Ri

ck Ri
ordans
-a năs
cut pe 5 i
unie 1964
î
n SanAntonio, Texas
. A pr
edat
t
imp de ci
nci
sprez
eceani li
mba engl
eză iit
inel
e so
cai
leî n di
vers
e co
li di
n

St
cuatel
noeutU
sc nit
u
se, în
cces
usă
l edia
toeci
rd
is u
al „cu
cl g
i
tr
eu
er “
at
urasădeen
ur
n
f e
acturăa
lpcari
oler
ii
sa
tă,d
edarp
rofeso
m
airal
dupăcu
es ce a
seria pen t
ru cop i
i
Pe
rcyJ acksonş i Ol i
mpin(
e di
i
i n car e p r
imel e d ouă vol ume,
Hoţ ul ful
geruluiiMareaMonş tr
il
or, auap ăurt dejal a Edi t
ura ART) . Ceea ce a
început cao si mplă poves t
ei nspirată din mi t
ologie,spusăco pi i
lor ăis înai
nt
e
de cul care,a deven itî n câi vaan i o ad evărată „m odă“cul turală,numaiî n
librăr
ii
le maeri cane fiind di sponibil
e d ea-l ungul timpul ui peste r t
eizeciici nci
de m il
ioane d e exem plar
e d i
ns Per
i
eri
leJ
cy ackson
, Cr on
ici
le amfi l
ieiKian
Er
eoii
Ol i
mpu l
ui.Pân ăî n prez ent
, Ri ckRi ordana ocu patdej al oculî nN
tâi
e wpe ils
ta
Yor k Timesa celor m aibi ne vân dui au tori
,i art r
ad uceri din căr il
e sale au
apăru tî n pestet rei
zeci de ăr i
.

2
 Rick Riordan

Pi
rami
da r
oşi
e
Tr
aducer
e dinli
mba en
gl
ezăi not
e
de Al
ex Mol
dov
an

ARTHUR

3
Red
act
or: Cri
sti
an St
ur
za
Teh
nor
edatcor
:Angela Ar
del
ean
u
Cop
ert
a:Al exandr
u Da

Descrier
ea I CPa B ibl
ioteci
i Naţ
ional
e aRomân i
ei
RIORDAN,RI CK
Cr oni
cil
e f ami l
iei Kane/ Ri ck Rior
dan; t
rad, de Al
ex
Moldovan.– Bucureti
: Editura Ar
thur
, 2014
-3 o
vl
.
ISBN 978 -
606-804
4-
88-0
Vol. 1.
:i
P r
am i
da oşi
re.– 2014.
–I SBN 978-606
-
804
4-
87-
3
I. Moldovan, Al
ex( trad.
)
82111
.131
- = 13 51.

Ri
ck Rior
dan
The an
Ke Chr
oni
cl
es:The ed
R Pyr
ami
d
Cop
yri
ght © 2010 by i
ck R
Rior
dan

4
 Pen
tru toţ
i rpet
ien
i
i m ei bbi
l
iot
ecari
, cam
pi
oni ia că
rţ
i
lor
,
ad
evă
r
aţi mag
ici
en
i din CasaVieţ
i
i. Fără
voi
, scr
i
it
oru
l aces
tui
vol
um s-arfi pi
erdut î
n Duat
.

5
 AV
ERTI
SMENT

Cele ceurm ează r

eprezi
ntă tran
sri
cereaunei nr î
egi
st
rării gi
t
dal
e.Pe alocuri
,
cal
i
tateasu net
ului lasă de dori
t
, aşa căunele cuvint
e şif r
aze su
nt odr
a băn ui
el
il
e
aut
orului. Unde a f os
t o psi
bi
l
, s-au adăguati l
ust
raţi
i ale simboluri
l
orimportant
e
menţi
on aetnîî nregi
s
trar
e.Zgom ot
el
e e
d on fd, cu
m ar fi cel
e e d ov
lit
uri
,înjur
ăturişi
î
ncăie
rărint r
eî cei doivorbitori
, n
-au f ost tran
sri
cse. uA t
orul nu preti
nde că
î
nregi
strare
a est
e autent
ică
. Pare mposi
ibi l catineri
i pov
ets
itorisă u sp
nă ad
eăru
vl , dar
t
u, citit
orul
e,eşti celcarerebt
uie să hot
ărascăast
a.

6
 Cupr
ins
1. O moarte la Ac..........................................................................9
2. O explozie de Crăciun.............................................................23
3. Sece!trată cu pi!ica.............................................................33
4. Răpi"i de un nu#tocmai#!trăin.................................................41
5. $e %nt&lnim cu maimu"a.........................................................5'
6. (ic de)un cu un crocodil.........................................................61
*. Scap un omule" %n cap............................................................+1
+. ,oaca lui -rioă cu cu/itele....................................................1''
9. Suntem urmări"i de patru tipi %n 0u!te..................................1'9
1'. -a!t !e 0ace erde..............................................................116

11. $e %nt&lnim cu omul care aruncă ăcări.............................123

12. n !alt prin clep!idră..........................................................132
13. n0runt un curcan ucia.....................................................13*
14. 7ata !ă 8m ucii de un 0rancez..........................................14*
15. O petrecere anier!ară zeia!că..........................................15*
16. Cum a răma! ia 0ără !pr&ncene.......................................169
1*. O excur!ie ratată la :ari!....................................................1+5
1+. C&nd ulpile z;urătoare o iau razna...................................196
19. n picnic %n cer...................................................................215
2'. O izitez pe zei"a cea %n!telată...........................................22*
21. (ătua <itt= ne !are %n a)utor.............................................235
22. >ero= intră %n dulapul ;le!temat.........................................245
23. ?xamenul 8nal al pro0e!orului @ot..................................254
24. Arunc %n aer nite panto8 al;atri de elur........................2*1
25. C&tiăm o excur!ie ratuită !pre moarte.........................2+5

*
26. >a ;ordul Reginei Egiptene.................................................292
2*. n demon care ne o0eră mo!tre ratuite...........................3'*
2+. Am o %nt&lnire cu zeul &rtiei iienice................................316
29. ia 8xează o %nt&lnire.........................................................335
3'. -a!t %i "ine promi!iunea....................................................344
31. @ran!mit o !cri!oare de drao!te........................................35*
32. >ocul cu cruci.....................................................................365
33. ntrăm %n a0aceri cu !al!a...................................................3*9
34. :lămădeală ne duce la plim;are........................................3+9
35. -ăr;a"i care cer %ndrumare Bi alte !emne ale Apocalip!ei394
36. Damilia noa!tră !e eaporă.................................................4'1
3*. >ero= !e răz;ună................................................................412
3+. Ca!a interine.................................................................... 419
39. ia %mi !pune un !ecret......................................................425
4'. Ei!tru o ra)ă de!tul de importantă..................................434
41. :entru momentF oprim %nrei!trarea..................................45'
$O@A A@OR>.....................................................................4*'

+
 1.O moar
te a
l A
c

CARTER

Avem l a d i
spoziie d oar ât c
eva or e,a a că ascul
tă-ne cu aten i
e.
Dacă auzipovest eaas t
a,et i dej aî n per icol
. Sad ie i cumi ne am put eafi
singurat a an să.
Du- t
e al o cală.Găse e dtul
ap ul acela di n vesti
ar. N- o să-i spun carecoală
sau ca
re dulap, pentru că , dacăe it persoana pot r
ivită, o să-
l găsei .Ctifrul est
e
13/ 32/33. După ce ne vei fi as cult
at, veit i ce î nseamnă acetse numer e.Dar
ine mi nte că pov ets
eape car e ur mează să i -o spunem nu s- aî nchei
atî ncă.
Felul în care sea vn îcheai d epinde d e i t
ne.
Lucrul cel maii mpor tant
: cân d veides ch i
de p achetul i veived ea ce i con
ne,
nu î l păst
ra maimul t de o săp tămână.Si gur, va fi t en
tant
. Doar iîof erăo
put ere aproape nel i
mi t
ată.Dardacă- l păs tr
ezi prea mul t,t e va di str
uge.
Învaă- i sec
retel
e r epede i dă- l maidep atr
e.Ascunde- l pentr
u ur mătoarea
per soană,aa cu m Sad ie
i cumi ne amf ăcu t pen t
rut i
ne.Apoi pr eg ăet
t e-
te ca
viaa t a să ev dină foarte ni
teresan tă.
Înr egulă,Sa die mi
î spune ă s n u mait ragde i tmp i să n îcep pov ets
ea. Bun.
Cr ed că t ot
ul a î ncep ut la Londr a,în noap teaî n car et at
a a ar uncatî n aer
Br i
tish Museum.
Numel e m eues te C art
erKan e.Am pai sprezece an i i casa m ea s te
e o valiză.
Crezi că gl
umes c? D e când am î mpl
init opt ani
,t at
a cu imine amst răb
ăutt
lumea nîl ung i -nl at. M-am născut la Los A ngel
es, dar att
a e ar heol
og, a a că
muncal ui î
l poar tă pest
et ot. Celmaimul t am călătoritîn Egi pt, căciast
ae
speci
ali
tat
eal ui
.I nt răîntr-o li
brăr
ie ii a o carte desp r
e Egipt: su nt cel
e mai
marian se ăsfi f ost sc
risă ed Dr.Juli
us K ane.Vr eisăt
ii cu
m sco teau egi
pteni
i
crei
er
ul mumi il
or,cum auconst rui
t pi
ramidele asucum auar uncatun bl es
tem
asupra mormân t
ului lui Tutankhamon? nÎt
reabă-
l pe atta.Des i
gur, sunt i alte
9
motive p en
tru care at
a tacă l
ător
it atâta, dar pe t a
uncinu- i tiam secret
ul.
N- am mer s a
loal
ă.cTata m -a nist
ruit acasă,dacăe sp oate psune asta a
tunci
când n-aio cas ă.M- aî nvăatcamt ot ce-a crezut că-
ii mportant, a aam c-afl at
multe despre gEipt
, stati
sti
cidi n basch et imuzi cieni
il ui pref
erai. Am icit
it
mult – camt ot ce i m
-
a pi cat î
n mân ă,de a l căril
e d e si
torie la
e at
tălui meul
romanef ant
asy –,pen tru c- am pet r
ec ut mul tt i
mp at eptând pr i
n hoteluri
,
aer
opor t
uri i si
turi ar
heo l
ogice i nd ăr i st
răi
ne u nde n u cunot eampe n imen i
.
Tat
aî mi spuneamer eusă mail as carteadeo parte să i
iesalj oacă.Ai încer
cat
vreodată săoci jbasc
hetî n ora luAssuan,di
n Egipt? Nu-i uor.
Or i
cu m, tata m-aî nvăatde m i
c ăsmi
- păstr
ezt oat
e ulcr
uril
e n î
tr-o singură
val
iză, care săncap îă în compartiment
ul pen
tr
u bag aej d
in avi
on. Tata î if ăcea
bagajel
e a l el
f, doar că i se erm
pi t
easăaiogea ntă su
pli
men tar
ă p en t
ru uneltel
e
sal
e ar heologi
ce.Regu l
a n umărul unu: n-
aveam voi
e ă s mă uitî n gean t
a a s de
lucr
u. E o r egulă pe care -
amn încăl
cat
-
o ni
ciodat
ă,pân ăîn ziua ex ploziei
.
S-aî nt
âm platîn Aj unul Crăci
unului
. Eram la Londra pent
ru a o vi zita pe
sora m ea, Sadie.
Lucrur i
le stauî nfelul ur
măt or
:t at
a areoiev să pet
rea
că odar od uă zi l
e pe n a
cu ea– una i arna,una var a –,pen tr
u că buni ci
i notr
i nu-l supor
tă.După
moarteamam ei
, părinii ei( adi
căbuni cii notri
) s-au j
udecat er
ios cut ata.
După as e avocai, două bătăicupumni i i un at ac ap
roape at
falcu o spat ulă
(maibine nu î ntreb
ai), i-aucâ ti
gatdr ept
ul de-a o păst
ra pe Sadi
eî n Angl i
a.
Ea avea oar
d as e ani, cu doi maipui n dec âtmine,i einu ne p uteaui ne pe
amândoi – saucel puin astaaf ost scuzal or
. A ada,
rSadieaf ost cr
escut
ă ca o
col
ăr
iă en gl
ezoaică, i
ar eu am căl
ăt
or i
t cut at
a.O ved eampe Sad ie doar ed
două or
i pe an ,ceea ce-mi conven
ea.
[Ţi
ne-i gura, Sadi
e.O să j ua
ng iaco l
o.]
Dec
Heat i
, dup
hr
ow dă
upăcum
os p
su
er
in
eea
me
d ,t
îat
na
tizi
ârcu
er
imi
. Bner
u ocm
t
nia ai
i aj
u
ernses
a oedăm
r p
upă-ei
am ae
rop
ază or
r
ect
ul
e .Tot
drumul cut axi
ul prin ora t,
ata apăr ut camnel i
nitit
.
Să se t i
e,t ata e un ur i
a . E gr eude cr ezut căl -
arput eaneli
niti ceva.E
oache ca
, mi ne,arech i
o căp
rui pătrunzător
i, e chel ipoartă ci
oc,a a că r a
at
ă
ca un om detii
nă o sli
d i mal efic. Î
n după- amiaza aceea up
rt
a hania d
e arină
din camir i ce l maibun cos tum mar oni
u, cel pe care-
lfol
osea cân
d vo r
bea nî
1'
publi
c.De obi cei
, em an
a atât
aî ncr
edeerîn si
ne,cădomi na ori
ce ncăp
î ereîn
car
e n i
tra,daruneo r
i– d e pil
dă,în după-
am i
aza aceeaved –
eamo altă at
lură a
l
ui, pe care -
o pn
reaî nel
egema. Se ot
t ui
ta nî sp
ae,
t de parc-
am fi fos
t ur
mării
.
— Tat ă?l-am întrebatîn ti
mp ce i eeam de pe au t
os t
rada A-
40. E vr
eo
probl
emă?
— Ni ciurmă dei ,ea murmurat
.
Apoi a r eal
i
zat probab
il căvo r
bise cuvoce art
e,pentru că i m
-a ar
uncato
pri
vire oae
rcum surpri
nsă.
— Nu- i ni
cio problem ă,Car ter
.Totul e nîr egul
ă.
As t
a m- a der anjat
, pen tru că tata nu se pr i
cep
e del oc să mi ntă.Ştiam
întotdeauna cândî mi asc unde ceva,dar t iam i că un -
i ch ip să scoi adevă rul
de l a el.Î ncerca,pr obabil, să mă pr otej
eze, dei nu t iam de ce an ume.
Cât eodată mă î ntr
ebam dacă are vreun secr
etsumbr u dint recut, poat
e v r
eu n
vec hi duman car el- urmăret e;dari dee
a as ta păr
ea ridicolă.Tat a era un
simpl u arheol
og.
Şi mă mait ulbura ce va:tata ineast r
âns d e gean
tal ui de l ucru. De obi cei
,
cân d f ace a, astî
nseam nă că suntem î n per i
col
. Ca atunci cân d nite băr bai
înarmai ne-
auat acat în hotelul din Cair
o. Am au ztiîmpucături di
n hol i am
coborâtîn fugă să vădce ace f at a.
t Când am aj uns, t
ocm aiîi închi
deacalm
geantaî ntimp ce r ei
t băr bai înarmai spânzu r
aui nconti
en i de can
delab
ru,
prin ide pi ci
oare,cucea r af
uril
e date peste cap il en
jer
ial a vedee.
r Tataa
susinut ăc n- a văzut n imi c i ,î n cele din ur mă,pol iia a dat i nv
a pe o
defeciune st
rani
e acan delabrului.
Al t
ădat
ă, am f ost pri
n iî n mi jl
ocul uneirevolt
el a Pari
s.Tata a găsi
t cea mai
apropiat
ă mai nă par cat
ă,m- aî mpi ns pe bancheta din spate i mi-a spus ăs
stauj os.M-am l ipi
t de p odea iam i nut ochii st
râns nî
chii.Îl auza
em pe atta
s
cc
eotoaf
ci
nă
dî
ar n
ulg
m iean
meat
ăr p
l
ue
asc
dau
i
st
irn
uul of
gea. er
Duu
pl
ui
ă ,cât
mo r
măi
eva nd
i
nm
utceva
e, mip
-
aentr
uussi
sp ne,î
ă
c mn
ăt i
mp
p
ot
ridi
ca. Toat
e celel
alt
e ma ni i de pe st r
adă f uses
eră r ăst
urnate ii ncendiat
e.
Mai na noas t
ră era proas
păt păl sat
ă il ustr
uit
ă, i maimul te bancnot
e de
douăz eci de eurofuseseă
rn itroduse ubs tergăt
oareel de pabrr
iz.
Î
n or ice caz, aj
unses
em să r espectgeanta.Er at al
ismanul nostru norocos.
Darcân dt ata oi nea trs
âns,î nsemna ăc urma ăs avem nevoie de noroc.
11
 Am t r
aversat centrul oraului i ne- am î ndrept
at cătr
e est , spr e
apatr
am entul bunici
lor
. Am t r
ecut p e lân
gă pori le de aur al e Palat
ului
Buckingham i pe ân lgă coloan
a m ar
e de piat
ră d i
n Traf
al
garSq uare.Londra e
un loc d est
ul de d răg
u, dar după ce iacălători
t atât
atimp, toate or
a e el n
îcep
să sem en
e.Copi ii pe car
e-i maiînt
âlnes
c mi
î spun: „H ei
, ce onroco
s e ti că opi
căl
ători at
âta“.Chestia e cănu ne p ert
ecem t
impul vizi
tând obiect
ive t
urist
ice
i nicinu sunt em pl i
ni de bani casă călăt
orim î n con
diii de lux.Am s tatîn
nitel ocuri dest
ul de mi zerab
i
le i nu r ămânem ni căi
er
i maimul t de câteva
zi
le.De cel e m aimul te ori parcă suntem fugari
, nu t
uriti.
E gr eude cr ezut că u mnca at t
ălui meupoat e fiper i
culoasă.El ine pr
elegei
r
pe emte u cm arfi „Te oat pe u ci
de uc adevăratmagia egi ptea
nă?
“i „Ped
epse
pr
ef er
ate în lumea subpăm ânteană a eg i
ptenil
or“ i al t
e ches t
ii car
e nu- i
i
nteresează ep e
cimaimuli oam en
i. Dar
, după u cm văspuneam , elmaiar e o
l
atură.E î ntot
deauna f oar
te pr ecaut i ver
ificăfiecar e camer ă de hot
elînaint
e
de amă l ăs
a să intru. Se e rpede nî cât
e u n muzeu ca ăsvad ă nite a
rtef
act
e,i
a
notiei pl
eacăîn gr abă de p ac r
ă s-ar emte săunfie su rprins de camer
el
e d e
supraveghere.
Odat
ă,cânder am maimi c, am traversataeropor
tul Char
l
es de Gau
ll
e
pent
ru a pr i
nde un zbo r de ul
ti
m moment , itat
a nu s-ar el
axat
până când
av
ionul nu s-ar i
dicatde l a sol
. L-am î ntreb
atde ce ugfe,iar el
m-a pri
vit de
par
că oc
tmaia fi deza morsato grenadă.Ti mp de osecundă,m-am t
emut că
mi-
arput ea pusne ad evăr
ul
.Apoi a zis:
— Car t
er,nu- i ni
mic.
De pacră „nimic“ er
a cel maiîngrozi
tor lucr
u di
nl ume.
După aceea, am decis că poat
e-
i maibi ne ăs nuîntreb
.

Bu
an
Can i
ci
ryi
Whmei
,
ar
f,f
ami
chil
ari
aF aumal
ep st
,ul
ocu
l Ti
esc
ami n
sei
.t
r-
i
Tuni
axuca
lrt
ai
er ez
oprr
i
ti
dl
eni
a
ân
glt
ă î
n
rot
uapi
arr
opi
tere
atai-ed
a
ceru
t f o
erul
ui să a ep
tte.
Tocmaicoborâsem, când t
ataaî ngheat. S-
aî ntors a ar
iuncato pr i
vir
eî n
spate.
— Ce e? l
-am î
ntrebat.
Apoi am văzut un băr ba
tînt renci
. Era vi
zavi
,r ezematde un copac arme
i
12
uscat
. Era cât un butoi i av eaun t ende cu loar
eacafeleiprăj
it
e.Palt
onul i
cost
umul cu dungi neg re păe rau scumpe.Aveaăr pl l
u ung i împlet
it i purt
a o
pălăr
ie neagră t r
asă peste nit e ochelari de soare rot
unzi. Sem
ăn a cu un
muziciande j azz,în gen ul celor a l concer
t
ele căr
orat at
a obinui
a să mă care.
Chiardac ă nu-
i ved eamochi i,aveam impres
ia căenp ri
vete.Putea fi un vech
i
priet
en sau col eg de-alt atei. Or i
unde mer geam,t at
a dăd ea mereu pest
e
cunoscui. Darmi - sa păr ut n eobinuit căt i
pul ne at eapt
ă aici,în faa
apart
am ent
ului bunici
l
or. Şi nu părea r
iet
en
pos.
— Carter
, mi s-a d ar
esa
tt at
a, i
a-oînai
nte.
— Dar…
— Ia-o pe osr
ă-ta.Ne vedem la axi
t.
A tr
avesratstr
ada spre omul înt ren
c,ia aam c-avut de a
les: fie l
îur
măr
ec
s
ivădcare-
itreaba, fie af
c ce im s-
a sp
us.
Am alesvariant
a m aipui n per
icul
oas
ă.M- am dus după osă
rmea
- .

Î
nai
nt
e de aapuca să atb
la uă,Sadi
e ades
ch
is.
— Ai î
ntâr
zat
i, ca ed o
bi
cei
, mi
-a sp
us.
Î ii neaî n br
ae pisi
ca,pe Br i
o ă,care fusese cado
„ul de despări
re“of eri
t
de t at
a în urmă cu as e ani
. Br i
oă nu păr easă î naintezeîn vârstă sau să
creas
că.Avea o blan
ă puf
oasă,galbencu neg ru, ca un l eop
ard în mi ni
atură,
ochi galben
i vioi i urec
hi ascuite,preamar iî n compar aie cu cap ul
. De
zgadră iîatâr
na un pan
dant
iv egipteande argint.Nu sem ăna deo
lc cu o br i
oă,
darSad ie er
a m i
cuă cân
d o botezase,a aă cr teb
uie ăs fi m îngăd
uitor
i.
Ni ciSadi
e nu se csh
i
mbase prea u ml
t de va r
a r t
ecut
ă.
[Î
nt i
mp ce vorbes
c,ea ă stân
lgă m i
ne,încruntată,a a că reb
uit
e să am mare
gri
jă cum o descri
u.]

atN-
aai
ât t
i gh
mp,i
ci
căni
ci
a oc
dat
ăpă
ăat
tcă-
is
accor
entă-mea.
bri
tan
iÎ
cn
.Îp
nrimu
alldo
rân
ild,r
ea l
ocu
ân i
d,eteîn
seamănAn
ă g
c
uli
amam
dea
noast
ră,care era albă,a a căSad i
e ar e o piel
e mul t maides chi
să l a cu l
oare
decât a mea. Are părul at en, niciblond, dar nicicast
aniu, iobi n uie etsă- i
vopseasc
ă u vie în cul
oriî ndrăznee.Î n ziua aceea avea u vie r
oi ipe part ea
st
ângă. Are ochi
i albatri
. Vorbesc i o
ser
s.Och i exac
albaştri, t ca ai mamei. Are
doardoi sprezec
e ani, dare cât i m
ne de î nalt
ă,ceeace -
i of
art
e en evrant
.
13
Mest eca gu mă,ca de ob i
cei, i pent ru ziua pe car e ur
ma s- o petr
ecem
împr eună î mbrăcase iten blugi uzai, o geacă de piele i bocan
cimi l
it
ari, de
parcă mer geal a un concert i sper a să calce espt
e oam en
i. Aveacăti car ei
-
atârnau de g ât
,în caz c-am fi pl i
cti
sit
-o.
[
Înr egulă,nu m-a olvit, deci cr
edcă - m
am descurcatcudescr
ierea i
.]
e
— A î ntâr
zat
i avi
onul,i -am spus.
A spar t un balon de gu mă de mest eca,
ta f r
ecat-
o pe Brioă pe cap i a
aruncat pisi
cană î
unt
ru.
— Mamai e,am pl ecat
!
De undevadi n casă,bu ni
ca Faust a spus e
cvace n-
am înel
es rp bi
ea ne,
probabi
l „Nu-il ăsa să int
re!
“
Sadie aî nchi
s ua m- ai pr
ivi
t ca pe un obol
anmorttocmaipr
ins d
e mâa
ei
.
— Deci ,neve dem din n ou.
— Mda.
— At unci,haide.
A of t
at.
— Săt erminămodat ă.
Asta era soră-
mea. Nu t u „Sau
lt
, ce-aimaif ăcutî n ult
imel
e as el uni
? Mă
bucur să et văd!
“ asucevaedgen ul ăs
ta.Daras ta nu mă d er
anj
a.Cân dt e vezi
cuci nev
a doar ed două or i pe a
n, e ca cu
m iai fi veriîndepătr
ai, nu frai. N-
aveam absolut ni
mic nî comun,cuexcep i
a păir
nilor notr
i.
Am cob oâ
rtalene scări
le.Mă gândeam că mi r
oase ac ocombi naie de acăs
bătr
âneasc
ă gumăi de m es
tec
a,tcân
d s-a oprit at
âtde b r
usc,că - mam ciocn
it
de ae.
— Ăs ta icne maie?m- a nît
rebat
.

coAp
p r
o
acuap
l e
ur
iacă
,i t
asem
iuăreau
p desă
it
pul î
senl
ut
r
fi
aen
tcl
a.
iEhl
ar i cu
ă. Tatt
aat
aast
er ăt
cueaup
sp
aes
t t
enu
el
e d
r
-u
im, l
ân
ved
emgă
a
f
aa,dargest i
cu l
a caat uncicân d e ag it
at. Tipul el
căl
alt -s
a încr
untat a i
cl
ăti
nat din cap.
— Nu t iu,am zi s.Era acol
o când am ajuns.
— Î mipar e cunoscut
.
Sadie -s
a nîcruntatde pacrăncer
î ca ă-
si am int
ească de unde.
14
 — Vino.
— Tata a zi
s ă s a ept
tăm întaxi
,i -
am spus, ch i
ar acă
d t i
am că - ar
ne nici
un
sens.
Sad
ie seor n
pise dea.
j
Înloc ăs r
taveseze
r med i
iat
, eaa al
ergatpe r t
otuar amc oj umăt
at
e d e t
sr
adă,
ascunzându-
se pe d upă mai ni
, ap
oi a trecut de patr
eaceal
alt
ă i s-a ghemuit
lângă un zid scund de pi at
ră.A început să se str
ecoar
e spr
et at
a.N- am prea
avut de ales ecdâtsă-i urmez exem
plul, chi
ardac ă ast
a mă f ăc
ea săă m si
mt
u r
o pen
ibil
.
— Şase ani î
n Angli
a,am mur murat
, i se rc
ed e am
J esBon d.
Sadie m-a pocni
tfără săr i
vp
easăcnîapoi ia co nt
inuat să se ur
ifeze
.
După câ iva pa ,iam aj uns chiar nîspatel
e copacului ur
ia uscat
i. L-
am
au
ztipe at
ta d e pe ce
alal
tă p at
re cum spune:
— … t r
eb ui
e,Amos.Şt i
i că r t
ebui
e.
— Nu, i -
a ăsp
r uns ti
pul celăl
alt
, car
e rteb
uie ăs fif ost Amos.
Avea o vo ce ravă
g i eg aă l –foar
te convi
ngăt
oare.Avea accent ameri
can.
1
— Dacă nut e opr
e
es
ucu
, Jl
ius,te vor ep
o
ir
.i
Per Ankh e ep urmel
e alte.
Sadi
e -sa nît
ors spre m i
neia murmurat:
— Perşi maic ?
um
Am clăti
nat din cap ,laf elde ni
tri
gat.
— Haisă pl ecăm de ai ci
, am op t
it, gândindu-mă că put
eam fir epeai
r în
or
i
ce momen t i puteamavear op
bl
eme e si
roase.
Sadi
e,desigur, m-a ginorat
.
— Ei nu- mi cunosc planul
,a psus tat
a.Pân ă â cnd o să-
i dea eam
s a…
— Şicopi ii
?a n î
trebatAmos.
Mi s-a ir
dicat părul de pe ceaf
ă.
—
— C e-
Amoar
să
anaci
jf să
at cufiei
e? p
r
otej
ai
, a spus at
ta.Î
n pl
us, dacă
nu f
ac st
a
a,sunt
em
cut
oiiîn peri
col
. Acum, dă-
te al o par
te.

