10b.
Tabelul 3.10a
e0x+eax e0x-eax
Fcap
Elem. Fbi Fbi
R3i R3i
tone tone tone
T1 3.18 6.36 0.500 8.02 0.397
T2 6.18 15.19 0.407 18.1 0.341
T3 3.30 6.36 0.519 8.02 0.397
T4 2.13 5.8 0.367 5.8 0.367
T5 8.58 35.7 0.240 35.7 0.240
T6 3.19 10.5 0.304 10.5 0.304
T7 4.04 18.27 0.221 16.56 0.193
T8 8.63 46.04 0.187 42.55 0.203
T9 2.88 10.22 0.282 9.15 0.315
Indicatorul R3 pentru ansamblul structurii se calculeaz cu relaia (D.15) în care se introduc

numai pereii pentru care valorile Ri > 0.3 (casetele poate).
x pentru e0x+eax R3= 17.98/154.4= 0.116
x pentru e0x-eax R3= 20.86/154.4= 0.135
Tabelul 3.10b
ey = e0y+eay ey=e0y-eay
Fcap
Elem. Fbi Fbi
R3i R3i
tone tone tone
L1 9.76 42.69 0.229 37.36 0.261
L2 6.41 17.58 0.365 15.38 0.417
L3 3.07 7.86 0.391 6.87 0.447
L4 2.24 4.62 0.485 4.72 0.475
L5 10.32 35.87 0.288 36.69 0.281
L6 2.26 4.62 0.489 4.72 0.479
L7 5.86 17.84 0.328 20.85 0.281
L8 7.28 20.78 0.350 24.59 0.296
L9 1.68 2.64 0.636 3.11 0.540
Au rezultat valorile indicatorului R3 pentru ansamblul structurii:
x pentru e0y+eay R3= 28.8/154.4= 0.186
x pentru e0y-eay R3= 15.66/154.4= 0.101
3.7 ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC

Pe baza indicatorilor R3 calculai mai sus cldirea se ncadreaz n clasa de risc seismic I
conform tabelului 8.3.

Având n vedere nivelul foarte redus de siguran exprimat prin indicatorul R3 se propun
urmtoarele lucrri de consolidare:
x consolidarea tuturor pereilor structurali de zidrie prin placarea acestora, pe ambele
fee cu perei din beton armat cu grosime de 6 cm executai prin torcretare.
388
3.8.1. Recalcularea greutii proprii a zidriei
Prin placarea fiecrui perete cu dou straturi de beton de 6 cm grosime, greutatea proprie a
zidriei sporete dup cum urmeaz:
x Perete de 42.0 cm grosime
gw = 0.42 × 1800 + 2 × 0.06 × 2500 + 80 = 1136 kg/m2
x Perete de 28.0 cm grosime
gw = 0.28 × 1800 + 2 × 0.06 x 2500 + 80 = 884 kg/m2
x Greutatea total a zidriei pe nivel (a se vedea EXEMPLUL NR.2)
Gzid = 110.4 × 1.136 +54.50 × 0.884 = 173.6 tone (cretere de 40%)
x Greutatea total pe nivel supus aciunii seismice (a se vedea EXEMPLUL NR.2)
Gzid = 173.6 + 64.6 = 238.2 tone (cretere de 26%)
x Greutatea total a cldirii supus actiunii seismice
Gtot = 3 × 238.2 715.0 tone.
3.8.2. Recalcularea forei seismice de proiectare
x Soluia de consolidare propus cu placarea zidriei pe ambele fee permite

considerarea factorului de comportare cu valoarea adoptat pentru zidria cu inim
armat (ZIA)
x Se va adopta valoarea q = 3.50 (conform tabel 8.4 din codul P 100-1/2006) redus cu
factorul 0.75 pentru a ine seama de neomogenitatea probabil a stratului de placare i
a condiiilor de aderen. Deci s-a luat q = 0.75 × 3.50 = 2.625
x Fora seismic de proiectare este prin urmare:
- ordonata spectrului de proiectare Sd = Se/q = 2.75 ×0.20g/2.625 = 0.210g
- fora tietoare de baz pentru proiectare este:
715
Fb KJ I S d ( T1 )mO 0.88 u 1.0 u 0.210 g u u 0.85 0.157 u 715.0 112.3tone
g
(valoarea reprezint 73% din fora de proiectare pentru cldirea din zidrie nearmat).
Valorile maxime ale forelor tietoare de proiectare în pereii structurali consolidai se
detemin proporional cu valorile din tabelele 3.10a i 3.10b i sunt date în tabelul 3.11.
Tabelul 3.11
Fbi Fbi
Element Element
tone tone
T1 5.85 L1 31.16
T2 13.2 L2 12.83
T3 8.85 L3 5.73
T4 4.23 L4 3.45
T5 26.1 L5 26.78
T6 7.67 L6 3.45
T7 13.34 L7 15.22
389
T8 33.61 L8 17.95
T9 7.46 L9 2.27
3.8.3. Verificarea condiiei de siguran pentru pereii consolidai
x Conform codului P100-3, art. F.5.6.1.1.2. în cazul pereilor placai cu beton armat se
neglijez capacitatea de rezisten a zidriei existente i a betonului de placare (fora
tietoare se preia numai prin armturi)
x Armarea fiecruia dintre cele dou straturi se face cu o plas #6/20 cm din oel OB37
cu fyd = 2.100 daN/cm2 2.1 tone/cm2
x Capacitatea de for tietoare se calculeaz cu relaia:
Vcap, placat / m= (0.8 Ash + 0.2Asv) fyd
x Ariile de armtur sunt Ash = Asv = 2 × 0.283 /0.20 = 2.83 cm2/m
x Fora tietoare preluat de armturi pe metru liniar de perete este:
Vcap,placat /m= 2.1 × 2.83 = 5.94 tone/m
x Pentru pereii cu lw > hniv Vcap = 5.94 × hniv = 19.6 tone
x Pentru pereii cu lw < hniv Vcap = 5.94 × lw
În tabelul 3.12a. sunt date valorile forelor tietoare capabile i indicatorii R3,consolidat pentru
pereii transversali.
Tabelul 3.12a
lw Fcap,consolidat Fbi
Element R3i,consolid
tone tone
T1 1.78 10.6 5.85 >1.0
T2 2.50 14.85 13.2 >1.0
T3 1.78 10.6 8.85 >1.0
T4 1.78 10.6 4.23 >1.0
T5 3.98 19.64 26.1 0.752
T6 2.28 13.6 7.67 >1.0
T7 2.28 13.6 13.34 >1.0
T8 3.50 19.64 33.61 0.584
T9 1.78 10.6 7.46 >1.0
Din tabel se constat c pentru pereii T5 i T8 armtura aleas este insuficient i trebuie
majorat (casetele poate).
A. Pentru peretele T5 se folote plas #6/15cm
Asv = Ash = 2 × 0.283/0.15 = 3.77 cm2
Pentru aceasta armare rezult:
Vcap,placat/m = 2.1 × 3.77 = 7.92 tone/m
Vcap,placat (T5) = 3.3 × 7.92 = 26.1 tone Fb(T5) R3,consolidat (T5) 1.0
B. Pentru peretele T8 se folosete plasa #6/ 10

Asv = Ash = 2 × 0.283/0.10 = 5.65 cm2
Pentru aceasta armare rezult:
Vcap,placat/m = 2.1 × 5.65 = 11.87 tone/m
Vcap,placat (T8) = 3.3 × 11.87 = 39.2 tone > Fb(T8) = 33.6 tone R3,consolidat (T8) >1.0
390
În tabelul 3.12b. sunt date valorile forelor tietoare capabile i indicatorii R3,consolidat pentru
pereii longitudinali.
Tabelul 3.12b
lw Fcap,consolidat Fbi
Element R3i,consolid
tone tone
L1 3.78 19.63 31.16 0.630
L2 2.50 14.85 12.83 >1.0
L3 1.78 10.57 5.73 >1.0
L4 1.78 10.57 3.45 >1.0
L5 4.50 19.63 26.78 0.733
L6 1.78 10.57 3.45 >1.0
L7 2.78 16.51 15.22 >1.0
L8 3.00 17.85 17.95 1.0
L9 1.28 7.6 2.27 >1.0
Pentru pereii L1 i L5 pentru care, cu armtura propus, rezult indicatorul R3,consolid <1.0
(casetele poate) se adopt armturile urmtoare:
A. Pentru peretele L5 se folosete plas #6/15cm
Vcap,placat (L5) = 3.3 × 7.92 = 26.1 tone Fb(L5)= 26.78 R3,consolidat (L5) 1.0
B. Pentru peretele L1 se folosete plasa #6/10 cm

Vcap,placat (L1) = 3.3 × 11.87 = 39.2 tone > Fb(L1 ) = 31.6 tone R3,consolidat (L1) >1.0
Înainte de placare:
A. Se reface continuitatea aparent a zidriei prin injectare (Art. F.5.5.3. din codul P 100-
3/2008).
B. Se execut, dac este necesar, lucrri pentru asigurarea conlucrrii între pereii de pe
direciile principale ale cldirii (Art.F.5.6.2.1.1. din P 100-3/2008).
Exemplul nr.4 - CLADIRE DE LOCUIT P+2E CU PERETI STRUCTURALI DIN

ZIDARIE NEARMATA SI PLANSEE DIN BETON ARMAT
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 la cldiri cu neregulariti

geometrice i structurale
4.1 DATE GENERALE

Se consider partiul folosit la EXEMPLELE NR.2 i NR.3. în condiiile în care peretele
structural de pe axul 1 este perete de calcan (nu are goluri). Situaia aceasta se întâlnete în
multe cazuri la cldirile existente (plombe) i genereaz neregularitate structural n plan.
391
(a) (b)
Figura 4-1. Cldirea "plomb"
(a) Planul nivelului (b) Pereii transversali
Modificarea afecteaz numai pereii activi n direcie transversal (T) care sunt artai în
figura 4-1b. Pereii longitudinali (L) rmn identici cu cei din EXEMPLUL NR.3.
4.2. RECALCULAREA POZIIEI CENTRULUI DE RIGIDITATE
S-a recalculat poziia centrului de rigiditate pentru pereii transversali (T).

