Sunteți pe pagina 1din 14

Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr.

Lucian Maticiuc

Facultatea de Matematică
Calcul Integral şi Aplicaţii, Semestrul I
Lector dr. Lucian MATICIUC

Seminariile 7 – 9
Capitolul III. Integrale curbilinii

1. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip:


Z
yds ,
(γ)

unde (γ) este segmentul parabolei y 2 = 2px de la originea coordonatelor până la A (a, b), a, b > 0.

Rezolvare:
(
x = t,
Parametrizarea curbei date este (γ) : √
y = 2pt , t ∈ [0, a] .
Se foloseşte formula elementului de arc
q
2 2
ds = (x0 (t)) + (y 0 (t)) dt.

Conform teoremei de reducere, integrala curbilinie de primul tip se reduce la integrala Riemann:
Z ap r 1 2 Z ap Z ap
−1/2 1 0
I= 2pt 1 + (2pt) 2p dt = 2pt + p2 dt = 2pt + p2 2pt + p2 dt .
0 2 0 2p 0

2. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip:


Z
xyds ,
(γ)
(
x = a cos θ,
unde (γ) este sfertul din primul cadran al elipsei dată parametric
y = b sin θ.
Rezolvare:

Se foloseşte formula elementului de arc


q
2 2
ds = (x0 (θ)) + (y 0 (θ)) dθ.

Integrala curbilinie de primul tip se reduce la integrala Riemann:


Z π/2 p
I = ab sin θ cos θ a2 sin2 θ + b2 cos2 θ dθ .
0

Sunt două cazuri: a = b şi a 6= b.


În cazul a = b se foloseşte formula

sin (2θ) = 2 sin θ cos θ.

În cazul a 6= b, se poate folosi substituţia

tg (θ) = t

1
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

şi sunt utile formulele trigonometrice


t 1
sin θ = √ şi cos θ = √ .
1 + t2 1 + t2
Sau se observă că Z π/2
ab
q 0
I= (a2 − b2 ) sin2 θ + b2 sin2 θ dθ ,
2 0
2
deci merge substituţia sin θ = t.
3. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip:
Z
xyz ds ,
(γ)

x = t,



1√ 3



unde (γ) este curba din spaţiu y= 8t ,
 3
 z = 1 t2 , t ∈ [0, 1] .



2
Rezolvare:

Se foloseşte formula elementului de arc


q
2 2 2
ds = (x0 (t)) + (y 0 (t)) + (z 0 (t)) dt
şi se obţine
ds = (t + 1) dt.
4. Să se calculeze următoarea integrală curbilinie de primul tip
Z
ye−x ds
(γ)

2

unde (γ) : x = ln 1 + t , y = 2 arctg t − t + 3, t ∈ [0, 1].

Rezolvare:

Se obţine
ds = dt.
5. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip:
Z
xyds ,
(γ)

b√ 2
unde (γ) este sfertul din primul cadran al elipsei dată explicit y = a − x2 .
a
Rezolvare:

 x = t,
Parametrizarea curbei date este (γ) :
 y = b √a2 − t2 , t ∈ [0, a] .
a
Sunt două cazuri: a = b şi a 6= b.
Integrala curbilinie de primul tip se reduce la integrala Riemann:
s 2
b a p 2 b a p 2
Z  Z
b 1
I= 2
t a −t 1+ √ (−2t) dt = t (b − a2 ) t2 + a4 dt
a 0 a 2 a2 − t2 a 0
Z ap
b 1 0
(b2 − a2 ) t2 + a4 b2 − a2 t2 + a4 dt .
 
= 2 2
a 2 (b − a ) 0

2
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

6. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip:


Z
xds ,
(γ)

unde (γ) : y = x2 , x ∈ [0, 2] .