1 Ankh
est
e h
iero
gl
if
a care
mbo
si
l
izea
zăvi
aţa pen
t
ruvech
ii eg
i
pten
i
.A r
ezi
statpână î
n zi
lel
e
noast
re su
bfor
ma cr
uci
i cr
eşt
i
ne.Es
te u
nul di
ntr
e cel
e m
air
ăsp
ân
di
te si
mbol
uriî
n art
a
egipteană.
15
 — Nu pot ,J ul
ius.
— At unci
,vr eisă ne d uelăm ?
Voceaat ei
t a deveni
t extrem de serioasă.
— Nu m- aiînfrân
t nici
od at
ă,Amos .
Nu-l maivăz usem pe t ata devenind viol
ent de la Mar el
e Incident u
c
Spatul
a, i nu er am ner ăbdător ăs mait r
ec
aş r
i
p
a cen dar ei
va, c doi bărbai
păreau c-
o să se ncai
ere.
î
Înai
nte de aapucasă rea cionez
, Sadie aâ n it -
i
a str
igat:
— Tată!
A părut surpr
ins âcnd eas-a năp us
tit il -
a mbîr
ăi at
, dar ni
cipe depart
e al
f
elde su rpri
ns ca ti
pul cel
ăl
al
t, Amos.Acest a s-aret
rasatâtde r ep
ede,căs- a
î
mpiedi
cat de p r
opriul t
ren
c.i
Î isc
osese ocheari
li. N-am putut să nu-i dau drep
tat
el ui Sadi
e.Părea î
ntr
-
adevă
r cunoscut – ca o cunoti
nă f oar
te vech
e.
— Eu… t r
ebuie să pl
ec,a psus.
Şi
-aîndreptat păl
ări
a ia pl ecat pă ni
d greoi.
Tat
a a pr i
vit cum se îndepătr
a.Unul di n braelelui o protej
a pe Sa
diei ar
cel
ălal
t eraî n gean ta de l ucru aruncată pes
te umăr .În cele di
n ur mă,cân
d
Amos adi spărut după col ,t ata s-ar el
axa.
tŞi -
a scos m ân
a din geant
ă ii -
a
zâmbitlui Sad i
e.
— Bună, scumpet e.
Sadie s-
aî ndepărt at de l e i- i
aî ncru
cita braele.
— O,acum sunt scumpete, nu? A iîntârzat
i. Zi
ua de vi zi
tă e ap
roape gat
a!Şi
ce-
a ofst as
ta? i n
Ce e mo As i ce-
i aia PerAnkh?
Tata aînep eni
t. M- a privit parcănt î
reb
ându-se câtde m ul
t am auzti
.
— Nu- i ni mic, a spus, î ncercândsă par ă op ti
mist
. Am pl ănui
t o sear
ă
mi
nunat
ă.Ci
ne v
r
ea nut
ur pr
iva
tla B
ri
ti
sh Museu
m?
Sad
ie s-
a p
răbu t
ipe banch
eat di
n sp
ate a axt
iul
ui într
e at
ta mini
e.
— Nu potsă r c
ed, a mor
măit
. Avemo singură esraă mp
îreună
it u vr
eisă
l
ucrez
i
.
Tat
a aîncer
cat să sc
hiezenuzâ mbet
.
— Scumpet
e,o să fie di s
tract
i
v.Curat
or
ul o cleci
ei egipt
ene m-a invit
at
16
personal…
— Mda,mar e scofal
ă.
Sad
ie-
a suiflat o u viă ro e
i de pe aăf.
— E Aj unul Cr ăc
iunul
ui i mer gemsă ved em nu t iu ce e
rl
icvemucegăi
t
e
di
n Egipt. Te gânde itvreo
datăaltceva?
l
ai
Tat
a nu s- a uspăr
at.Nu se uspără nici
odat
ă pe Sadie.S-
a mulumit să ar
unce
o pri
vir
e p e gem a, l
a cer
ul care n se
tuneca
î il a ploai
e.
— Da,a ăs rpuns calm.Mă gâ ndesc.
Ori de câte oritata deveneatăcu
t i se ui taî n gol, ti
am căse gân detel a
mam a noastră.În ulti
mele luni
, ast
a se î ntâm pl
a destul de des .I ntram î n
camera de hot el i-
l găseam cu mobi l
ul î n mâini i cu i maginea mam ei
zâmbindu-i de pe ecran– cu păr ul ascuns u sb un batic, cu ochii eial bat r
i
st
răl
ucind puterni
c nî co
ntr
ast cude t er
ul dinf undal
.
Sau când eram la vreun sit ar
heo
logi
c. Îl ved eampe at ta pri
vind î n zar e i
t
iam că- i ami
ntete cum a cu noscu
t-
o – doi t i
neri oameni de t i
ină î n Val ea
Regi
lor, car
e săp au î
n căutareaunui mor mânt p i
erdut. Tat
a era egi ptol
og.
Mam a era antr
op ol
og i căuta ADN di n ve chi
me. Îmi spusese povest
ea de o
mi e de ori
.
Taxi
ul nostr
u er puia de-al ungul maluri
lor Tamisei
. După ce-
am tr
ecut de
Podul Wat er
loo, tata s-
a crispat
.
— Şofer! a sp us.Opr ete ocl i
pă.
Taxi
metri
stul a opr i
t pe C heiul Vict
or
ia.
— Ce e sn îtâm pl
ă,t at
ă? am î
ntreb
a.t
A ieit dint axi de parcă nu m- arfi au zt
i. Când Sadi
ei cu mi
ne amaj uns
lângă elpe r t
otuar, se itu
aî n su s al Acu
l Cleopatr
ei.
În caz cănu l -ai văzut niciodat
ă:Acu l e un obelisc
, nu un ac,i n-arei ci
n
o
l
cegă
ândt
ură
l
-aucuadC
ul
seop
l
aat
r
a.
L C
ondr
red
a.Arce
ă en
acg
ml
ezi
l
doo
ur i
ls-
ăzeci a
iupn
ăr
uut
decă m
nu
etmel
r
i ees
, ce unăce
a tg
rr
ozav
eb
uie ăs
fi f ost cu ad evăratimpresionantîn Egiptul anti
c, dar ep mal ul Tam i
sei
, cu
atât
eacl ădiriînalteînj ur, pare i m
ctri
st
i. Poi t
rece cuma n ia pe lângă el isă
nu-i daisea ma că t ocmaiait r
ecut pe lângăcevacu o mi e de an i maivechi
decâtLondr a.
— Dumne zeule!
1*
 Sadi
e senvâ î
rteaen erv
ată nî cer c.
— Tr ebu
i
e ă s ne opri
m chifiar
ecarl
eamonum ent
?
Tat
a seui t
al a vârful obel
iscului.
— A t r
ebuit să-
lr evă
d,a m ur murat
.Ai cis-
a nîtâm
plat
…
O pală de vân tîngheata suflatdi nspre âru. Am vrut să mă î
ntor
c nîtaxi
,
dartata ch
iarîncepea săă m nîgrij
oreze.
Nu-l maivăz usematâtde utl
bur
at.
— Ce s et
e,tată?- am
l î nt
rebat. Ce s-aî nt
âmplataici
?
— E ulti
mull ocunde m a văz ut-
o.
Sadie s-
a opri
t. S-aî ncr
untat nesi
gur
ăl a mine,apoi l
at ata.
— St ai
!Pe m am a,vr eisă psui?
Tatai -
a datui lSad ie părul după ureche,iar ea afost atâtde surprinsă,că
ni
cimăcar uln
-a nîdepărt
at.
Sim eam că ploai
a mă n î
gheas e bocnă.Moartea ammeifusese nît
otdea
una
un subiectint
erzi
s.Şt i
am că u mri
sent î
r-
un acci
dentla Londra.Ştiam că ubnici
i
î
lî nvinui
aupe t at
a.Dar i men
n i nu ne dăd use det
al
ii
. Ren unasem să-l mai
î
ntrebpe t ata,în part e pentr
u căse î nt
ris
ta atât edtare, în parte pentr
u că
ref
uzacat egor
ic să-mi spună ce va.„C ând vei maicr ete“, as
ta-
it ot cene
spunea,ce
l maif rust
ran
tr ăsp
uns dinl ume.
— Vreisă sp ui că ci
aia m uri
t,am zis.La A cul Cl
eopat
r
ei? Ce s-
a n
ît
âmplat
?
A pus capulîn păm ânt
.
— Tată!a pr ot
estatSadi
e.Tr eczie
p
l
niai
c cii
vreisă spui că…î nt ot aces
t
ti
mp… că nicimăc arn-am
şt
i
ut?
— Mai ai pisi
ca?a î ntrebat at
a,to î nt
rebar
e ce părea cât espoate de
prostească.
— Bineî
nelescă ai m am pisica!a veni
tr ăsp
unsul
. Ce eg
lăutr
ă are?
— Şiam ulet
a?

t
riSad
mii
săelai
-a
l di
ocuu
nsa m
ân
b a
uni
cil
lar
o,gt
ât.
aCn
at ân
eddăd
er
uam mi
c
se ami
ân,du
ch
ri
ar
or nai
îu
a amnl
teeca
et egSad
i
pt i
e
en
e. s
ă fie
A
mea a erOchi
ul lui Horus, un simbol alprot
eci
eipopul arî
n Egiptul an
ti
c.

1+
 Ba maimul t,tata spune că si mbol
ul moder n alf armaciti
lor, R, es
te o
ver
siune simpl
ificat
ă a Ochi ului lui Horus, căci menir
eamed ici
nii es
te să
pr
otejez
e.
În ori
ce az,
c purt
am mer euam ulet
a pe usb tricou, darcredeamcă S ad
ie
i
-a
pi
erdut-
o sau a rauncat
-o pe-a ei
.
Spre usr
pri
nderea ema,ea aat ddi
n cap.
— Nor malc- o maiam ,t ată,dar u n schimbasubi ect
ul. Bunica î
it ot ăd
î
nainte ăc mama a u mr
it di
n cau za a.
tE o mi nciună,nu-i aa?
Am at eptat
. Pentru prima d aă,
t Sadie
i cumi ne d oreamexa ctacela i
lucru
– adevărul.
— În noap t
ea nîcar e mam a voast
răa m urit,a n îceput tat
a,aici
,la Ac…
Un f ulger a iluminatbr usc cheiul
. M- am î ntors, orbi
t pe jumătate, i doar
pent
ru o cl i
pă am zăr i
t d ouă sil
uete:un băr bat nalîti pal
id, cu o barbă
bi
furcat
ă i pur t
ân d vemi nt
e cr em, io f at
ă cu t enar ămiuî n hai
ne de cu l
oare
al
bast
ru-închi
si cubat i
c – en gul de h ani
e pe car e el v ăz
usem de su t
e de o r
iî n
Egi
pt. Stăteaupur i si
mpl u unul lângă altul
,l a ni ciase metr
i, ine pr iveau.
Apoi lumi na a păl i
t. Si
luet
ele s-aut opitîntr
-oi mag i
ne neclar
ă.Cân d ochii mi
s-
auobi n uit di
n nou cuî nt
uner i
cul, disp
ăruseră.
— Ăăă… ,a zis Sad i
e n ev
roaăs.A i văzu t?
— I ntr
ai înt axi
,a z i
st at
a,i ne- a mp
îi ns spre b ordur
ă.Nu maiave m ti
mp.
Din acel momen t
,t ata a even
d i ttăcut.
— Nu- ilocul potrivi
t pentr
u di scuii, a zis,privind în sp at
e.
Îi promiseseax it
met r
ist
ul zece li
re sterl
ine în pl us dacă ne ducea l
a muzeu
în mai pui n de ci ncimi nut
e,i ar taximetr
istul f
ăcea t
ot ce-i st
ăteaî
n put i
nă.
— Tat ă,am î nceput eu, oam eni
ide p e m al…
— Şi t ipul cel
ălalt
, Amos,a i nterv
enit Sadie.Sunt de a l pol ii
a eg
iptea
nă sau
a —aeva
c
Au?
zii
? aspus atta.O să am nevo ie de aj
ut
orul vost
ruî n sear
a ast
a.Ştiu
că-
i greu, dartrebui
e să ave ir ăbdar
e.Pr omit ăs vă expli
c totul după ce
aj
ungeml a muzeu.O să p un lucr
uri
le di
n nou la punct.
— Ce v reisă spui
? ansiist
atSad i
e.Ce elf
? de
lucruri
Expr
esi
at at
eiera maimul t decâttri
stă.Era una ap r
oape vinov
aă.
t Cu un
fior
, mi-am am i
nti
t ce spusese Sadi
e despre buni
cii car
el-învi
nuiau pe tat
a
19
pentr
u moar t
ea mam ei
.
Nup ut
ea fi vorba dep
sre as
ta,nu-i a a?
Taximetr
istul a int
rat eps t
rad
a Greatus R
sel
l i a opri
t cuun scr â et
n de
fr
âneî nf aa pori lor pri
nci
pale al
e muzeul
ui.
— Lu ai- vădupă mi ne, ne-
a spus at
ta.Cândne vomî ntâl
ni cu domnul
curat
or, co
mpor tai
-vă firesc.
Mă gân deam că Sad i
e nu se ocmport
a normalnici
odată,darm- am hot
ăr
ât
să-
mi i n gur a.
Am cob orâtdint axi. Ne-am l
uatbag ael
je nîtimp ce att
aî i dăd
ea ofer
ului
un tean
c de b an
cnote.Apoi a ăc fut cevaud ciat
. A aruncatun pumn de ob i
ect
e
micipe bancheat din spae t –arăau
t ca in t
e p i
etr
e,dar a erpreaîntuner
i
c ca să-
midauea s
ma.
— Condu î n conti
nuare,i -a sp
us taxi
metri
stului.Du-ne nî Chelsea.
Ast
a n-avea ni
ciun sen s, căcicobor
âser
ăm dej a dint ax
i, dar
oferul a ap
ăsat
pe accel
eraie.M- am ui tat lat at
a, apoi i
ar a lt axi ,iînaint
e sădeaco lul isă
di
sparăîn î nt
uneric,am zăr ito i magi
ne sur pri
nzătoar
e,cut r
eipasageri pe
banch
eat di
n spate:un bărb at idoi copii
.
Am cli
pit.Era mpi osi
bi l ca ax
ti
ul să fipr eluato altă coman dă taâtde ep
rede.
— Tat
ă…
— Taxi
uril
el ondoneze nu rămânneocu pat
e pentr
u f oar
te multt
imp, mi-
a
sp
us elsec.Hai
dei , co
pii
.
A păt
runs pe poarta din fierforj
at. Pen
tr
u o sec undă,Sadie i cu mi
ne am
ezitat.
— Cart
er,
ce sentâm
î plă?
Am cl
ăti
natdi n cap.
— Nu sunt si
gur că v r
eau să
t
iu.
— Ei bine,n-aidecât să ăm
râiaiciî n fr
ig, dacă
euv n
ru
ei
,pd
l
ec
arăr
f
ă să
pr
imesc
S-
aî o
nt
orex
s
i pl
aicai
e.
por
nit după t
ata.
Pri
vind r
etr
ospect
iv,ar fitr
ebui
t să f
ug. Ar fit r
ebui
t s-
otârăscepSad
i
e de
aco
l
o i să aj
ung câtmaidep
atr
e uc put
ină.În sch
imb,am ur
mat-
o pe p
oar
tă.

2'
 2.O exp
l
ozi
e d
e C
răc
i
un

CARTER

Nu eram pent r
u prima dat ăl a Bri
ti
sh Museum. De f apt,fusesem în mai
mul te muzee decâtîmi place să recunosc –as ta mă f
ace să parun ad evăr
at
tocil
ar.
[
Ceacar e se au de în fundale Sad ie,str
igândun
sunt căadevăat
r oci
tlar
.
Mulumes c,sur
ioară.
]
Oricu
m, muze ul er
a nîch
is iî nvălui
tî n beznă,dar urc
ator
ul idoi ag eni de
paz ă ne a t
ept
aupe r t
ept
ele de aln it
rar
e.
— Dr .Kane!
Curat
orul er
a un t i
p mi c sl
ini
os,îmbrăcatîntr
-un co
stum i ef
t
in. Văzusem
mu mi
parcăi a
cufimai
r înt
âlmu
nitlt
op ăr
vedeitc
ă ru d
ock
.inii maibuni .I -
as t
râns mânatatăl
ui meude
— Ul tima d umnea voats
ră ulcrar
e d es
pre mh
I otepe gen ial
ă!Nu t i
u cum ai
tr
adus v răj
il
e ace l
ea !
— I m-ho-cum? a mur muratSa die spre mine.
— I mhotep , am spus. Mar e p r
eot, ar
hitec
t. Unii spun c-afost i mag
ici
an.A
proi
ectat pri
ma pi r amida î nt r
epte.Ştiitu…
— Nu t iu,a zi s Sadi
e.Şinu- mi pasă. Mersi,or i
cum.
Tata -i
a m ulumi t curator
ului că en p r
ime etn ît
r-o ziliber
ă.Apoi mi-
a pus o

mâ
—năDr
pe.um ăr
.
Martin, f
acei cunot
ină cu Cart
er i Sad
i
e.
— A! Fi ul dumneavoast
ră,des
igur,i …
Curat
orul a pr i
vit
-o ez
it
ant pe Sadie.
— Şidomni oara?
— E fii ca m ea, a ven
itrăs
punsul.
Dr. Marti
n s- a bl
ocatun momen t. Nu cont
eazăcâtde d
eschii saupol
it
icoi
21
se cr
edoam eni
i, exis
tăî ntot
deauna un momen t de conf
uzie care ilse ci
tete pe
faă când îi dauseam a că Sa di
ef acear t
p
e dinf amil
ia noastr
ă.Nu-mi pl ace
,
darcu timpul m-am ob inuit.
Curat
orul i
-ar ecăpătatzâmbetul
.
— Da,da,des i
gur. Pe aici
, Dr. Kane.Suntem foar
te onor
ai !
Paz
nici
i auî nch
is ul i
eî n spael
te n ost
ru. Ne-
aul uatbag ael
je,apoi unul di
n
eia nîti
ns mân a după g ean
ta de ulcr
u a at
tei.
— A,nu, a sp us t at
a zâmbind cri
spat.Pe ast
a os- o păstr
ez.
Pazn
ici
i au r ămasî n f oaier
,i ar onil -am urmatpe cur at
or nî Curt
eacea
Mare.Pe î nt
uner i
c,păr eaam eni
nătoare.Lumi na sl
abă ce r
ece
t a pri
n cupolel
e
de st
icl
ă ale avtanului arunca mbur e nî
cruciate pe p
eei
r, ca o uri
a ăân pzăde
păi
anj
en. Pa ii notrir ăsunaupe p ad
roseala al
bă de marmur
ă.
— A ad ar, piat
ra, a rosti
tt at
a.
— Da!a spus u cr
atorul
. Dei nu t iu ce nfi
ormaii ai maiput eascoat
e d i
n
ea. A fost studiată pân ă la ep ui
zare – e celmaif ai
mos artef
act alnostr
u,
desigur.
— Desigur,a i zstata.Dar ve i fi surpri
ns.
— Acum ce m aipune alace?
l mi-aopt
it Sadie.
N-am răspuns. Aveam o vagă bănuială despre ec p i
atră evor ba, darnu- mi
dădeamseam a d e ec near
-fit âr
âttata -so v ed
em î n Ajunul Cr ăc
i
unul ui.
Mă nîtr
ebam ce voise ă
s ne psună a l A cul Cleopatr
ei – e cvadespr e mam a
noast
ră inoap t
eaî n caremu ari
t. Şi de ce se i tu
aî nt oat
e pări
le d e parcăars-
fi at ep
tatca am oenii acei
a ci
udai pe car e-
i văzuserăm l a A c ăs a
pară d in nou?
Eram într
-un muzeu ,încon
jur
at e d pazn i
ci i de si stem e de securitat
e de
ult
imă oră.Nimen i nu ne put
ea erdanja ai
ci – a suas t
a p seram.
Am ap ucat-
o spre st ân
ga i am păt runs î n aripa egi ptean
ă.Per eii erau
că
îpr
nd t
u
ept
ai
tcu
sprst
eat
pu
ri
i ma
nci
pasi
lveat
a d
re
a f
ciar
e,aoi
dn
nimi i
j
ldcu
oel zei
î
n, d
pa
că ri
eri.a
tt
al e-
a ocol
it pe toate is-
— Sp l
endid,a m ur
mur attat
a.Şinu e o cop i
e?
— Nu, n u, ne-a asigur
at curat
orul
. N u exp unem î ntot
deaun
a pi at
r a
adevăr
at
ă,darpen t
ru dumneavoas
tră –e ceat en
au
t
ică.
Aveam î
nf aă o lespede de piat
ră gri-
închi
s, de aproape un metr
uî năl ime
io j umătate de metru lăime.Era a ezată pe un pi edest
al
,închi
să înt
r-o cuti
e
22
de st
icl
ă. Pe su prafaa pl ană a pi et
reierau gr
av at
et r
eii nscri
pi i
.În parteade
sus er
aupi ct
ogram e egiptene anti
ce: hi
erogl
ife,în part
eade m ij
loc… a trebui
t
să-
mi scotoces
c cr eier
ii ca să-mi am i
ntesc cum o numi se
de t
at
mota
i
că,–
o
scr
ier
e din per i
oad aî n car e greci
i cont
rolauEgi ptul i o muli me de cu vi
nte
grece
ti se am es
tecaseră cu egi
ptea
na.Ul timel
e ân
rdur i er
auî n gr eacă.
— Piatra de a l Rosett
a,am spus.
— Ăs ta nu-i un pr ogram de a ccl
ulat
or?a n ît
reb atSa
die.
A fivr ut să-i spun câtde g inorant
ă era,dar ur c
atorul m-aî ntr
erupt cu un
râs ernvos.
— Domni oa ră,Piatr
a de l a Rosettaaf ost cheai desc
i
frări
i hierogli
fel
or
!A
fost desc
operi
tă d e ar
mata uli Nap ol
eonîn 17 9…9 i
— A,da,a p sus Sadi
e.Acum î mi ami
ntesc.
Şt
iam că r ea
v doar ă- s
iînchidă gura,darat t
a nu s-alăsat
.
— Sad ie,a zi s el
, pân ă l
a des coper
ir
eaaces t
eipi et
re,mur i
torii de rând,
ăăă…vr eausă spun ni meni n-a î nel
es i er
hogli
fel
e ti
mp de sec oe.l Limba
scri
să di n Egipt fuses
e compl et uit
ată.Apoi , un englez pe nume Thomas
Young a doved i
t că ce l
et reil i
mbi aflaet pe Pi atr
a de la Rosett
at ran
smit
eau
t
oate aceai
l mes a.jUn f r
ancezpe nume Cham pol
lion s-a pus pet reabă ia
spar
t codul hiero
gl
ifel
or.
Sadie îi mest
eca guma,deloc i
mpresionat
ă.
— Şice zi ce?
Tata aridicatdin umeri.
— Ni mic mp
i ort
an t
. Est
e,pr ac
t
ic, o scri
soare de mulumi re a unor preoi
adres
aătr egeul
i P t
olemeu al - l
Vea. Când a f os
t n iscr
i
pi onat
ă,piatr
a nu
repr
ezent
a mar e lucru. Dar cu trec
eea
r sec olel
or… cu t r
ec eea
r secol
elor a
deveni
t un simbol put er
ni
c. Poat
e ceamaii mport
an t
ăl egăt
ur ăînt
re Egipt
ul
an
det
icpitl
oen u
imea
alul eio
mder
maină.
devAm
remfos
e. tîndeaj
uns de tsupi
dî ncâtsă nu-
mi dauseama
Nu înelegem
a ni mic,i se p areă cni
cicu rat
orul
.
— Dr .Kan e? a î
ntr
ebatel.Vă sim ii bine?
Tat
a ai nspi
ratad ân
c.
— Îmi cer c s
uze, Dr. Mart
in. Pur
i simplu… am gân di
t cu vocetar
e. Se
poat
e săcoa st
ei geamul? Şisă-mi aducei documentel
e de arhi
vă pe car
e vile-
23
am cerut
?
Dr. Marti
na d atdin cap.A t ast
atun cod pe omi că el
tecomandă,i
arpart
ea
dinfaă a cu tieide sti
clă s-
a desch
is.
— Dur eazăcâteva mi nut
e să vă adu c document el
e, a spus Dr. Marti
n.
Oricu
i alt
cuiva a fi ez itatsă-
i permit acces
ul l
a pi at
răfără pază,a a cum ai
sol
ici
t
at.Am î ncredee
r căei vfi cubăg aer de esamă.
Ne-a pri
vit pe noi
, pe copi
i, de parc
ă am fi f ost nit
e scandal
agi
i.
— O să fi m cu băgare de esamă,l-
a asi
guratt at
a.
De îndată ce apii doctorul
ui Mar ti
n nu s-aumaiau zti
,t ata s-aî ntors psre
noi cuo pr i
vire gai
tat
ă.
— Copi i
,e o far
te mp
i ortant
.Nu cumva să vă ap
ropiai de n îcăp
eea
r t as
a.
Şi
-a datj os d e pe umărgean ta de ulcru i a des f
ăcutf ermoarul suficient cât
să sco
ată un l an de bi ci
clet
ă iun l acăt
.
— Mer gei după doct orul Mar t
in. Vei găsibiroul săul a capătul Curi i cel
ei
Mari
, pe stânga. Există o singurăi ntr
are.Odată cea i ntr
at,î nfă u
rai l anul în
urul mânerelor
is t
rângei-l bi
ne.Tr eb
uie să-lînt
ârziem.
— Vr ei ă- s
l n î
cuiem î năuntr
u? a î ntr
ebatSa di
e, i n
dt
r-odată interesaă.
t
Super!
— Tată,am spus,ce e sn îtâm plă?
— N- avemt i
mp de exp l
icaii, a venit ăs
rpunsul. Ast
a-i si
ngura noas
tră
an
să.Se apropi
e.
— Cine es apropi
e?a n î
trebatSa di
e.
A apucat
-
o p e Sadie de du pă u mer
i.
— Scumpete,te u i
besc. Şiî mi pare ău
r… îmi pare ău
r pen t
ru multe u
lcr
ur i
,
darn-avemt imp ac um. Dac ă mer ge, văpromi
t că voi face să fie tot
ul bine
pen
tr
u noi toi . Cart
er, e itbăiatul meucel cur
ajos.Trebui
e săai î ncr
ed
eren î
mi
dene.
nîAmi
căpnt
er
eaii
-v
s
tă,
a!î
a ncu
i
ai-
l pe doct
or
ul Mar
t
in. După aceea,
nu vă ap
r
opi
ai

