Sunteți pe pagina 1din 27

Modificările de culoare ale

țesuturilor dure dentare


Obiective
• Expunerea cauzelor și a formelor clinice a
diferitelor colorații dentare extrinseci și intrinseci

• Managementul terapeutic adecvat copilului în


abordarea dentiției afectate prin această patologie

Coloratie intrinseca/ endogena


Două categorii (mecanism de producere):
A.Modificări propriu-zise ale structurilor dure dentare

B. Modificări datorate acțiunii unor agenți coloranți


asupra structurilor dure în formare

Modificăă ri propriu-zise ale


structurilor dure dentare
• În această categorie sunt incluse dentinogenezele
imperfecte, unele forme de amelogeneze imperfecte,
fluoroza dentară endemică
• Modificările de culoare întâlnite în dentinogenezele
imperfecte și în unele forme de amelogeneze imperfecte
sunt rezultatul producerii defectuoase a dentinei,
respectiv a smalțului, ca urmare a intervenției factorului
genetic în faza de histodiferențiere

Modificăă ri propriu-zise ale


structurilor dure dentare
• În cazul fluorozei dentare endemice, modificările de
culoare apar ca urmare a perturbării procesului de
mineralizare a matricei smalțului în condițiile unui aport
crescut de ioni de fluor, proveniți în principal din apa
potabilă
Modificări datorate acțiunii unor
agenți coloranți asupra structurilor
dure în formare

A. datorate pigmenților sanguini:

• incompatibilitatea Rh → eritroblastoza fetală


• afecțiuni ale căilor biliare
• unele anemii

B. datorate unor medicamente


Modificări datorate acțiunii unor
agenți coloranți asupra structurilor
dure în formare

C. datorate cardiopatiilor congenitale

coloranțți asupra structurilor dure


în formare
A. datorate pigmenților sanguini:
→ eritroblastoza fetală
determinatăă de incompatibilitatea Rh (mama are Rh- ,iar
copilul are Rh+).
Modificări datorate acțiunii unor
agenți coloranți asupra structurilor
dure în formare

în urma reacțției Ag-Ac apare hemoliza hematiilor, cu dezvoltare


de pigmențți - bilirubinăă , biliverdinăă

Pigmențții biliari se fixeazăă în:


•piele, producând icter
•sclere
•dințții în formare (la nivelul dentinei), determinând modificăă ri de
culoare numai la dințții temporari
Modificări datorate acțiunii unor
agenți coloranți asupra structurilor
dure în formare

A. datorate pigmenților sanguini:

• afecțiuni ale căilor biliare


Modificări datorate acțiunii unor
agenți coloranți asupra structurilor
dure în formare

 dinții au o tentă galben-verzuie datorită pigmenților biliari


existenți în sânge care se fixează și la nivel dentar

 interesează numai dinții care se formează până în momentul


instituirii tratamentului chirurgical al atreziei biliare

 ulterior dinții care se formeaza ulterior nu vor mai avea această


nuanță coloristică

• porfiria congenitală
Modificări datorate acțiunii unor
agenți coloranți asupra structurilor
dure în formare

 afecțiune genetică foarte rară, caracterizată prin producerea în exces


a unui pigment numit porfirină
 semne clinice: imediat după naștere sau în primul an de viață urina
are culoare roșie + fotosensibilitate

 sunt afectați atât dinții temporari, cât și cei permanenți


 dinții au o tentă roșiatică/brună, dar nu întotdeauna modificarea
coloristică este evidentă
 prin expunerea dinților la raze UV devin roșu-fluorescent
Modificăă ri propriu-zise ale structurilor
dure dentare

FLUOROZA DENTARĂĂ
• deficiențe în formarea smalțului → concentrații
crescute de F în perioada de formare a structurilor
dure dentare

• concentrația de F din apa potabilă ≥ 1,5 ppm F

• mediul înconjurător poate favoriza apariția fluorozei -


industria sticlei (fluorura naturală de Al si Na)
FLUOROZA DENTARĂĂ
Consumul de apă potabilă în concentrație de până la 1,5
ppm ioni de F nu produce modificări ale aspectului
suprafețelor dinților în formare
La o concentrație de 1,8 ppm, pe suprafața dentară apar
rare pete albe cretoase, expresie a zonelor de smalț
incomplet mineralizate ca urmare a influenței exercitate de
F în exces asupra activității ameloblastelor
Cu cât concentrația de F crește, cu atât crește și
severitatea leziunilor. Crește numărul zonelor de smalț
hipomineralizat, petele de culoare alb-cretoase devin brune
la scurt timp după erupție, iar la o concentrație mai mare de
6 ppm ioni de F apar și defecte de tip hipoplazie, la început
decelabile doar microscopic
Ulterior, prin creșterea concentrației de F, defectele de tip
hipoplazic devin evidente clinic