Rezolvare:

Integrala curbilinie de primul tip se reduce la integrala Riemann:


Z 2 q
2
I= x 1 + (2x) dx.
0

Deci Z 2
1 p 0
I= 1 + 4x2 1 + 4x2 dx
8 0

sau putem vedea integrala iraţională ca pe o integrală binomă, care se rezolvă cu substituţia (este
cazul al doilea)
1 2 1/2 1 2 −1/2
1 + 4x2 = t2 ⇔ x= t −1 ⇒ dx = t −1 · (2t) .
2 4

7. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip:


Z
xyds ,
(γ)

unde (γ) : y = x2 , x ∈ [−1, 1] .

Rezolvare:

Integrala curbilinie de primul tip se reduce la integrala Riemann:


Z 1 q Z 1 p
2
I= x · x2 1 + (2x) dx = x3 1 + 4x2 dx.
−1 −1

Am obţinut o integrală binomă, care se rezolvă cu substituţia (este cazul al doilea)

1 2 1/2 1 2 −1/2
1 + 4x2 = t2 ⇔ x= t −1 ⇒ dx = t −1 · (2t) .
2 4

8. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip:


Z
y 5 ds ,
(γ)

y4
unde (γ) : x = 4 , y ∈ [0, 2] .

Rezolvare:
t4
(
x= 4 ,
Parametrizarea curbei date este (γ) :
y = t, t ∈ [0, 2] .
Integrala curbilinie de primul tip se reduce la integrala Riemann:
s 2
Z 2  Z 2 p
5 1
I= t 1+ · 4t3 dt = t5 1 + t6 dt .
0 4 0

3
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Deci Z 2
1 p 0
I= 1 + t6 1 + t6 dt
6 0

sau putem vedea integrala iraţională ca pe o integrală binomă, care se rezolvă cu substituţia (este
cazul al doilea)
1/6 1 2 −5/6
1 + t6 = s2 ⇔ t = s2 − 1 ⇒ dt = s −1 · (2s) .
6

9. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip:


Z
z x2 + y 2 ds ,

(γ)


 x = t cos t,

unde (γ) : y = t sin t,


z = t, t ∈ [0, 1] .

Rezolvare:

Se obţine
Z 1 q
Z 1 p
2 2 2 2 2 2
I= t t cos t + t sin t (cos t − t sin t) + (sin t + t cos t) + 1 dt = t3 2 + t2 dt .
0 0

Am obţinut o integrală binomă, care se rezolvă cu substituţia (este cazul al doilea)


1/2 1 2 −1/2
2 + t2 = s2 ⇔ t = s2 − 2 ⇒ dt = s −2 · (2s) .
2

10. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip:


Z
x2 ds ,
(γ)

unde (γ) : x2 + y 2 = 2, x, y ≥ 0.

Rezolvare:
( √
x= 2 cos θ ,
Curba dată este sfertul din primul cadran al unui cerc dat parametric de (γ) : √
y= 2 sin θ , θ ∈ [0, π/2] .
Se obţine
Z π/2 p √ Z π/2
I= 2 cos2 θ 2 sin2 θ + 2 cos2 θ dθ = 2 2 cos2 θ dθ
0 0
√ Z π/2 √
 
1 + cos (2θ) sin (2θ) θ=π/2
=2 2 dθ = 2 θ + .
2 2

0 θ=0

11. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip:


Z
xy ds ,
(γ)

a2
unde (γ) este dată de intersecţia sferei x2 + y 2 + z 2 = a2 cu cilindrul x2 + y 2 = 4 situată ı̂n primul
octant (x, y, z ≥ 0).

Rezolvare:

4
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

2 2
Deoarece se obţine z 2 = a2 − a4 = 3a4 , curba dată este un cerc ı̂n spaţiu cu ecuaţiile parametrice
 a
 x = cos θ ,


 2

 a
(γ) : y = sin θ ,
2


 √
 z = a 3 , θ ∈ [0, π/2] .