Să p unem lanul pe ua cu r
ator
ului a o
fst floar
e al u
rech
e.Dar, de n
îdat
ă ce
am t er
mi nat
, ne-
am uit
atî n dir
ecia de unde veni
ser
ăm i am văzuto l umi
nă
al
bastr
ă i eind din galer
ia egi
pteană,de parcăt ata arfi inst
alat aco
l
o un
acvar
iu străl
uci
tor i
g
ganti
c.
24
 Sad
ie m-a pri
vit dr
eptî n och
i.
— Sincer
, aivreoi dee ce unepal cal
e?
— Habar n -
am , am spus. Dars-a compor t
atci
udatî
n ulti
ma vr
eme. A
pet
rec
ut multtimp gândindu-
se al mama.Îii ne p
oza…
Nu doreamsă sp un maimul te.Di
nf eri
cir
e,Sad
ie a at
d di
n capc-
a nîel
es.
— Ce are nî geant
a d e u
lcr
u? ant î
reb
a.t
— Nu t i
u.Mi -
a psus să nu mă ui
tî n ea.
Sad
ie aridicato sprâncean
ă.
— Şi nu t e-
aiuitat
? Dumnezeule,e at âtde ti
pic pen
t
ru ti
ne,Carter
. Eti de
groază.
Am vrut să m ă ap
ăr,darchiaratunci un cut
remur a zgu
dui
t podeaua.
Sper
i
ată,Sad i
e m-a apucat
de b ra.
— Ne-a spus ăs nu ne apr
opiem . Bănui
esc -
caide gân
d să asculi i or
dinul
ăsta?
De ap
ft, ordi
nul î
mi conven
ea e dm i
nune,darSa di
e a ânit pe hol i, după
un moment de ez
it
are,am ur
mat -
o n îfugă.

Cân d am ajuns alnitr

area n gî
al
eri
a gei
ptea
nă,ne-am opr i
t brusc. Tat
a stăt
ea
î
nf aa Pietr
eide l a Rosett
a cusp atel
e sp
re noi
. Pe podea,î nj urul lui
,s tr
ălucea
un cer c al
bast
ru, de par
că n ci
evaar fiap ri
ns nite utbur
i de n eon ascunse nî
podea.
Tata î iaruncase par
desiul cât co
lo. Gea
nta de lucru eral a picioarel
el ui,
deschisă,lăs
ând să se va dă o cutie de lemn de vreoci ncizec
i de cen ti
metri
l
ungi me pict
ată cu mot
ive eg i
pten
e.
— Ce r a
e n î mână?mi-aopt
it Sad
i
e.E un bu mer
ang?
Într-ad
evă
r, când tat
aa r idicatmâna,flutura un bă al b cu rbat. Chi
ar că
ar
ăt
Sa a
di
e-ca
a i
n
iunu
tbrumer
ăsuflaan
r g.
ea.Dar
Tat
a,î np
scrialoc p
e iă
sr
atl-
ă.aru
n
Acce,
ol
ouand
at
ei
nsbu u
can
mer el P
gui
lat
ra
at
i de a
ngea l Roset
ta.
pi
atr
a, pe gr anit apăreaul inii al
bast
re r st
ăl
ucit
oare.Hi
eroglif
e.
Nu î nelegeam nimic. Cum put easă scr i
e cuvi
ntes tr
ălucit
oar
e cu ajut
orul
un bă? D ari mag inea a er cl
ară il umi noasă:nite coar
ne d e bebrec eas
dupr a
uneicasete
ia u nui X.

25
 — Deschi
de-
t,a m
e ur
muratSadie.
M-am ui tatla eapen
tru că t
ocmaipăreasă fi t
rad
us u
cvân
t
ul, dar t
as
a era
i
mposibil
. Petr
ecusem an
i de zil
eî n pr
eaj
ma tat
ei i pân
ă i eu t i
am doar
cât
eva hier
ogli
fe.Erauex
trem de greude nî
văat
.
Tat
a-a ir
d
iicatbrael
e.A încep
ut să um
rmure:

—
ŞiWo
-
al
tseer
e ,
d i
ou-
ei
ă .
simbol
uri hi
erogl
ifice l
ba
ast
r
e a
u ap
ăru
t pe su
pr
afaa Pi
etr
eide
l
a Roset
ta.

Dei eram ul ui
t, am r ec
unoscut primul si
mbol. Era numele zeu
lui egi
pt
ean
al moril
or.
— Wo- seer,am opt it
.
Nu maiau zsiem ac etsnume p ronunatas t
fel
,dar t iam ce nî
seamnă.
— Osiris.
— Osi
ri
s,vi no,asp us Sadie,canît r
ansă.
Apoi a ăcu
f t och i
i mari.
— Nu! a t sr
igat
. Tată,nu!
Tat
a s-aî ntors usrpri
ns psr
e n oi
.A î ncep
ut să spună:
— Copi i
…
Dar a er preat ârziu. Pământul a î ncep
ut ăs hur ui
e.Lumi na albas
t
ră s-
a
tr
ansf
ormat într-
un al b orbi
tor
,i ar Piatr
a de al Roset
ta a ex
plodat
.

Cân d mi-
am recăpăat
t cunot ina,primul lucru pe care -l
am au ztia fost un
râs – un râs in
si
str
u,vesel , car
e se es am
t
eca cu alarm
a muzeu l
ui.
Mă si m eamca l ovi
t de un t rac
t
or. M-am r idicat
, ameit
, i am scui pato
bucată di
n Piat
ra de a l Rosett
a.Galeri
a reaî nr ui ne.Val
ur
i de o fc dansaude-a
lungul podelei
. Statui
le gi ganti
ce erau r ăst
urnate. Sarcof
ageel fuses
eăr
doborât
e de pe pi edets
alel
e l or
. Bucăi d i
n Pi atra de la Roset t
a fuseseă
r
26
proiect
ate cu atâta foră, ăcse î nfipses
eărî n coloan
e,î n per
ei
i n î al
t
e
exponate.
Sadi
e se afl alângă mine,lipsi
tă de cunotină,dar ărpeanevăt
ămată.Am
scuturat
-o de umeri ia c s
os un geam ăt
:
— Aaah!
Î
n f aa noast
ră,în locul unde fuses
e Piat
ra de la Roset
ta,er
a un pied
ets
al
dist
rus, din care ieeaf um. Podeaua era înnegr
ită ca după o exp
lozi
e,cu
excep i
a cercu
lui l
uminos al
bast
ru dinj uru
ltatei
.
El stăt
eacuf aa spr
e noi, dar unpăr easă ne vad ă.O t ăiet
urăînsânger
at
ăî i
traver
sa sc
al
pul.În mână tsr
ân gea cu puter
e bumeran gul
.
Nu- mi dăd
eamseam al a ce se ui tă.Apoi râs ul aceal si
nist
ru af ăcut i
ar
ocol
ul încăp
er
ii, iam î neles că enevachi
ar indf aa m ea
.
Eraî nt
re at
ta i noi. La început nu mi -am datseam a ce er a – doaro văpaie
int
ensă.Darcân d m-am concen t
rat,a căp ăt
ato f ormă v agă – contur
ul în flăcăr
i
alunui bărbat. Er
a maiî nalt decât t
ata ir âsull ui tr
ecea pr i
n mine asemenea
uneidrujbe.
— Bună t r
eabă,i-a spus at
tei. Bună treabă,J
ulius.
— N- aif
osti nvocat
!
Voceat at
eit r
em ura.A ridicatbumerangul, dar ărbbatul î
n flăcăria ri
dicat
un deg e.
tBăul a z buratdin mâna at
teii s- a sf
ărâm atde p eet
re.
— Eu nu sunt nv iocat i c
n
iodat
ă,Juli
us, a mâr âit bărbat
ul. Dar cân
d se
desch i
de ou ă, t
reb
uie să t
e aeptil a oaspei.
— Î napoi î
n Duat!a u r
lattata.Am put erea aMeruli Rege!
— O, mor d e fri
că,s-a am uzatăr batul în flăcăr i
. Şi hi c
ar ac-
dai ti să
foloseti aceast
ă putere,ceea cenu est e cazul, elnu s- a ridicatici
o
ndat
ă la
nivelul meu.Eu sunt cel maiput er
nic.Acu m o să a i aceeai soart
ă ca.el

apNu
uc î nel
ceaegem
ai am
ap n
oi
rpmi
i c
at
ă,dbar
t
iam
ucat
ăd că
e pr
eb
itr
atui
ă,edsă-
arl aj
ut p
am
er e
atâttat
da.
esAm
peri î
at
,ncer
căcats
ăel
eg
de te
îmi păreauîngheate am o
irit
e.Mâi ni
le nu-mi er
aude n i
ciun f
olos.
Tata mi-
a ar uncat din privi
ri un averti
sment: „I
eii de ai ci“.Mi -
am dat
seama că-
li ne n i
tenionatpe o mul în flăcări cuspael
te spre noi,în spean
r a că
Sadie
i cumine o să rec
etm neobser
vai.
Sadie er
aî ncă mei
a tă.Am r euit s-ot r
agdi ncol
o de o col oană,la ad
ăpost
.
2*
Cân d aî ncercatsă pr ot
esteze,i-
am pus m ân
a pest
e gură.As taat rezi
t
-o. A
văz ut ce se ntâmîpl
ă i nu s- a maizb ăutt
. Al
armel
e vuiau.U i l
e gaer
li
eier au
încercuit
e de f oc.Pazni
ciit r
ebuie săfif ost pe dr
um, dar uner am si
gur ăc asta
eraî n av ant
ajul nost
ru.
Tata s-a ch i
rci
t pe podea, cuochi
il a duman ul său, i a des ch
is cuti
a de
lem n pictat
. A scos omi că baghet
ă,precum cea a unui di
rij
or. A mormăit ceva
în bar bă, i
ar ag bhet
a s-a al
ungit is-a pr ef
ăcu
tîntr
-un toi
agdi nl emn cât elde
înalt.
Sadie a scâncit
. Nicimi e nu- mi ven easă- mi credochi
lor
, dar ucr
luril
e au
deveni
t imaici udate.
Tat
a - i
a aru ncatoiat
gul la pi ci
oarel
e bărbatul
ui în flăcăr
i,iaracest
a s-a
tr
ansf
ormatî ntr-
un ar pe enorm – u lng de r t
eimet r
i i cam câtmine de gros –
cu so l
zi arămii
i c ohi orii
, strălucit
ori. Şar
pele s-a rep
eiz
t al băr
batul nî
flăcăr
i, car
e ărfă nici
un efor
tl -a pr i
ns d e gâ.tMân a omul
ui a i
zbucnitîn flăcă
ri
al
be,fierbini , ir apee
l s-afăcut scr um.
— Un t ruc vech i
,Jul
ius, l
-a m ustratomul î n flăcări
.
Tat
a ne-a pr i
vit
,i mpl
orându-ne n ît ăcer
e săugi fm. O part
e di
n mi ne eru
fza
să creadă că tot ceea ce se întâmpl
ă e ad evărat
. Poat
e că eram inconti
ent i
aveam un comar .Lân gă m i
ne,Sad ie a ucl
eso b ucat
ă d e p
i
atră.
— Câi ? a î ntr
ebat t at
a repede,î ncer
când să cap t
ezeaten ia omului nî
flăcăr
i. Câi am el iberat?
— Păi , pe oti cinci,i -arăspuns ăbrbat
ul, de parc
ă ar fi vorbi
t cuun co pi
l. Ar
tr
ebui săi
i cătven i
m l a pache,tJuli
us.Î n cur
ând voi el
iber
a imai muli , ivor
fif oart
e ecu
r noscăt
or i
. Voi fi numi tiarăr eg
ie.
— Zi lel
e D emonilor,a z is at
ta.Te v or opriînai
nt
e săefip reat âr
ziu.
Bărbat
ul în flăcări ai zbucni
tî nr âs.
—
opr Î
idii
nînchi
p
cear
t uiA
ă. că
cumpot fieo
pov t
spr
ea i
tva
defiCas
răcr
es ?i eg
NI
să.hiobi
ar ied
ăi
daat
băt
a rân
ast
ainnu
i
cit
nuvei
e semai
pot
ri
dica
nici
od
aăt!
Băr
bat
ul în flăcăr
i a ăcu
f t un sem n cumân a.Cercul al
bast
ru de al pi
cioareel
tat
eis-a înt
uneca.
t Tata a înt i
ns mân a după gean t
a de l ucr
u, dar aceas
t a a
al
unec
atpe p odea.
— La erevdee,
r Osiri
s,a sp us bărbat
ul în flăcăr
i
.
2+
 Cu un al t gest al mâi nii
,a f ăcut să pară un sicr
iu străl
ucit
or nîjurul t
atei
.L
început, aces
ta er at ransparent
, darpe măsu ră cet ata se zb ăea
t i -lloveacu
pumni i, si
cri
ul a deven it ce în ce maisol i
d – un sar cofagegipt
eandi n au r
încrust
at cu bi
juteri
i. Tat a mi -
a ar uncat oul t
imă pr ivire i a mur murat
cuvântul „Fu gii
!“ î nainte ca si cri
ul ă s se scufunde î n podea, de parcă
păm ântul s-
arfi t opit
.
— Tată!am i pat
.
Sadi
e aaru ncat cupi atr
a,dar acea st
aat recut pri
n cap ul bărba
t
ului î
n flăcări
făr
ă să-lr ănească
. Acesta s-aîntors, pen
i
truo clipă î
ngrozit
oare,pr i
n flăcării
s-a zări
t chipul. Ce am văzu t era de n en
îeles
. Par
că n ci
eva suprapuses
e d ouă
fee di f
eri
te – una ap roape omen eas
că,avân d un tenpal id, tr
ăsăutri cr
ude,
ascu i
te ioch ir oi istrăl
uci
tor
i, ceal
alt
ă caa unui ani mal cubl ană închisăl a
culoare
i co
li ascu ii
. Era ceva m air ăudecât un câi
ne,un l up sau un leu– u n
animalnem aivăz
ut. Ochii aceair oii mă pr i
veau
, i am t i
ut că ur mează să
mor .
În spate s-au au zti pai apăasi pe par doseal
a de mar mură a Curi i cel
ei
Mar i
. Vocicar e ăt
lr
auor dine.Eraupaz nici
i
, poat
e polii
a – dar - av
neau cum să
aj
ungă ali t
mp.
Bărbat
ul î
n flăcări s-ar epei
zt spre noi
. La câ i
va cent
imetr
i de afa mea, ceva
l-
aî mpins nî
ap oi
. Aerul s-
aî ncărcatde elect
ri
cit
ate.Amulet
a de a l gât
ul meua
deveni
t nepl
ăcut de fiebri
nte.
Bărbat
ul î
n flăcări aier
at,
upr i
vindu-mă cu maimul t
ă atenie.
— Deci…tue ria
.
Clădi
reas-a cu t
remuratdi n nou. În cel
ălal
t capătalcam erei
, o part
e din zid
a explodatproducândol umină p ut
erni
că.Doi oam eni aupătruns pri
n gaură –
bărbat
ul i fata pe carei-zăriser
ăm l a Ac, cu vemi nt
ele flutur
ând. Amân doi
inB
eau
ăr î
n
batulmân
nă
î o
ti
flăcăege.
r
ia m ârâi
t. Mi-
a r a
uncat o ul
ti
mă p r
ivi
re
i mi-a sp
us:
— Pe u cr
ând,băiet
e.
Apoi,întreag
a sal
ăai zbucni
tî n flăcări
. O ex pl
ozi
e fierbi
nte mi-a scos o
tt
aer
ul di
n pl ămân
i, i m-am pr ăbuit pe podea.
Ult
imul lucr
u pe car e mi-l amint
esc este căbărbat
ul cubar bă bif
urcat
ă i
f
ataîmbr ăcat
ăîn albast
ru st
ăteau lân
gă mi ne.Am au zt
ipaz ni
cii car
e a l
ergau i
29
s
tri
gau, apr
opi
indu-se.Fa t
a s-a g hemui
t deasupra m eaa sc
i
os d
e a
l b
r
âuun
cuitlung, cu
rabt
.
— Trebuie ă
s ac i
onăm r epede,i -
a spus ea ărbbat
ul
ui.
— Nu î ncă,i-
a ărspuns acesta,oarecu
m r eti
cent
.
Avea nuaccent puterni
c,pr obabi
lf r
ancez.
— Trebuie ă
s fi m siguriînainte de a-i di
str
uge.
Am închis och
ii iam l e nat
i.

3'
 3. Sech
est
r
ată cupi
sica

SADI
E

[
—Dă-mi
Sal’
tnen
areo.r
Soci
adt
iu
elai
ăla. F
ci d
er
atmi
e-crof
meu one!
]un poves tit
or d e doi ban i. Scu zepen tru
ast
a.Dar u ac
m sunt ei cumi ne,deci totul e b ine.
Să ved em. Exp lozia.Pi atra de l a Roset ta spartăî ntr
-un mi li
ard de bucă i.
Tică
losulî n flăcă ri. Tataî nchi
s n î
tr-un si criu. Francez ul cel ci udat, ar ăboaica i
cuitul ei. Noi care e năm
l
i . Bun.
Deci, cân d m- am t rezit, poliitii se i ag
t
au pe- acol
o, a a cum er a de a teptat.
M-ausep aatr de r f
atele meu . Ast a nu pr ea - ma der anj
at. Or icum e opac oste.
Dar - m
au i nut î nchisă în bi r
oul cu rator ul
seco uiî
e nt
reg.Ş
ii da, ch iar au f olosit
l
anul nost r
u de bi cicl
etă pen t
ruast a. Cret inii.
Nor malcă er am di st
rusă.To cmaif uses em dobor âtă de nu-t iu-ce-chestieî n
flăcări
.Î l văzu sem pe t ataî nch i
s n ît
r-un sar cof
ag i cob orât r ip
n podea. Am
î
ncercat săl e sp un pol iii t
l
or d esp ret oat e astea, dar - i
ai nteresat? N u.
Lucrul celmair ău: sim eamun fior cont inuu, de p acră cineva i -m
arfi î nfipt
ace de gh ea ă î n ceaf ă.A î nceput â cnd m- am ui tat alcuvi nt el
e al bas t
re
st
rălucit
oare pe car et atal e desen ase pe Pi atr
a de l aamRoset
înta
ţ
el
escei
î
nseam nă.Săfie o boal ă er editar
ă?E posi bil ca as em en
eacunot ine des pre
chesti
i plict
isit
oare i peg
t
en e să fie r eed i
tar e? aLnor ocu l meu …
Mul tt imp după ce guma de mes t
ec at i -a pierdut gust ul, o pol iist
ă m- a
recuperat nîsf âr it din bi r
oul cu r atorului . Nu mi - a pus n i
cio î ntrebae r.M- a
î
mpi ns pur i si mpluî ntr-o ma nă i d e p oliie
i m- a d us acasă. Darni ciaco lo n-
am put ut să l e ex pli
c ni micl ui mam aie il ui t atai
e.Pol iista m- a ar uncat în
camera m ea
i am at ep t
at.Şi am at ep t
at.
Nu- mi pl aceă saep tt
.
Mă nv îât r
eam ca n î cucă.Cam era mea un -i el
egan tă,doar o man sardă u co
fer
eastră,un pat i un bi r
ou. Nu pr eaaveam ce f ace.Br io ămi -a mi rosi
t
31
pi
cioarel
e,iar ad coa i s-
a umflatcao per ie de curăats ticl
e.Bănuiesc cănu-i
pl
ace i r
m
osul de m uzeu.A sâsâti ia d ispăr
ut sub pat
.
— Mersimul t,am mur murat.
Am deschi
s ua,dar op l
iist
a stăt
eade p az
ă.
— Domnul i nspect
or va en
vi imedi
at,mi -a psus.Te ogr să ăm
r âiînăunt
ru.
Sevedeacam era de la part
er– l -am zăr i
t pe bunicul care se pl
imba prin
cameră i-i r f
ângea mâini
le,î n ti
mp ce Car t
er i u n i nspec
tor de polii
e
di
scutaupe acnap ea.N-am î
nel esce psuneau.
— A p utea măc armergel at oalet
ă? am î
ntr
ebat
-o pe si
mpatica doamnă
ofi er.
— Nu .
Mi-a nî
ch i
s ua n î nas.De pacră a pu fitut pune al cal
e oexp lozi
e nîtoalet
ă.
Dă-
o-ncol
o d e r t
eabă.
Mi-am scosPod i-
ul i am f ăcut un scr
ol
l prin pl
ayl
ist
. Ni
mi c nu mi-
a atras
at
en i
a.L- am ar uncat dezg
ustat
ă pe pat.E foart
et ri
st cân
d sunt preazăpăci
tă
pent
rua a scul
ta m uzi
că.M- am î
ntrebatde cear C
t
ervorbete pri
mul cupol ii
a.
Nu era corect.
M-
am j
ucatcucolier
ul pe car
e mi-
l dăr
uise at
ta.Nu t iusem nici
odată pr
ea
bi
ne censea
îmnă si
mbolul
. Celall
ui Cart
errepr
ezenta,ev
i
den t
, un ochi
, dar al
meusemăna p
uin cu un înger
saupoat
e uc un robotext
r
ater
estr
u uciga.

