Sunteți pe pagina 1din 3

EXEMPLU GRILE MICROECONOMIE

1. Obiectul studiului ştiinţei economice este:


a) alocarea resurselor economice rare; b) alocarea resurselor economice cu întrebuinţări alternative;
c) alocarea resurselor economice rare cu întrebuinţări alternative; d) satisfacerea trebuinţelor
economice

2 . Problemele de bază ale economiei sunt:


a) ce, cât, cum şi de ce producem; b) ce, cât sau pentru cine producem; c) ce sau cum producem;
d) ce, cât, cum şi pentru cine producem.

3. Impulsul tuturor activităţilor umane îl constituie: a) problema alegerii; b) schimbul; c) resursele


economice; d) nevoile umane.

4. Punctul de plecare în desfăşurarea unei activităţi economice îl reprezintă:


a) resursele economice; b) trbuinţele economice; c) interesele economice; d) scopurile economice.

5. Alocarea resurselor se refera intotdeauna la alocarea resurselor: a) rare, cu intrebuintari concrete;


b) rare, cu intrebuintari alternative; c) omogene, cu intrebuintari alternative; d) omogene, cu
intrebuintari concrete

6. Impulsul tuturor activităţilor umane îl reprezintă:


a) resursele economice; b) natura; c) nevoile umane; d) exploatarea resurselor.

7. Costul de oportunitate al unei alegeri este:


a) cheltuielile necesitate de acea alegere; b) valoarea altei alternative pierdute; c) valoarea tuturor
celorlalte alternative pierdute; d) valoarea celei mai bune alternative pierdute.

8. Costul de oportunitate reprezintă:


a) costul contabil; b) costul informării în vederea încheierii unui contract; c) preţul renunţării la cea
mai bună alternativă; d) un concept similar ratei marginale de substituţie.

9. Acel mod de organizare a activităţii economice prin care toate nevoile economice sunt satisfăcute
din producţia proprie a agentului economic, nefiind necesar schimbul economic reprezintă:
a) economia naturală; b) piaţa; c) economia de schimb; d) economia de piaţă.

10. Libertatea economică, specializarea, schimbul şi moneda– caracterizează: a) piaţa; b) economia


naturală; c) economia de schimb; d) economia de piaţă.

11. Când o firma realizează combinaţii de producţie aflate în interiorul frontierei posibilităţilor de
producţie:
a) resursele sunt folosite eficient; b) producţia este superioară nivelului din perioada de referinţă; c)
resursele sunt utilizate ineficient şi/sau incomplet; d) nevoile economice sunt satisfăcute integral.

12. Semnificaţia unei combinaţii de produse aflată pe curba posibilităţilor de producţie este:
a) combinaţia este imposibilă; b) resursele sunt subutilizate; c) resursele sunt complet utilizate; d)
resursele nu au utilizări alternative.
13. Utilitatea totală va scădea atunci când: a) utilitatea marginala este pozitivă; b) utilitatea marginală
este negativă; c) utilitatea marginală creşte; d) utilitatea marginală este zero.

1
14. Ecuaţia dreptei bugetului este:
a) B = X*px + Y*py; b) B = X*py+Y*px; c) Y = px/py*X +B/py; d) B = X*px-Y*py.

15. Dacă se consumă succesiv unităţi din acelaşi bun, intensitatea plăcerii pentru bunul respectiv:
a) creşte; b) scade; c) nu se modifică; d) poate să crească sau să scadă

16. Pe masura ce un individ decide să consume tot mai mult dint-un bun, până la punctul de saturaţie:
a) utilitatea marginală creşte; b) utilitatea totală creşte; c) utilitatea totală se menţine
constantă; d) preţul de vânzare creşte

17. Când se consumă succesiv mai multe unităţi din acelaşi bun, utilitatea marginală este:
a) crescătoare şi pozitivă; b) crescătoare şi negativă; c) descrescătoare; d) constantă.

18. Curbele de indiferenta sunt: a) descrescatoare; b) constante; c) crescatoare; d) toate variantele


sunt valabile.

19. Optimul consumatorului se realizează atunci când: a) linia bugetului se intersectează cu una din
curbele de indiferenţă; b) linia bugetului este tangentă la una din curbele de indiferenţă; c) panta
dreptei bugetului devine egală cu panta curbei de indiferenţă; b) linia bugetului este paralelă la una
din curbele de indiferenţă.

20. În cazul funcţiei cererii, între cantitatea cerută dintr-un bun şi preţul acestuia există următoarea
legătură de cauzalitate: a) cererea este variabila independentă, iar preţul cea dependentă; b) cererea
este variabilă dependentă de preţ (privit ca variabilă independentă); c) preţul nu influenţează cererea;
d) cererea nu depinde de preţul bunului.

21. Între factorii care influenţează cererea pentru un bun pe piaţă, menţionăm: a) modificarea
costurilor de producţie şi de distribuţie; b) modificarea veniturilor producătorilor; c) modificarea
preţurilor altor bunuri (aflate în legătură cu cel vizat); d) elasticitatea ofertei.
22. Când creşte cererea pentru un bun ca urmare a majorării venitului consumatorului (celelalte
condiţii ale pieţei rămânând neschimbate), curba cererii: a) se translatează spre stânga faţă de poziţia
ei precedentă; b) se deplasează spre dreapta, în raport cu aliniamentul ei anterior; c) nu-şi modifică
poziţia; d) se deplasează în jos şi scade.

23. În general, dacă toate celelalte împrejurări rămân neschimbate, între preţul unei mărfi şi cererea
pentru ea se manifestă o relaţie: a) pozitivă; b) proporţională; c) ca de la parte la întreg; d) negativă.

24. Între modificarea preţului şi modificarea cantităţii cerute dintr-un bun există:
a) o relaţie directă, pozitivă; b) o relaţie inversă, negativă; c) atât o relaţie directă, cât şi una inversă;
d) o relaţie de la parte la întreg

25. Atunci când piaţa unui bun economic se caracterizează prin existenţa unui singur vânzător şi a
unui singur cumpărător, ea se numeşte: a) piaţă de monopson; b) piaţă de oligopol; c) piaţă de
concurenţă pură şi perfectă; d) piaţă de monopson bilateral.

26. Optimul analitic al producătorului este dat de formula:


m m
Um Uy wm wm U xm U y wKm wLm
a) x ≥ b) K = L c) = d) ≥
px py pK pL px py pK pL

2
27. Productivitatea medie a capitalului se determină ca: a) raport între variaţia efectelor obţinute şi
volumul capitalului utilizat; b) eficienţa tuturor unităţilor din factorul capital utilizat; c) produsul
global care revine unei unităţi a factorului capital, ceteris paribus; d) modificarea produsului global
care revine modificării cu o unitate a capitalului, ceteris paribus

28. Valoarea produsului global care revine unui factor de producţie, indiferent de contribuţia acestui
factor la valoarea produsului global reprezintă: a) productivitatea marginală; b) productivitatea medie;
c) produsul marginal; d) producţia obţinută.

29. Ce tip de piaţă se caracterizează prin atomicitatea cererii şi ofertei, dar prin lipsa de omogenitate
a produselor:
a) piaţa cu concurenţă monopolistică; b)oligopolul; c) oligopsonul; d) monopolul

30. Piaţa cu concurenţă monopsonică se caracterizează prin: a) vânzatorul poate exercita o influenţă
asupra preţului produsului, fiind unul singur; b) sunt multi cumpărători; c) cumpărătorul poate
exercita o influenţă asupra preţului, fiind unul singur; d) vânzătorul hotărăşte cât trebuie să producă.

Succes,
D. Apostol