2
Se obţine
Z π/2 2 r
a3 π/2
2  a 2 Z
a a
I= sin θ cos θ − sin θ + cos θ + 0 dθ = sin θ cos θ dθ
0 4 2 2 8 0
a3 π/2 sin (2θ) a3
Z  
cos (2θ) θ=π/2
= dθ = − .
8 0 2 16 2

θ=0

12. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip:


Z
(x + y + z) ds ,
(γ)


 x = a cos t,

unde (γ) : y = a sin t,


z = bt, t ∈ [0, π/2] .

Rezolvare:

Se obţine p
ds = a2 + b2 dt.

13. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip:


Z
x2 + y 2 ln z ds ,

(γ)


 x = et cos t,

unde (γ) : y = et sin t,


z = et , t ∈ [0, 1] .

Rezolvare:

Se obţine √
ds = 3 et dt.

14. Să se calculeze lungimea următoarelor curbe:


1

(a) Intersecţia sferei x2 + y 2 + z 2 = 1 cu paraboloidul z = 2 x2 + y 2 .
1
(b) Intersecţia sferei x2 + y 2 + z 2 = 1 cu cilindrul x2 + y 2 = 4 , z ∈ [0, 2] .


 x = r cos t,


(c) Elicea circulară y = r sin t,

 z = ht, t ∈ [0, 2π] .

(d) x = t5 − 1 , y = t4 , t ∈ [0, 1] .

(e) Porţiunea din cercul x2 + y 2 = 4 pentru care y ≤ 0.

5
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

(f ) Pătratul cu vârfurile A (−1, 0) , B (0, 1) , C (1, 0) , D (0, −1) .

Rezolvare:

Trebuie calculată integrala curbilinie care dă lungimea unei curbe


Z
L (γ) = ds.
(γ)

(a) Deoarece se obţine



z 2 = 1 − 2z ⇔ z 2 + 2z − 1 = 0 ⇒ z1,2 = −1 ± 2,
avem  √ 2
x2 + y 2 = 1 − z1,2
2
= 1 − −1 ± 2 .

Nu putem alege z2 (deoarece x2 + y 2 = 1 − z22 = −2 − 2 2 ), deci
h  i1/2
x2 + y 2 = 1 − z12 = R2 , unde R = 2 21/2 − 1 .


 x = R cos θ ,

Curba dată este un cerc ı̂n spaţiu cu ecuaţiile parametrice (γ) : y = R sin θ ,

 √
z = 2 − 1, θ ∈ [0, 2π] .

(b) Deoarece se obţine √


1 3 3
z2 = 1 − = ⇔ z1,2 = ±
4 4 2
(alegem doar pe z1 ≥ 0), avem
3 1
x2 + y 2 = 1 − = .
4 4
1


 x = cos θ ,



 2
Curba dată este un cerc ı̂n spaţiu cu ecuaţiile parametrice (γ) : 1
y = sin θ ,

 2




z = 23 , θ ∈ [0, 2π] .

x2 y2
15. Să se determine integrala care dă lungimea elipsei + = 1.
a2 b2

16. Să se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip1 :


Z
x2 − y 2 dx ,

I= _
(OA)

_
unde (OA) este segmentul parabolei y = x2 cuprins ı̂ntre x = 0 şi x = 2.

Rezolvare:
(
_ x = t,
Parametrizarea curbei date este (OA) :
y = t2 , t ∈ [0, 2] .
Conform teoremei de reducere, integrala curbilinie de al doilea tip se reduce la integrala Riemann:
Z 2
t2 − t4 d (t) .

I=
0
1 La integrala curbilinie de al doilea tip contează sensul de parcurgere al curbei, mai precis, are loc:
Z Z
_ P (x, y) dx + Q (x, y) dy = − _ P (x, y) dx + Q (x, y) dy..
(AB) (BA)

6
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

17. Să se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:


Z
_
2xydx + x2 dy ,
(OA)

_
unde (OA) este

(a) parabola y 2 = x care uneşte O (0, 0) cu A (1, 1) ;

(b) dreapta y = x care uneşte O (0, 0) cu A (1, 1) ;

(c) curba y = x3 care uneşte O (0, 0) cu A (1, 1) .