De e c Dumnez euo fi-nt

rebattat
a daăcl-mai Nao
veam
rmal?c ă-
l maiaveam .
Era singur
ul cad ou pe car
e m i
-lfăcuse r eo
vdată.Mă rog ,în afar
ă de Bri
oă,i ,
după ce at i
tudine avea mâa,nu sunt si gură c-a u p
tea
-o numi un cad ou în
toat
ăr eg
ula.La u r
ma urmei,tata,pract
i
c,mă a bandonasea lv âs
rt
a de e as
an
i
.
Colier
ul era singura meal eg
ăutră cuel.Î n zilel
e b une,mă ui tam la el i mi-l
reaminteamcu dr ag.În zilel
e proast
e ( car
e er au mul t m ai rec
fven
te)
,îl
aruncamde- a cu rmeziul camer
ei
,î l căl
camî n picioare-l bl
i
est
em am pe at
ta
pentru că nu e cu mi ne,lucru pe carel-găseamdes t
ul de t er
apeu
ti
c. Dar
,î n

32
cele din ur
mă,îl puneammer eudin nou l a gât
.
În ori
ce caz,în ti
mpul ci udăeni
eide l a muzeu– i nu i nven
tezni mic –,
colieru
l a devemai
n
it cal d.Era câtpe-aici să-
l scot
, dar -am
n putut să nu mă
întrebdacă nu cumvamă p r
otej
a nî vreunf el
.
„Voi f
ace catotul săfie bi ne“,spuseset ata,cupr i
vir
eaaceea î
ncărcat
ă de
vinovăie pe car
e m i
-o aruncă ades
eori
.
Ei bi
ne,tat
ă, de data ast
a ai dat
-oî n bar
ă.
La ce o s-fi gândit
? D oreamsă cr edcăt ot
ul a f
ost un vi
s urât
: hier
ogl
if
ele
st
rălucitoare,toiagul
-rape, si
cri
ul.
Lucr uri de gen ul ăs
ta puri si
mplu nu se întâmplă.Dar ealrit
ateaer
a alt
a.
N-a fiput
ut vi sa cev
a at
âtde n î
fri
coăt
or ca aaf bărb at
ului î
n flăcăricând se
î
ntorsese spr e noi. „Pe cur
ând, băiet
e“,îi sp
useseuilCart er, de parc
ă aveade
gând să ne u r
măr eas
că.Ideea astafăcea ă-
s
mi tremure mâinile.Nu puteamsă
nu mă gân desc il a oprireanoas t
ră de la Acul Cl eo
patr
ei,laf ap
tul că tat
a
i
nsistase să-
l ved em, de parcă i -
ar fif ăcut cur
aj, de parcăceea cefăcuse l
a
Bri
tish Museu m arfi avut de- a ac
fe cu mam a.
Pr i
vireami -
ar ăt
ăci
t pr
in cam er
ă is- a opri
t pe birou.
„Nu“,m-am gâ ndit
.„N -
o să ac
f t as
a.“
Daram mer s
i am des chi
s estr
arul. Am datdeop art
e câteva r
evist
e v ehci
,
rezer
vamea e dd ulciuri
, un tean
c d e em
te a l matem at
ică pe car
e u i
tas
em să e l
pred
au i câtevaoze p ucmi ne
i priet
eneel mel
e Lizi Emma p r
obând pălări
i
car
ag
hioas
e nî Piaa C amden.Şiacolo,pe u fndul sert
arului
,era poza cu mam a.
Mamai
et at
ai
ie av eauo muli me d e poze. Î
if ăcuser
ă un ad evăr
atal t
arui l
Rubype dul ap
ul di n hol – des eneel mameidi n cop i
lări
e,r ezu
l
tatel
et estel
or
di
n general
ă, f
otografia de l a absol
virea f
acult
ăii, bij
uteri
il
e ei r ef
perat
e.Er a
cammor bi
d. Eram hot ărât
ă să nu fiu ca , ei
să nu t răi
esc nîtrecut
.Î nf ond, ab
ia
mi-o am
Dar pi
nt
ăsea
t
r mem
as peacm
eam
as
tăa,
f i
ot nr
ogimi
afi c.
e nu
Er
amput
ea
euschi
i mba ap
cu mamft
ull
a căcas
a r
e
aanmoar
t
oas
tă.
ră din
Los Angel
es, chiardupă ce ăm n ăcs
usem . St
ăt
ea epb acl
on, cu Oceanul Pac
ific
în spat
e,i nând î n brae un ghem otoc de copi
l dolof
an i zb âcrt
icareî ntr-
o
bună ziur ma să fie subs emnat a.Eu nu er am câtui de pui n arătoas
ă,dar
mam a er
a super bă,ch i
ar
iîn pan tal
oni scuri i cuun t r
icouzd r
enuit. Avea
ochi de un al bas
tru-î
nchi
s. Păr ul eibl ond era pri
ns la spate.Aveao pi el
e
33
perfect
ă.Des t
ul de d epri
man t
, dacă ne u i
tăm la a mea . Oameni
i spun mereu
că-i sem ăn
, dar ue ni ci măc ar un mi-am put ut scoat
e coul de pe băr bi
e,
darăm it
e ăs m aiarătatâtde m at
ură
i de rfumoasă.
[
Nu mair ânji
, Cart
er.
]
Fotogr
afia mă f as
ci
na pent ru că de-abia îmi am int
eam vremuril
e când
locuiser
ăm împr eună.Darpr i
ncipal
ul motiv pent
ru care păts
ras
em fotogr
afia
era simbolul de p e r
t
icoul mam ei
: unul dint
re si
mboluri
le ankh.
v
i
eii– u n

Mama mea u mri

se purt
ând un simbol alvi
eii
. Nimic nuput ea fimait ri
st.
Darea zâm beapr s
e a
cm eră de par
că arfi cunoscut un secr
et. De p
arcă ea i
t
ata â
rdeua de o l u
gmă.
Î
n capul meus- a produs un decl
ic.Ti
pul î
ndesat
,înt renc,icaree s cer
t
ase cu
t
ata p
e r t
otuar
ul de vi
zavi – elspuses
e ceva d
espr
e PerAnkh.

Pr Să
esupfi fos
uneamtc vo
ăr
baud
n ses
preer
eankh
e
r făca
alsi
mb
rf
uco
tllal
u v
pariei
ă. i
, i dacă da,ce pen
r
?s
îem na
Am avu t sen
zaia stran
ie că,de- a fivăzut cuvr
Pei
ntel
eh scri
A
nk secu
hierogli
fe,mi -
a fi datseam a censeam
î nă.
Am pus os j otf
ografia mam ei. Am l uatun cr eion i am î ntor
s u na dint
re
vechile melet eme pentru acaăs.Mă î ntr
ebam ce s-arfi î nt
âm platdac ăa fi
încercat să cu
desenezvintel
ePer Ankh.Mi s-ar fi r
eveat
l semnificai
al or, pur i
simplu?
Î
n moment ul în care am pus cr ei
onul pe hâr ti
e, ua dor mitorului s-a

desc
—his.
Domni oa r
ă Kane?
M-am întors i am pus j os cr
ei
onul
.
Un inspect
or de p ol
iie st
ăteaîncr
unt
atî
n u ă.
— Ce f aci
?
— Mat ematică,i-
am r ăs
puns.
Pl
afonul era dest
ul de jos,a a căinsp
ect
or
ul a t
reb
ui
t să se
ap
lece
pen
t
rua
34
 5.Ne î
ntâl
ni
m cu mai
muţ
a

CARTER

Sunt ar
iă i eu, Carter
. Scuze. A treb
uit ăsî nt
rerupem pui n î
nregist
rar
ea,
pentr
u că eram urmăr ii de… eibi ne,o să aj
ungem i l a ast
a.
Sadie văov p
ets
ea uc m am pl ecatdi n Londr
a,nu- i aa?
Deci,în fine,l -
am î nsoit pe Amos l a bar
ca aceeaneo binui
tă acostat
ăla
chei
. Duceamsub br a gean ta de lucru a tat
ei.Încă nu-
mi ven easă cr edcă el
nu maie.Mă si m eam vi novat că părăsec
s Londraf ăr
ă el, darîl cr
ed em
a pe
Amos e clpuinî ntr-
o pr ivi
nă:î n acel moment chiarnu-l puteamajuta p e at
ta.
N-aveam încr
edere în Amos , dar i m
-am zis că,dac ă vreau să afluce s- a
înt
âmplatcut ata,trebuie să er m
g cuel . Era si
ngurul care ărea
p iesă cev
a. t

eziAmo
t .s
at Maiavuăzu
rcat l
a asem
sem bor
du leb
en ăr
a ci
ăr
bi
cde
ipe st
uN
f.
i
l,Sad
iieu a
n săr
păreit
aufi ea
oartelarbb
o uor
d, dar eu
st
e. am
Erau, pr
actic,esu te din fibre veg eat
le,caun co vor pluti
tor igganti
c.Mi -
am
zis că t orele di n f aă nu sunt o i deepr eabu nă,pent ru că,dac ă nu ne
scufundam , puteam să u lăm foc. În spate,cârma era mân uită d e unt ip micu
care purtat r
encuil negr
u i păl ări
al ui Amos.Păl ăria er
al ăsată pe och i
,a a că
nu- i put
eam ved eaf aa.Mâi ni
le pici
ioar
ele ise i er
pdea uî nf alduri
le haniei
.
— Cum se d eplaseazăhescti
a as t
a? - am
l î nt
rebat pe A mos . Nu vădsă ai bă
pânze.

— Aimi
Amos î
ncr
-
aede
n
îe
t
ir
nsnî mine.
mâna.
Era o noapte erec,dar ân cd am păi tla bord m- am simit brusc nî
căl
zit
, de
parcălumina torelor ne-ar fi î nvăluitînt
r-o aură prot
ect
oare.Î
n mi j
locu
l băr
cii
se afla o col i
bă f ăcută din r ogoji
nies
ut
e.Di n br aele lui Sadi
e,Br ioă a
adul
mecat i a c s
os un mâr âit
.
— Luai l oc nîăuntr
u, a suger atAmos. Căl ăt
ori
a s-ar upt
easă fie p uin cam
4*
dură.
— O să t sauîn pici
oare,mulumesc.
Sadi
e a ăcu
ft un sem n cucapul căt
re i
t
pul micu din spat
e.
— Ci ne-
ila âcmră?
Amoss- a ăc
fut că n-au
de.
— Ţi nei
-vă bi
ne!
I-
a ăcu
f t un sem n din capcâr
maciul
ui,i
arbar ca auatl
-o dinloc.
Era un sent
iment greude desci
r
s. Cunotifurni
căt
uri
le din st
omac cân
d et
i
înmontagne
s u r
s s
es i cazi
î n gol? E r
a cev a n î genul ăla,doarcă uncăd eam,i ar
senzaia nu dispăr ea.Bar
ca se ep l
asa
d cu
o viteză ului
toare.Lumini
le ora luui
audeve nit neclare,apoi auf ostî nghii t
e de o cea ă groasă.Sunet
e ciudate se
auzea
u î n bez nă:f o n
eet i u ierăt
ur i, ipeteî ndepărt
ate,vocicarep oteau î n
li
mbi necunoscute.
Furni
cături
le s- au transformat î n gr ea ă. Su net
ele au deven i
t atâtde
puter
nice
, n îcâtmi î v
en ea să ur lu. A poi
, d int
r-odat
ă, ar b
ca a î nceti
nit
.
Zgomotele au î ncet
at ceaa i s-
a r isipit
. Lumi nile ora luui audeven i
t ari
vizi
bi
le,mai l umi noase ecâ
dt înainte.
Deasupra noastr
ă se r idica un pod , mul t maiî nal
t d eâ
ctor i
ce pod di n
Londra.Mi s-aî ntor
s t s
omac ul pe dos. La stânga,am văzut un peisajcunoscut
– ChryslerBuildi
ng i Empi re St at
e Bui
lding.
— I mposibi
l
,am spus.Ăs ta-
i New Yor kul.
Sadi
e arăta exactaa cu m mă si m eameu .Încă olegăna pe B r
ioă,care
inea
ochi
iî nchi.iPisi
capărea săt oarcă.
— Nu se p oate,a psus Sad ie.Am căl ăt
ori
t doarcâteva i n
mut
e.
Şi t ot
ui , eram aici, n avi
gândpe Eas t Ri ve
r
, h ci
ar pe sub Pod ul
Will
iamsburg.Ne-am opr i
tl a u n mic doc p e patr
ea cu Brookl
ynul.Înf aă era o
cur
abat
en dat
donee.fab
Înr
icăj
mi pc,
l
o l
ină
chde a
i
ar gl
rămezi
, se e
mal ri
ddi
fier
ca unvec
dhi
iozi
ep u
t
ti
laj
i
ne d
dus
te
ri
alco
ins
t
menru
sci
ip
i
ctat
din pli
n cugr affit
i, cuf eres
trel
e bău
tte nî scândur
i.
— Ăs ta nu-i un conac,a o bser
vat Sadi
e.
Are u n si
m de ob ser
va i
e n emai
pomenit.
— Ui tă-
te m aibine.
Amos aar ătatspre acoperiul cl
ădir
ii
.
4+
 — Cu m… cum ai …
Rămăsesem mut . Nu er am si
gur de e c nu-
l văzusem maiînai
nte, daracum
er
a cl
ar: un co nac cu cincietaj
e co coat pe c
apoeriul dep
ozi
tul
ui, ca ep un bl
at
de ot
rt.
— N- aveaicum să o cnstr
uieti un conacacolo!
— E o poves te ulngă, a zi
s Amos .Daraveam nevoi
e de u
nl oc fer
it
.
— Şi ăsta-
i malul esti
c? ant r
îebatSad i
e.Ai spus e cv
a des
pre ast
al a Londr
a
– că bunici
ilocuiesce pm al
ul esti
c.
Amosa zâmbi t.
— Da. Fo art
e bi ne, Sad ie. nÎ Ant i
chitat
e, almul estic al Ni l
ului er
a
înt
otdea
una parteacel or vii
, parteaunde r ăsar
e so
aere.
l Mori i er
auî ngr
opai
la ves
t de fluvi u. Era consider
atun ghi ni
on, chi
ar erpi
culos săocu l
ieti aco
lo.
Tradii
ae n î
că ăstpr
ată de… de i a notri.
— Ai not ri
? amî ntr
eba,tdarSad i
e a ai m săr
it cuo înt r
ebaer.
— Dec i nu poi l ocui î
n Man hatt
an? ant î
rebatea.
Amos a p rivi
t spre Empi r
e State Buil
ding i s-a nîcr
untat.
— Î n Man hatt
ansunt al t
e p r
obleme.Ali zei .E maibi ne ă s ts
ăm sepaat
r.
— Ce su
nt? ant î
rebat Sadi
e.
— S-o ăs
lăm aa.
Amos s-a nîdr
ept
atspr e â
cmraci
.I -
a m suls păl
ări
a
i haina… i ded eu
sbt nu
se a
fla nimen i
. Pur i si mplu nu exist
a niciun câr
maci. Amosi
-a pus păăr
lia,
i
-a pus hani
a pe b r
a, ap oi a făcu un semn spre oscar ă de m et
alcar
e u r
ca pe
lân
gă depozi
t până al conacul de pe acoper
i.
— Debacrareas-aî ncheat
i, a spus el. Bi
ne ai ven i
tî n cea de-
a Douăzeci i
Una Nomă.

— Gno
— Du mă?
mnezeulam
e, î
n
nt
ur
eba
,at ,pî
n
sustimp .
Amosce-
l
Urur
mam
ăs
c gnompe
ii
.Ac
săr
ui.
unCa
mi p
i
rt
osi
cii
?i
orbi
l.
— Dar aispus…
— Nomă, am spus n -o-m-ă.Adică un carti
ersauo r egi
une. E un t ermen
st
răveh
ci
, de cân d Egiptul rea împărit nî patruzec
i i d ouă de pr ovi
nci
i.
Astăzi
, sis
temul e un pi c dif
eri
t. Ne-am exti
ns l a nivel mondial. Lumeae
î
mpăr i
tăî nt reisute aizeci de nome.Egiptul, desi
gur
, est
e cea dint
âi. Măreul
49
New York este eca e-da d
ouăzeci i una.
Sadie m-
a p ri
vit i- i
a răsu
cit degeutlîn drep
tul t
âmpl ei
.
— Nu, Sad ie,a zis Amos, făr
ă ă s es uit
e.Nu sunt nebu n. Maiave i mul
te de
învă at.
Am ajuns a l capăt
ul scăr
i
lor
. Privind spre con
ac, î
mi er a greusă înel egce
văd. Casa aveacel puin ci
nci
sprezece et m
rilăime,er a const
ruit
ă din blocu
ri
enorme de calcaravea if
eres
tr
e cucad re de oel.Î n jurul fer
est
rel
or erau
gr
av at
e hi
erogl
ife,iar zi
duri
le re
au l uminate,a a călocul arăt
a ca o combinaie
de muze u mod er
n it emplu ant i
c. Dar elc maii nt
eresantr ae că,dacă
î
ntorceam pri
virea, î
ntreaga clădi
re păerasă dispară.Am î ncercatasta de m ai
multe or
i, ca săufisi gur. Dacăr i
veam
p conacul cu coad
a o chi
ului, nu maiera
acol
o. A trebui
t să ac f un ef or
t să-mi fixezpr i
vireape el– ch iar
i pent
ru ast
a
am avut nevoie de m ultă voină.
Amos - s
a opr itîn f aa i nt
răr
ii, car
e er
a de măr i
meauneiui de gar aj– un
cadr
u de eml n mar eî ntui
necat
,f ăr
ă nici
o cl
ană sa uî ncu
ietoar
e vizibi
lă.
— Car t
er,după i t
ne.
— Ăăă… icum f ac…
— Tu cum cr ezi
?
Exce
len
t,î ncă un mi st
er. Er
am pe punct
ul de asuger
a să fol
osi
m capul l
ui
Amos pe p ost de b ebrec i să ved
em dacă u
fnci
onează
. Apoi m-am ui
tati
arla
u ăam iavut o sen zaie ci
udată.Am î
ntins r
baul
.Încet
,f ăr
ă să at
i
ng u a,mi-
am ridi
catbr aul,i ar u a mi -
a ur
matmicar ea– ridi
cându-
se până cân
d a
di
spăr
ut înt av an.
Sad
ie a ărup t uluit
ă.
— Cumai …
— Nu t iu,am r ec
unoscut,un pi
cjena.tO fi vreu
n senzorde micare?
— I
nt
Amos er
es
ăr
pa
ent
.upi
a nt ul
burat
.
— Eu n-a fif ăcut a a,dare ofar
t
e b
i
ne.Remar
cab
i
l de b
i
ne.
— Mul umesc… cred.
Sadi
eaî ncercatsă int
re pri
ma,dar edî
ndat
ă cea trecu
t pr
agul
, Br
ioă a
mi
eunat i a gzâri
at
- o de era s-
o sc
ap
e d
i
n brae.
Sadi
e a ăcu
ft un pasnapîoi.
5'
 — Car ei-t
reaba,mâă?
— A,da,a p sus Amos .Sc uze.
Şi
-a pus m ân
a pe ca pul pisici
i ia ro st
it pe u
nt on f
oar
te o
fici
al
:
— Poi i nt
ra.
— Pisica ar
e nevoi
e d e pemir si
une?am î nt
reba.
t
— E o si t
uaie pseci
ală,a p sus Amos.
Nu erat ocmaio exp li
ca i
e,dara i ntr
atf ăr
ăa m aispune v
reu
n cuvân
t
. L-
am
urmat, ide dat a ast
a Br i
o ăa st at li
niită.
— O,Doamne…
Sadiear ăm as u st
pefiaă.
t Şi-aînti
ns gâutl casă se uit
el atav an i am cr ezu
t
c-
o să-i cadă g uma din gură.
— Da,a p sus Amos.As ta-
iMar ea Sal
ă.
Înelegeam de cee sn umet e aa.Pl af
onul cu gri
nzide cedru se nî
ăla pân ă
la et
ajul patr
u ier a susinut de pil
oni de piat
ră pe car
e re
au gr av
at
e hierogl
if
e.
O combi naie neob inuit
ă de i nst
rumente muzicale i arme ant
ice egi
ptene
decor
au per eii. Tr
einivelur
i de balco
ane n î
cer
cuiau î
ncăperea,
având iruri de
ui cu ved er
e spre zona pr i
nci
pală.Şemineul er
a sufici
ent de mare ca să poi
parca o mai nă î n el i aveadea supra un t el
evi
zor cu pl
asmă i can apee
l
mas i
ve e dp iel
e p e am bele p
ăr i
. Pe p odea es afla un covor di
n piel
e d e
arpe,
doarcă avea oi
spdrezec
e m et
rilungime pat r
i
u metri ij umătat
e ăi
lme –mai
mar e decât r
iceo ar pe.Af ar
ă,pr in per eii de sti
clă,se vedea terasacar e
î
ncon j
ura casa. Acolo se afl auo pi sci
nă,o zo nă de ulatmasai o vat
ră pentru
foc.I ar în celăl
alt cap ăt laMarii Săl i er
au nit e u iduble inscr
ipionate cu
Ochiul lui Horusiî ncuiat
e cu oj umătate d e duzi
nă de acăt
l e.M- am într
ebat
ce se fla a
în spatele olr
.
Darad evărat
a pi es
ă de r ezi
st
en ă er a stat
uia din cent
rul Marii Săl
i. Era
î
nal
zeut
ă d
egi
pet noud
ean ăeoar
metr
eci i
e scul
ave
a pt
at
cor
p ă în mar
uman im ur
capădn
eeagr
ă.
an
i Şt
mal i
–amp
rcăaî
ob bn
i
lfăi
o ează
bar un
ză au
s
un cocor, cuun gâtl ung i un ci oc i mail ung.
Zeul pur t
a haine an t
ice– un ki lt
, pangli
că i gul er
. Ţineao pan ă de scr
ib
î
ntr-
o mân ă i un pap ir
us des chi
s î n ceal
altă,de par că tocmaiarfi scr is
hi
erogl
ifel
ei nscr
i
pionate acolo: si
mboankh
l
ul – cr ucea egi
pteană cu buclă –,
având un dr ept
unghi desenatî n par
tea ed uss.
51
 — Ast
a e!a ex
cl
amatSadi
e.PerAnkh.
M-
am uit
atla eaeîn
ncr
eză
tor
.
— Cum se ace
f ă cpoi ci
ti as
t
a?
— Habar n-
am ,a p sus. Dare evident
, nu-i aa? mnSeul super
ior earor
fma
unui plande a căs.
— De u nde-aiscos-
o? E doar o caset
ă.
Chesti
a e căavea drept
ate.Am r ecu
noscut si
mbolul
, i elch iar ep
rr
ezen
ta
i
mag i
neasi mpl
ificat
ă a uneicas e cu o uă,dar un er a cevaeviden
t pen
tru
major
itat
eaoam enil
or,î n speci
ala ce l
or care purt
au numel e Sadie.Î
nsă ea
păreaab sol
ut si
gură.
— Est e o casă,a i nsi
statea.Şi simbol
ulankh,
de si
j
omb
s oe
lul viei
i. Per
Ankh – C as
a V i
eii.
— Foart
e b i
ne,Sa die.
Amospăr eai mpresi
on at
.
— Iar asta-
io s tat
uie asingurul
ui zeuî ncă ng
îădui
tî n Casa Vi
eii – cel
puin
î
n sit
uaii normale. Îl recu
no i
t
, Cart
er?
Doar uatnci mi-am datseam a:pas ăera era un i bi
s, o pasăe
r de apă
egipteană.
2
— Thoth
, am sp us.Zeul cunoateri
i
.I nven
tat
orul scr
i
sului
.
— Înt
r-adevăr
,a zi s Amos.
— Ce-i cucap et
ele de ani
male? a într
ebatSadie.To i zei
i eg
i
pteni aucap
et
e
de— an
i
mal
Î e.
n modAr
at
noă
r at
ât
,nd
mal uesea
car
n
îg
h
f i
os
ăi …
ează a
i-aa,
ăs
rpuns Amos.Nu în vi
aa e ral
ă.
— În vi
aa real
ă?am î ntr
eba. tAsta-
i bună.Vorbe it
de par
căi-
ai fi înt
âlni
tî n
persoană.