Poziia CR pentru pereii longitudinali (L) nu se modific.
Transversal (pereii paraleli cu axa OY)
Tabelul 4.1
t lw Az KgMu10 2
xi xiKgMu102
Elem. p
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
T1a 0.42 10.56 4.435 0.312 43.4 0.28 12.152
T4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 6.28 14.745
T5 0.28 3.98 1.114 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 0.638 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 0.957 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 1.470 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 10.28 36.216
6 9.859 79.273 319.93
Rezult:
x densitatea pereilor structurali:
ptr % = 9.859/10.56×10.56 = 8.8 %
x poziia centrului de rigiditate fa de originea sistemului de axe:
xCR = 3.196/0.793 =4.035 m
e0x = xCG - xCR = 4.035 - 5.28 = -1.245 m
e0x/Lx = 1.245/ 10.56 = 0.117 > 0.10
392
4.3. RIGIDITATEA LA TORSIUNE

S-a recalculat rigiditatea la torsiune cu valorile obinute pentru coordonatele centrului de
rigiditate:
x xCR = 4.035 m yCR = 5.05 m
Calculul este detaliat în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2
KgM(T)u KgM(L)u
KgM(T) KgM(L)
xi |xCR-xi| 102 u yi |yCR-yi| 102 u
Elem. u102 2 Elem. u102
(xCR-xi) (yCR-yi)2
m m m m3 m m m m3
L1 12.789 290.98
T1a 43.4 0.28 3.755 611.8 L2 6.710 0.28 4.77 152.67
L3 3.523 80.16
T4 2.348 11.833 L4 2.348 1.25
T5 9.156 6.28 2.245 46.146 L5 10.802 5.78 0.73 5.75
T6 3.752 18.910 L6 2.348 1.25
T7 5.628 219.49 L7 8.027 219.56
T8 11.466 10.28 6.245 447.2 L8 9.069 10.28 5.23 248.06
T9 3.523 137.4 L9 1.688 46.17
6 79.3 6 1192.8 6 57.30 1045.85
A rezultat valoarea momentului de inerie de torsiune:
JR # 2238.6 m3
4.4 RAZELE DE GIRAIE LA TORSIUNE

Razele de torsiune pe cele dou direcii se obin din relaiile:
JR J gR JR J gR
rx ry
Kx K gx Ky K gy
Au rezultat valorile:
JR 2238 .6 JR 2238.6
r0 x # 5.31m r0 y 6.25m
¦ Kx 79.30 ¦Ky 57.30
Verificarea relaiilor (4.1a) i (4.1b) din P 100-1/2006:

x Transversal e0x = 1.245 m < 0.3r0x = 0.3 × 5.31 = 1.59 m
x Longitudinal e0y = 0.235 < 0.3 r0y = 0.3 × 6.25 = 1.875 m
CONCLUZIE: Condiiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt îndeplinite.
Calculul structurii poate fi continuat ca la EXEMPLUL NR.3 folosind dou modele plane.
393

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru evaluarea siguranei

seismice a unei cldiri proiectate conform normativului P 2-85 pentru zona seismic de
grad 7 MSK conform normativului P 100-81
5.1. DATE GENERALE
5.1.1. Descriere
x Cldire etajat curent cu 3 niveluri (P+2E)

x Toate nivelurile (inclusiv parterul) sunt identice (figura 5-1)
x Funciune: locuine, 4 apartamente cu dou camere la scar, pe fiecare nivel
x Structura: perei structurali din zidrie confinat cu elemente ceramice (GVP)
grosime t = 300 mm
Figura 5-1. Planul nivelului curent (inclusiv parter)
x Materiale pentru zidrie: Crmid C75 i mortar M25

x Beton pentru elementele de confinare: B150 echivalent Bc10 conform
normativului C140-86 i echivalent C12/15.
x Oel pentru elementele de confinare
- PC52 pentru barele longitudinale
- OB37 pentru etrieri
x Planee din beton armat monolit
x Teren normal de fundare
x Amplasament, zona seismic (conform P 100-1/2006): ag = 0.12g.
x Înlimea nivelului: 2.75 m
x Proiectarea iniial: conform normativelor P 2-85 i P 100-81 pentru zona seismic de
grad 7 MSK.
394
5.1.2. Dimensiuni i greuti
5.1.2.1. Arii de referin
x Anivel = 18.00 × 11.10 + 4 × 1.80 × 3.90 = 227.88 m2

x Aplaneu (încperi) = 8 × 3.30 × 5.10 + 2 × 3.00 × 5.10 = 165.24 m2
x Aplaneu (balcoane) = 4 × 1.80 × 3.90 = 28.08 m2
x Aplaneu (total) = 193.32 m2
x
Azid (seciunea orizontal) = Anivel - Aplaneu = 227.88 - 193.32 = 34.56 m2
x Azid,str (aria pereilor structurali) = Azid - Azid,0 = 34.56 - 8.73 = 25.83 m2
Aria pereilor structurali (care satisfac condiiile din CR 6-2006 art.1.3.4.) se calculeaz ca
diferena între aria de zidrie Azid i aria seciunilor orizontale în dreptul golurilor de ferestre
i ui (Azid,0).
Din figura 5-1, rezult aria seciunilor orizontale a golurilor de ui i ferestre (Azid,0):
x Ferestre (4 × 2.10 + 6 × 1.20 + 4 × 0.90) × 0.30 = 5.76 m2
x Ui (4 × 0.90 + 4 × 1.20 + 1 × 1.50) × 0.30 = 2.97 m2
Total 8.73 m2
5.1.2.2. Volumul i greutatea zidriei
x Vzid,b (volum brut) = Azid × hetaj

- hetaj = 2.75 m Vzid,b = 34.40 × 2.75 = 94.6 m3
x Volum goluri în perei
- Ferestre
2
* 4 × 2.10 × 2.40 = 20.16 m
2
* 6 × 1.20 × 1.50 = 10.80 m
2
* 4 × 0.90 × 0.90 = 3.24 m
Total 34.20 m2
- Ui
2
* 4 × 0.90 × 2.10 = 7.56 m
2
* 4 × 1.20 × 2.10 = 10.08 m
2
* 1 × 1.50 × 2.10 = 3.15 m
Total 20.79 m2
x Volum total goluri: Vgol = (34.20 + 20.79) × 0.30 = 16.50 m3
x Volum zidrie (net): Vzid,n = Vzid,b - Vgol Vzid,n = 94.60 - 16.50 = 78.1 m3
În tabelul 5.1 este dat greutatea pereilor cu grosime t = 300 mm, cu mortar pentru utilizare
general (G) pentru elemente ceramice cu 25% goluri (clasa C2 conform STAS 5185/1).
Tabelul 5.1
Densitatea Greutate perete Greutate perete Greutate
aparent netencuit tencuit volumetric
kg/m3 kg/m2 kg/m2 kg/m3
1500 450 530 1770
S-au considerat perei tencuii pe ambele fee cu 2 cm de mortar de var-ciment (` = 2000

kg/m3). Greutatea tencuielii s-a luat gtenc = 2 × 0.02 × 2000 = 80 kg/m2
395
5.2.1 Reglementri de referin
S-a considerat c proiectarea seismic s-a realizat pe baza urmtoarelor documente tehnice,
care, nu mai sunt în valabilitate:
x STAS 11100/1-77 - Zonarea seismic. Macrozonarea seismic a teritoriului
Republicii Socialiste România
x Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale,
agrozootehnice si industriale, indicativ P 100-81
x Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din zidrie, indicativ P
2-85
x STAS 10109/1-82 - Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Lucrri de
zidrie. Calculul i alctuirea elementelor
5.2.2. Condiii seismice la amplasament
S-au considerat condiiile de amplasament conform STAS 11100/1-77 i P 100-81:

x Cldire amplasat în zona seismic de grad 7 MSK cu coeficientul de intensitate
seismic ks = 0.12.
5.3. FORA SEISMIC DE PROIECTARE CONFORM P 100-81
Conform P100-81, tabelul 4, pentru "cldiri cu perei portani de zidrie, cu o dispoziie
ordonat a structurii pe vertical, cu înlime pân la parter + 4 etaje", se admite
determinarea simplificat a încrcrilor seismice orizontale direct pe baza valorii
coeficientului seismic:
c = 0.45ks
Pentru amplasamentul din zona de grad 7 MSK a rezultat c = 0.45 × 0.12 = 0.054.
Not. În Normativul P 100-81 valoarea factorului 0.45 care multiplic coeficientul de intensitate seismic ks a
fost calculat considerând coeficientul de reducere a efectelor aciunii seismice = 0.30 (tabelul 3) independent
de alctuirea zidriei (zidrie simpl sau confinat).