Rezolvare:
(
_ x = t,
(a) Parametrizarea curbei date este (OA) : √
y = t, t ∈ [0, 1] .
Conform teoremei de reducere, integrala curbilinie de al doilea tip se reduce la integrala Riemann:
Z 1h √ √ i Z 1  √ 
2 2 1
I= 2t t d (t) + t d t = 2t t + t √ dt .
0 0 2 t

18. Să se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:


Z
_
xydx − y 2 dy ,
(AB)

x = t2 ,
(
_
unde (AB) :
y = t3 , t ∈ [0, 1] .
19. Să se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:
Z
_
x2 dx + 2xydy ,
(AB)

_
unde (AB) este jumătatea superioară a unei elipse parcursă ı̂n sens trigonometric.

Rezolvare:
(
x = a cos θ ,
Parametrizarea curbei date este (γ) :
y = b sin θ , θ ∈ [0, π] .
Integrala curbilinie de al doilea tip se reduce la integrala Riemann:
Z πh i Z π
2
(a cos θ) d (a cos θ) + 2a cos θ · b sin θ d (b sin θ) = 2ab2 − a3 sin θ cos2 θ dθ

I=
0 0
Z π
0
= − 2ab2 − a3 cos2 θ (cos θ) dθ.

0

20. Să se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:


Z p
_
1 − x2 dx + xdy ,
(AB)

_
y2
unde (AB) este curba x2 + 4 = 1 parcursă ı̂n sens trigonometric.

Rezolvare:

7
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

(
x = cos θ ,
Parametrizarea curbei date este (γ) :
y = 2 sin θ , θ ∈ [0, 2π] .
Integrala curbilinie de al doilea tip se reduce la integrala Riemann:
Z 2π hp i Z 2π
|sin θ| sin θ + 2 cos2 θ dθ
 
I= 1− cos2 θ d (cos θ) + cos θ d (2 sin θ) =
0 0
Z π Z 2π Z 2π
= sin2 θ dθ − sin2 θ dθ + 2 cos2 θdθ.
0 π 0

Sunt utile formulele trigonometrice

sin (2θ) = 2 sin θ cos θ şi cos (2θ) = 2 cos2 θ − 1 = 1 − 2 sin2 θ.

21. Să se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:


Z
dx
,
(γ) x3 + y 3
(
x = a cos θ ,
unde (γ) :
y = a sin θ , θ ∈ [0, π/2] .

Rezolvare:

Obţinem integrala Riemann:


π/2 π/2 π/2
−a −1
Z Z Z
d (a cos θ) sin θ sin θ
I= 3 3 = a3 3 dθ = a2 dθ.
0 (a cos θ) + (a sin θ) 0
3
cos θ + sin θ 0 cos3 θ + sin3 θ

Având ı̂n vedere că integrala este pară ı̂n sin şi cos se poate folosi substituţia

tg (θ) = t.

Sunt utile formulele trigonometrice

t 1
sin θ = √ şi cos θ = √ .
1 + t2 1 + t2

22. Să se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:


Z
dx dy
− ,
(γ) 2a + y a + x

unde (γ) este curba dată de x2 + y 2 + 2ay = 0, a > 0, cu x + y ≥ 0, cu extremitatea iniţială ı̂n
A (a, −a) .

Rezolvare:
2
Observăm că avem un cerc x2 + (y + a) = a2 cu centrul ı̂n C (0, −a) şi de rază a. Curba (γ) este
arcul din cercul anterior parcurs de la A (a, −a) până la originea O (0, 0) .
(
x = a cos θ ,
2
Parametrizarea curbei date este (γ) :
y + a = a sin θ , θ ∈ [0, π/2] .
2 Ecuaţiile parametrice ale unui cerc
(x − a)2 + (y − b)2 = R2
( (
x − a = R cos θ , x = a + R cos θ ,
sunt sau, echivalent,
y − b = R sin θ , θ ∈ [0, 2π] y = b + R sin θ , θ ∈ [0, 2π] .