2 Z
eul eg
i
ptea
n al l
uni
i, al ari
tmet
i
ci, al vorb
i
ri
i şii
nven
t
atoru
l scri
su
l
ui, cu
noscu
t ca„mâna şi
i
nima u
li Ra“.
Est
e e
rpr
ezen
t
atca nubăr
batcucap
de b
ii
s au
s de b
abui
n.
52
 Expresi
a ul
i Amos nu m- a il
nit it del
oc.Părea isă-fi am int
it ceva
nep
lăcu
t.
— Zeii potlua mult
ef orme – de obi cei de oameni sau de ani
mal
e, dar
ocaz
ionaliauo formă hibri
dă,caacea sta.Sunt fore le
ementare,mă î
nel
egei,
un soi de ver
igă de l
eg ău
trăî ntre om i nat ur
ă.Sunt înfăiai cucapet
e de
ani
male pent
ru a ar at
ă că exi st
ă î n două l umi d i
fer
i
te în aceai
l it
mp.
Înel
egei?
— Câtui de puin,a e ru
cnoscut Sadie.
— Mmm.
Amos a n-păurt surpr
ins.
— Da,maiav ei mul te de învăat.În ori
cecaz, zeu
l pe care-l ave
iî n faă,
Thoth, a nîfii
natCasa i ei
Vi ,i
ar acest co
nac e edsi
ul r
egi
onal. Sau celpuin… a
fos
t.Su nt si
ngurul mem brur ămasdi n ceade-
a D ouăze
ci i Una amN
omă.Sau
os, pân
t ă ai apărut voi.
— St aipui n.
Aveamat ât
ea ntî
rebăir
,că nu t i
am cuce ăsn î
cep.
— Ceeste Casai ei
Vi? De ce t es
e Thot
h singur
ul zeuî ngăduit ai
ci i de ce
e ti…
— Car t
er,înelegcu m t e i
s
mi .
Amos a zâm bit pl
in de nîel
eger
e.
— Dar uc lr
uril
e as t
easunt m aiuorde di scut
at ep lumi
nă.Tr ebu
i
e să
dormii
, i nu vr eau să avei comaruri
.
— Cr ezică pot să dorm?
— Miau!
Bri
o ăs-aî nti
ns n î br
aelelui Sadi
e a că
isca
t de i-
au t
rosn
itfăl
cil
e.
Amosa bă tut din palme.
— Khuf u!

unAmt
ipcrezu
detni
cc
ă
iunt
sr
ănur
mett
as
u,ec
,pen
u bt
r
luăcă
an aun
ru
emel
i iecăm
Khuf
u es
aă t
vi
oel
etneob
ă, ain
cu
oi
bt
,
ordar
ât ap
pe o
si
căr
i
,
î
mpi edi
cându-
se.Mi -
a rt
ebui
t o secundă ca să-
mi dauseam a că aer u
n bab
uin
3
car
e p urt
a unt ri
cou cuL.A.L .ak
esr
Babuinul a f
ăcut un sa
lt ia at eri
zat î
nf aa noast
r
ă. Şi-
a arătat co
lii ia sco

3 Echi
pă d
e b
acs
hetam
eri
can
ă.
53
un sunetcare era pe u jmătate hohot
, pe u
jmăt
at
e âg
râal
iă.Resp
i
rai
a i
îmi
rosea
4
a chi
psuri
nachos
.
Tot ce am reuit să n î
gaim a o fst
:
— Lak es
r est
e echipa m ea r ef
per at
ă!
Babui
nul s-
a p ămu
li t pest
e cap i a âg
râtidi
n nou.
— O,Khuf ut e plac
e,a p sus Amos .Vă ve
iînelegeedm i
nune.
— Î nregul
ă.
Sadi
e părea l
uit
ă.
u
— Aiunmaj ordommai muă.De ce nu?
Bri
o ăor t
cea în braele u
li Sadi
e,ned ea
rnj
ată defelde b
abui
n.
— Agh! mi s-a ad r
esatKhufu.
Amos a ch icoti
t.
— Vr ea ăso j
ace unu la unu cu tine,Cart
er.Să advă cu
m te dec
sur
ci.
Am î ncep
ut să m ă oi
fes
c.
— Hm,da.Si gur.Poaet mâi
ne.Darcum de n îel
egi
…
— Car ter
, mă t em că vat rebui să văobinuii cu o muli me de lucrur
i,a
spus Amos. Dar acă d avei de gân d să supravi
euii i să-
l sal
vai pe t at
ăl
vostr
u, va trebui să ăvodi hnii.
— Scu z,ea izs Sadi
e,aisp us „să psur
avieui
m i să-l sal
văm pe at
ta“
? oPi să
detal
iezi
?
— Mâi ne, a răspunsAmos . O să î ncepem pregă
t
irea dimineaă. Khu
fu,
condu-i,t e ro
g, l
a cam erel
e olr
.
— Ah- uh! a ăcu
f t bab
uinul.
S-a întors ia ur catmpî let
ici
t csăr
i
le.Di n păcat
e,t r
icoul u
c Lak es
r nu-
i
acopereaco mpleti post er
iorul mult
ico
lor
.
Ne pr egăt
eam să-lur măm ,cândAmosa p sus:
—
AmCarter
ezi
t,.gean
at t
Apra e
d
oapecă
u
lcr
ui
u,
t t
e
em o
as rg
d.
eEge
maiabd
ant i
neeped
acău î
măr
,o
nchi
de
dar î
n
rabi
bl
t
oti
oc
tecă.
e mai
r
ăm ăs
ees de lat at
a.Nu maiaveam ni
ci măc
ar bag aj
el
e,pentr
u că erauî ncă
r
einut
el a Bri
ti
shMuseu m. Si
ncer
,f uses
em surpr
ins că poliiti
i nu luaser
ă

4 Nacho
s su
nt ch
i
psur
i di
ntor
til
la l
(
ipi
e m
exi
can
ă d
e p
orumb) ser
vi
te cu
brân
zăch
edar
t
opi
tă,di
vers
e so
su
rişibucăţ
el
e de ar
dei
j
al i
u
ñt
apeoe
.
54
geant
a de ulcr
u,darni ci
unul nu păruse -s
o obser
ve.
— O s- o pri
met iînapoi,m- a as
i
gur atAmos.La m omentul pot
ri
vit.
Mi-a cer
ut-ofoart
e poli
tico
s,dar v ce
a di
n privi
real
ui îmi spuneacă unprea
am de laes.
I-
am dat an get
a.Amos a l uat
-
o cu gr i
jă,de parcă ar fif ost p
li
nă cu
explozive.
— Ne vede m dimineaă.
S-a î
ntors is- a îndreptat r sp
e ul i
e zăvor
âte.U li
e s-au deschis is-
au
depăt
r
atsuficient pen
tru ca Amos să ni
tre ăr
fă caoinsă put
em ved ea ec e
s află
di
ncol
o. Apoi l
anuril
e s-au f
erecatdi
n nou în sp
at
ele u
li
.
M-am uit
atl a Sad
ie,netii
nd ce ăsac.
f Nu părea rea
p i s
dt
ract
iv să ă
rmânem
de ca
pul nost
ru în MareaSală,cust at
uiaînf
ricoăt
oare l u
ai Thot
h, a a că -
aml
ur
matpe K hufu pe scăr
i.

Sad
ie i cumi ne pr
imiser
ăm camer
eî nveci
natel
a etaj
ul altrei
lea
, itreb
ui
e
să rec
unosc ă
c re
aumaicool decât
ori
ce t all
oc n
î car
e mais t
ătusem.
Aveampr opr
ia bucăt
ări
e,compl
etdotat
ă cugustări
le mele pref
erat
e:ber
e
de ghimbir Nu
[ , Sad ie.Nu e un suc pen t
ru băt r
âni! Ţi
ne-i gura!]
, Twix i
Skit
tl
es. Era incredibil
! D e unde t i
a Amos ce î mi pl ac
e? Televizor
ul,
computer
ul i si s
tem ul audio er
autoate de ul t
imă gen er
aie.La bai e se afla
past
ă de d i
ni, deodor ant
, mărc
il
e pe car
el ef ol
oseam de obicei
. Pat
ul ur
ia r a
e
i elminunat, dei per na er
a camciudat
ă.Nu er a o pernă din mat er
ialtex
til
, ci
o teti
eră de filde caacel
eadi n mormint
ele eg i
ptene.Era decorat
ă cu l ei i
(desi
gur)alt
e hierogl
ife.
Cam er
a aveachi ar
io t er
asă car
e dădeaspr e por t
ul New Yor k,iar nî
depărt
are se vedeua Man hat
tan
ul i Stat
uia Libertăi
i, dar i ul
e glisan
te din
s
ticl
ăam
M- er
au
întî
n
och
si
r se
să-
lcmet
er
auti
c.AK
pe f
o
hus
t
f pr
u, i
mu
darl i
ns
acedi
t
aciud
ică
s
păr cev
a Un
use. uaera er
camî
nei
reg
ul
ă.
mele er
a
î
nchisă.
Am î ncer
cats-
o deschi
d, dar a erî
ncu i
ată.
Un gl
asnăb îu tis-
a uazi
t din cam er
a de alătur
i.
— Cart
er?
— Sadei!
Am încercatua d e al camer
a de alăt
uri, dar
i acea
sta rea n
îcui
ată.
55
 — Sun tem pr izonieri
, a spus ea. Cr ezi că Amos … Adi că, put
em avea
încr
ederen î el?
După t otce v ăzusem azi, n-aveam î
ncredee
nirc
min
,îdar si
m eam t eama
din vocael ui Sadie.As taas târni
t un senti
men t necunoscut în mine –parcă ar
fi trebuit -s
o l i
nit es
c.I deea erar idi
colă.Sad ie păruse înt
otdeauna mult mai
curaj
oasă decâtmi ne – f ăce
a ce dor ea, nu-i păsa de consec ine.Eu eram cel
sper
ios.Daracu m si m eamcă r teb
uie ăso jc un rol pe a ce
r n u-
l maijucas
em de
mult,mul tt i
mp: ce l de rf
ate m aimar e.
— Totulva fi bine.
Am încercatsă p arsigur pe m
ine.
— Ştii ceva, dacă Amos ar fi vrut să ne ărn
eas
că,arfi put
ut s-
of ac
ă pân
ă
ac
um.Încearcă ăs dormi.
— Carter?
— Da?
— A f os t magie, nu-
i aa?Ce s- a întâmpl
atcu tat
a l
a muzeu. Bar
ca l
ui
Amos.Casa asta.To t
ul e magi
e.
— Cred c ă da.
Am auzticum oftează.
— Bun.Celpui n nu sunt nebună.
— Noapte bună!am st r
igat
.
Şimi-am datseam a cău- i
n maispuses
em asta uli Sad
ie de âcndlocui
serăm
împreun
ă al L
osAngel es,pe vrem eacândtrăi
a mam a.
— Mi-e dor de at
ta,a sp us ae.De-abi
a lîcunot eam,tiu, dar
… mi -e dor de
el.
Mi-audatl acr
imil
e,daram r espi
ratadân
c. N-aveam de gân d să mă dau
bătut
.Sadi
e avea nevoi
e d e mine.Tata av
ea evo
nie d e noi
.
—
AmOat să-
l
ep
t g
atăs
, i
m,
dari-am
i
ns
gurs
pl
u us.
l Vu
ucrisepep
lăcu
te.-
car
e lam auztiveneade a
l Bri
oă,care
mieuna aler
i
ga,cercetân
d noul eisp aiu. Celpuin, eanu păreanef
er
ici
t
ă.
M-am pr egăit de cu l
care i m- am sui tîn pat
. Pătur
il
e er
auconf
ort
abi
le i
căl
duroase,darper na era cam ciudată.Îmi dădea udr
eri de gâ
t
,a a- am
c pus-
o
pe podea
i m-am cul catfără ea.
A fost pri
ma m are gr
eeal ă.
56
5*
 6.Mi
c dej
un cu un cr
ocodi
l

CARTER

Nicinu-mi găsesc ucvint

ele.N-a o
fst un co ar m
.A f ost ce
va m ult mair eali
mai înf
ricotă
or.
Cânder am pe p unctul de aado r
mi , am început să mă i smt impon der
abil
.
M-am ridicatîn aer
,m- am înt
ors i mi-am zărit propri
ul corp adormit.
„Voimur i“,mi-a t r
ecut pri
n cap. Dar nu era vor bade as t
a.Nu er am o
fant
omă.Luasem o nouă o frmă,din aur scli
pit
or, cuar ipi î
nl oc de b rae.Eram
un felde p asăr
e.[Nu, Sad i
e,nu un pui . Mă a l să
i op ves
t
esc,te o r
g?]
Şti
am că nu vi sez, pentr
u că eunu vi sezcol or. Cu sigurană nu vi sezcu
toat
e cele ci
nci sim uri
. Cam er
a miroseavaga i asomie.Auzeam bulel
e de
di
nooxi
pt
id
er deSi
ă. ma
cea
b
rmo
n că-
di
nmi doza
tr
ecedenu b
e e
rtd
vân e
r g
hi
ece mbi
ri
nrp
p peea
en c e
rir
am o
eal
ăs
l
i ate
za scă
m der
es
ch
f
esi
t
rs
ăe p
el e
eraudes chise.Nu dor eamsă p lec
, darun cur ent puternic m-
a r t
as i n
d cam er
ă
ca e-pof runză uatlă d e v ânt.
Lumi ni
le o cnac
ului aupăl itîn ur ma mea. Ori
zontul New Yor kul
ui a devenit
necl
ari a di spărut
. Treceam pri
n cea ă iî nt
uneric,auzn i
d vocici udate car
e
opt
eaupes t
et ot î nj ur. Si
m eamf urnicăt
ur iîn stomac alf elca ai m devreme,
pe b ac
raui lAmos.Apoi ce aa - s
a evapor
ati m- am t rezi
t al
tundeva.
Pluteamdeas upra u nui munt e gola.Ded eusbt,la mar e di
stan ă,reeaua de

l
nu
omi
n
ap
tia
e, or
dar au
î
mil
udiăd
se
eamî
nti
n
sdea
eamade-al
că ungî
nsu
t uld
n veer
ăi
i.tSi
. gu
V rt
ânul n
uerer
aaatNew
âtdeYou
sr
k
cu,
l
.cE
at r
ă-a
mi
si
m eam pi el
eafeeica ed h ârti
e.Şi tiu că - are
n en ss,darmi î si
m eam faa de
om, de parcă o par t
e di n mine nu se tran
sfor
mas eî ntr-
o pas ăe
r.[Bine,Sadi
e.
Sunt un pui cucap de C ar
t
er. Etifer
ici
tă acum?]
Dedeusbt
,pe o cu lme,se afl audouă i s
luet
e.Nu păr eau să mă obser
ve,i mi -
am datseam a că nu maist răl
uceam. De fapt, eram invizibi
l i pluteampr i
n
5+
beznă. Nu disti
ngeam preacl ar elc
e dou ă sil
uet
e, dar vedeam că nu sunt
omene ti
.Cân d m-am uitatmaibi ne,am văzu t că una er
a csundă,gh emui
tă
i
făr
ă păr, cuo pi el
e sl
inoasă e caru
lcean î l
umina stel
el
or – ca nuam fibi
ancar e
st
ă pe pi ci
oar
ele di
n spate.Cea l
altă era î
nalt
ă isl abă cao sp eri
et
oar
e de cior
i,
cu gheare de coco nîl oc d e pici
oare.Nu- i ved
eampr eabine faa,dar ăr pea
roie
i umed ă
i
… î n fine,să zicem doar că er
am bucuros că n
-o vădmaibi ne.
— Unde e? aoncăn crit nervos cel cuînfăiare de broasc
ă âroi
asă.
— Î ncă un i-a găsi
t o gazd ă p eman
r en tă,a ăsp
r uns arăgos ti
pul cupicioar
e
de occo Po.ate ap ărea odarpen t
ru scur
tt i
mp.
— Ei tsigur căăst a-
il ocul?
— Da,pr ostule!Va ajunge un mai
decâ…t
O f or
mă de f oca ap ău rt pe culme. Cel
e dou
ă creat
uri s-
au aruncatl
a
pământ,târân du-se pri
n ni si
p, i m- am rugatindtoat
e puteri
le să fiu cu
adev
ărat i
nvizibil.
— Stăpâne!a p sus broscoiul.
Chiar
iînî nt uneri
c,nou-ven it
ul era gr
eude z ări
t – doar i
lu
set
a unui băr
bat
cupr
ins de fl ăcări.
— Cum se numet elocul ăs t
a? aî ntrebat bărbatul. Şiimed i
atce- a deschi
s
gura,am t iut că-it i
pul care-l at
acase etat
pa l a Br i
ti
sh Museu m. Toatăt eam a
pe care o simi sem l a muze u a revenit d enîdată,par ai
lzându-mă.Mi -
am
aminti
t ăc înce
rcasem să r idic piat
r
a ai a nen or oci
tă i - s
o ar unc, darnu
reuisem s-
of ac. Îl deza
măg isem tar
e pe atta.
— St ăp
âne,a p sus Pici
or-de-Coco. Munt el
e e s n umet e Cam el
back. Oraul
se numete Phoenix.
Bărbat
ul î
n flăcări a zb
iucn i
tî nrâs, hohot
ind cugl as ut
nător.
— Phoen i
x.Câtde p ot
rivit! Şideertul care seam ănă at
âtde bi ne cu celde
acasă.
st
eril
,nTotcre
u ce
dereb
itui
? e a
cum e săefig olit de v i
aă.Deer t
ul treb
uie săefiu nloc
— O, da, st
ăpâne,a nîcu
vii
nat br
osco i
ul. Dar ce-
i cucei l
ali pat
ru?
— Unul a ofst dej
a n
îmormânt
at,a p sus bărbatul î
n flăcăir
. Cea e-
da doua e
sl
abă. Va fiuorde m ani
pul
at.A a ăc m airăm ândoar doi.Mă voi ocupa de i
e
în curân
d.
— Ăăă… i cum an ume?a n î
treba
t broscoi
ul. Băr
batul î
n flăcăira d even
i
t i
59
mai st
rălucit
or.
— Et i un mor moloc amc curi
os,nu cr ez
i
?
A îndr ept
at deg eu
tl sp
re brosco
i,iar piel
eabieteicr
ea
turia încep
ut să sco
at
ă
aburi.
— Nu!a mp il or
atbrocsoi
ul
.Nuuu!
Nici nu m- am putut uit
a.Nu vr eausă des cri
u ce s-
aî nt
âmpl
at. Dardac-ai
auzi
t ce se ntâmp
îlă câ
nd nit e co
pii cr
uzi t
oarnă sare est
epmel
ci
, îi poi f
ace o
ideedes pre ce s-aînt
âm pl
atcubr oscoi
ul.În scurtt
imp, din eln-a mairăm as
nimic.
Picior
-de-
Coco a ăcu f tt emător un pasnap îoi .Îlî nelegem
a.
— O să o cnstruim tem pl
ul meuai ci
,a p sus băr batul î
n flăc
ăir
,de p acr
ă n u s-
arfi î ntâm
platni mic. Acest munt e miî vasl uji ca loc de cu
lt
. Când vafi gat a,
voi invoca ur
ftuna cea maimar e văzută v
reo dată.Voi cu răa o
tt
ul.Totul
.
— Da,s t
ăpân e,a î ncuvii
nat ap rid Picior-de-
Coco . Şi ăăă
… dac ă îmi
permitei o sugestie,stăp âne,pen t
ru a vă sp ori put er
ea…
Cr eat
ura s-
a p alecat
, a ăcu
f t un pas n îainte,de p arcă rafi vrut să-
i p ot
easăc
ceva l
a urech
e b ărbatului în flăcări.
To cmaicând credeamcă i ci
Por-de-
Coco e sva rtan
sf
orma n î
tr-
un pui prăj
i
t,
i-
a sp us cevat i
pului î
n flăcăr
i, dar n-am î
neles , ce
iar it
pul î
n flăcă
ri - i
a spor
it
st
răluci
rea.
— Excel ent
! Dacă poi f
acest a,
a veifi răsp
l
ătit
. Dacă nu…
— Am î neles
,stăpâne.
— Pl eacă,at
unci, a sp
us ăbrbatul î
n flăcări
. Fă astfelîncâ
tf orel
e noast
re să
se dezlăn ui
e.Î ncepe cucei car
e au gâtul l
ung. Asta ar r eb
tui să-
iî nmoaie.
Prinde-i pe cei ti
neri i adu-mi-i.Îi vreauvii
,î nai
nte de a ap ucasă afl e ce
puteriau .Nu mă d ezamăgi
.
—
— Nu
Pho, s
t
en
iăpâ,
x… ne.
a sp
us gân
ditor băr
bat
ul î
n flăcăr
i
.Îmi pl
aceoar
ft
e m ult
.
A cupri
ns o r
izont
ul cu mân a,de par
că i-ar fii
magi
natoraul acoper
it de
flăcă
ri
.
— În curând, mă voi ri
dica din cenuata.Va fi un ex
cel
ent cadou pent
ru
zi
ua m ea.

6'
 M-am t rez i
tî napo,iî n cor pul meu,i ar nima î mi băt
eanebu nete.Mă
si
m eamcal d, de p acr
ăt i
pul î n flăcăr
i arfi î ncep
ut să mă p r
ăjeas
că.Apoi mi -
am datsea ma ă c v aeam o pisică pe p
iept.
Bri
oă m ă p ri
vea cu ochii pe ujmătat
e nîch
ii.
— Miau!
— Cum aii ntrat
? am mur mur at
.
M-am r i
di cat i ,ti
mp de osec undă,n- am fos
t si
gur unde mă afl u. Vr
eun
hoteldint
r-un alt ora ? Am vr ut să-
ls t
rig pe at
ta… când mi-
am am i
ntit
.
Ieri
. Muzeul. Sarc
ofagul.
Realit
ateaera atâtde d ură,că e-
dab
iar eu eam să esp
rir.
„Termină“, mi-am zi s. „N-aivreme să-i pl
ângi de milă.
“ Şi t i
u că sună
ci
udat ,darvo cea ind cap ul meupărea ucmvadi f
eri
tă – ca n aeiu
persoan
e mai
în vârstă,maiput er
nice.Fi e ăs
ta er
a un semn bun,fie nînebuneam.
„A mintet
e- i ce aivăzu t“,spunea vocea. „Te urmăr
ete.Tr ebui
e să fii
pregăti
t.
“
Trem uram. A fivr ut să credc-a o
fst doarun vis ur
ât, dar ti
am că nu-i aa.
Treucsem prin prea u ml
te nî ul
ti
ma zica să mă î ndoi
esc de ecae ce văzu
sem.
Nu t iu cum, dar miî părăsisem cor pul î n ti
mp ce dormeam.l
a
Fusesem
Phoeni
x –l a câteva mi
i de ki
lometri dist
an ă.
Ti
pul în flăcărifuses
e cal
o
o. Nu î nel esesem preamult
e,dar pusseseă-ci va
tr
imi
te rtupel
e pentru a-
i cap
t
ur a pe cei t
ineri
. Ha,mă înt
rebcine put
eau fi?
Br
ioă a săr i
t din pat i a a dul
mecat teti
era de fi
l
de, pri
vindu-mă de pacră
î
ncer
ca să-mi spună ceva.
— Poi s-o păs t
rezi
,i-
am zis.E i ncom odă.
Şi
-af r
ecat capul de a
e im- a privi
t acu zat
or.
— Miau!
—
M- Cum
am rdz
iici
cit
at u
i,am
mâă.ut un du.Cân
f
ăc d am vrut să m ă mbr
î a, cam descoper
i
t
că vechi
le mel e haine dispăr
userăî n noapt
e.Toaet hai
nele din dulaperaude
mărimeamea, însă m ul
t dif
erit
e d e cel
e cu car
e er
am obinui t – alvar
i cu ir
et
i cămă ilargi, din pânzăal bă, init e hani
e pent
ru vrem e rec
e,în genul cel
or
purt
ate de
fe
ll n,ăr
ahi ani
i din Egipt. Nu er
aut ocmaist
ilul meu.
Lui Sadi
e i îpl aceă- mi
s spunu
nă amcă
u
n sti
l.Se l ân
pge ă c mă mb
îr ac ac u
n
61
bătr
ân– căm a ănch î
eat
iă până sus, pantal
oni i pant
ofi. Bi
ne,poat
e aa e.Dar
iat
ă de ce:t at
a mi -aî mpui
atcap ul că t r
ebui
e să fiu mer euîmbrăcatl
a patru
ace.
Îmi amint
esc p r
ima dată când mi -
a exp li
catast
a.Aveam zec
e ani
. Eram în
drum spre aeroport
ul din Atena,afară eraupatruzeci i pat
ru de g
rade măi
plângeam că vreausă por t pant
aloni scuri i tr
icou. De ceunput eamsă mă
îmbrac conf
ortabi
l? Nu mer geamî n vr eunl oc sofisti
cat –pur i si mpl
u
căl
ător
eam.
Tat
a m i
-a pus mâna e pumăr .
— Car t
er, nu maiet i mic. Et
i un t ânăr raf
o-
am eri
can. Oam en
iit e vo r
udeca ai maspru, a a că rebui
t
e să ăiarî
ntotdeau
na mpi ecab
il.
— Nu- i co
rect! am insistat
.
— Cor ec
ti
tudi
ne n u e cân d toat
ălumea r p
i
mete a cel
ai lucru, a spus at
ta.
Cor
ecti
tudi
ne e cân dt oatăl umeapri
met e ceea ce ear nevoi
e.I ar i
nsgur
a cale
de aobi ne ceea ce ai nevoie e săe dt
escu
n
Î
singur.rci
el
egi
?
I
-am spus că n uî neleg. Daram făcut t
otui ce mi
î cer use –cum arfi să fi u
i
nter
esatde E gi
pt,de b ascheti de m uzi
că.Cum ar fi să călăt
ores
c uc o singur
ă
val
iză. Mă î mbrăcam aa cum îi dor eatat
a pentru că tat
a are,de ob icei
,
dreptat
e.De f apt, nu t i
u ca elsă fi gr eit vr
eodată… pânăî n noapt
eade l a
Bri
tish Museum.
În fine,mi -am pus h ani
ele de pân zădin dulap
. Papuci
i erauconfor
tabi
li,
dei since
r mă n î
doiam că - m
arfi ajutatla u
fgă.
U a cam er
eil ui Sadi
e era deschi
să,darea uner a acol
o.
Di nfer
ici
re,ua dor mit
orului meunu maier a nî
chisă.Br
ioă m i s-
a alăt
urat
i am coborât,t r
ecând pe ânlgămul te acmer
e neocupat
e.Conacul arfi put ut
găzdui cuuur i
nă osut ă de o ameni
, dar ăr
pea up
stiu itris
t.
J
o
bas
cs,
h î
etnîMa
ntrr
eea
piS
ca
il
ă
o ,e
arKhu
if
u,i
nbabui
ea în
nul
, s
tă
mâi
nt
e
iaopebc
a
un
cap
ăea
at decuco
armi
nenge
ude
c as
pec
t dubios,
ac
operi
tă cu pen er oz.Tel
ev i
zorul era pe canaul
l ESP N i Khuf u se ui
tal a
sel
eci
uni di n meci uri
le se
ri
it recut
e.
— Hei ,am zi s,dei î mi ven ea r eu
g să v or
besc u
c el.Lak es
r aucâ t
igat
?
Khufu m- a privit ia b ăutt mingea e dpacr
ă ar fi vrut să o j
ace.
— Agh,agh.
62
 Avea o pană de culoare orz agăată de băr
bie ved
ier
eaeia f ăc ut să mi se
înt
oarcă ts
omacul pe dos.
— Ăăă…î nr egulă,am spus.Jucăm mait âr
zi
u,bine?
I-
am vă zu
t pe Sadie
i pe A mos pe ertas
ă,luând micul dej
un lângă p i
scină.
Trebuie să f fi
ost groazni
c d e r
fi
g, dar în vat
r
ă era apri
ns ofcu
l, ini cil ui Amos,
nicilui Sadi
e nu păr easă l e fie rece.M- am î
ndrept
atspre ei, ap oi am ezitatîn
faa statui
ilui Thoth. La lumina zil
ei, ze
ul cucap de pasăre n
u păreai ar
chât
at
de î nfr
icoăt
or. Totui, p uteamsă j ur că ochiori
i aceia răi ă m pr i
veau
atept
ân d ceva.
Ce sp usese it
pul în flăc ăir noapt
eat r
ecută? eva
C des pre cum t rebu
i
a să ne
pri
ndă î nai
nte să afl ăm ce u pt
eri avem. Părear i
dicol, dar enpt
ru o clipă am
si
mi t un valde p utere –ca ear sa trecut
ă,cân d des chi
sesem ua doar i d
ri
când
braul. Sim eam că, de-a fivrut, a fiput ut ri
di ca r i
oce,chi
ar ist at
uia de n ouă
metriînăl i
me.Am î naintat, parcăînt ransă.
Bri
oă mi euna ner
ăb dăt
oar e miise r f
ecaedp i
cior. Senzaia a dispăru
t
.
— Ai dr eptat
e,i-
am sp us p isi
ci
i. Pr
oastăi dee.
În plus,sim eam dej a m ir
osu l micul
ui dejun – p ân i
e p r
ăji
tă,bacon, ci
ocol
ată
cal
dă – i n- o puteam învi
novă i pe Brioă că se gr ăbet
e.Am ur mat-
o pe
terasă.
— A,Car ter
, a sp
us A mos. Cr ăci
un fer
ici
t, băi
et
e.Vino!
— Er a
it i
mpul,a m ormăit Sadie.M-am t rezi
t de un sec
ol
.
Dar e-nam privi î
n ochi pen tru o cli
pă,de par că ne-
am fi gân di
tl a ac
eai
l
lucru:
Crăc
i . Nu maipet
unul recuserăm dimineaa d e Cr
ăci
un î mpr
eună d e al
moar
tea mam ei
. Mă nîtr
ebamdac ă Sad
ie î i maiam i
ntete ucm ob inuiam să
facem decor
aiuni di
n aă i di n beel
e d e al acadel
e.Amosi
-at urnato cea că
de cafea. Hai
nelelui sem ănau cuce le purtate cuo ziî nai
nte, i trebui
e să
r
aec
bu
l nos
astrc pc
ă, ă
ur
tati
pul
o a
păvea
l
ăre st
i i
s
al
.
ro
taC
tos
ă,tu
i
amu
rîlnsău
păru
lfăc
u
pt
r a
l
oaspătcom
î an
mpldi
ă
et er
t avaad
e li
n
api
sll
ân
a
zuă
li
de un al bast
ru-înch
i
s,una di ntre piet
rel
e pe care gipte
eni
il ef ol
oses
c d aesea
pent
ru bi jut
erii
. Până ioch eari
li erau asortai. Lenti
lel
e rotunde aveua o
nuan ă albăst
ruie.Un saxo f
on t enor st
ăteape u n supor tlângă vat
ră – i mi l -
am închipuit cântân
d o serenad ă pent
ru East River
.
Sadie eraî mbrăcat
ă î nt
r-o i nută albă,ca a mea, dar eurise cumvasă- i
63
păst
r
eze bocancii mil
it
ari
. Probabi
l căse l cu
ca
se cu eiî
n picioare.Arăt
a dest
ul
de car
aghios uc uviel e eir oii i cost
umaia as
t
a,dar ice
n
d mo
nici
men
eu
t
nu er
am maibr eaz,nu pr ea vaea
m cum să-mibat j
oc edae.
— Ăăă … Amos ? amî ntr
ebat
. Sper că n-
ave
aipăsăi
r de companie! Khuf
u
mănâncă ecva ucpene r oz.
— Mmm…
Amos a o sr
bit di
n cafea.
— Î mi pare ău
r dacăe- at d
ean
rj
at. Khuf
ue o f
arte p
ret
enios. Mănâncă d
oar
al
i
mente car
e seer mi
tnă în o.5,
Do
bur
it
o
rri
t
o,flamingo.
Am clipi
t.
— Aispus …
— Carter! m-a av
ert
izatSadie.
Păr
eanielî ngr
eo ată,de parcăav usese ej
adacea
st
ă di
scui
e.
— Las-o batl
ă.
— Bine,am spus.Nu maiî nt
r eb imi
n c.
— Te rog, Carter
, ser
ve e-
te!
Amosa ar ătatspr
e o a mă
su lngă l i
p
nă uc mân
care.
— Apoi o să v ă d aunit e exp
li
ca i
i.
N-am văzut nici
un flam i
ngo pe m asă,ceea e
c n u mă d er
anja,darînr est er
au
camde o tate.Am î nhăatnit e cl
ăti
te cu unt isi rop, nite b aco
n iun pah ar ed
suc de p
ortocal
e.
Apoi am obser vat cu coada ochi
ului o micare.M- am ui tatspre p
isci
nă.O
chest
ie ul
ngă desch
ii săalcu l
oar
e l a
unecamed ii
atsu bl uciul ape.i
Er
a să scap farfuria.
— Ăsta e…
— Un cr ocodi
l, a con fir
matAmos. Pen t
ru noroc. E al
bi nos, darte orgsă n u
pomen
et
— Nui de
mele u
s
a
lt
a.
i eEFi
lsen
ps
i i
bi
all. ed
Mac oni
ei,m- a n
if
ormatSad
ie.
Nu î
nelegeamcum de Sad i
e u la totul at
âtde cal
m, darmi
-am zi
s ă
c,dac
ă
eanu se eri
sp
e,nicieun- ar tr
eb ui s-
of ac.
— E un numelung,am spus.