Standardul STAS 10109/1-82 stabilea urmtoarele moduri de alctuire a zidriei:
x Zidrie simpl - zidrie simpl alctuit numai dintr-un singur tip de crmid sau
bloc de zidrie
x Zidrie complex - alctuit din crmizi sau blocuri în asociere cu elemente de beton
armat monolit (stâlpiori, centuri, centuri-buiandrugi) executate astfel încât s
conlucreze la preluarea încrcrilor
x Zidrie armat - alctuit din crmizi sau blocuri i armturi din oel beton prevzute
în mortarul din rosturile orizontale ale zidriei
Normativul P100-81, Cap.7 Construcii i elemente din zidrie, prevedea c pentru

proiectarea cldirilor din zidrie portant se vor respecta prevederile normativului P 2-85
privind alctuirea i calculul structurilor din zidrie.
5.5.1. Clasificarea cldirii din punct de vedere al dispunerii pereilor structurali

396
Conform art. 3.4.2. cldirea examinat este de tip fagure care are:
x distana maxim între axele pereilor:
- transversal 3.60 m < 5.00 m
- longitudinal 5.40 m # 5.00 m
x aria delimitat de axele preilor structurali: 3.60 × 5.40 = 19.44 m2 < 25.0 m2
x înlimea nivelului hniv = 2.75 m < 3.00 m
Cldirea examinat respect i limitele dimensionale impuse de normativul P 2-85:
x lungimea maxim a tronsonului, prevzut în tabelul 3
x înlimea i numrul maxim de niveluri, prevzute în tabelul 4.
5.5.2. Poziionarea stâlpiorilor de beton armat
S-a presupus c stâlpiorii de beton armat au fost realizai în poziiile prevzute în tabelul 7,
i figura 12 din normativul P 2-85 pentru cldiri cu nniv = 3 i H < 9.00 m.
Figura 5-2. Poziionarea stâlpiorilor din beton armat conform P2-85

pentru cldiri amplasate în zona de grad 7 MSK
Pentru evaluarea analitic a siguranei s-a presupus c:

x armarea stâlpiorilor a fost realizat cu 4#12 PC52 i etrieri #6/20 cm ;
x nu exist armare în rosturile orizontale ale zidriei.
5.5.3. Stabilirea rezistenelor de proiectare ale zidriei pentru evaluarea

siguranei seismice
Codul P 100-3/2008, Anexa D, art. D.2.5.(4) stabilete condiiile de evaluare a rezistenei

materialelor pentru zidrie în cazul cldirilor recente (orientativ, dup 1950):
(4) Pentru construciile proiectate i executate dup anul 1950, în cazurile în care
exist planuri i/sau piese scrise care menioneaz calitatea elementelor pentru zidrie
397
i a mortarului, i dac inspecia vizual, efectuat conform D.2.4. i D.2.5, nu arat

existena unor defeciuni majore de punere în oper, rezistenele zidriei pot fi luate din
standardele în vigoare la data proiectrii/execuiei (începând cu STAS 1031-50
inclusiv modificrile ulterioare). În acest caz factorul de încredere se ia CF=1.20 fr a
se face încercri in-situ.
Pentru evaluarea analitic a siguranei cldirii s-au folosit valorile rezistenelor din
STAS 10109/1-82 (provenite din aplicarea coeficienilor de material M asupra valorilor
medii din seria de standarde STAS 1031-50÷75)
A. Rezistena unitar la compresiune
x Rezistena unitar medie la compresiune se determin înmulind rezistena de calcul
din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material m =2.0 pentru a se obine valorile
medii din STAS 1031-75.
- pentru zidrie cu C75 i mortar M25 fm = 2 × 1.10 = 2.20 N/mm2
x Rezistena unitar de proiectare la compresiune se determin împrind rezistena
unitar medie la factorul de încredere CF = 1.2 (atenie ! se folosete formula D.3
corectat în Comentarii – Anexa D)
- pentru zidrie cu C75 i mortar M25 fd = fm/CF = 2.20 / 1.20 = 1.83 N/mm2
B. Rezistena la lunecare în rost orizontal (conform Comentarii - Anexa D)
x Rezistena medie la lunecare în rost orizontal se determin înmulind rezistena de
calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material m =2.2 pentru a se obine
valorile medii din STAS 1031-75. Rezistenele depind numai de marca mortarului.
Rezult pentru mortar M25:
fvm =2.2 × 0.110 = 0.242 N/mm2
x Rezistena unitar de proiectare la lunecare în rost orizontal (fvd) se determin
împrind rezistena unitar medie la lunecare în rost orizontal (fvm) la coeficientul
parial de siguran (M) i la factorul de încredere (CF)-relaia (D.3). Pentru zidriile
recente (dup 1950) se ia M = 2.5.
fvd = 0.242/1.2/2.5 = 0.081 N/mm2
C. Rezistena de proiectare la cedare pe sectiune înclinat (ruperea în scar)
x Se calculeaz în funcie de rezistena medie la compresiune (fm) calculat la A. cu
relaia (D.4).
Rezult pentru crmid C75 i mortar M25:
ftd = 0.04 × 2.20 / 1.20 /2.5 = 0.030 N/mm2
5.6. CALCUL ÎNCRCRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA

SEISMIC
5.6.1. Încrcri verticale
Conform Codului CR0 pentru gruparea seismic de încrcri valorile de proiectare ale
efectelor cumulate ale încrcrilor verticale, permanente i utile, se determin cu relaia:
Ed = G + Q
398
unde
x G - este suma efectelor încrcrilor permanente
x Q - este suma efectelor încrcrilor variabile (utile/de exploatare)
x = 0.3 pentru cldiri de locuit
Efectele totale de proiectare pentru gruparea seismic se obin prin însumarea efectelor
încrcrilor verticale cu efectele încrcrilor seismice determinate conform P 100-1/2006 i
CR 6-2006.
5.6.2 Greutatea zidriei pe nivel (gruparea seismic)
x Gzid,niv (total) = Vzid,n × greutate volumetric perete tencuit

- Gzid,niv(total) = 138.2 tone
x Gzid,niv (unitar) = Gzid,niv / Anivel
- Gzid,niv(unitar) = 0.607 tone/m2
5.6.3. Greutatea planeului de beton (gruparea seismic)
x Încrcare util (locuine) conform CR 0-2005 i Anexa naional la SR EN 1991-1-

1:
- încperi 1.50 kN/m2 (150 kg/m2)
- balcoane 2.50 kN/m2 (250 kg/m2)
x Greutate total încperi:
- Placa hpl = 13 cm 0.13 × 2500 = 325 kg/m2
- Pardoseala 125 kg/m2
- Tencuiala intrados (2 cm) 40 kg/m2
- Perei despritori uori 150 kg/m2
- Încrcare util 0.3 × 150 = 45 kg/m2
Total 685 kg/m2
x Greutate total balcoane:
- Placa 0.13 × 2500 = 325 kg/m2
- Pardoseala 125 kg/m2
- Tencuiala intrados (2 cm) 40 kg/m2
- Parapei beton t = 60 mm 220 kg/m2
- Încrcare util 0.3 × 250 = 75 kg/m2
Total 785 kg/m2
x Greutate de proiectare pe nivel pentru gruparea seismic:
- Gpl(nivel) = 165.24 × 685 + 28.08 × 785 = 135240 kg # 135.2 tone
5.6.4. Greutatea total pentru calculul la cutremur (gruparea seismic)
x Greutatea total a nivelului:

Gniv = Gzid,niv + Gpl(nivel) Gniv = 138.2 + 135.2 = 273.4 tone
x Greutatea unitar a nivelului:
399
G niv
g niv gniv = 1.200 tone/m2
Aniv
x Greutatea total pentru cldirea P+2E este:

Gtotal = 3 × 273.4 # 820 tone
x Efortul unitar mediu de compresiune la parter (în seciunea de încastrare):
Gtotal 820
V 0, P 32.0tone / m 2 o 0.32 N / mm2
Azid , str 25.64
5.6.5. Calculul forelor seismice
Din examinarea condiiilor de alctuire prezentate la 5.5.2. rezult urmtoarele concluzii:

x Cldirea proiectat pentru zona seismic de grad 7 MSK trebuie considerat cldire
din zidrie simpl deoarece poziionarea elementelor de confinare nu satisface
cerinele din codul P 100-1/2006 pentru a fi considerat zidrie confinat.
Calculul forei tietoare de baz s-a fcut cu relaia (6.1) din P 100-3/2008 considerând
urmtoarele valori:
x factorul de comportare q = 1.5 (conform tabel 6.1, pentru zidrie simpl) cu factorul
de suprarezisten u/1 = 1.00 (art. D.3.4.1.1.)
x factorul de corecie pentru amortizarea structural K = 0.88
x cldire P+2E = 0.85
x pentru spectrul elastic s-a luat valoarea maxim 0 = 2.75
x factorul de importan I = 1.00 (cldiri de locuit).
Rezult:
Fb = 1.0 × 0.12 x (2.75/1.50) × 0.88 × 0.85 G = 0.165 G
Valoarea este de circa trei ori mai mare decât valoarea de proiectare iniial- diferena
provine, în principal, din modificarea valorii factorului de comportare q = 1/.
Pentru cldirea analizat:
x G = 820 tone
x Fb,nec # 135.0 tone
5.7. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE DE COMPRESIUNE PE GRUPURI

DE PEREI (ZONE)
Eforturile unitare de compresiune din încrcrile verticale au fost determinate pentru grupuri
(zone) de perei structurali care, în seciunea de la baz (cota ± 0.00), pot fi considerate ca
având eforturi uniforme de compresiune din încrcrile verticale. Delimitarea zonelor de
perei i a suprafeelor aferente de planeu este artat în figura 5-3.
400
Figura 5-3. Grupuri de perei (zone)

Pentru fiecare zon s-au determinat:
x Greutatea pereilor în elevaie pe înlimea etajului (Gzid,etaj)
x Aria seciunii orizontale a pereilor structurali (Azid) -
x Încrcrile totale date de planeu pe element (qpl) - conform CR 6-2006, figura 6.1
Valorile sunt date în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2
Gzid,etaj qpl Ntotal,etaj Azid 0
Element Nr. elemente
tone tone tone m2 tone/m2
ZA 4 6.46 6.66 13.12 1.170 11.21
ZB 4 8.14 10.56 18.70 1.485 12.59
ZC 4 8.36 7.12 15.48 1.485 10.42
ZD 2 23.24 18.86 42.10 4.635 9.08
138.26 135.28 273.50
Fora axial la baz (parter), în tone, i valoarea de proiectare a efortului unitar de
compresiune 0,P pentru zonele ZA ÷ ZD - valori rotunjite - sunt date în tabelul 5.3.
Tabelul 5.3
Numr N0 0,P
Element
elemente tone tone/m2
ZA 4 39.4 33.6
ZB 4 56.1 37.8
ZC 4 46.4 31.3
ZD 2 126.3 27.2
Greutate cldire 820 tone

STRUCTURALI
5.8.1. Identificarea pereilor structurali
Au fost identificai pereii structurali pe cele dou direcii principale ale cldirii
Toi pereii au fost considerai dreptunghiulari (s-a neglijat contribuia tlpilor).
401
Figura 5-4a. Perei structurali transversali
Figura 5-4b. Perei structurali longitudinali
5.8.2. Caracteristicile geometrice ale seciunilor orizontale ale pereilor structurali