8
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Obţinem integrala Riemann:


π/2   Z π/2  
d (a sin θ − a) −a sin θ
Z
d (a cos θ) a cos θ
I= − = − dθ
0 2a + (a sin θ − a) a + a cos θ 0 a + a sin θ a + a cos θ
Z π/2  
sin θ cos θ
=− + dθ.
0 1 + sin θ 1 + cos θ

Calculăm
1 + sin θ − 1
Z Z Z Z
sin θ 1
dθ = dθ = dθ − dθ
1 + sin θ 1 + sin θ 1 + sin θ
1 + cos θ − 1
Z Z Z Z
cos θ 1
dθ = dθ = dθ − dθ.
1 + cos θ 1 + cos θ 1 + cos θ
Ambele integrale se pot rezolva folosind substituţia trigonometrică universală
 
θ
tg = t.
2

Sunt utile formulele trigonometrice

2t 1 − t2
sin θ = şi cos θ = .
1 + t2 1 + t2

23. Să se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:


Z
ydx − (x − a) dy ,
(γ)

2
(x − a) y2
unde (γ) : + = 1.
a2 b2
Rezolvare:
(
x − a = a cos θ ,
Parametrizarea elipsei date este (γ) :
y = b sin θ , θ ∈ [0, 2π] .
24. Să se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:
Z p
a2 − x2 dx + xzdy + x2 + y 2 dz ,

_
z
(AB)


 x = a cos t,
_ 
unde (AB) : y = a sin t,


z = bt, t ∈ [0, π/2] .

Rezolvare:

Obţinem integrala Riemann:


Z π/2  q   
2 2 2 2
I= bt a − (a cos t) d (a cos t) + a cos t · bt d (a sin t) + (a cos t) + (a sin t) d (bt)
0
Z π/2
−a2 b t sin2 t + a2 b t cos2 t + a2 b t sin2 t dt.

=
0

Sunt utile formulele trigonometrice

sin (2θ) = 2 sin θ cos θ şi cos (2θ) = 2 cos2 θ − 1 = 1 − 2 sin2 θ.

Apoi se foloseşte metoda de integrare prin părţi.

9
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

25. Să se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:


Z
_
xdx + xydy + xyzdz ,
(AB)

_ √
unde (AB) : x = et , y = e−t , z = 2t, t ∈ [0, 1] .
26. Să se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:

√ √ √
Z
_
yzdx + xzdy + xydz ,
(AB)

_
unde (AB) : x = t, y = t2 , z = t3 , t ∈ [0, 1] .
27. Să se calculeze următoarea integrală curbilinie constatând ı̂n prealabil că este independentă de
drum:
xdy − ydx
Z
_ 2 ,
(AB) (x − y)
_
unde (AB) este arcul de curbă ce uneşte punctul A (0, −1) cu B (1, 0) .

Rezolvare:

Avem de calculat integrala Z


_
P (x, y) dx + Q (x, y) dy.
(AB)
−y x
În cazul nostru P (x, y) = (x−y)2
şi Q (x, y) = (x−y)2
.
Se verifică mai ı̂ntâi condiţiile suficiente

∂P −x − y ∂Q
(x, y) = 3 = (x, y) , pentru orice (x, y)
∂y (x − y) ∂x

care asigură existenţa unei primitive3 F a formei diferenţiale P (x, y) dx + Q (x, y) dy care se inte-
grează.
Apoi se rezolvă sistemul
∂F