5 Marc
ă de ch
ipsu
r
i arom
at
e ăcu
fte d
i
ntor
til
la.
64
 — E un cr ocodi
ll ung, a z i
s Sadie.O, i î i pl
aceaco bnul
.
Pentr
u exem pli
ficare,a a r
uncat peste umăro bucat ă d e bacon. Fi
li
paâ it
n
din ap ă ia pr i
ns r t
ataia. Pi
eleal ui er
a de un al b pur, iav eaoch iir
oz. Avea
gur ă atâtde m ar
e,c-ar fi put
ut înghii un porc nît
reg.
— E des t
ul de inof ensi
v cu pr iet
eni
i mei, m- a asi
guratAmos. Pe vr emuri
,
niciun tem pl
u nu er a compl etfără un l acplin de cr ocodi
li
. Sunt nite fii
ne
mag i
ce puterni
ce.
— Cor ect, am spus. Deci ba buin, r oc
codil
… mai a i ecva ani mal
e de
companie depsre car
e ar t
rebui să
ti
u?
Amosa ă czutpe gânduriunmoment .
— Vi zi
bi
le? u N, cr
edcă s t
aea
-st oat
e.
M- am aezat cât aim dep atr
e de pi sci
nă.Brioă mi se învâtr
eapri
ntr
e
pi
cioare it orcea.Speram că r e
a dest
ulă mint
e să nu se apr
opi
e de cr
ocodi
li
mag i
ci pe n
ume Fi l
ip.
— A ad a,rAmos,am zi s, î
ntre două mb
î ucăt
ur
i de cl
ăt
i
tă.Expl
icaii
!
— Da,a n î
cuvi
inatel.Cu ce ăsn î
cep…
— Cu t ata,a su ger
atSadie.Ce s- a nî
tâmpl
atcuel ?
Amos ansp ii
ratad ânc.
— J uli
us a nîcercatsă nivoce nuzeu. Di
n păcate,a eruti
.
Mi-era destul de gr eu să-li au î
n seri
ospe Amos , care vo
rbeadespre
i
nvocarea eiz
lor î
nt imp cent î
indea nu
t pe ochiflă.
— Un zeu anu me? a m î nt
r
ebat pe un ton normal
. Sau ai nvoc
at un zeu
generic?
Sadi
e m -
al ovit cupi ci
orul pe su
b masă. S-
aî ncr
untat
, de pac
ră ar cr fi
ezut
î
ntr-
adevăr ce psunea mos.
A
Amosa m ucatdi n chiflă.
—
M-aEx
pi
s
rt
i
văi
tm uli
cu zei
suneg
bî eli
pt
es.eni
, Cart
er. Dartat
ăltăuîl cău
t
a pe unul anume.
— Osiris, mi-am am i
nti
t. Când tata st
ăteaîn faa Pi
etr
eide l a Roset
t
a,a
sp
us:„O siri
s,vino!“ Dar Osi
ris e ol egen
dă.O fant
ezi
e.
— A vr ea ue să fie daevăr
at.
Amos apr ivit pes
te East River
, spre Man
hatt
an, car
es t
răl
ucea î
n soar
eel
di
mineii
.
65
 — Egi pt
eni
i an t
icinu er au nebuni, Cart
er. Ei au constr
uit piram
idel
e.Au
cr
eat pri
mul mar e st
at-
naiune.Civili
zaial or a dur atmii de nai
.
— Da,am spus.I aracum audi spărut.
Amos a clăti
natdi n cap.
— O mot eni
re atâtde put er
nică nu di spare.În comparaie cu egipteni
i,
gr
ecii ir oman i
i au fost micicop ii
. Nai unil
e moderne caMar eaBrit
anie i
Amer i
ca? Cli
pe ef emer
e.Cel ai m vech i eag
l ăn al i vc
il
izaiei
, cel upin al
ci
vil
izaieiocci
dental
e,este Egi
ptul
. Uitai-vă la pir
amida de p e bancn
ota de un
dol
ar. Uit
ai-văla Monumen t
ul Was hington – celmaimar e obeli
sc eg i
ptean
dinlume.Egi pt
ul e î ncăfoarte viu. Şi, di
n păca t
e, l
af el izei ilui.
— Săfim ser i
oi , am zis. Vreau să spun că… i dac ă a r e
c
de că exi s
tă
magie… Să creziîn ze i
i anti
cie cu tot
ul altcev
a.Glumet i
, nu?
Darchiarî nt i
mp ce vo rbeam,mi -
am am int
it de it
pul î
n flăc ăi
rde a l m uzeu
,
de el
ful în car
e mpî rumuta succesi
v chip de o m i de an imal. Şide t sat
uialui
Thot
h,de elful î
n car e mă u rmăreau ochi
ilui.
— Car t
er, a spus Amos , egiptenii nu er au nebuni să creadă în nit e zei
i
maginari
. Fii
nele pe ca r
el e-au descris nî mi t
uri
lelor sunt foart
e,f oar
te rea
le.
Odini
oară, preo i
i din Egipt le cerea
u acest
or zei să- icanal
izeze puteri
le isă
f
acănua mi
tel ucruri neo
binuite.Astas t
ăl a or i
gineaa ceea ce numim acu m
magie.La f elcamul te la
tel
e, imagi aaf os
ti nven
tat
ă de că tre g
eipteni
. Fi
eca
r
e
t
em pl
u avea o sec iune de magici
eni numită Cas a Vieii
. Mag ici
eni
il or erau
ren
umii î nî ntreagal ume nat
ică.
— I artu et i un mag i
cianegi
ptean.
Amosa d atdi n capap rob
aor
t.
— La f eli t atălt ău
. Ai put
ut vedea i singur noapteat r
ecu t
ă.
Am ezi t
at. Nu put eamsă negcă t ata făcuse nitel ucruri neobinuitela
muzeu
— – e
Dar n
itearulcr
heol ur
og,iam
car
espu
ad
uc
s eau
c
uînc
cu
ăpmag
ăâni
a.
aer.
— As t
a-i acoperireal ui. Vă ami
ntii căse speci
al
i
zase î
n trad
ucereaunor
vr
ăji vech
i, care su nt foart
e greude îneles acă
d nu pr
acti
cimag i
at u însui.
Famil
ia noast
ră,f am i
li
a Kan e,a făcut pat
re din Cas
a Vieii ap
roape de la
î
nceput.Iarfam il
ia m ameivoastr
e e apr
oape al el
f de v
ech
e.
— Fam i
li
a Fau st?
66
 Am î ncer
catsă mi -
ii maginezpe buni ca i pe buni cul Fau st prac
ti
când
magia,dar cuexcep ia caz ul
ui î n care ate u i
tala m eci
uri de u rgby latel
evizo
r
i a ar
de ufr
secur
i poate fico nsi
deratmag ie,mi-er
ai mposi
bil să fac s t
a
a.
— Ei n-aumaipr act
icatmag ia de multe geneai
ri ,a erucnoscut Amos. Asta
pânăla mam a voastr
ă.Dar ,într-adeă
v,re ol ini
e d e sân
ge ofarte v ech
e.
Sadi
e a ătcl
inatdin cap cuneî ncr
edee.
r
— Deci,acum imam a practi
ca m agi
a.Glumet i
?
— Nu- i ni
cio glumă,ne- a as igur
atAmos . Voidoi … î n voi se combi
nă
sângel
e a oduă am
fi lii vech i, ambel
e av ândor elaie ulngă comipl
icat
ă cu zei
i.
Suntei ceimaiput ern
icico pii Kane n ăsc
ui în ul
ti
mel e seco
le.
Am î ncer
catsă d iger informaia.Î n acelmomen t, nu mă si m eamput er
nic.
Mă sim eam rău.
— Vr eisă spui că ăr pini i notri se înch
i
nauî n secr etunor zei cucap ete de
animal
e?am î ntr
eb a.t
— Nu se î nchinau, m- a co r
ect
atAmos. La sf âritul Antich
ităii
, egi
pten
ii au
aflat căzeiilor nu t reb uiau adorai . Zei
i su
nt niet fi i
ne p uterni
cenie t
io fre
pri
mare,darnu sunt di vini în sensul în car
e ni
-limag inăm pe D umnezeu.Su nt
enti
tăi rceat
e,ca mur it
orii
, doarcă au mul t m ai u ml
tă put
ere.Îi putem
r
especta,ne putem tem e de ei ,l e putem fol
osi putereasau putem chiar ăs
l
uptăm cueipen t
ru a-ii ne u sb control
…
— Să ul ămcuzei
pt i
? -laî nt
rerupt Sadie.
— Tot ti
mpul
, a as i
gurat-
o Amos . Dar nu ne închi
năm l a ei
. Thoth ne-
a
î
nvăat asta.
M- am uit
atla Sadi
e,a ep tt
ân d spri
ji
n. Băt
r
ânul t
reb ui
e să fi fost neb
un. Dar
Sadie păe
ra ăs cr
ead
ă fi eacer cuvânt
.
— Dec i
…,am spus.De e c a ps ar
tt ata P
i
atr
a de a l Roset
t
a?

î
ng—r O,
ozi
t. su
Dnt f
e con
ap
tv
,insbăn
ă
ci
u n
es
c-
ac v
ărutf
rs-
o
aii spm
argă,
ei a
d sp
i
n Lusdr
on aA
mos.
auId
ree
epa as
aat
r t
adej
l-
ar fi
a
st
ricăci
unil
e.Cur at
or i
i î ivor e vrificaî n cu r
ând seif
uri
le ivor d esco
peri că
Pi
atra de al Roset
ta a p su
r
avieuitîn mod mi racu
los ex
ploziei
.
— Dara o fst spulber
ată nît
r-un mi l
ion de bucăi! am spus. Cum arput ea-
o
repara?
Amos al uato f arfur
ioar
ă i a ar uncat-
o pe podeaua di n pi
atr
ă.Fa rf
uri
oara
6*
s-
afăcu
t praf pe olc.
— As t
aî nseamnă
sădist
ru,
gia spus A mos. A fiputut s-
of ac ucaj
ut
orul
mag
iei– –,
ha-di dare m aisi
mplu s-o sparg.Şiacu
m…
Amosi
-a nî
ti
ns braul.
— Unet e.
Hi-ne
hm.
Un simbol hier
ogl
ific al
bas
tr
u a ap ărut î
n aer
arzân
d deas
upr
a p
amei
l l ui
.

Bucăilefarf
urioareii-auzb uratîn mână i s-au reas
amblatcaun puzzl e,
chi
ar
i cele maimi cif r
agmente il
pindu-
sealloc.Amos a pus farf
uri
oara alolc
pe m asăn îst
are p efr
ect
ă.
— Ce c samatori
e…,am î ngăimat.
Am î ncer
catsă par al c
m, dar ă m gân
deamlat oat
e ciudăeni
il
e care ni se
î
ntâm pl
aser
ă mi e it ateide-a lungul an
i
lor
, cu
m arfi ce a cupi st
olar
i
i din
hot
elul de al Cairo, care ârsf
ser
iă agăai de un candel
abr
u. E posibi
l ca at
t
a să
fi Amo
f
ăcut
sast
aatufo
r
nl
osi
atndap
u-se
l
te îedf
n ov
arf
ur
aj
riă?
oar
ă i a pus- o pe ace as
ta jos. Brioă s- a
apropiatî
nf ugă.
— Î n ori
cecaz, tatălvost
ru n- ar fideter
iorat nîmod i ntenionat o rel
icvă
.
Puri si
mplu, nu i -
a datseam a câtă put
ere avea î
n eaPi at
ra de la Rosetta.
Vedei voi, pe măs ură ce Egiptul a decăzut
, mag i
a l ui -sa str
ân s i - s
a
concent
ratînr eli
cvele ămr ase.
Cele m aimulte,desi
gur, sunt î
ncă nîEgi pt. Dar
poi găsi cât
eva în ap roape o
rice m ar
e muzeu. Un mag i
cianpoate oflosi ace
ste
art
efact
e caun p
cte o fcal
e pen
tru a ace
f vr ăj
i maiput ern
ice.