Caracteristicile geometrice ale seciunilor orizontale ale pereilor structurali sunt date n
tabelele urmtoare.
x Perei transversali
Tabelul 5.4a
Tip Numr lw T Azid Izid 0,P
Zona Elemente
elem. elem. m M m2 m4 N/mm2
T1 ZA 4 Tr1A,Tr1C; Tr6A,Tr6C; 3.30 0.30 0.990 0.898 0.336
T2 ZB 4 Tr2A,Tr2C,T5A Tr5C 3.30 0.30 0.990 0.898 0.378
T3 ZC 4 Tr3A,Tr3C,Tr4A,Tr4C 3.00 0.30 0.900 0.675 0.313
T4 ZD 6 Tr1B,Tr2B,Tr3B,Tr4B,Tr5B,Tr6B 2.70 0.30 0.810 0.492 0.272
402
x Perei longitudinali
Tabelul 5.4b
Tip Numr lw t Azid Izid 0,P
Zona Elemente
elem. elem. m m m2 m4 N/mm2
L1 ZA 4 LA1,LA6,LC1,LC6 0.90 0.30 0.270 0.018 0.336
L2 ZB 4 LA2,LA5,LC2,LC5 1.95 0.30 0.585 0.185 0.378
L3 ZC 4 LA3,LA4,LC3,LC4 2.25 0.30 0.675 0.285 0.313
L4 ZD 2 LB1-3,LB4-6 8.25 0.30 2.475 14.04 0.272
5.8.3. Verificarea condiiilor de regularitate în plan i pe vertical
Cldirea expertizat satisface în totalitate condiiile de regularitate în plan i în elevaie date

în codul P 100-1/2006.
5.8.4. Verificarea densitii pereilor
Verificarea condiiilor din codul P 100-1/2006, tabel 8.5:

x Transversal
6 Azid,tr = 8 × 0.99 + 4
× 0.90 + 6 × 0.810 = 16.38 m2
6Azid ,tr 13.68
ptr % u 100 8.47% > 5.5% (valoare necesar)
Aplanseu 193.32
x Longitudinal
6Azid,long = 4 × 0.270 + 4 × 0.585 + 4 × 0.675 + 2 × 2.475 = 11.07m2
6Azid ,long 11.07
plong % u 100 5.73% > 5.5%
Aplanseu 193.32
Verificarea raportului între ariile golurilor i ariile plinurilor în peretele longitudinal de faad
(grosimea fiind constant se compar lungimile golurilor cu lungimile plinurilor) conform
CR 6-2006, tabel 5.2.
x 6Lplin = 2 × 0.90 + 2 × 1.95 + 2 × 2.25 = 10.20 m
x 6Lgol = 18.0 - 6Lplin = 7.8 m
6Lgol 7.80
x U 0.765 0.80 OK
6L plin 10.20
5.8.5. Calculul rigiditilor laterale ale pereilor
În modelul "console independente", rigiditatea geometric a peretelui s-a calculat cu relaia:
t
R

O p 3 4 O2p
cu notaiile
H
x Op
lw
x t - grosimea peretelui
x lw - lungimea peretelui
403
x H - înlimea peretelui
Factorii de distribuie a forei tietoare de baz între pereii structurali s-au calculat cu relaia:
Ri
UV ,i
¦ Ri
Pentru cldirea expertizat cu H Htot = 3 × hniv = 3 × 2.75 = 8.25 m, valorile rigiditilor
pereilor transversali i longitudinali i ale factorilor de distibuie `V,i sunt date în tabelele
5.5a i 5.5b.
Tabelul 5.5a
Numr lw t Ri
Element `V,i
elemente m m m
T1 4 3.30 2.50 0.30 0.00429 0.0692
T2 4 3.30 2.50 0.30 0.00429 0.0692
T3 4 3.00 2.75 0.30 0.00328 0.0528
T4 6 2.70 3.06 0.30 0.00243 0.0392
6RT = 0.06202 m
Tabelul 5.5b
Numr lw t Ri
Element `V,i
elemente m m M
L1 4 0.90 9.17 0.30 0.000096 0.001
L2 4 1.95 4.23 0.30 0.000951 0.010
L3 4 2.25 3.67 0.30 0.001437 0.015
L4 2 8.25 1.00 0.30 0.042857 0.448
6RL = 0.09565 m
5.9.1. Metodologia de nivel 1
Cldirea îndeplinete criteriile de la art. D.3.2. pentru aplicarea metodologiei de evaluare de

nivel 1 deoarece:
x are înlimea P+2E
x se afl în zon seismic cu ag = 0.12g
x pereii structurali sunt executai din zidrie simpl.
5.9.1.1. Evaluarea calitativ preliminar pentru metodologia de nivel 1
Pentru evaluarea calitativ preliminar, încadrarea cldirii este urmtoarea:

x Regim de înlime: P+2E cod 1.1
x Rigiditatea planeelor în plan orizontal: rigide cod 2.1
x Regularitatea geometric i structural: cu regularitate în plan i în elevaie cod 3.1
Cu aceti parametri, din tabelul D.1a rezult R1 = 100 puncte.
Din informaiile existente, la cutremurele din 1986 i 1990 cldirea a suferit avarii
nesemnificative la elementele verticale i orizontale.
Se poate considera indicatorul R2 = 100 puncte.
404
5.9.1.2. Verificarea preliminar prin calcul a capacitii de rezisten pentru ansamblul

cldirii.
Sunt îndeplinite condiiile de la D.3.4.1.4. (2) pentru folosirea metodologiei de nivel 1.

Efortul unitar mediu de compresiune în peretii structurali este:
Gtot 820.0
V0 29.9tone / m 2 # 0.30 N / mm 2
¦ AT ¦ AL 16.38 11.07
Fora tietoare capabil a cldirii se calculeaz cu relaia (D.11) considerând @k = 0.10 N/mm2
i Az,min AL = 11.07 m2 (apreciind raportul var:ciment = 0.25):
2 30
Fb ,cap 11.07 u 10.0 u 1 u 191.7 tone ! Fb ,nec 135.0tone
3 10
Concluzie. Cldirea expertizat satisface condiia de siguran conform metodologiei de
nivel 1.
5.9.2.1. Evaluarea calitativ detaliat
5.9.2.1.1.Îndeplinirea criteriilor de evaluare privind alctuirea arhitectural-structural
1. Calitatea sistemului structural

x Conform prevederilor normativului P 2-85 pentru zona seismic de grad 7 MSK
x Corespunde cerinelor actuale pentru clduiri din zidrie simpl (nearmat).
Punctaj: 10
2. Calitatea zidriei
x Conform prevederilor normativului P 2-85
Punctaj: 10
3. Tipul planeelor
Punctaj: 10
4. Configuraia în plan
x Form compact, simetric în raport cu ambele direcii principale
Punctaj: 10
5.Configuraia în elevaie
x Forma în plan i structura sunt constante în elevaie
Punctaj: 10
6. Distane între perei
x Distana între axele pereilor longitudinali depete cu 8% distana limit prevzut
pentru structurile cu perei dei
Punctaj: 8
405
7. Elemente care dau înpingeri laterale

x Nu exist elemente care dau împingeri laterale
Punctaj:10
8. Tipul terenui de fundare i al fundaiilor
x Teren de fundare normal
x Fundaii continue din beton armat sub pereii structurali
Punctaj: 10
9. Interaciuni posibile cu cldirile adiacente
x Cldire izolat; nu exist risc de coliziune cu cldirile adiacente
Punctaj: 10
10. Elemente nestructurale
x Nu exist elemente nestructurale majore (frontoane/calcane)
x Elemente nestructurale curente pentru cldiri de locuit.
Punctaj:10
Punctaj total: R1 = 98 puncte
5.9.2.1.2. Îndeplinirea criteriilor de evaluare privind starea de avariere
x Cldirea a suferit numai avarii nesemnificative la cutremurele din 1986 i 1990.

Punctaj: 100
5.9.2.2. Evaluarea prin calcul a siguranei cldirii
5.9.2.2.1. Capacitatea de rezisten a pereilor la compresiune excentric
Se calculeaz considerând peretele în consol solicitat de fore orizontale distribuite

triunghiular.
Pentru cldirea P+2E înlimea echivalent la care se aplic ansamblul forelor laterale este:
7 7
H ech H tot u 8.25 6.42m
9 9
Rezistena de proiectare la compresiune:
fd = 1.83 N/mm2 183.0 tone/m2
Fora axial (Nd) s-a calculat cu formula:
Nd = 0,P lw t
Momentul capabil (MRd) s-a calculat cu formula:
Nd
M Rd ( 1 1.15X d )lw
2
Fora tietoare asociat cedrii la compresiune excentric este:
406
M Rd
V f ,as
H ech
Rezultatele sunt date în tabelele 5.6a i 5.6b.
Tabelul 5.6a
Nr. 0,P lw t Nd MRd Vf,as
Elem. d 1-1.15d
elem t/m2 m m tone tm Tone
T1 4 33.6 3.30 0.30 33.3 0.184 0.789 43.4 6.76
T2 4 37.8 3.30 0.30 37.4 0.207 0.760 46.9 7.30
T3 4 31.3 3.00 0.30 28.2 0.171 0.803 34.0 5.30
T4 6 27.2 2.70 0.30 22.0 0.149 0.829 24.6 3.83
Tabelul 5.6b
Nr. 0,P lw t Nd MRd Vf,as
Elem. d 1-1.15d
elem t/m2 m m tone tm tone
L1 4 33.6 0.90 0.30 9.1 0.184 0.789 3.2 0.50
L2 4 37.8 1.95 0.30 22.1 0.207 0.762 16.4 2.56
L3 4 31.3 2.25 0.30 21.1 0.171 0.803 19.1 2.98
L4* 2 27.2 8.25 0.30 67.3 0.149 0.829 375.5* 58.5*
Pentru elementele L4 * care sunt mrginite la ambele capete de stâlpiori de beton armat s-a
adugat momentul capabil al armturilor longitudinale din stâlpiori, calculat cu valoarea
medie a rezistenei oelului - conform D.3.4.1.3.1 (3).
M Rd As ls As f yd ,med MRd = (8.25 - 0.30) × 4 × 1.13 × 1.35 × 3000 = 145.5 tone
5.9.2.1.2. Capacitatea de rezisten la for tietoare
Se calculeaz cu relaia (D.6).
5.9.2.1.2.1. Rezistena la lunecare în rost orizontal
Rezistena la lunecare în rost orizontal s-a calculat cu relaia (vezi Comentarii - Anexa D).
I. Valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere prin lunecare în rostul orizontal:
1.33 § l ·
V f 2l ¨¨ f vk 0 ad 0.7V d ¸¸tlc (D.7)
CFJ M © lc ¹
unde
x lc = este lungimea zonei comprimate a seciunii care ine seama de efectul alternant al
forei seismice, determinat cu relaia:
Md
lc 1 .5 l w 3 (D.7a)
Nd
unde
- Md este momentul încovoietor de proiectare
- Nd este fora axial de proiectare
407
x lad este lungimea pe care aderena este activ calculat cu relaia:

lad 2lc l w (D.7b)
Dac lad 0 valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere se calculeaz cu relaia:
ே೏ ே೏
ܸ௙ଶ௟ ൌ ͳǤ͵͵ ൈ ͲǤ͹ ൌ ͲǤͻ͵ (D.7c)
஼ிఊಾ ஼ிఊಾ
Cu CF = 1.2 i M = 2.5 din relaia (D.7c) rezult valoarea:

Vf2l = 0.31 Nd
Valorile de proiectare Md sunt valorile de proiectare Mbaz date în tabelele 5.7a i 5.7b.
Din relaiile (D.7a) i (D.7b) au rezultat valorile din tabelele urmtoare.
Tabelul 5.7a
Nr. Md Nd lw lad Vf21
Elem.
elem tm tone m m tone
T1 4 60.0 33.3 3.30 0.00 10.3
T2 4 60.0 37.4 3.30 0.00 11.6
T3 4 45.8 28.2 3.00 0.00 8.7
T4 6 34.0 22.0 2.70 0.00 6.8
Tabelul 5.7b
Nr. Md Nd lw lad' Vf21
Elem.
elem tm tone m m tone
L1 4 0.9 9.1 0.90 0.00 2.8
L2 4 8.7 22.1 1.95 0.00 6.9
L3 4 13.0 21.1 2.25 0.00 6.5
L4* 2 388.3 67.3 8.25 0.00 24.6
Pentru elementele L4 * care sunt mrginite la ambele capete de stâlpiori de beton armat s-a
adugat rezistena la for tietoare a unui stâlpior conform D.3.4.1.3.2.(7).
VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd VRd (Asc) = 0.2 × 4 × 1.13 ×1.35 × 3000 = 3.7 tone
5.9.2.1.2.2. Rezistena la rupere pe seciune înclinat
Se calculeaz cu relaia (D.8) în care:

H ech
Op
lw
x ftd = 0.030 N/mm2 3.0 tone/m2

Au rezultat valorile din tabelele 5.8a i 5.8b.
Tabelul 5.8a
lw t 0,P Vf22
Nr. tlw V 0 ,P
Elem.
elem m m t/m2
b f td 1 tone
b f td
T1 4 3.30 0.30 33.6 1.50 1.98 3.49 6.91
T2 4 3.30 0.30 37.8 1.50 1.98 3.69 7.31
T3 4 3.00 0.30 31.3 1.50 1.80 3.38 6.09
T4 6 2.70 0.30 27.2 1.50 1.62 3.17 5.14
408
Tabelul 5.8b
Nr.
lw t 0,P
tlw V 0 ,P Vf22
Elem. b f td 1
elem m m t/m2 b f td tone
L1 4 0.90 0.30 33.6 1.50 0.54 3.49 1.89
L2 4 1.95 0.30 37.8 1.50 1.17 3.69 4.32
L3 4 2.25 0.30 31.3 1.50 1.35 3.38 4.56
L4* 2 8.25 0.30 27.2 1.00 7.43 3.17 27.25*
Rezistena la for tietoare a fiecrui element este valoarea cea mai mic dintre Vf21 i Vf22.

Fora tietoare de baz (Fb,nec) a fost distribuit pereilor structurali de pe ambele direcii
proporional cu rigiditatea lor. Vnec = `V,I × Fb,nec (valorile ` sunt date n tabelele 5.6a i
5.6b).
Pentru simplificarea calculului s-a neglijat efectul excentricitii accidentale (care are o
valoare redus deoarece tronsonul este scurt).
5.11. CALCULUL INDICATORULUI R3
5.11.1. Indicatorul R3M pentru rezistena pereilor la compresiune excentric
S-au comparat valorile Mbaz din relaia Mbaz = Fb,nec × Hech cu valorile MRd. Rezultatele
sunt date în tabelele 5.9a i 5.9b.
Tabelul 5.9a
Numr Vnec Mbaz MRd
Element `V,i R3M
elemente tone tm tm
T1 4 0.0692 9.34 60.0 43.4 0.723
T2 4 0.0692 9.34 60.0 46.9 0.782
T3 4 0.0528 7.13 45.8 34.0 0.742
T4 6 0.0392 5.29 34.0 24.6 0.724
Mbaz = 867.2 tm MRd = 644.8 tm R3med = 0.744
Tabelul 5.9b
Numr Vnec Mbaz MRd
Element `V,i R3M
elemente tone tm tm
L1 4 0.001 0.14 0.9 3.2 >1.0
L2 4 0.010 1.35 8.7 16.4 >1.0
L3 4 0.015 2.03 13.0 19.1 >1.0
L4* 2 0.448 60.48 388.3 375.5* 0.967*
Mbaz = 867.2 tm MRd = 905.8 tm R3med >1.00
5.11.2. Indicatorul R3V pentru rezistena pereilor la for tietoare
S-au comparat valorile Vcap cu Vnec pentru determinarea fractorului R3V .

S-au comparat valorile Vcap cu valorile Vas pentru determinarea modului de rupere
409
Rezistena la for tietoare a fiecrui element (Vcap) este valoarea cea mai mic dintre Vf21 i
Vf22 .Rezultatele sunt date în tabelele 5.10a i 5.10b.
Tabelul 5.10a
Numr Vnec Vf21 Vf22 Vcap Vas
Element R3V Rupere
elemente tone tone tone tone tone
T1 4 9.34 10.3 6.91 6.91 0.740 6.76 Ductil
T2 4 9.34 11.6 7.31 7.31 0.783 7.30 Ductil
T3 4 7.13 8.7 6.09 6.09 0.854 5.30 Ductil
T4 6 5.29 6.8 5.14 5.14 0.970 3.83 Ductil
Vnec = 135.0 tone Vcap = 112.0 tone R3med = 0.830
Tabelul 5.10b
Numr Vnec Vf21 Vf22 Vcap Vas
Element R3V Rupere
L1 4 0.14 2.8 1.89 1.89 >1 0.50 Ductil
L2 4 1.35 6.9 4.32 4.32 >1 2.56 Ductil
L3 4 2.03 6.5 4.56 4.56 >1 2.98 Ductil
L4 2 60.48 24.6* 27.25* 24.6* 0.407 58.5* Fragil
Vnec = 135.0 tone Vcap = 92.3 tone R3med = 0.683

Încadrarea cldirii în clase de risc s-a fcut în conformitate cu prevederile paragrafului
D.3.4.3. folosind tabelele 8.1÷8.3 pentru indicatorii R1 ÷ R3.
x Îndeplinirea condiiilor de alctuire seismic
R1 = 0.98 Clasa de risc seismic IV
x Gradul de afectare structural
x Capacitatea de rezisten a structurii
R3,min = 0.683 Clasa de risc seismic III.
5.13.1. Criterii pentru adoptarea msurilor de consolidare
x Pentru pereii transversali, deoarece indicatorii R3M (sigurana pereilor la încovoiere)

i R3V (sigurana pereilor la for tietoare) sunt > 0.65 nu sunt necesare lucrri de
consolidare
x Pentru pereii longitudinali:
- Deoarece toi indicatorii R3M > 0.65, nu sunt necesare în mod obligatoriu lucrri
de consolidare pentru sporirea capacitii de rezisten la încovoiere
- Deoarece pentru elementul L4 indicatorul R3V = 0.407 sunt necesare lucrri de
consolidare pentru sporirea rezistenei la for tietoare.
x Se propune consolidarea structurii prin placarea elementelor L4 cu tencuieli armate cu
grosime de 50 mm pe ambele fee cu mortar M10.
410
5.13.2.Calculul rezistenei elementelor de consolidare
Se face conform prevederilor paragrafului F.5.6.1.1.2.