 (x, y) = P (x, y) ,
∂x

 ∂F

 (x, y) = Q (x, y) ,
∂y
care defineşte primitiva F (integrându-se una din ecuaţii)4 .
3 Fie D ⊆ R2 un domeniu simplu conex (domeniu conex cu proprietatea că orice curbă ı̂nchisă situată ı̂n D mărgineşte un

domeniu care este de asemenea ı̂n D; adică domeniul D nu are “găuri”). Fie două funcţii P, Q : D → R. Dacă avem forma
diferenţială de ordinul 1
P (x, y) dx + Q (x, y) dy,
atunci aceasta este o diferenţială totală exactă dacă şi numai dacă are loc relaţia
∂P ∂Q
(x, y) = (x, y) , pentru orice (x, y) ∈ D.
∂y ∂x

4 Dacă forma diferenţială P (x, y) dx + Q (x, y) dy este exactă, atunci există F ∈ C 1 (D) astfel ı̂ncât au loc
 ∂F
 ∂x (x, y) = P (x, y) ,

 ∂F

 (x, y) = Q (x, y) ,
∂y
pentru orice (x, y) ∈ D.

10
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Obţinem, dacă luăm, de exemplu, prima ecuaţie,


−2+1
−y (x − y)
Z Z
F (x, y) = P (x, y) dx = 2 dx = −y + C (y) .
(x − y) −2 + 1

Folosim a doua ecuaţie şi obţinem


 0
y x
+ C (y) = 2 ⇔ C 0 (y) = 0 ⇔ C (y) = C,
x−y y (x − y)

deci
y
F (x, y) = + C, C ∈ R.
x−y
Se aplică formula lui Leibniz-Newton şi obţine valoarea integralei
Z (x,y)=B
I = _ dF (x, y) = F (x, y) = F (B) − F (A) = F (1, 0) − F (0, −1) .

(AB) (x,y)=A

28. Să se calculeze următoarea integrală curbilinie constatând ı̂n prealabil că este independentă de
drum:
ydx − xdy
Z
,
_
(AB) y2
_
unde (AB) este arcul de curbă ce uneşte punctul A (1, 2) cu B (2, 1) .

Rezolvare:

Avem de calculat integrala Z


_
P (x, y) dx + Q (x, y) dy.
(AB)
1 −x
În cazul nostru P (x, y) = y şi Q (x, y) = y2 .
Se verifică mai ı̂ntâi condiţiile suficiente

∂P −1 ∂Q
(x, y) = 2 = (x, y) , pentru orice (x, y) ,
∂y y ∂x

care asigură existenţa unei primitive F a formei diferenţiale P (x, y) dx + Q (x, y) dy care se inte-
grează.
Apoi se rezolvă sistemul care defineşte primitiva F (integrându-se una din ecuaţii).
Obţinem, dacă luăm, de exemplu, prima ecuaţie,
Z Z
1 x
F (x, y) = P (x, y) dx = dx = + C (y) .
y y

Folosim a doua ecuaţie şi obţinem


 0
x −x
+ C (y) = ⇔ C 0 (y) = 0 ⇔ C (y) = C,
y y y2

deci
x
F (x, y) = + C, C ∈ R.
y
Se aplică formula lui Leibniz-Newton şi obţine că
Z (x,y)=B
I = _ dF (x, y) = F (x, y) = F (B) − F (A) = F (2, 1) − F (1, 2) .

(AB) (x,y)=A

11
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

29. Să se calculeze următoarea integrală curbilinie constatând ı̂n prealabil că este independentă de
drum:
Z
xdx + ydy + zdz
_
p ,
(AB) x2 + y 2 + z 2
_
unde (AB) este arcul de curbă ce uneşte punctul A (1, 1, 1) cu B (3, 4, 5).
Rezolvare:

Avem de calculat integrala


Z
_
P (x, y, z) dx + Q (x, y, z) dy + R (x, y, z) dz.
(AB)

x y z
În cazul nostru P (x, y, z) = √ , Q (x, y, z) = √ , R (x, y, z) = √ .
x2 +y 2 +z 2 x2 +y 2 +z 2 x2 +y 2 +z 2