—
AmoNu
s iî
n
-ael
eg,
d
esfamts
ăcu pus
mâi.i
n l
e.
— Î mi pare ău
r, Car t
er. E nevo ie de an
i de t s
udiu pent
rua n îel
ege m
agia,i
euam î ncer
cat să v-
o ex pli
c n ît
r-o si
ngură dimineaă.Celmaii mport
antlucr
u
e că, î
n ul t
imii ase ani
,t atăl vostr
u a că utat o cal
e de a-linvocape Osi
ri
s,i
noapt
eat recut
ă a crezut c-a g ăsi
t art
efact
ul potr
ivi
t pentruast
a.
— St aia a, de ce-
l căuta pe O si
ri
s?
6+
 Sadi
e m i-
a aruncat o pri
vir
e utlbure.
— Car ter
, Osir
is era stăpânul m oril
or. Tat
a a spus că vr
easă îndrept
e
l
ucruri
le.Vorbea esdpr
e m am a.
Dint
r-odat
ă,parcă s-af ăcu
tf ri
g. Vatr
aaî mproac
t scânt
eiîn vân
t
ul ce en
vea
di
nspre âru.
— A vr ut s-
o aducă pe mama î napoi di
n mor i
? amspus. Dar ast
a-io
nebunie!
Amos azi te
at
.
— Ar fif ost cevaper i
culos. Nerec
oman dabi
l
. Pr
ost
esc. Dar un o nebu ni
e.
Tat
ălvost
rue u n mag i
cianput er
nic.Dacănt r
-
îadev
ăr t as
a aî ncer
cat
, ar fi putut
av
easo ri de zb
iândă, fol
osind puterealui Osi
ris.
M-am uit
atl a Sadi
e.
— Tuch i
arcrezi povets
ea s t
aa?
— Ai văzu t magia de la muze u. Ti
pul în flăc
ăir
. Tataai nv
ocat cevadin
pi
atr
ă.
— Da,am spus,gân dindu-mă a l v
isul meu.Darnu er a Osir
is,nu-i aa?
— Nu, a zi s Amos. Tatălt ăua pr imit maimult decâtse at ept
a.A el i
berat
spi
ri
tul l
ui Osiris.De fapt
, cr
edcăs- a unit pe depli
n cuzeu l
…
— S-a u ni
t?
Amosa i r
dicatmâna.
— As t
a-i o altă di
scuie ul
ngă.Deocamdată,haisă sp unem c-a a
tr
as uas
pr
a
sa put
ereal ui Osiri
s. Dar - a
n ap
ucat s-
of oloseasc
ă,pentru că,di
n cât
e mi-a
spus aSdi
e,se ap re căJ ul
ius aeli
beratcincize i di
n Piatr
a de l
a Roset
ta.Cinci
zei car
e u fses
erăînchi iîmpreu
nă.
M-am ui t
atl a Sad
ie.
— I-ai povest
ittot?
—
NuOersă n
am e
pr aj
ute,
tC
egăt
i ar
săter
. î
am ncred
eerî n ti
pul ăst
a,chiar ac
dă era unchi
ul
nost
ru,daram dec is că n-
am de al es
.
— Bine,î nregul
ă,am sp us. Ti
pul î
n flăcări a zi
s ev
ca de gen
ul: „I
-
aieliber
at
pe oti ci
nci
“.Ce-a vrut să u sp
nă?
Amos a sorbi
t di
n cafea. Expres
ia sa sen
ab
tă mi
î am i
ntea ed at
ta.
— Nu vr eausă văpes ri
i.
69
 — Cam t ârziu.
— Zei i egipteni su
nt foart
e p
ei r
culo.iÎn ult
imii două mii icev a de n ai, noi
,
mag i
cieni
i, ne-am pet r
ecut o mare p at
re di
nt i
mp pen t
ru a-i pr
inde
i a-ii zg
oni
ori de câte o r
i auap ăurt
. De ap
ft,l egeanoastr
ă cea ai mimportant
ă,em isă de
Li
ctorul-
ŞefI skandar nî epocaroman ă, i
nter
zi
ceel i
berareazeil
or a s
uf ol
osir
ea
puteri
il or. Tatăl vost
rua mai î ncăl
cat o dat
ăl egeaast a.
Sadie s-af ăcu t pal
idă.
— As ta are d e-
a ac
fe u c moart
eamam ei
? Cu AculCl eopat
rei di
n Lon dra?
— Bineî
nţelescăar e dea-f acecuas ta, Sadi
e.Păr inii votr
i… în fine,cr edeua
căf acun l ucr
u bun. Şi -
au asu mat nu r i
sc teribi
l, i asta a cost at
-
o vi aa pe
mam a vo atsr
ă.Tat ălvo st
ru a f ostî nvinui
t. Cred c- am puteaspune c- a fost
exi
lat. Su r
ghiunit
. A f ost sil
it să se mut e constant, deoaerec Cas a i-a
monitori
zat acti
vit
ăi l
e.Se t emea
u căî iva co ntinua… cer cet
area. Şi chi
ar a aa
făcu
t.
Mi -
am am int
it de m omentel
e â cndt ata es uit
a p est
e u mărînt imp ce o cpi
a
insc
ripii anti
cesau mă trezealat reisau patru diminea a ii nsist
a că-it i
mpul
să schimbăm hot elul saumă aver ti
zasă nu mă ui tîn geantalui de u lcr
u ori să
cop
iez an
umit
e mag
i ini de p e zi
dur i
le unor t
em pl
e vechi, de pac
ră iaa
v ne er a
înjoc.
— De ast
a nu ven eainici
odată? - alînt
rebat Sad
ie pe Amos. Pen t
ru că era
surghiunit?
— Casa mi-a i
nter
zis să-l văd
.Î li ubeampe J ul
ius. Era durer
os să s tau
depat
r
e de rf
atel
e meu i de v oi, copii
. Darnu vă p uteamî ntâl
ni – pân
ă a sear
ă,
cân
d pur i simpl
u n-am av ut de a les
ia trebui
t să î
ncerc săă v aj
ut.Jul
ius era
obsed
atsă-
l găseascăe O sir
p
is de n ai de iz
le.Era sf
â atide d urer
e di
n cau zaa
ceeae cise nî
tâmpl
ase m ameivo atsre.Când am afl atcă u Jl
ius e p
e punctul de
a
opî
rncăl
esc.ca
O dai
ndon
uo
au n
l
îeg
c e
ăl aepen
car t
arr
u
fiî a î
ncer
nsem ca
nat osă î
nam
con
ddrepteel
nar u
acr
lum
r
i
ole,
art aDi
e. t
reb
n u
pi
taă-
ăc s
tl
e,
n-
am r eut i
. Ar fi trebui
t să i
u că-t
i preaî ncăp
ăânat.
Am pr ivitînj os,înf arfuri
e.Mân car
eami se ăcir se.Bri
o ă săr
ise ep masă i
se rf
eca de m âna mea. Văzân d că nu obiectez,a nî
ceput să-
mi înf
ulec
e bacon
ul.
— I er
i-
seară,la muzeu , am spus, f ata cucu it
ul, omul cubar ba bi
fur
cată–
er
aut ot mag i
cien
i? Din Casai ei
Vi
?
*'
 — Da,a z i
s A mos. Î
l supraveg
heau pe at
tălvostr
u. Suntei nor
oco căi -au
v
l
ăsa t săplecai
.
— Fata arfi vrut să ne o moare, mi
-am aminti
t. Dartipul cu barbăa spus
„Încă nu“.
— Ei nu ucid decâtdacă-i ab
solut nec
eas,
ra psus Amos.Vor at ept
a ăs v
adă
dacăuns tei o am en
inare.
— De ceă s fim o am eni
nare? ant rî
ebatSadi
e.Su nt
em copii!Invocar
ea -a
n
fostideea noas
tră.
Amos i -a mp
îins far
furi
a d eo
part
e.
— Există un motiv pent
ru care ovi doi ai f
ost cr
esc
ui separ
at.
— Pen t
ru că ami
flia Faustl-a datpe atta nîj udeca
tă,i-am spus sec.
Iar tata a
pierdut.
— A f ost mul
t maimul t de-
atât
, a spus Amos. Casa ainsi
statsă fii sepaari.
Tat
ălvostrua v r
ut să v ă păst
reze pe maândoi
, de i t
ia câte d e p
eir
cul
os.
Sad
ie păeralovit
ăî n moalele cap
ului
.
— Chiar aa?
— Des i
gur. Dar asa
C ai nt
erven
it i s-a asigurat ăcbuni
cii obi
n custodi
a
asuprata,Sad ie.Dacă tu i cuCar t
er i afi fost cr
escuiîmpreună,ai fi put ut
devenifoart
e putern
ici. Poat
e ai simit deja ni e
tsch i
mbăriieri
.
M-am gân di
tl a vaulri
le de puter
e p e car
e el sim eam i la el
ful în car
e Sadie
părea săno cu
as
că dintr
-odată egi
ptean
a veche.Apoi mi -am amint
it ceva de i
maidemul t.
— Cân d aiî mpli
nit ase i ,an
i
-am spus lui Sadie.
— Tor t
ul, a zi
s ea i
med iat
,iar aminti
reane-a străb
ăutt ca nucu r
en t el
ect
r
ic.
La petr
ecereadin ziua cân d Sadi
e mp
îl ini
se e as
ni
a, ult
ima dat
ă cuî nt
reag
a
famil
ie,Sadi
ei cu mine n e cer
taser
ăm rău.Nu mait iu des
pre ceusesfe vorba.
Cr
pred
ns că
i de vo
i
r
t
isem
cou.sEă
u suflu î
am î
ni
mp l
u
nmân
s-o.ăÎi
rî
mi n
aml
iocu
ntlcei
es .
căAm
ataî
tn
sc
-ep
au
rt
epsăzi
e tu
rl
săm
pre. En
oa
im- iaa
î
ncercat săi nt
ervi
nă, darna î
int
e săapuce, t
ortul lui Sadi
e a ex pl
odat. Gl azura
s-
a împr ăit
at pe pere i
, peste păr i
ni i no r
t
i, pe f eele mici
lor priet
en i ai l ui
Sadi
e.Tatai cu mam a neau
- des părit.M- autrimisî n camera m ea.Mait âr
zu i,
ne spuseseă
r că probabi
ll ovi
sem t ortul di
n greealăî nt imp ce en b ăeam
t , dar
t
iam că unf usese a C a.eva mul t maiciudatî lfăcuse ăs ex
plodeze, de p acră ar
*1
fir ăs
puns la m âni
a n oas
tr
ă.Mi -
am am i
ntit că Sa
die pl
ângea uco bucat ă d
e ot
rt
pe rf
unt
e,o l umânar e real i
pită de av
tan cuvâr f
ul î
nj os
i fit
il
ul încă pa
ri
ns ai
r
un oasp
ete adult, unul dintr
e pr i
eteni
i părinil
or m ei
, aveaoch ea
lr
ii păt
ai de
gl
azur
ă albă.
M-am înt
ors căt
re A mos.
— Tuer ai. Ai fost l
a p ert
ecerea ui Sad
lie.
— Glazură de van il
ie, i-a adus el aminte.Foar
te gustoasă.Dar a ercl
ar ed
pe ta
uncică ov i doi vei fi gr eude cr escut î
n aceeai casă.
— A ad a…r,am ovăi t.Ce se va întâmpla u c noiacum?
Nu dorem a să recunosc, darnu supor tam i deea de afi des pări
tiarăi de
Sadie.Nu er a mare ulcr
u de cap ul ei,darea a erot
t ce aveam.
— Tr eb
ui e să ifii nst
ruii ca al carte,a zi s Amos,i ndi
feren
t dacă ceidi
n Casă
sunt de caord saunu.
— De e c n-
arfi de c aor
d? am î ntrebat
.
— O să ăvex pli
c o t
tul
, nu vă f acei gr i
ji
. Dar r eb
tuie să încep
em lecii
le d
acă
e să av
em vr eo ansă eda- l găsipe attăl vostr
u ide- aî ndr
eptalucr
uri
le.Alt
fel
,
înt
reaga u
l me va fiî n pericol
.Dac- am t i unde…
— Phoen ix,am trânti
t eu .
Amoss- a hobat
l l a m ine.
— Pof ti
m?
— Noap tea r
tec
ută amavut … eibine,nu toc
maiun vi s…
Mă si m eam cam s t
ânjenit
, dar -am
i spus ce se î ntâmplase î
n t
imp ce
do
rmeam.
Judecânddupăexpr esi
aluiAmos,vest
eaerachi
armair
eadecâtcrezusem.
— Et i
sigurc-
a psus „c adou de zi
ua m ea“?m-a nî
trebat
.
— Da,darce n îseamnă as ta?
—
— Şi „gazd
Păi
, a ă ap er
zi
aman
s ie
t
pun
lt
ă“…
cu, pa
i
ci o
ce
oarn
t
inuatco
d
e Amos
co….Î ncă n
-avea
una?
— Acela er a un demon, a spus Amos . O cr eat
ură a haos
ul
ui. Şidacă
dem onii potpăt runde înl umea u mrit
oril
or, n-
ave
m pr ea uml
ttimp. E r
ău,e
foart
er ău.
— Dac ă olcui
et iîn Phoen ix,am spus.
— Car t
er, dumanu l nost
r u nu se va um lumi cu Phoen
ixu
l
. Dac
ă ae d
veni
t
*2
at
âtde p uternic,at
âtde epred e… Ce-a psus despr
e ufr
tună,maiexa ct
?
— A spus:„ Voi i
nvocaur tf
una eca aim mare văzu
tă vreodat
ă“.
Amos s-a n î
crunt
at.
— Ul t
ima d ată cân
d a sp us ast
a,a cr eatSahar
a.O f urt
ună a t
âtde puter
ni
că
ar u p
teadi s
trugeAmer i
ca de Nor d, generân
d sufici
ent
ă ener gi
e a haos
ului
pent
ru a-i of
erio f or
mă ap roape ni
vinci
bil
ă.
— Ce v reisă sp ui
? C i
ne-
it ipul ăst
a?
Amosnum- aluat î
n seamă.
— Înt
rebareae:de ce n-
ai fol
osi
tt et
iera?
Am ri
dicatdin umer i.
— Eraincomodă .
M-am uit
atl a Sadie,a epttând sp
rij
in.
— Nicit u n-ai f
olosi
t-
o, nu-i a a?
Sad
ie adatoch i
i peste cap.
— Normalc- am folosi
t-o.clar
Eracă-
i acol
o cuun mot i
v.
Uneo
ri chi
aro det est pe soră-mea.[Au! Ăl
a-i pi
ciorul meu
!
]
— Cart
er,mi -
a zis Amos,somnul e p ei
r
cul
os.E o uă p sr
e D
uat
.
— Sp l
endi d,a m ormăi
t Sad i
e.Î ncă un cuvân t dubios.
— A… da,scuze ,a p sus A mos . Duatul e ulmea ps iri
tel
ori a magi
ei. Ea e s
află dedeusbtul lumiitreze, i e ca nu ocean vast cumul t
e str
atur
i ir egiuni.
Ne-am scufundatdoarup i
n noap t
ea trecută pentru a aj ungel a New Yor k,
deoae
rce ăt căl
ori
a pri
n Duate mul t mair api
dă.Car ter
, cont i
ina taat r
ecu t
pri
ntr
e curen i
i eicei mai superficial
iî nt impul somnul ui, de-ast
a aifost mart or
l
a ces- aî ntâmplatnîPhoen i
x. Di n feri
cire,aisu pravi
eui t
. Dar cu cât cobori
mai multî n Duat , cuatât întâl
ne it l
ucruri mai or i
bile cui at
âte maidi fici
l să
teîntor
ci. Existătăr
âm ur
iî ntregi cudem oni, pal
ate unde z eiiexi
stăînf ormel e
l
îor
nchip
ur
sore,
i at
rât
cae dnei
conpufi
t
er
nne
i i
ci,n
ică
cr
edsi
bmp
iilla
delon
r
eafp
r
stez
e e
nin
ătt
i
e ebpo
ai
suat
rieat
âf
ace
t desc
ru
am.
d Exi
ânci st
iă
haoti
ce,că nici măcar izei nu î
ndrăznesc să le expl
oreze. Acum, că pri
ndei
puteri
, nu maiput ei dormi făr
ă protecie,nu vă maiput ei lăsa desc
oper
ii la
atacu
ril
e din Duatsau … l a căl
ăt
ori
i neprev
ăzute prin el
. Teti
era e er
fmecat
ă i
vă an co
reaz
ă conti
ina d e corp
.
— Vr eisă psuică eu chi
aram …
*3
 Am si
mi t un gus t metal
ic.
— M-ar fi pu t
utomor î
?
Amosavea o r exp
esi
e gravă.
— Faptul că sufletul tău poat
e căl
ăt
ori as
tfelînseam
nă că pr ogr
esezimai
rep
ede decâtam cr ezut. Mair ep
ede d
eâctcredeamcă-i posi
bil
. Dacă St
ăp
ânul
Rou te-
arfi obser vat…
— St
ăpân ul Ro u? ant î
r
ebatSadi
e.Ăsta-
itipul î
n flăcări
?
Amos s-a ir
dicat
.
— Trebuie să aflu mai mul te. Nu pu t
em at ept
a pur i si mplu să vă
găsească.
Şi dacă decl
anea zăfurtuna de i z
ua lui
,l a câte d
e p ut
ernic…
— Vreisă p sui că vei merge nîPhoen ix?
De-abi
a m aiput eam vo r
bi.
— Amos, t i
pul în flăc ăirl-aî nvins pet at
a de parcă magial ui ar fif os
to
gl
umă!Acu m e n î
soit de dem oni i dev i
ne m aiputer
ni
c,iartu o să fii ucis!
Amos m i-a zâm bit sec,de pac ră ar cânfităr
it dej
a pei
r
col
ele n-
avi
ea evo
nie
să-
i fie erm
ai ntit
e.Expr esi
a sa îmi am int
eadur er
os de ceaat at
ei.
— Nu- l scoate dinl upt
ă pe u nchi
ul tăuatâtde e rp
ede,Carter
. Mă p r
icep i
eul a m agi
e.Î n plus, trebui
e ăs vădcu ochii meice esn î
tâmpl
ă dacă avem vreo
an
să să-l salvăm pe at tălvostr
u i să-l opri
m pe t S
ăpânul Rou. Voi fi r ap
id i
at
ent. Voi răm ânei aici
. Brio ă ăvva păzi
.
Am cl i
pit.
— Mâa ne va pă zi? Nu se poa t
e să ne l ai aici! Cum r ămâne cu
ant
renam ent
ul?
— Cân d mă n î
torc,ne-a asi
guratAmos. Nu vă ace
f i grij
i, con
acu
le p r
otej
at.
Doar să nu pl ecai. Nu vă l ăsai păcă
lii sădeschi
dei u acu i
va. Şi
, orices-ar
î
ntâmpla,nu nitr
ai î n bibl
iotecă
. V-
oi nt
erzi
c cat
egor
ic.Mă î ntor
c până la apus.

t Î
eranai
sent
i eid
aesă
artap
i
. uca să prot
es
tăm, Amoss- aîndrept
atcal
m spre mar gi
nea
— Nu! aipatSad i
e.
Am al er
gatspr e bal
ustr
adă i ne-am ui t
atîn j
os. Ded
eusbt er
a un gol de
t
reizec
i de m et
ri până al Eas
t Ri
ver. Nu era n
i
ci urmă de Amos. Pur i si
mplu
dispăruse.
Fil
ip alMaced onieise bălăceaîn pisci
nă.Br
ioă a sări
t pe bal
ustr
adă ia
*4
i
nsist
ats-o mân gâi
em .
Eram singur
iî ntr-
un conacst
rani
u, cu un babuin, un cr
ocodi
l i o pi
sică
ci
udată.Şi se arpe cănt r
îga u
ea l
me era nî peri
col.
M-am uitatla Sadie.
— Şiac um,ce f acem?
Şi-
aîncrucita braele.
— Păie ev ident,nu crezi
? E
xpl
orăm bi
bli
otec
a.

*5
 7.Scapun omul
eţî
n cap

SADI
E

Sincer
, cât
eo
dată Carter et ât
ade căp os, î
ncât nu-mi vi
ne să credcăsunt em
rude.
Când cineva spune „Îii nter
zic“,ăst
a-i un sem n bun că e ceva ce meri
tă să
faci
. M-am îndrept
atde n îdată spre bi
bli
otecă.
— St ai
! a st
rigă Cart
er
. Nu poi să…
— Dr ag
ăf rat
e,i -
am spus, suflet ul t
ău i -a părăsi
tiară icor
pul în ti
mp ce
vorbea moA s au
s ch i
ar- ai
l auzt i
? Zei
i egipt
eni suSt
năp
reali.tânul Rourău.
e
Ziua de nat er
e a St ăp
ânului Rou e f oart
e curând, cee
a ce-
if oar
ter ău
. Casa
Vieii – niet m agi
cien
i bătr
âni ca pr
ici
o icare e n u
r
ăsc ami
fl
ia pentr
u căt ataa
f
dos
ot–
i mai
cureb
unelt i
ăde
at il a
lu
psă, car
ne, ap
r
zeuo
tp
io,
căl aip
os p
eut
eae nv
cal îăai
să stceva
d
r
ugă.Ald
uică i
mea am
r
uăm
n as
u i–car
nch oin
tocm ais-
a aru ncat de pe ocl ăd
ir
e.Şi nu- l pr
eapot î nvinui.
Am inspir
at.[ Da,Cart er
, maitr
eb uie sărespi
ridin cândî n când.
]
— Mi -
a scăp atce va? ,Oda,maiam un f rat
e care,ch i
puril
e,e ofar
t
e p uter
ni
c
graie unei en gel
aogii ts
răvech
i
, bla, bla etc.
, darcăru i
a î i epr ea fr
icăsă
vizit
eze o bibli
otecă. Deci
, vi
i sau nu?
Cart
er -as holbatl a mine de parcăt ocmail-a fipocnit
, ceeace,înt
r-un fel
,
chiarfăcusem.

—
A Eu
ovăt
i
.do
ar…
— Cr eddoarcă rt
ebuie ăs avemgr
ij
ă.
Mi-
am datseam a căbi et
ul băi
ate des t
ul de speri
at, ce
eace a erde înel
es
,
dar amer sur
pri
nsă.În fond, Car
ter aer f
mar
at
iel
er
mae,maiî n vârs
tă,mai
so
fisti
cat
, celcar
e căl
ător
iseînj ur
ul l
umii cut at
a. Fr
aii mai mar
i sunt ceica
re
ar reb
tui să se abi
nă de la a fi duri. Noi, sur
ioar
ee,
l ar reb
tui să put
em da cât
*6
vrem de ar
te,nu- i aa? ar D mi-am datseam a căoat
pe – o d
arpoate – usfes
em
cam dură uc el.
— Ui t
e ce am e, spus.Trebuie să-
l aj
ut
ăm pe at
ta,da? r o
Pbabi
l că iex
s
tă n
ite
chest
i
i putern
iceî n bibl
iot
ecă, alt
felAmos n -
ar
ine-
oînchi
să. Vreisă-l aj
ut
ăm
pe at
ta?
Cart
er s-
af oit nel
iniit.
— Da… si gur.
Ei bi
ne,pr oblema fiind r ezo
lvată,ne-
am îndrep
tatspre bibli
otecă.Dar ed
îndată ce Khufu a văzut ce avem de gând, a âni t de pe canap
ea cu t
otcu
mi ngeal ui de basch
et ia sări tî n f
ata ui
lor bi
bli
oteci
i
. Cum era să tim că
bab ui
nii sunt at
ât edrapi
zi? Al ăt
ratalnoi, it reb
uie săsp un căbabui
nii au
nie t colii
menş. Şinu sunt del
i ocmaisi mpati
ci după ce mănâncă păsăi
r
exoticeroz.
Cart
er ancerc
îat să iscu
dt e cu el
.
— Khuf u,n-o ăs u
fr
ăm nimi c.Vrem doar
…
— Agh!
Khufu bătea im
ngeau cfuri
e.
— Car ter
,am spus,nu et i de ajut
or.Fi
i aten
t,Khufu.Ui t
e ce … amt a-
da!
Am r i
dicato cutie gabl
en ă cu cereal
e pe a
cer oluasem de p e b
ufet
.
— Chee ri
o!Set ermină nî o! Mmm!
— Aghhh! amormăi t Khufu,maideg rabă n
it
eres
atdecâtf ur
ios.
— O vr ei?
Îl păcă
li
sem.
— I a-
o cut i
ne p e canapeaf ă-t
ei căun ne-aivăz
ut, bi
ne?
Am ar uncatcuti
a de cer eal
e sp re can
apea,iarbab
uinul s-
ar epezi
t după ea.
A pri
ns cuti
a din zbor
i s-a entuziasmatatâtde tare,
încât s-
a căărat di
rectpe
p
Cer
ete
heer
ios-a
iis
aăzat
e
lp
e meâm
ăn ar
n
cegi
nea
p
e ri
n
deu
ân .em
lui
, unde aî ncep
ut să al
eag
ă cât
e u
n
Cart
erm- a pri
vit cuad mir
aie amestecat
ă cu i
nvi
die.
— Cum aif ăcut…
— Uni i dint
re noi gândes
c nî per
spect
ivă.Haisă d es
chi
dem uile.
N-af ost uor. Eraudi nl emn masiv,prinse culanuri de oelgi
gan
ti
cecui
l
acăt
e.Moar t
eapasiunii.
**
vreodatăl af elde cu r
ajos? uCt oate caest
ea,trebuia săncerc
î ă-ls
salvezpe tat
a.
Altf
el,a fisi
mi t că crsa
i
ficiul mameia f ost î
n zad a.
rŞi poat
e că, dacă r
eu eam
să-l sal
văm, tata ar fiput ut să facă în aa felî ncâtchiar -
os aducă pe mam a
înapoi.
„Eposi bi
l?“- am
l întreb
at pe H orus,dar aces
ta at ăcu
t.
— Bi ne,am dec i
s.Dec i
,cum î l opr
im pe Set?
Bas t a căzut pe gânduri o cl
ipă,ap oi a zâmbit
. Aveam sen
zaia că- onsă-
mi
convină nimic din ce-
avea ed p
sus.
— Arput
ea fi o cale, fărăat reb
ui săl e cedai cut ot
ul contro
l
ul zei
l
or. Exi
stă
o car
teal ui Thoth – una di nt
rer arel
e cări de vr ăj
i scri
se ich
ar edcătre zeul
î
nelepcu
inii
. Ceal a care mă r ef
er esdcir
e o modal i
tat
e de a- lînvi
nge pe Set.
Aceas
ta se ăafl n
î posesia unui anumit magici
an. Tot ce reb
tuie săace
fi e săă v
st
recu
rai în fort
ăreaa l ui, s-
o furai isăpl ecaiî nainte de apus,până mai
putem cr
ea ncă
î nupor talspr e St
atel
e Unite.
— Perfec
t,a p sus Sadie.
— Staipui n,am spus.Ce m ag
ici
an? Şi unde-
if ort
ăreaa?
Bas
t m-a privi
t de pac r
ă n u prea -marfi dus cap ul.
— Păi
, cr
edc-
am di
scut
at dej
a desp
re l
e
. Desj
ar
dins.Casa
lui e ch
i
ar ci
ai
,la
Paris.

După ce-am văzut casal ui Desj

ardi
ns, l
-am ur ât i maimul t. Era un conac
i
men s de ceal
al
tă pat r
e a r G
ădi
nil
or Tuiler
i
es, pe Rue d es yPrami
des.
— St r
ada Pir
am i
delor? a pu
ss Sadie.Nu-i cam băt ăt
or la ochi
?
— Poat e că- an găsi
t o cas
ă pe Strada Mag i
cien
il
or Stupizii Răi , am suger
at
.
Casa era spect
aculoasă.Gardul din fier orfjat avea epi aur
ii. Chiarî n i
mij
locu
li erni
i, gr
ădina din faă era plină de flor i
. Ziduri de mar mură albă i
f
er
etes
ajet
re–cu
t
ot obl
ul o
c
uan
lenân
mi neg
drecuseori
di
grcau
ăd
i î
nănpef
aaacop
noast
ir
erăVp
. ân
ăzuă
seml
ap o
al î
n
atăl
e i
me
e demai
rgal
e ci
nci
micidecât ea.
Am arătatspr e ua di nf aă,car
e era vopsit
ă nîr ou ap ri
ns.
— Nu- i aa căou rl e ocul oar
e de ău
r au gur î
n Egi pt? Culoareaui
lSet
?
Bastsi
-af recat bărbi
a.
— Acu m că ci zi
,da.E cu l
oarea ao
hsului i a dis
trugeri
i.
1+6
pi
ram i
de.E o a rmpă psre ecu
rri
.
Lil
ieci
i er
aupestet ot – ne mu auc de br ae,ni se ăg
baupr i
ntre pici
oare.
Pe
măsură ce numărul lor rcetea,deveneat otmaigr eusă vezi cevasausă te
depl
asezi
.
Cartera dus m ânal a sabi
e,ap oi se par
e că-
ar eam
iint
it că -on maiare.O
pi
erduse al Luxo
r. A bles
temati a î nceput să scot
oceas
că rip
n geantă.
— Nu vă o pr
ii! ne-
a avert
iza
t Bast
.
Carter
i
-a scosag b
heta.Nervos al culme,a aruncat
-
o spr
e un lili
ac. M-am
gândi t că-
i un gest inut
il, dar abghet
a a căpătat o str
ăluci
re al
bă il -alovi
t pe
lil
iac în ca p, di
n zbor. Baghetaar i
coatr i
nptr
e ceil
ali, pocn
ind ali ase sau
ap t
e m icimont riînaint
e săev ir
nă nî mânal ui Cart
er.
— Nu- ir ău
,am spus.Ţi ne- ototaa!
Am aj uns a l baz
a piramidei. Pi
aa era goală,di n fer
ici
re.Ulti
mul lucr
u pe
care mi -
l dor eamera să fie p os
tată pe YouTu
be p eni
bila mea c u
ider
e de căt
r
e
nit e vulpi zburăt
oar
ef uri
oase.
— Un mi nut pânăl a ap us, a aver
ti
zat Bast. E ulti
ma noas t
ră ansă de-
a
invoca ep i cneva
.
Şi
-a scos cu i
tel
e ia î ncep ut săt aie lil
iecii ndzbor ,încercân
d să-i
nă
depart
e de m i
ne.Bag het
al ui Cart er a ersăl
bat
ică,lovi
nd vul pi
le z
burătoaren î
toat
e dir
ecii
le.M- am înt
ors p sre p i
rami
dă i am î ncercatsă mă gân desc a
l un
port
al, aa cum f ăc
usem la Lu xor
, dar mi î era ap r
oape i mpos
ibi
l să mă
concentrez.
„Unde vreisă ermgi?“ a întrebatvoceauil Isi
s.
„Doamne,nu-mipas ă!Amer ica!
“
Mi-am datseam a că plâng . Ast a nu-mi plăcea deloc, dar
ocul i teama
î
ncepuser
ă să mă cop leească.Unde voi am să mer g? Acasă,no r
mal ! La
ap
deaa
t
ram
l
ăcoent
u
ilve
l
a meu
c a di
he mn
a Lon
e i
v d
aţD
ă.r
a–
arnuînsecam
uer
pta mea,
ea.
Treb l
uiab
a ăuni
s c
m
ăi
i mei
g
ân,
d l
al
es
c col
a egi
i mei
at
ta
i
l
a m isi
unea on ast
ră.Treb
uia să-
l găsim pe eS.t
„America“, mi-
am zis.„A cum!
“
Descăt
uar eameaem oionalătrebuie să avfiut efect
. Pir
amida a î
nceput să
tr
emur e. erPeii de s t
icl
ă au pâl pâi
t i v âfrul const
ruciei aî nceput să
st
răl
ucească.
196
 — Treb
uie să-
mi păstr
ezsec ret
el
e,draga mea.Nu pot risca să fiu găsi
tă de
Cas
a Vieii
. Haisă zicem doarcă euam cons tr
uit ac
eas
tă casă cu o minunat
ă
ved
ere sp
re or
a .
— Asta e…, am făcut un sem n spr
e p i
elea eial
bas
t
răî ns
tel
at
ă.Ăăă…et i
î
ntr
-o gazd
ă umană?
— Nu, draga mea.Cer ul î
nsui e rtupul meu.Astae d oar man
o i f
est
area
l
ui.
— Dar cr
edeam că…
— Că î n afara Duatul
ui zeii aunevo ie de o gazd ă fizică? Pen
tru mine,ca
spi
ri
t de ae r
, e maiu r o
. Am f ost unul dint
re pui ni
i zei care -aunf
ostî nch
i,i
căciCasa V i
eii nu m-a putut pri
nde.Su nt obinuit
ăf
ărăă
s
forfi
u…
mă .
Dint
r-odat
ă,Nut i î nt
regul apatr
am ent aupâl pâi
t. M- am simit de parcă
urma săr ec
tr i
p
n podea. Apoi
,can apeaua ar edeveni
t stabi
lă.
— Te og r,nu maif ac
e ast
a,am r ugat
-o.
— Î mi cer scuze,a spus Nut.I deea est
e că fiecar
e zeue d i
fer
i
t. Darot ifr
aii
meisunt liberi acu
m, i îi găsesc unl oc înl umea voastr
ă m oder
nă.Nu vo r mai
fi nici
odatăî nt
em niai
.
— Mag ici
enil
or n- o să el ocnvină asta.
— Nu, a î ncuvii
natNut . Asta-i pr
imul mot i
v pentru car
e sunt ai
ci
.O l uptă
î
ntre zei iCasaVi ei i ar ls
uji doar h aosul
ui. Treb
uie să-
ifacipe magi ci
eni să
pr
iceapă ast
a.
— Nu vor să m ă as cult
e.Ei cr edcă u snt semize
u.
— Chi aret i semizeu,dr aga ea m.
Mi-
a atins ur o părul i am si mi t căI si
s es agit
ăî n mine,str
ăduindu-
se ăs
vor
bească uc vocea m ea.
— Su nt Sadi
e K ane,am spus.Nu euam al essă-i fiu gazd
ă ul
iI si
s.

l —at
ucr Z
îei
ir
mp t
i
euuă de
n p
enf
tam
ui
r l
bi
a
i t
ad
nel
e E
ge
i
ptgen
ul
uie
.ai
ri, Sadi
e.Î n vremuri
le de demul
t, am
— Mag i
cieni
i spun că zeii auprovocatcăd eea
r mp ier
iul
ui.
— E o dezb ater
e u l
ngă fără
i sen
s, a sp
us Nut , i am simitîn glas oot ă
n d
e
f
urie.Toae
ti mperi
il
e cad . ideea
Dar de Egi pt e eternă –t ri
umful ci
vi
liza
iei
,
f
orele Ma’at
ului învingând forel
e hao sul
ui. Lupta e dusă gen eai
re după
gener
aie.Acum e â rndul tău.
2'9
 — Şt i
u, tiu, am spus.Trebuie ă
sl-învi
ngem pe eS.t
— Dar r ezi
c că-i aa de si mplu, Sadi
e? Şi Sete fiul meu. Pe vremuri,a fost
cel maiput ernic o
lcot
enent allui Ra. El pr
otej
a barca eu
lu
zi so
arel
ui der pel
ea
Apop his.Ace
la erar ăul cuad evă
rat
. Apophis er
aî nt
ruchi
pareahaosului
.A
urâtCr eai
a din momen t
ul în car
e p r
imul munte s-aivit di
n mare.Ur a zeii,
mur i
torii it ot ceau co nst
rui
t aceit
a. Şi t
otu,iSet aupt l
at î
mpotri
va lui. Seta
fost unul de-alnos
tru.
— Apoi a r tec
ut de patr
ea ăurl
ui?
Nut a irdicat di
n umer i.
— Set e aa cum e,maibu n saumair ău. Darf ac
e par
te ot
tui di nf ami
li
a
noastră.E di fici
l să p i
erziun mem bru alf
am i
li
ei… nu-i a a?
Mi s-
a p us un nodî n gât .
— Nu- icor etc
.
— Nu- mi vo rbi mie d e ocr ec
ti
tudine,a sp
us N ut
. Ti
mp de ic
nci mii an
i am
20
fost des
păr it
ă d e so ul meu,. Geb
Mi-am am inti
t vagcă pomen i
se C ar
terce
va despre as
ta,darer
a alt
ceva s-
o
ascul
t acum,să- i aud durerea i nd voce.
— Ce - s
a n î
tâm plat
? am întrebat
.
— A f ost pedeapsa pentru că mi -
am născut copi
ii, a spus u c amărăc
iune.
Am nesocot
it dorinelel ui Ra, i atuncieli -a porunci
t pr opri
ului meut ată,
Shu…
21
— Staipui n.Cum aispus, ?
Shoe
— S-h-u,a z is. Zeul vân
tului.
— Ah! Mi -arfi pl ăc
ut ca zeii ăti
a să nu poarte numele u nor obi
ect
e d e uz
casn
ic.Conti
nuă, te rog.
— Ra i -
a por uncittat
ei, adi
că uilShu, să ne depsar
tă pen t
ru venici
e.Eu am
f
ost ex
— Ci
l
eat
ăe
snî
nî
tcer
,
âm
plî
nt
ă i
d
amp
ă ce
c n
î u
cer
c
ib
?i
it
ul meuGebnu poat
e păăsi
r păm
ânt
ul.
Nut a înch
is o
chii i- i
a desf
ăcut mâi
nil
e.Î
nlocu
lîn careăt
ea
st
a apăr
ut o

2' Z
eul păm
ânt
ului
, so
ţ
ul l
ui Nut
, de ca
re -
l
a desp
ărţ
itt
atăll
or Sh
u, ze
ul ae
r
ului
.