Rzid , placat § R placare ·
Vcap , placat Vcap ,existent Vcap ,existent ¨¨ 1 ¸
¸
Rzid ,existent © Rzid ,existent ¹
1 Gzid Azid 1 G placare Aplacare

Rzid ,existent R placare
k H k H
unde:
x Gzid este modulul de elasticitate transversal al zidriei peretelui existent
x Gplacare Gmortar este modulul de elasticitate transversal al mortarului
x Azid este aria seciunii transversale a peretelui
x Aplacare este aria seciunii transversale a straturilor de placare
Prin urmare, exprimând ariile în funcie de grosimea zidului i, respectiv, de grosimea
placrii, rezult:
R placare G placaret placare
Rzid ,existent Gzid t zid
În cazul cldirii expertizate rezistena caracteristic a zidriei s-a calculat din rezistena medie
cu relaia:
fm 2.20
fk 1.41N / mm 2
1.3 u CF 1.3 u 1.2
Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaia:
Gzid =0.4Ezid = 0.4 × 1000fk = 564 N/mm2
Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaia:
Gmortar = 0.4 Emortar = 0.4 × 1000 Rmortar = 4000 N/mm2
Factorul de amplificare a rezistenei este:
R placare 4000 u 2 u 50
2.36
Rzid ,existent 564 u 300
Prin urmare rezistena peretelui consolidat este 19.4 × 2.36 = 45.9 tone
Indicatorul de rezisten devine:
45.9
R3V 0.758
60.48
Rezistena total la for tietoare pentru direcia longitudinal, dup consolidare, este:
Vcap = 4×(1.89+4.32+4.56) + 2 × 45.9 = 134.9 tone R3med 1.0
Concluzie. Prin consolidarea propus se realizeaz nivelul de asigurare corespunztor

cldirilor noi.
411

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru evaluarea siguranei

seismice a unei cldiri proiectate conform normativelor P 2-85 i P 100-81 pentru zona
seismic de grad 9 MSK
6.1. DATE GENERALE
6.1.1. Descriere
x Cldire etajat curent cu 3 niveluri (P+2E)

x Toate nivelurile (inclusiv parterul) sunt identice
x Funciune: locuine, 4 apartamente cu dou camere la scar pe nivel
x Structura: perei structurali din zidrie confinat cu elemente ceramice (GVP)
t = 300 mm
Figura 6-1. Planul nivelului curent (inclusiv parter)
x Materiale pentru zidrie: crmid C100 i mortar M50

x Beton pentru elementele de confinare B150 echivalent Bc10 conform normativului
C 140-86 i echivalent C12/15.
x Oel pentru elementele de confinare
- PC52 pentru barele longitudinale
- OB37 pentru etrieri
x Teren normal de fundare
x Amplasament, zona seismic (conform P 100-1/2006) ag = 0.32g
x Înlimea nivelului: 2.75 m.
Proiectarea iniial conform normativelor P 2-85 i P 100-81 pentru gradul seismic 9 MSK.
412
6.1.2.Dimensiuni i greuti
6.1.2.1. Arii de referin
A se vedea EXEMPLUL NR.5. par.5.1.2.1.
6.1.2.2. Volumul i greutatea zidriei
A se vedea EXEMPLUL NR.5 par.5.1.2.2.
6.2.1 Reglementri de referin
A se vedea EXEMPLUL NR.5, par.5.2.1.
6.2.2. Condiii seismice la amplasament
S-au considerat condiiile de amplasament conform STAS 11.100/1-77 i P 100-81:

x Cldire amplasat în zona seismic de grad 9 MSK cu coeficientul de intensitate
seismic ks = 0.32
6.3. FORA SEISMIC DE PROIECTARE CONFORM P 100 -81

Conform P 100-81, tabelul 4, pentru "cldiri cu perei portani de zidrie, cu o dispoziie
ordonat a structurii pe vertical, cu înlime pân la parter + 4 etaje", se admite
determinarea simplificat a încrcrilor seismice orizontale direct pe baza valorii
coeficientului seismic:
c = 0.45ks
Pentru amplasamentul din zona de grad 9 MSK a rezultat c = 0.45 × 0.32 = 0.144.
Not. În normativul P 100-81 valoarea factorului 0.45 care multiplic coeficientul de intensitate seismic ks a
fost calculat considerând coeficientul de reducere a efectelor aciunii seismice = 0.30 (q = 3.33) indiferent de
alctuirea zidriei (zidrie simpl sau confinat).
A se vedea EXEMPLUL NR.5, par 5.4.
6.5.1. Clasificarea cldirii din punct de vedere al dispunerii pereilor structurali
6.5.2. Poziionarea stâlpiorilor de beton armat

413
Figura 6-2 Poziionarea stâlpiorilor pentru cldirea proiectat pentru gradul 9 MSK
S-a presupus c:
x stâlpiorii de beton armat au fost realizai în poziiile prevzute în tabelul 7 i figura
13 din P2-85 pentru cldiri cu nniv = 3 i H < 9.00 m n zona seismic de grad 9 MSK
x armarea stâlpiorilor a fost realizat cu 4#14 PC52 i etrieri #8/20 cm
x nu exist armare în rosturile orizontale.
6.5.3. Stabilirea rezistenelor de proiectare ale zidriei pentru evaluarea siguranei

seismice
Codul P 100-3/2008, Anexa D, art. D.2.5.(4) stabilete condiiile de evaluare a rezistenei

materialelor pentru zidrie în cazul cldirilor recente (orientativ dup 1950):
(4) Pentru construciile proiectate i executate dup anul 1950, în cazurile în care
exist planuri i/sau piese scrise care menioneaz calitatea elementelor pentru
zidrie i a mortarului, i dac inspecia vizual, efectuat conform D.2.4. i D.2.5, nu
arat existena unor defeciuni majore de punere în oper, rezistenele zidriei pot fi
luate din standardele în vigoare la data proiectrii/execuiei (începând cu STAS 1031-
50 inclusiv modificrile ulterioare). În acest caz factorul de încredere se ia CF=1.20
fr a se face încercri in-situ.
Pentru evaluarea siguranei cldirii analizate s-au folosit valorile rezistenelor din
STAS 10109/1-82 (provenite din aplicarea coeficienilor de material M asupra valorilor
medii din seria de standarde STAS 1031-50÷75).
414
A. Rezistena unitar la compresiune

x Rezistena unitar medie la compresiune s-a determinat înmulind rezistena de calcul
din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material m =2.0 pentru a se obine valorile
din STAS 1031-75.
Rezult pentru zidrie cu C100 i mortar M50:
fm = 2 × 1.50 = 3.00 N/mm2
x Rezistena unitar de proiectare la compresiune se determin împrind rezistena
unitar medie la factorul de încredere CF = 1.2 (formula D.3 Comentarii - Anexa D).
Rezult pentru zidrie cu C100 i mortar M50:
fd = 3.00/1.20 = 2.50 N/mm2
C. Rezistena la lunecare în rost orizontal (conform Comentarii - Anexa D)
x Rezistena medie la lunecare în rost orizontal se determin înmulind rezistena de
calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material m =2.2 pentru a se obine
valorile medii din STAS 1031-75. Rezistenele depind numai de marca mortarului.
fvm =2.2 × 0.160 = 0.352 N/mm2
x Rezistena unitar de proiectare la lunecare în rost orizontal (fvd) se determin
împrind rezistena unitar medie la lunecare în rost orizontal (fvm) la coeficientul
parial de siguran (M) i la factorul de încredere (CF) - relaia (D.3). Pentru zidriile
recente (dup 1950) se ia M = 2.5.
fvd = 0.352/1.2/2.5 = 0.117 N/mm2
D. Rezistena de proiectare la cedare pe sectiune înclinat (ruperea în scar)
x Se calculeaz în funcie de rezistena medie la compresiune (fm) calculat la A. cu
relaia (D.4)
Rezult pentru crmid C75 i mortar M25:
ftd = 0.04 × 3.00 / 1.20 /2.5 = 0.04 N/mm2
6.6. CALCUL ÎNCRCRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA

SEISMIC
6.6.1. Încrcri verticale
Valorile sunt cele calculate în EXEMPLUL NR.5, par.5.6.1.
6.6.2 Greutatea zidriei pe nivel (gruparea seismic)
6.6.3. Greutatea planeului de beton (gruparea seismic)
Valorile sunt cele calculate în EXEMPLUL NR.5, par. 5.6.3.
6.6.4. Greutatea total pentru calculul la cutremur (gruparea seismic)

415
6.6.5. Calculul forelor seismice de proiectare pentru cldirea amplasat în zona

seismic de grad 9
Din examinarea condiiilor de alctuire rezult urmtoarele concluzii:

x Cldirea proiectat pentru zona seismic de grad 9 MSK poate fi considerat cldire
din zidrie confinat deoarece poziionarea elementelor de confinare satisface cerinele
din codul P 100-1/2006. Atragem atenia c elementele longitudinale de pe axele A i C
(figura 6-2) trebuie s fie considerate elemente de zidrie simpl deoarece nu sunt
mrginite la ambele extremiti de stâlpiori din beton armat. Aceste elemente preiau,
mpreun, numai 10.4% din fora seismic total i pot fi considerate elemente
structurale secundare.
Calculul forei tietoare de baz se face cu relaia (6.1) din P 100-3/2008 considerând
urmtoarele valori:
x factorul de comportare q = 2.0 (conform tabel 6.1, pentru zidrie confinat) cu
factorul de suprarezisten u/1 = 1.20 (art. D.3.4.1.1.) q = 2.0 × 1.20 = 2.40
x factorul de corecie pentru amortizarea structural: K = 0.88
x cldire P+2E = 0.85
x pentru spectrul elastic se ia valoarea maxim: 0 = 2.75
x factorul de importan: I = 1.00 (cldiri de locuit)
Rezult:
Fb = 1.0 × 0.32 x (2.75/2.40) × 0.88 × 0.85 G = 0.274 G
Valoarea este de circa dou ori mai mare decât valoarea de proiectare iniial.
Pentru cldirea analizat:
x G = 820 tone
x Fb # 225.0 tone
6.6.6. Calculul eforturilor unitare de compresiune pe grupuri de perei (zone)

STRUCTURALI
Valorile sunt cele calculate în EXEMPLUL NR.5, par.5.7.