Se verifică mai ı̂ntâi condiţiile suficiente



∂P −3/2 ∂Q

 (x, y, z) = −xy x2 + y 2 + z 2 = (x, y, z) ,
∂y ∂x





∂Q ∂R
 −3/2
(x, y, z) = −yz x2 + y 2 + z 2 = (x, y, z) ,
 ∂z
 ∂y


 ∂R (x, y, z) = −xz x2 + y 2 + z 2 −3/2 = ∂P

 
 (x, y, z) , pentru orice (x, y, z)
∂x ∂z
care asigură existenţa unei primitive5 F a formei diferenţiale P (x, y, z) dx+Q (x, y, z) dy+R (x, y, z) dz
care se integrează.
Apoi se rezolvă sistemul
∂F


 (x, y, z) = P (x, y, z) ,


 ∂x

 ∂F
(x, y, z) = Q (x, y, z)

 ∂y

 ∂F (x, y, z) = R (x, y, z) ,



∂z
care defineşte primitiva F (integrându-se una din ecuaţii)6 .
5 Fie D ⊆ R3 un domeniu simplu conex (domeniu conex cu proprietatea că orice curbă ı̂nchisă situată ı̂n D mărgineşte un

domeniu care este de asemenea ı̂n D; adică domeniul D nu are “găuri”). Fie două funcţii P, Q, R : D → R. Dacă avem forma
diferenţială de ordinul 1
P (x, y, z) dx + Q (x, y, z) dy + R (x, y, z) dz,
atunci aceasta este o diferenţială totală exactă dacă şi numai dacă au loc relaţiile
 ∂P ∂Q

 (x, y, z) = (x, y, z) ,


 ∂y ∂x


∂Q ∂R

(x, y, z) = (x, y, z) ,
 ∂z
 ∂y


 ∂R (x, y, z) = ∂P (x, y, z) ,



∂x ∂z
pentru orice (x, y, z) ∈ D.
6 Dacă forma diferenţială P (x, y, z) dx + Q (x, y, z) dy + R (x, y, z) dz este exactă, atunci există F ∈ C 1 (D) astfel ı̂ncât au loc
∂F


 (x, y, z) = P (x, y, z) ,
 ∂x




 ∂F
(x, y, z) = Q (x, y, z)

 ∂y


 ∂F (x, y, z) = R (x, y, z) ,



∂z
pentru orice (x, y, z) ∈ D.

12
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Obţinem, dacă luăm, de exemplu, prima ecuaţie,


Z Z Z
x 1 −1/2 0
F (x, y, z) = P (x, y, z) dx = p dx = x2 + y 2 + z 2 x2 + y 2 + z 2 x
dx
x2 + y 2 + z 2 2
1/2
= x2 + y 2 + z 2

+ C (y, z) .

Folosim a doua ecuaţie şi obţinem


p 0 y
x2 + y 2 + z 2 + C (y, z) = p ⇔ Cy0 (y, z) = 0 ⇔ C (y, z) = C (z) ,
y x2 + y2 + z2

deci p
F (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + C (z) .
Folosim a treia ecuaţie şi obţinem
p 0 z
x2 + y 2 + z 2 + C (z) = p ⇔ C 0 (z) = 0 ⇔ C (z) = C,
z x2 + y2 + z2

deci p
F (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + C, C ∈ R.
Se aplică formula lui Leibniz-Newton şi obţine valoarea integralei
Z (x,y,z)=B
I = _ dF (x, y, z) = F (x, y, z) = F (B) − F (A) = F (3, 4, 5) − F (1, 1, 1) .

(AB) (x,y,z)=A

30. Să se studieze dacă următoarele forme diferenţiale sunt exacte şi ı̂n caz afirmativ să se calculeze o
primitivă a lor:

4x3 y 3 − 3y 2 + 5 dx + 3x4 y 2 − 6xy − 4 dy.


