Sunteți pe pagina 1din 6

Părinţii – parteneri educaţionali

Cum putem găsi un ţel care


să ne permită să ne bucurăm
de viaţă şi să fim în acelaşi
timp răspunzători faţă de
alţii? (Csikszentmihalyi,
1997)

Succesul elevului în şcoală e condiţionat de mai mulţi factori: biologic,


social, familial etc. Atunci când factorul biologic şi social îi permite copilului să se
încadreze adecvat în instruire, ştafeta i se transmite factorului familial. Odată cu
venirea elevului în şcoală se schimbă şi atitudinea lui faţă de viaţă. Concomitent cu
schimbarea atitudinii copilului, se schimbă se schimbă şi poziţia părintelui faţă de
copil. Unitatea de acţiuni dintre şcoală şi părinţi, cerinţele unice constituie unul din
factorii cei mai importanţi în arta educaţională. Familia care acceptă colaborarea
fructuoasă cu învăţătorul obţine, de regulă, rezultatele scontate. Este vorba de un
parteneriat educaţional. Noţiunea este recent introdusă în domeniul educaţiei şi
„reflectă mutaţiile înregistrate la nivelul relaţiilor existente între instituţiile
implicate direct şi / sau indirect, în proiectarea şi realizarea obiectivelor sistemului
de învăţământ: şcoala, familia, comunitatea locală, agenţii sociali etc.” (Dicţionar
de pedagogie, 2000, pag. 280 / Sorin Cristea).
A-i face pe părinţi să devină coparticipanţi la întregul proces pedagogic este
o sarcină importantă. În modesta mea activitate didactică de 10 ani am încercat să
demonstrez părinţilor că succesul copilului depinde de un parteneriat „sănătos”
între şcoală şi familie. De fiecare dată menţionez cu insistenţă că a fi părinte nu
este o obligaţie, ci o onoare. Aşadar pentru a oferi încredere în propriile puteri,
părinţii trebuie încurajaţi, stimulaţi şi orientaţi pe căile cele mai eficiente de
colaborare. În aceşti 10 ani am organizat şedinţe atât tradiţionale cât şi
netradiţionale. Pledez cu fermitate pentru activităţile netradiţionale: masa rotundă,
disputele, colaborare în grupuri mici, ziua uşilor deschise, conferinţe, seminare,
şedinţa mamelor, şedinţa taţilor, seratele de întrebări şi răspunsuri etc. Constat că
acestea au avantaje deosebite:
 se evită plictiseala;
 oferă posibilitatea de a-şi manifesta capacităţile intelectuale şi
organizatorice;
 creează condiţii reale de soluţionare a problemelor;
 schimbul de experienţă între părinţi menţine şi poate chiar impune interesul
permanent pentru viaţa şcolară a copilului.
Din start, părinţii sunt iniţiaţi în activitatea de colaborare care se axează pe
cercul calităţii elaborat de cercetătorul Paul Clarke (2000) în lucrarea sa
„Comunităţi de învăţare: Şcoli şi sisteme”, pag. 49.
I
Definirea problemelor

Dezvoltarea
II
parteneriatelor
Dezvoltarea celor interesaţi să
realizeze produsul ca răspuns
la problemele definite

III
Măsurarea calităţii
rezultatelor

IV
Măsurarea rezultatelor
finale

Algoritmul dat este valabil şi necesar pentru o activitate în care proiectarea şi


realizarea obiectivelor sistemului de învăţământ constituie interese comune a
partenerilor educaţionali.
Definirea problemelor (I) trebuie să aibă caracter bipolar. Învăţătorul
intervine cu un şir de cerinţe pe care familia se obligă a le respecta. La rândul său
părinţii îşi înaintează setul de „aşteptări” şi propuneri de care ţine cont şcoala şi
învăţătorul. Pentru realizarea celei de-a doua etape, părinţii participă la
consultaţiile lunare organizate de învăţător, implementează cunoştinţele
achiziţionate în activitatea zilnică cu copilul său. Apoi caută soluţii şi îşi definesc
alte sarcini pentru următoarea şedinţă.
Evaluarea acţiunilor de parteneriat se organizează prin asistenţe la lecţii,
analiza portofoliilor. În fine, măsurarea rezultatelor finale se poate desfăşura în
cadrul şedinţelor cu caracter de bilanţ. Deci evaluarea parteneriatului este
reciprocă.
În continuare propun o secvenţă a unui proiect didactic pentru şedinţa cu
părinţii care ţine să realizeze cea de-a IV-a etapă a cercului calităţii.