STRUCTURALI
6.8.1. Identificarea pereilor structurali
A se vedea EXEMPLUL NR.5, par. 5.8.1.
6.8.2. Caracteristicile geometrice ale seciunilor orizontale ale pereilor structurali

416
6.8.3.Verificarea condiiilor de regularitate în plan i pe vertical
6.8.4. Verificarea densitii pereilor
Valorile sunt cele calculate în EXEMPLUL NR.5, par. 5.8.4.
6.8.5. Calculul rigiditii laterale a pereilor
Nu sunt îndeplinite condiiile pentru aplicarea metodologiei de nivel 1.
6.9.2.1. Capacitatea de rezisten a pereilor structurali pentru fore în plan
6.9.2.1.1. Capacitatea de rezisten la compresiune excentric pentru zidria confinat
Se calculeaz considerând peretele în consol solicitat de fore orizontale distribuite

triunghiular.
Pentru cldirea P+2E înlimea echivalent la care se aplic ansamblul forelor laterale este:
7 7
H ech H tot u 8.25 6.42m
9 9
Rezistena de proiectare la compresiune: fd = 2.50 N/mm2 250.0 tone/m2
Fora axial (Nd) se calculeaz cu formula:
Nd = 0,P lw t
Momentul capabil (MRd) pentru zidria confinat se calculeaz cu formula:
Nd
M Rd ( 1 1.15X d )lw Asc f yd ,med ls { M Rd 1 M Rd 2
2
Produsul Asc × fyd,med = 4 × 1.54 × 1.35 × 3000 = 24.9 tone
Fora tietoare asociat cedrii la compresiune excentric este:
M Rd
Vf 1
H ech

417
Tabelul 6.1a
Nr. 0,P lw Nd MRd1 ls MRd2 MRd Vf1
Elem. d 1-1.15d
elem t/m2 m tone tm m tm Tm tone
T1 4 33.6 3.30 33.3 0.134 0.846 46.8 3.00 74.8 121.6 18.9
T2 4 37.8 3.30 37.4 0.151 0.826 51.0 3.00 74.8 125.8 19.6
T3 4 31.3 3.00 28.2 0.125 0.856 36.2 2.70 67.4 103.6 16.1
T4 6 27.2 2.70 22.0 0.109 0.875 26.0 2.40 59.9 85.9 13.4
Tabelul 6.1b
Nr. 0,P lw Nd MRd1 ls MRd2 MRd Vf1
Elem. d 1-1.15d
elem t/m2 m tone tm m tm Tm tone
L1 4 33.6 0.90 9.1 0.134 0.846 3.5 --- --- 3.5 0.5
L2 4 37.8 1.95 22.1 0.151 0.826 17.8 --- --- 17.8 2.8
L3 4 31.3 2.25 21.1 0.125 0.856 20.3 --- --- 20.3 3.2
L4 2 27.2 8.25 67.3 0.109 0.875 242.9 7.95 198.0 440.9 68.7
6.9.2.1.2. Capacitatea de rezisten la for tietoare
Se calculeaz cu relaia (D.6).
6.9.2.1.2.1. Rezistena la lunecare în rost orizontal
Având în vedere observaiile de la EXEMPLUL NR.5, rezistena la lunecare s-a calculat

direct numai în funcie de componenta datorat frecrii la care s-a adaugat rezistena
armturilor din stâlpiorul comprimat.
VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd VRd (Asc) = 0.2 × 4 × 1.54 ×1.35 × 3000 = 5.0 tone
Tabelul 6.2a
Nr. Nd Vf21z VRd(Asc) Vf21
Elem.
elem tone tone tone tone
T1 4 33.3 10.3 5.0 15.3
T2 4 37.4 11.6 5.0 16.6
T3 4 28.2 8.7 5.0 13.7
T4 6 22.0 6.8 5.0 11.81
Tabelul 6.2b
Nr. Nd Vf21z VRd(Asc) Vf21
Elem.
elem tone tone tone tone
L1 4 9.1 2.8 --- 2.8
L2 4 22.1 6.85 --- 6.85
L3 4 21.1 6.54 --- 6.54
L4 2 67.3 20.9 5.0 25.9
Valorile Vf21z corespund rezistenelor zidriei nearmate (a se vedea tabelele 5.8a i 5.8b).
6.9.2.1.2.2. Rezistena la rupere pe seciune înclinat

H ech
Se calculeaz cu relaia (D.8) în care O p i ftd = 0.040 N/mm2 4.0 tone/m2
lw
418
Tabelul 6.3a
Nr.
lw t 0,P
tlw V 0 ,P Vf22z VRd(Asc) Vf22
Elem. b f td 1
elem m m t/m2 b f td tone tone tone
T1 4 3.30 0.30 33.6 1.50 2.64 3.06 8.1 5.0 13.1
T2 4 3.30 0.30 37.8 1.50 2.64 3.23 8.5 5.0 13.5
T3 4 3.00 0.30 31.3 1.50 2.40 2.97 7.1 5.0 12.1
T4 6 2.70 0.30 27.2 1.50 2.16 2.79 6.0 5.0 11.0
Tabelul 6.3b
Nr.
lw t 0,P
tlw V 0 ,P Vf22z VRd(Asc) Vf22
Elem. b f td 1
elem m m t/m2 b f td tone tone tone
L1 4 0.90 0.30 33.6 1.50 0.72 3.06 2.2 --- 2.2
L2 4 1.95 0.30 37.8 1.50 1.56 3.23 5.0 --- 5.0
L3 4 2.25 0.30 31.3 1.50 1.80 2.97 5.3 --- 5.3
L4* 2 8.25 0.30 27.2 1.00 9.91 2.79 27.6 5.0 32.6
Valorile Vf22z corespund zidriei nearmate (a se vedea tabelele 5.9a i 5.9b).

Rezistena la for tietoare a fiecrui element este valoarea cea mai mic dintre Vf21 i Vf22.

Fora tietoare de baz (Fb,nec) a fost distribuit pereilor structurali de pe ambele direcii
proporional cu rigiditatea lor. Vnec = V,I × Fb,nec (valorile ` sunt date n tabelele 5.6a i
5.6b).
Pentru simplificarea calculului s-a neglijat efectul excentricitii accidentale (care are o
valoare redus deoarece tronsonul este scurt).
6.11. CALCULUL INDUCATORULUI R3
6.11.1. Indicatorul R3M pentru rezistena pereilor la compresiune excentric
Se compar valorile Mbaz calculate din relaia Mbaz = Fb,nec × Hech cu valorile MRd
Tabelul 6.4a
Numr Vnec Mbaz MRd
Element `V,i R3M
elemente tone tm tm
T1 4 0.0692 15.57 100.0 121.6 >1
T2 4 0.0692 15.57 100.0 125.8 >1
T3 4 0.0528 11.88 76.3 103.6 >1
T4 6 0.0392 8.82 56.6 85.9 >1
419
Tabelul 6.4b
Numr Vnec Mbaz MRd
Element `V,i R3M
elemente tone tm tm
L1 4 0.001 0.3 1.9 3.5 >1.0
L2 4 0.010 2.2 14.1 17.8 >1.0
L3 4 0.015 3.4 21.8 20.3 >1.0
L4 2 0.448 100.8 647.1 440.9 0.681
6.11.2. Indicatorul R3 pentru rezistena pereilor la for tietoare
Se compar valorile Vcap cu pentru determinarea fractorului R3V . Se compar valorile Vcap cu
valorile Vas pentru determinarea modului de rupere.
Rezistena la for tietoare a fiecrui element (Vcap) este valoarea cea mai mic dintre Vf21 i
Vf22.
Tabelul 6.5a
Numr Vnec Vf21 Vf22 Vf2 Vf1
Element R3V Rupere
T1 4 15.57 15.3 13.1 13.1 0.822 18.9 Fragil
T2 4 15.57 16.6 13.5 13.5 0.867 19.6 Fragil
T3 4 11.88 13.7 12.1 12.1 0.976 16.1 Fragil
T4 6 8.82 11.81 11.0 11.0 >1 13.4 Fragil
Vnec = 225 tone Vcap = 220.8 tone Rmed = 0.981
Tabelul 6.5b
Numr Vnec Vf21 Vf22 Vf2 Vf1
Element R3V Rupere
L1 4 0.3 2.8 2.2 2.2 >1 0.5 Ductil
L2 4 2.2 6.85 5.0 5.0 >1 2.8 Ductil
L3 4 3.4 6.54 5.3 5.3 >1 3.2 Ductil
L4 2 100.8 25.9 32.6 25.9 0.257 68.7 Fragil
Vnec = 225.0 tone Vcap = 101.8 tone Rmed = 0.452

Încadrarea cldirii în clase de risc se face în conformitate cu prevederile paragrafului
D.3.4.3. folosind tabelele 8.1÷8.3 pentru indicatorii R1 ÷ R3.
x Îndeplinirea condiiilor de alctuire seismic:

x Gradul de afectare structural:
x Capacitatea de rezisten a structurii:
R3,min =0.452 >0.35 Clasa de risc seismic III.
420
6.13.1. Criterii pentru adoptarea msurilor de consolidare
x Pentru pereii transversali:

- deoarece indicatorii R3M (sigurana pereilor la compresiune excentric) sunt >
1.00 nu sunt necesare msuri de consolidare pentru sporirea capacitii de
rezisten la compresiune excentric
- deoarece indicatorii R3V > 0.65 nu sunt necesare msuri obligatorii de consolidare
pentru creterea rezistenei la for tietoare.
x Pentru pereii longitudinali:
- deoarece indicatorii R3M > 0.65 nu sunt necesare msuri obligatorii de
consolidare pentru sporirea rezistenei la compresiune excentric
- pentru elementele L4, care preiau 90% din fora seismic de proiectare, deoarece
indicatorul R3V = 0.257 sunt necesare lucrri de consolidare pentru sporirea
rezistenei la for tietoare.
x Se propune consolidarea structurii prin:
- placarea elementelor L4 cu perei din beton armat cu grosimea de 8 ÷10 cm
(executai prin torcretare) armai cu plas #8/20 cm PC52.
6.13.2.Calculul rezistenei elementelor de consolidare
6.13.2.1. Calculul elementelor de consolidare prin placare cu perei din beton armat.
6.13.2.1.1. Consolidare pentru creterea capacitii de rezisten la for tietoare
Conform art. F.5.6.1.1.2. se neglijeaz aportul zidriei i al betonului de placare i rezistena

peretelui placat se determin numai în funcie de rezistena armturilor din straturile de
placare cu relaia:
Vcap , placat ( 0.8 Ash 0.2 Asv ) f yd
Pentru armarea cu plas #8/20 PC52 la peretele cu Hhot = 8.25 m i lw = 8.25 m rezult c
fisura la 45o intersecteaz toate barele orizontale i verticale.
Rezult, deci, pentru cele dou straturi de placare (o singur plas n fiecare strat):
Ash = Asv = 2 × 8.25 × 5 × 0.50 = 41.25 cm2
i
Vcap,placat = (0.8 × 41.25 + 0.2 × 41.25) × 3.0 =123.8 tone Vnec = 100.8 tone
Condiia de siguran este satisfcut.