 
(a)
   
1 1 z x 1
(b) z − dx + dy + − dz.
x2 y x2 + z 2 xy 2 x2 + z 2 xy

Rezolvare:

(a) În cazul nostru P (x, y) = 4x3 y 3 − 3y 2 + 5 şi Q (x, y) = 3x4 y 2 − 6xy − 4 .
Se verifică mai ı̂ntâi condiţiile suficiente
∂P ∂Q
(x, y) = 12x3 y 2 − 6y = (x, y) , pentru orice (x, y)
∂y ∂x
care asigură existenţa unei primitive F a formei diferenţiale P (x, y) dx + Q (x, y) dy.
Apoi se rezolvă sistemul
∂F


 (x, y) = P (x, y) ,
∂x

 ∂F

 (x, y) = Q (x, y) .
∂y
Obţinem, dacă luăm, de exemplu, prima ecuaţie,
Z Z
4x3 y 3 − 3y 2 + 5 dx = x4 y 3 − 3xy 2 + 5x + C (y) .

F (x, y) = P (x, y) dx =

Folosim a doua ecuaţie şi obţinem


0
x4 y 3 − 3xy 2 + 5x + C (y) y = 3x4 y 2 − 6xy − 4 ⇔ C 0 (y) = −4 ⇔ C (y) = −4y + C,

deci
F (x, y) = x4 y 3 − 3xy 2 + 5x − 4y + C, C ∈ R.

13
Capitolul III: Integrale curbilinii Lect. dr. Lucian Maticiuc

z z z x 1
(b) În cazul nostru P (x, y, z) = x2 y − x2 +z 2 , Q (x, y, z) = xy 2 , R (x, y, z) = x2 +z 2 − xy .
Se verifică mai ı̂ntâi condiţiile suficiente
 ∂P −z ∂Q
 (x, y, z) = 2 2 = (x, y, z) ,
∂y x y ∂x





 ∂Q

1 ∂R
(x, y, z) = 2 = (x, y, z) ,

 ∂z xy ∂y

∂R z 2 − x2 1 ∂P


(x, y, z) = 2 + x2 y = ∂z (x, y, z) , pentru orice (x, y, z)



∂x 2
(x + z ) 2

care asigură existenţa unei primitive F a formei diferenţiale P (x, y, z) dx+Q (x, y, z) dy+R (x, y, z) dz.
Apoi se rezolvă sistemul
∂F


 (x, y, z) = P (x, y, z) ,


 ∂x

 ∂F
(x, y, z) = Q (x, y, z) ,

 ∂y

 ∂F (x, y, z) = R (x, y, z) .



∂z
Obţinem, dacă luăm, de exemplu, a doua ecuaţie,
−z
Z Z
z
F (x, y, z) = Q (x, y, z) dy = dx = + C (x, z) .
xy 2 xy
Folosim prima ecuaţie şi obţinem
 0
−z z z z
+ C (x, z) = 2 − 2 ⇔ Cx0 (x, z) = −
xy x x y x + z2 x2 + z 2
x
⇔ C (x, z) = −arctg + C (z) ,
z
deci
z x
F (x, y, z) = − − arctg + C (z) .
xy z
Folosim a treia ecuaţie şi obţinem
 0
z x x 1
− − arctg + C (z) = 2 2
− ⇔ C 0 (z) = 0 ⇔ C (z) = C,
xy z z x +z xy

deci
z x
F (x, y, z) = − − arctg + C, C ∈ R.
xy z
31. Determinaţi aria domeniului mărginit de curba

x = a cos3 t,
(
(γ) : , t ∈ [0, 2π]
y = a sin3 t,

Rezolvare:

Trebuie calculată integrala curbilinie care dă aria unui domeniu mărginit de o curbă ı̂nchisă
Z
1
A (γ) = xdy − ydx.
2 (γ)
(
x = a cos t,
32. Să se calculeze aria elipsei , t ∈ [0, 2π] .
y = b sin t,

14

S-ar putea să vă placă și