Proiect didactic
Şedinţa cu părinţii
Subiect: Evaluarea randamentului şcolar al clasei la finele semestrului II.
Obiective:
 Achiziţionarea şi analiza informaţiei despre randamentul şcolar al clasei;
 Evaluarea activităţii e parteneriat;
 Aprobarea proiectului pentru următorul an (prin definirea problemelor).
Mijloace instrucţionale:
1. Portofoliile elevilor.
2. Catalogul clasei.
3. Postere cu diagrame, scheme grafice.
Strategii didactice: activitatea în grup, studiu de caz, activităţi frontale,
demonstrarea, brainstormingul, analiza, sinteza.
Desfăşurarea activităţii
A. Evocare
La tablă sunt prezentate mai multe scheme grafice.
- Încercaţi să stabiliţi corespondenţe între curbele propuse şi nivelul de
cunoştinţe acumulat de copilul d-stră la finele semestrului.

1 2 3
No-
tele

Lunile semestrului

4 5

Studiu de caz
În cadrul şedinţei deja organizate, interpretări ale graficelor date au fost variate.
Exemple: D-na Luchian T. (părinte)
- Eu cred că fiului meu îi aparţine situaţia reprezentată în al doilea grafic. La
început de semestru Ion a avansat, după care s-a îmbolnăvit şi notele au
devenit mai mici. Graţie sfaturilor d-stră şi încurajărilor noastre a reuşit să se
plaseze printre primii. La ziua de azi succesele lui sunt constante.
Domnul Prodan Gh.
- Pentru feciorul meu graficul nr. 3 este întocmai reprezentativ. A suferit mult
la începutul semestrului când a plecat mama peste hotare. De fapt, e şi acum
în depresie, de aceea se observă cert cum a scăzut la învăţătură. Ultimele
două săptămâni venea acasă bucuros spunând că mai are o mamă la şcoală
care ţine mult la el. Evident că depunea efort să recupereze şi a avansat
puţin.
Doamna Rotari V.
- Fiica mea şi cu mine ne bucurăm mult de succesele acumulate în semestrul
acesta. Am ţinut cont de poezia lui Kippling „Fă-ţi timp”, pe care ne-aţi
oferit-o în una din şedinţele cu părinţii. Cu-adevărat am înţeles că numai
găsindu-ne timp poţi „să dai vieţii adevăratul preţ”. Am susţinut copilul, am
cutreierat împreună enciclopediile, dicţionarele şi azi am ajuns să
„aparţinem” graficului nr. 4.
N.B. De fiecare dată părintele ascultat primeşte sfaturi şi recomandări pentru viitor.
Se remarcă atitudinea grijulie a părinţilor vizavi de succesele copiilor. Unii părinţi
şi-au construit un alt grafic ce ar corespunde copiilor săi.

B. Realizarea succesului
- Prezint situaţia clasei la finele anului prin următoarele scheme grafice.
I. Procentul calităţii instruirii elevilor (diagrama circulară)
5%
(6-10)
55% 45%
(7-10) (9-10) 45% 50%
(7-10) (9-10)

Semestru I Semestru II

II. Verticala succesului


9,8 – Cea mai mare medie

7,9 – Cea mai mică medie


III. Curba lui Gauss. Aspecte contrastive ale reuşitei elevilor în sem. I şi II

N.B. Fiecare schemă grafică se comentează.


Părinţii îşi spun opinia despre situaţiile generale, exemplifică prin cazurile
particulare care au contribuit la ridicarea sau coborârea randamentului clasei.

C. Reflecţii
Brainstorming (activitate în 3 grupuri)
I sarcină
- Cum am putea contribui noi părinţii la ridicarea randamentului şcolar al clasei.
II sarcină
- Cum îl ajut sau îl voi ajuta pe copilul meu să se realizeze prin performanţe
permanente?

Mariana Marin
învăţătoare, gr. didactic II,
liceul George Călinescu, şef de catedră
doctorand IŞE