Exemple de Calcul Cladiri Zidarie P100 3 Din 2011

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exemple de Calcul Cladiri Zidarie P100 3 Din 2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

357

CONSTRUCII CU STRUCTURA DE ZIDRIE

Exemplul nr.1 - CLDIRE DE LOCUIT P+2E CU PEREI STRUCTURALI DIN

Exemplul nr.2 - CLDIRE DE LOCUIT P+2E CU PEREI STRUCTURALI DIN

Exemplul nr.3 - CLDIRE DE LOCUIT P+2E CU PEREI STRUCTURALI DIN

3.7 ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC

Exemplul nr.4 - CLDIRE DE LOCUIT P+2E CU PEREI STRUCTURALI DIN

Exemplul nr. 5 - CLDIRE DE LOCUIT P+2E CU PEREI STRUCTURALI DIN

Exemplul nr. 6 - CLDIRE DE LOCUIT P+2E CU PEREI STRUCTURALI DIN

6.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECIONALE DE PROIECTARE

Exemplul nr.1 - CLDIRE DE LOCUIT P+2E CU PEREI STRUCTURALI DIN

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de evaluare pentru cldiri cu planee fr

1.1. DATE GENERALE

Figura 1-1. Releveul nivelului curent

1.2. REZISTENELE ZIDRIEI

x Pentru verificrile analitice rezistenele zidriei au fost luate prin raportare la

x Coeficientul parial de siguran pentru zidrie M = 3.0

x rezistena de proiectare la forfecare în N/mm2

1.3. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CLDIRII I STRUCTURII

1.4. GREUTATEA DE PROIECTARE A NIVELULUI

- planeu + arpant + învelitoare (estimat): 790 kg/m2

1.5. CALCULUL FOREI SEISMICE STATIC ECHIVALENTE

Fb = c × Gtot = 0.329 × 526.6 = 173.3 tone

x Distribuia forei seismice pe nlimea cldirii se face cu relaia:

Înlimea echivalent a forei tietoare pentru calculul momentului de rsturnare:

Figura 1-3 Distribuia ncrcrilor din planee pe pereii structurali

1.6. CALCULUL FOREI SEISMICE I AL MOMENTULUI NCOVOIETOR

Valorile rezultate din calcul sunt date n tabelul 1.1.

1.7.CALCULUL VALORII DE PROIECTARE A MOMENTULUI

1.8. CALCULUL REZISTENEI PEREILOR STRUCTURALI LA FOR

1.10. ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC

1.11. LUCRRI DE INTERVENIE

1.11.1. Reevaluarea greutii proprii a cldirii

Deoarece msurile de consolidare propuse sporesc n mod semnificativ greutatea permanent

1.11.2. Recalcularea forei seismice statice echivalente

Factorul de comportare se va lua q = 2.25 conform prevederilor din codul P 100-1/2006.

1.11.3. Caracteristicile geometrice ale pereilor structurali consolidai

1.11.4. Calculul rezistenei pereilor placai cu beton armat

Pentru calculul rezistenei pereilor placai cu beton se neglijeaz capacitatea de rezisten a

1.11.5. Detalierea lucrrilor de intervenie

Proiectarea de detaliu a lucrrilor de intervenie se face numai dup decopertarea complet a

- Ancorarea pereilor consolidai de plcile de beton armat nou create

Exemplul nr.2 - CLADIRE DE LOCUIT P+2E CU PERETI STRUCTURALI DIN

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 1

2.1. DATE GENERALE

Figura 2-1. Planul nivelului curent

2.2. CALCULUL ÎNCRCRILOR I FORELOR AXIALE PE PEREII

2.2.2. Date referitoare la zidrie:

- perete t = 42 cm  gz = 0.42 ×1.80 + 0.080 # 0.84 t/m

2.2.3. Greutate total din planeu în gruparea seismic

- 1.00 x 0.680 + 0.3 x 0.150 = 0.725 t/m2

2.2.4. Greutatea proprie a zidriei pe nivel

2.2.5. Greutate total supus aciunii seismice

2.3. FORE AXIALE PE PEREII STRUCTURALI

2.3.1. Încrcarea vertical din planee pe pereii structurali

2.3.2. Fore axiale i eforturi unitare de compresiune n perei pe nivel

2.3.3.Fore axiale i eforturi unitare de compresiune la baza pereilor structurali (cota ±

2.4. VERIFICAREA CONDIIILOR DE REGULARITATE

Figura 2-3. Notaii pentru calculul poziiei centrului de rigiditate

Figura 2-4 Perei activi transversal (T) i longitudinal (L)

Longitudinal (pereii paraleli cu axa OX)

Se reface calculul excentricitii considerând numai elementele a cror rigiditate este

Cu aceste valori coordonatele centrului de rigiditate devin:

3.7 ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de evaluare pentru cldiri cu planee fr

x Pentru verificrile analitice rezistenele zidriei au fost luate prin raportare la

x Coeficientul parial de siguran pentru zidrie M = 3.0

x rezistena de proiectare la forfecare în N/mm2

- planeu + arpant + învelitoare (estimat): 790 kg/m2

x Distribuia forei seismice pe nlimea cldirii se face cu relaia:

Înlimea echivalent a forei tietoare pentru calculul momentului de rsturnare:

Figura 1-3 Distribuia ncrcrilor din planee pe pereii structurali

1.6. CALCULUL FOREI SEISMICE I AL MOMENTULUI NCOVOIETOR

Valorile rezultate din calcul sunt date n tabelul 1.1.

1.10. ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC

1.11.1. Reevaluarea greutii proprii a cldirii

Deoarece msurile de consolidare propuse sporesc n mod semnificativ greutatea permanent

1.11.2. Recalcularea forei seismice statice echivalente

1.11.3. Caracteristicile geometrice ale pereilor structurali consolidai

1.11.4. Calculul rezistenei pereilor placai cu beton armat

Pentru calculul rezistenei pereilor placai cu beton se neglijeaz capacitatea de rezisten a

1.11.5. Detalierea lucrrilor de intervenie

Proiectarea de detaliu a lucrrilor de intervenie se face numai dup decopertarea complet a

- Ancorarea pereilor consolidai de plcile de beton armat nou create

2.2.2. Date referitoare la zidrie:

- perete t = 42 cm gz = 0.42 ×1.80 + 0.080 # 0.84 t/m

2.2.3. Greutate total din planeu în gruparea seismic

2.2.4. Greutatea proprie a zidriei pe nivel

2.2.5. Greutate total supus aciunii seismice

2.3.1. Încrcarea vertical din planee pe pereii structurali

2.3.2. Fore axiale i eforturi unitare de compresiune n perei pe nivel

2.3.3.Fore axiale i eforturi unitare de compresiune la baza pereilor structurali (cota ±

Figura 2-3. Notaii pentru calculul poziiei centrului de rigiditate

Figura 2-4 Perei activi transversal (T) i longitudinal (L)

Longitudinal (pereii paraleli cu axa OX)

Se reface calculul excentricitii considerând numai elementele a cror rigiditate este

2.6.1. Evaluarea calitativ preliminar prin metodologia de nivel 1

Conform D.3.3.1. rezult urmtoarele valori ale parametrilor de control:

2.6.2. Verificarea preliminar prin calcul prin metodologia de nivel 1

Din relaia (D.9) rezult:

Din relaia (D.11), Az,min Az,transv = 7.968 m2 a rezultat:

Calculul din EXEMPLUL NR.2 se continu începând cu determinarea forei tietoare de

x factorul de corecie pentru numrul de niveluri supraterane: = 0.85

Rigiditatea geometric la torsiune a cldirii la un nivel oarecare se calculeaz cu relaia:

A rezultat valoarea momentului de inerie de torsiune:

3.4.2. Razele de giraie la torsiune

Razele de torsiune pe cele dou direcii se obin din relaiile:

Verificarea relaiilor (4.1a) i (4.1b) din codul P 100-1/2006:

Concluzie: Condiiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt îndeplinite.

3.4.3. Excentricitate accidental (relaia 4.2 din codul P 100-1/2006)

3.4.4. Distribuia forei tietoare de etaj între pereii structurali

i respectiv "y" la nivelul "j"

x d ix , d iy sunt distanele în direcia x, respectiv y, care definesc poziia peretelui "i" în

x cu relaiile d ix xCR xi i d iy yCR yi

Semnele mrimilor dix i diy se stabilesc dup cum urmeaz:

Pentru parterul cldirii calculul este sistematizat în tabelele 3.3 i 3.4.

3.4.5. Refacerea distribuiei forei seismice în pereii structurali folosind ipoteza

3.5.1. Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei

Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei cu elemente fmed = 7.5 N/mm2 i M2.5, cu

3.5.2. Rezistena de proiectare la forfecare a zidriei

3.5.2.2. Cedare prin rupere pe diagonal

Rezistena unitar de proiectare s-a obinut cu relaia (D.4) din P 100-3/2008:

3.6.1. Fora tietoare asociat cedrii prin compresiune excentric

Înlimea echivalent (a se vedea Comentarii – Anexa D) este:

3.6.2. Fora tietoare asociat cedrii prin lunecare în rost orizontal

Determinarea zonei comprimate a peretelui corespunztoare momentului capabil s-a fcut

Valorile corespunztoare sunt date în tabelul 3.7.

3.6.3. Fora tietoare asociat cedrii prin rupere pe seciuni înclinate

Indicatorul R3 pentru ansamblul structurii se calculeaz cu relaia (D.15) în care se introduc

3.7 ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC

3.8.1. Recalcularea greutii proprii a zidriei

3.8.2. Recalcularea forei seismice de proiectare

x Soluia de consolidare propus cu placarea zidriei pe ambele fee permite

B. Pentru peretele T8 se folosete plasa #6/ 10

B. Pentru peretele L1 se folosete plasa #6/10 cm

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 la cldiri cu neregulariti

S-a recalculat poziia centrului de rigiditate pentru pereii transversali (T).

Verificarea relaiilor (4.1a) i (4.1b) din P 100-1/2006:

CONCLUZIE: Condiiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt îndeplinite.

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru evaluarea siguranei

x Cldire etajat curent cu 3 niveluri (P+2E)

x Materiale pentru zidrie: Crmid C75 i mortar M25

5.1.2. Dimensiuni i greuti