Indicii Dean:
→ în funcție de aspectul leziunilor și de gravitatea acestora:

scor 0 – smalț normal


scor 0,5 - fluoroză chestionabilă, pe suprafața dentară apar
zone mici albe și o modificare a translucidității
scor 1 – formă foarte ușoară de fluoroză, caracterizată clinic
prin apariția unor zone mici opace, „alb de hârtie”, dispuse la
întâmplare pe suprafața dentară, dar care însumate nu
depășesc 25% din suprafața smalțului
scor 2 – fluoroză ușoară, caracterizată prin apariția unor zone
albe opace pe suprafețe mai extinse, care nu depășesc 50%
din suprafața dentară
scor 3 – fluoroză moderată caracterizată prin apariția unor zone
modificate pe suprafața dentară. La dinții afectați pot apărea
zone de uzură dentară și o colorație brună
scor 4 – fluoroză severă, in care suprafața dentară este
interesată în totalitate. Apar defecte de tip hipoplazic, iar
ameloblastele sunt distruse datorită efectului toxic al F.
Conturul dintelui este modificat. Defectele hipoplazice se
prezintă sub forma unor geode sau fosete separate prin
zone de smalț cu aspect normal. La dinții afectați apare o
colorație brună mai extinsă decât la forma moderată, dinții
având un aspect corodat (“ruginit”).
Tratament
- Depinde de forma clinică + localizare+ tulburări funcționale

Forme foarte ușoare, chestionabile → ± nu e obligatoriu


 microabrazia + tehnici vitale de albire
Forme medii/ severe:
- microabrazia
- fațete laminate
- microproteze de înveliș
- tehnici vitale de albire
Modificăă ri propriu-zise ale structurilor
dure dentare

INDUSE DE TETRACICLINĂĂ
• fixarea tetraciclinei în perioada de formare, la nivelul
dentinei, prin mecanism de chelare → compus
tetraciclina – Ca ortofosfat
TETRACICLINĂ
Leziunile:
- simetrice
- prezente la naștere
- neevolutive
- nuanțe de la galben→ brun și de la gri→
negru
Nocivitate:
- modifcări severe: tetraciclina hidroclorică
- modificări ușoare: doxiciclina, clortetraciclina,
oxitetraciclina
- se contraindică administrarea până la 6 – 7 ani
(încheierea mineralizării)

Tratament
În funcție de gravitate, aspect clinic si localizare : microabrazia, fațete
laminate, microproteze de înveliș, tehnici vitale de albire
Coloratie extrinsecă/ exogenă/
„staining”/discromii

Apar pe suprafața dentară după încheierea procesului de


formare dentară și după erupția dinților

Se pot îndepărta (de regulă prin periaj profesional)


Factori incriminați:

- bacterii cromogene
- alimente
- unele medicamente (suplimente) → suplimente
de Fe
- ceaiuri
„Staining”
Coloratia bruna

- frecvent pe suprafața dintelui din vecinătatea glandelor


salivare (fețele vestibulare ale molarilor superiori / fețele
orale ale incisivilor inferiori)

- suprafețele dentare interesate prezintă rezistență la atacul


carios

- mai frecvent în dentiția temporară și la fete ♀


„Staining”
Coloratia bruna
- se prezintă sub forma unor depuneri punctiforme, mici, ce
descriu un contur colorat (în apropierea coletului sub forma
unei linii subțiri, întunecate)

- mecanism de producere: eliberarea de sulfat feros de către


microorganismele cromogene
„Staining”
Coloratia neagra
 localizare: la nivelul coletului tuturor dintilor, oral și
vestibular

 se îndepărtează ușor, dar are tendința de refacere


„Staining
” Coloratia
verde

- localizare: 1/3 cervicală, vestibular a incisivilor maxilari,


aderență crescută - mai frecvent la băieți ♂

- se întâlnește frecvent la respiratorii orali, TBC, ganglioni


cervicali
- sunt incriminate microorganisme fluorescente din grupa
Penicilinum sau Aspergillus
„Staining”
Coloratia portocalie
rar întâlnită, aderență mai redusă decât anterioarele

localizare: la nivelul coletului dintilor frontali, oral și vestibular


Coloratie extrinseca/ exogena/
„staining”/discromii
TRATAMENT
periajul profesional

la colorațiile aderente se recomandă ca suprafața


dentară sa fie uscată

± detartraj cu ultrasunete