21 Î
nli
mba en
gl
eză,
numel
e zeu
l
ui Shu se p
r
onunţ
ă a
l el
f ca ub
ss
shoet(
„
anp
a
t
ivn
t
u
ol
f“)
.
21'
 — Am bi let
e…
Am încer
catsă b agmân a nî buzunar
.Apoi mi-
am ami
nti
t că b
il
etel
e n
oas
t
re
erau la Bast
. Polii
stul s-aî ncru
ntat.
— Va r t
ebui să vii cu mine.
Deodat
ă -sa auzi
t o vo ce de emf ei
e:
— Aicier ai
, Car
ter!
Bas
t se ap r
opiaî n vi t
eză, f
ăcându-i loc p
ri
n mulime.În vi
aa mean- am
fost maiferici
t să ădv un zeu eg i
ptea
n.
Nu t i
u cu m, darr euise ăs sech i
s
mbe.Pur ta n
ite p ant
aloni r
oz,o muli me
de bijuter
ii de au r
i o haină de cami r, aa că arăta ca o f emeie de afacer
i
bogat
ă. Ignorându-l pe pol
iis
t, m-a pri
vit ia s t
râmbat din nas.
— Car ter
,ţ
i-
am spus să nu maipori hai nel
e ast
eaor i
bil
e de oi mar
. Ser
ios,
arăi de p ac
rai
- fi dor mitîn pădure!
A sc os obat ist
ă ia f ăcu
t un adeăvat
r spect
aco
l din a-mi t er
ge faa,înt i
mp
cepol iist
ul se oh l
ba l
a noi.
— Ăăă…doam nă,a eruit elsă psună nî cel
e di
n urmă.El es te…
— Nepot ul meu, a mi nit Bast
.Î mi parer ău, domnule ofier . Sunt
em î n
drum spre Mem phi
s pentr
u un con curs de vânăt
oare u c oimi. Spercă n
u v-
a
făcu
t pr
obleme.O să p i
erdem avionul!
— Ăăă… oi mulnupoa t
e zbura…
Basta chico
tit
.
— Bine-nel
escă p oat
e,domnul e ofi er
.E o pas ăer!
Acesa
t s-aînroti
.
— Cu avionul,vreausă p sun.
— O!Avemt oat
e cat
ele.
Spr
e u i
mireamea , a sc
os u n pli
c il -i
a datpolii
stului î
mpreună cubi
let
el
e
noastre.
— Îneleg, a spus poliistul
. S-
a uit
at peste b
il
ete.
— A i cumpărat
… un bi l
etla lcas
a nî
tâipentru oimul dumneavoats
ră.
— De f apt, e un er et
e ne gur, a spus Bas t
. D ar e o pasăr e foa
r
te
tem
peram en
tal
ă. Are pr
emii il a act
i
v.Dai-i un loc al cl
asa a doua iî ncer
cai
să-
i of
erii covr
igei i nu r ăsp
und de co nseci
nîe.
nt
otNu,nazbu
deau răm l a
cl
asaîntâi
, nu-ia ,aCart er?
22'
 Basts-aî nt
ors p sr
e K hufu i a spus:
— Agh!
Apoi s-
a n ît
ors ari spre m i
ne.
— Bine,dă- idr umul .
Am clipit
.
— Bine,ăăă…i î n aldoi lea ân
rd,une
d
le a os
? f
t
I-
a rt
ad us pri
ntr
- un singur mormăit
.
Khufu a puf ni
t i a ap ucatmingeade b asc
het
, cee
a ce -
aif
ăcu
t pe p
ri
eten
i
i
săibabui
ni săzb i
ucnesacăntr-
îo nebunie de ă l
trăt
uri, zgâri
eturi iurlete.
— S-a scufundatî nr âu i a î not
atî napoi,a t radus B ast
, dar când s-
aî nt
ors,
cas
a era dist
rusă i voi nu maier ai. A a eptt
ato zica mo As ă s se î
ntoar
că,dar
degeb
aa.A a a c-v
enitla Thoth. Î
nf ond, babuinii sunt sub pr ot
eci
a sa.
— De ce? a rutvsă ti
e Car ter
. Fără supăraer,dar hT ot
h e zeu l cu
noater
ii,
nu-
i a ?a
— Bab ui
nii sunt ani
male ofart
e nîelept
e,a spus B ast.
— Agh!
Khufu s-
a pr ins de nas,apoi ne-aî ntor
sez
utul lui teh ni
color
. Le-
a aruncat
mingeapriet
enil
or săi
. Ace ti
a au încep
ut ăs se bată pent
ru ea, ar
ăt
ându-i
coli
i ipocn i
ndu-se est
pe ca pet
e.
— Înelepi? amî nt
reb a.t
— Păinu suntchi arpic
s
ia
ci
l, a ad
e ăugatBast
. Dar unst înel
epi
. Khufu
spune că de îndată ce Car t
er iîr es
pec
t
ă pr omisi
unea, vă va con
duce la
profesor.
M-am holbatla ae.
— Prof… a,vr eisă psui… bu n.
— Ce p r
omisiune?a n îtrebatCar
t
er.
B
—ast
I
-a
aimupr
ost
ăci
mist.că-
i ar
ăi abil
it
ăil
et al
e de u
jcă
tor d
e b
asch
et, se ap
re.
Car
tera ă fcu
t ochi
i mari, al
armat
.
— N- avem timp!
— O, e n îr eg
ulă,ne-a sai
guratBast
.E ti
mpul s-
oînt
ind.
— Încotro, Bast
? amî nt
reba,
tcăci nu er
am pr
ea od
rni
c ăs ne depsăr
im di
n
nou.Şicum t e găsi
m?
236
i-
auap ău
rt noi pet
e n îtimp ce v orbeam, de pacr
ă unele dintre cu
vint
ele mel
e
se adăugaula am ets
ecul ace
la.
— Ter ugăm doarsă t e u ii la ceva pent
ru noi, am spus n îînchei
ere.Car
ter
,
dă-i ca
rea
t.
Carter a t sco
ocit pr
in geantă ia sco s cart
eafurat
ă de a l Pari
s.
— Tuaiscr i
s asta,nu? a pu ss.E des pr
e u cm poate fiînvins Set.
Thotha d esf
ăcut pagi
nil
e p ap
irusului
.
— O, D oamne! et Des
t să-mi e ric
tes
c vech i
le scr
ier
i. Uit
ai -vă i v oi al
propoziia s
ata.Acu m n-a ai m scrie-
o a a.
Şi-
a pipăi
t buzunarel
e halatului
.
— Ar e i
cneva n upix oru?
Isi
s - s
a ri
dicat î
mpotri
va voi neimel e,i
nsi
stând să-i băgăm mini l
e nî capl
ui
Thoth. „O mi nge e d oc
f“,s- a u rgatea. „O singură minge a mgi
că enor
mă de
foc,te rog?“
Nu pot să p sun că - am
n f osttent
ată,daram i nut-
o sub cont
r ol
.
— Ui t
e care-
itreaba,Thoth, am spus, Ja-
hooty saucu m vreitu. Sete pe cal
e
să dist
rugă mer
A ica de N or
d,dac ă nulumeant î
reagă.Mi l
ioan
e de oameni vo
r
muri. Ai spus că- i pasăedech ili
bru. Ne ajui saunu?
Pentr
u un momen t, si
ngurele sunete uadi
bil
e auf os
t cele ăcu
ft e de ciocuri
le
i
bil i
or care ast
tau.
— Su nt
ei n îtr
-o mar e î ncur
cătură,a î ncuvi
inat h T
oth. Dai -
mi vo i
e să
î
ntreb, de cecr edei căt at
ăl vostru v-a pus nî si
tuaia asta? De ce a el
iberatzei
i
Era ăs p sun „C a -so aducă n îapoipe mam a“. Darni ci eu nu maicr edeam
asta.
— Mam a ghicea i i
v
tor
ul,am spus. A văzu t cevaău .
rCr edcă eai cu tata au
î
ncercat să-
l oprească. Au crezut căsi ngura ca
le rea să-
i eliberez
e p
e e z…i

mu—ri
toC
rh
,i
i ar
ai d
nacă
siatf
st oT
lo
hs
i
or
tea
h, pu
iter
î
mpii
otr
izei
l
orl
va e
egii
i ncr
C ed
i
aseibV
i
li
eid
e
i
,l per
egei
cupl
oasă
e pen
care t
r
euul-
am
convins pe sIkandars-o dea, apropo.
Mi -am am i
ntit ce-
mi spuses
e b ărt
ânul Li
ctor-
Şefî n Sal
a Epocilor.
— Zei i auo mar e p ut
ere,darnumaioam enii aucrea
tivi
tate.Cr edcă mama
l-
a con vi
ns p eI skan
dar ăcl egeae g r
ei t
ă.Chi ar acă
d unput eaad mit
e as
taî n
mod publ ic, eal -afăcut să se ă rzg
ândeas
că.Ceea ce a se î
ntâm
vpl
ae a tâtde
244
 — Ce… Ce- a os
ft as
ta?am î ntr
ebat
.Au muri
t?
Car
ters-a apr
opiatcu pr uden ă
ia pus mâna p
e g âu
tl l
ui Wayn
e.
— Nici nu pare ăs fie p i
ele.Maidegrab
ă,piat
ră.
— Nu,auf ost oameni! Nu i-am t
ran
sf
ormatîn piet
re!
Cart
era p i
păitfrunt
ea ui lJerr
od aco
l
o unde-
ll ovi
semcubag het
a.
— S-a psar
t.
— Poft
im?
Car
ter
-a luat
i ab si
a.Î nai
nte de a apucasă i p, a lovitfaa l
ui J
err
od cu
mâneurl
,iarcap ul magi
cianul
ui a crăpatca nughi veci
de flori
.
— Sunt dinl ut
,a p sus Carter
.Sunt
shabti.
A lovi
t mâna uli Wayne
i am au zti
-o cum crapă usb î
nvel
iul de fs
oar
ă.
— Darauf ăcut vrăj
i
,am spus. Şiauvo rbit
.Er
reali. au
Sub ochi
i not r
i, de ceishabti
doi s- a ales raf
pul , eil
ăsând î
n urmă doar
bucat
a de sf
oară,două toiege niti
e han
ie ponosit
e.
— Thoth ne-a es
ttat
,a sp us Carter
.Darmi ngil
e de of
c…
S-a n
îcr
untatde p ac
ră ar fiî ncercatsă- iam i
ntea
scă cevai
mport
ant.
— Probabi
l că
i
n de m ag
ia acer- i
a animat
,am pr es
upus eu
.Şiac um zbo
ar
ă
înapoi l
a stăpânul l
or – ca să ar
ate ce-auf ăcut?
Mi e mi se p ăera e t o
eor
ie vail
dă,darCar terer a ex
trem de utl
bur
at. A ar
ăt
at
spre ua d in spate,dezmembrat
ă,a cas eidi n Gracelan
d.
— Toat ă acas e a?
— Chi ar mair ău.
M- am uitat alsalopet
a distr
usăa l ui Elvi
s,de sub hai nel
elui Jer
rod, ila
piet
rel
eî mpr ăiatt
e.Poate căEl vi
s n -avusese bun-gust
, dar miî păr
ear ău că
palat
ul Regeuli era deva
st
at. Dacă locu
lf uses
ei mpor t
ant pent
rut at
a… Dintr
-
odată,mi -
a venito i dee.
—
Car
tCe -
er a
asp
îs
u
ns
cr
uAmos
nt
at. cânda e rpar
atfar
f
uria?
— E vo rba de ocas ă nîtr
eagă,Sadi
e.Asta n
u-io f
arf
uri
e.
— Am î neles,am sp us
Hi-.
nehm!
Un simbol hi
erogl
ific auri
u mi -
a apăr
ut î
n pal
mă.

255
semil
ună,una î n f
aă, cealal
tă în spate,cut ăi u
ri
le mânj
it
e de nite ciudat
e
pet
er oiiuscate.
Navaa ac ostat
. Mingi
le de f oc s-
au însuflei t –au coborât aspae
ra,
l au
dezlegatparâmele,făc
ând, prac
ti
c, munca unui ec hi
pajde mar i
nari
. Cum de
acionau făr
ă mâi ni i fărăai ncendi
at otul nu am i dee,dar un era celmai
neobinui
tl ucru pe ace
rl-văzusem în acea ăsp
tăm ână.
Bast a coborâtde la cabi
na cârmaciul
ui. Ne-aî mbrăiatcând ne-am suitla
bord – chi
ar i pe K hufu,care a ncer
î catîn schimb s-o cau
te de păd
uchi.
— Mă bucu r c-
ai supr avi
euit! ne-
a spus Bats
.Ce s-aîntâm pl
at?
I-
am povest itînl inii mari
, idi n nou părul i s-
ari
dicat pe cap.
— El vis?
Groazni
c! Thot h devi
ne ott maicr ud odată u
c vârsta.Mda,nu pot
să spun că sunt bu curoas
ă că mă afl u din noupe Devas
tu
e
sl
tăs
apt
a,
a. dar
pres
upun că …
— Ai maif ost pe n ava t a?
asam î ntr
ebat
.
Zâm betl ui Bast a păli
t.
— Ave i un mi li
on de î ntr
ebări, ca de obicei
, dar amiî ntâisă mân
căm
.
Căpit
an ul ne at eap
tă.
Nu er am ner
ăbdător să nîtâl
nesc unt opor r i
uai nu er am en t
uzias
matde
cinele l ui Bas
t, cu san dvi
ciuri cal
de cu br ânză i Fr iskies
, daram ur mat-o
înău ntr
ul vasul
ui.
Salonul de mese era bogat eco
dr atnîst il egiptean. Per
eii erauacoperii cu
picturi mur al
e pline de cu loare car
eî nfăi auze i
. Coloane aurit
e spri
ji
neau
tavanul. O masăung lă eraî ncăr
cat
ă cut oatef eluri
le de mân car
e pe care il e
put eai dori – san
dviciuri
, pizza,hamburgeri, mâncare m exican
ă,de o t
ate.Asta
compen sa cu vârf iî ndesatf ap
tul că ratas
em gr ătar
ul lui Thot
h. Pe o mas ă
lateral
ă se a flauo cut i
e pen t
ru ghea ă,un i r de cu pe d e aur i un dozator de
suăt
arca ucca
vr eo
edob
it
n uăzec
a bni
uii,d
ce
eeaopce
iu
-ni
mi.ad
Sca
ucu
nel
eaed e
am
intmah
e uonpi
n er
c au
p
r scul
ea pt
u
mat
tedep
l ent
r
Cuer
am a
a-
Junglă de a l Gracel
and, dar uilKhuf uî i pl
ăceau.A l ătr
atl a scaunul săudoar
pentru a ar ăta cine es
te ef ul, ap
oi i s-a a zat
e nî poală.A l uatun avo cad
o
dintr
-un co d e rfuct
ea i nî
ceput să-
l decoj
ească.
În celălal
t capăt al î
ncăperi
i s-
a deschis ou ăa i ni
tr
at ti
pul cuca p de o
tpor
.
A t r
eb ui
t să se l ece
ap en p
t
ru a n ut ăi
a nî două cadrul uii.
266
 — Domnul e
i doamnă K ane,a p sus căpi
tanul
, i s-a nîcl
inat
.
Vocea as era canumur mur tremuratcar e erzon
a de-a ulngul l
ameidi
nf aă.
Am văz ut odată un clip cu un i ndivi
d car e cânta lovi
nd cu cioc
anul un
fierăs
trău, icama a nsu a vocea
i i
căp
tan
ului.
— Est eo o noar
e să văve m
a l a bord.
— Doam nă K ane,r
eflectă Sadi
e.Î mipl ace ucm sună.
— Numel e meue L amă-Î
nsângerat
ă,a p sus căpi
tanul.Ce or don
ai?
Sadie ar i
dicato sprânceană spre Bast
.
— Îiput em da ordine?
— În l i
mi te rezo
nabil
e,a spus Bas t
. E at aat e
dfam
il
ia vo
ats
ră. Tat
ăl
vostru…
Şi
-a dr
es l a
gsu
l.
— Ei bine,eli mam a voast
ră a
uf ol
osi
t vasu
l ăst
a.
Demonul-
top ora csosun mur mur dezaprobat
or
.
— Nu l e-aispus,zei ă?
— Mă pr egăt
eam să elspun,a m ormăit Bas
t
.
— Ce ă s n e p
sui? am înt
rebat
.
— Sunt doarnit e d
eal
ti
i.
A conti
nuatgrăb i
tă:
— Vasul poate fii nvo
cato dată pe ani numaiî n caz e d ext
remă urgen ă.
Trebui
e să-i spunei căpi
tanul
ui car
e vă sunt or
dinel
e acu
m. Tr eb
ui
e să ai bă
inst
ruciuni cl
are dacăvr em ca totul să se desf
ăoare ăăă…î n
de condii
i
siguranţă.
M-am întrebat ce-
o fr
ăm ân
tă pe Bast
, dar ipt
ul cu cap de topor a tept
a
ordinel
e,iar etpel
e de sânge uscatde pe lamel
e sal
eî mi suger
aucănu- i bi
ne
să-lfac să ae t
pte.
—
Mori
lTr
orebu
. i să f ac
em o vi zi
t
ăî n SalaJudec
ăii
,i-am spus. Du-
ne p
e T
ăâm
r ul
Lam ă-
însângerat
ă amur muratgândi
tor
:
— Voi f ace pregăti
ri
le,domnule Kane,dare nevo
ie d
e i t
mp.
— Nu p rea avem timp.
M-am î nt
ors spr e Sad
ie.
— Su ntem în… î n ce daă,
tî n sear
a de d
ouăzec
i i apte?
26*
 Avea i ch
pul mam eimele – choi al
bat
ri i părde u
cl
oarea car
amel
ul
ui –,dar
r
ad i
aol umină mag i
căamit iut c-
o am înfaă pe zei
aI si
s. Femei
a s-
aî ntor
s
spr
e b ăi
at.
— Am cău t
atat âtde mult, fiul meu
.În sfâri
t,l
-am găs
it. O să-
mi fol
osesc
magia p ent
ru a-lreaducealv i
aă!
— Ta ta?
Băiat
ul a ă f
cut ochi
i mar
i pri
vind la cu
t
ie.
— Chi are înău
ntru?
— Da,Hor us.Şiacum…
Dintr
-odată,co li
ba lor a zb i
ucnitîn flăcări. Zeu l Seta pă tidi ni nfern – un
războini
c p uternic,cupi eleade cu loare roei ioch i negr
i pătrunzăt
ori
. Purta
coroana dubl ă a Egi ptul
ui i ve i n
mt
e d e ar
fao n. În mâini îi ardeamocni t un
toiagde fi e.r
— A i găsi t si
criul
, nu-i a a?sp a
us.Bravo vouă!
I
sisaî nt
ins br aele spr
e cer.A i nvocatul gfer
ul împotri
va zeu l
ui haosul
ui,
dar ve rgea
ua l ui Seta abso rbi
t puterea tacu
al
ui ia t ri
mis-oînapoi. Zeiaaf ost
lovit
ă de r a
curi de en erg
ie elect
r
icăce-au azvârlit
-o cât col
o.
— Mamă!
Băi
atul a sco
s un cu i
t il -a at
acat pe S e.
t
— Te omor!
Seta hohot i
t zgomotos. L-
a evitat ucuur ină pe băiat
il-a ar
uncatla
pământ.
— Ai cu r
aj, nep
oate,a ercu
noscut Set. Darnu veitrăides
tul ca -
ap
sucisă mă
pr
ovoci.În ce-l pri
vete pe tatăltău , va treb
ui să scapde elo dat ă pen
tr
u
totdeauna.
Seta izbi
t cut oi
agul de fiernîcap acul si
cr
iul
ui.
I
—si
sPi
up
a
nati
e- î
notimp
d nce
or
i ă! cr
si
iul a ofst sp
ulberat asem
eneauneibucă i de ghea
ă.
Set a suflat uc t oată puterea i bu căi d e sicr
iu au zburat psr
e cer,
î
mpr ăiti
ndu- seînt oate direci
il
e.
— Bi etul Osiri
s –s- af ăcutf ăr
âm e ie î mprăiat
t deasu
pr
aî nt
regul
ui Egi
pt.
I
ar u t
, so r
ăI sis –f ugi
! La astat e pri
cepi cel mai bi
ne!
Sets- a năp ust
itînaint
e.I si
s - l
a apucat pe fiul eide mân ă,după care s-
au
2*6
far
aonil
or părea slab i d il
uat – pi erdut pen tr
u t ot
deauna. t A
unci am
î
nvinovăit pe ot
atălumea– zei i car
e seol of
seau de o am eni pen
tru a- ir ezol
va
cer
turi
le m es
chi
ne,dinast
ia pt
olemei
că ce u a
sp E
gi
ptul la păm ânt
, proprii mei
fr
ai di n Casăpen t
ru c- au deven
it slabi
,l acomi i cor upi. Am di scut
at uc
Thoth i amcăzu t d e acor
d: zei
i r t
eb ui
e î ndepătr
ai, alungai. Mag i
cieni
i
tr
ebuie săsedescu rcef ără ei
. Noi
ler egul
i au păst rat int
actă Casa Vi
ei iîncă
două m ii de an
i.La acea reme,
va o fst o alegere bună.
— Şiac um? am î
ntrebat
.
Aura uliIskandars-a es tompat
.
— Mam ata a pr evăzut un mar e deze
chil
ibru. Ea a pr evăz
ut zi
ua – ce va
veniîn cur ân
d – cân d Ma’ at
-ul va fi di st
rus, i
ar aohsul va cuprinde într
eaga
Creai
e.Ea a i nsi
st
atcă ei zi i Casaotpr ăzbi doarmp îreună.Caleaceaech ve –
a zei
lor –t r
ebuiar est
ab i
li
tă.Am f ost un bătrânsmi ntit
.Î n adâncul meuam
t
iut căarer ep
dtat
e,dar amr efuzat săcr ed… ipări
niit ăi -i
aul uat sarci
na
de a ac iona.S-ausacr i
ficat î
ncer
cân d să pună lucrur
ilela punct, pentru că ue
am fost preancăp
î ăân atsă m ă schi
mb.Pen tru ast
a,î mi pare is
ncer rău.
Ori
câtam î ncer
cat, mi-a venit greusă r ăm ânsupăr aă
t pe bătrânul curcan.
Foar
ter ar esî ntâm plă ca nuad ul
t se recu noasc
ăî nf aa unui cop i
l c-a greit–
maial es nuad ultî nel
eptîn vârst
ă d e d ouă m ii de ani. Maideg rabă rt
ebuie ăs
preui
et i asemeneamomen te.
— Tei ert
,I skandar, am spus. Si
ncer. Dar Set e pe cale să di str
ugă Amer ica
de N or
d cuaj utorul uneipiramide orii gigantice.
săCe
facn
î
p
otlegăutr
ă cu
asta?
— La n îtreb
ae ra t as
a,draga m ea,nu-i pot r ăspunde.Al egeea
r a… t
Şi
-aî ncl
inat capul spre ac,
l de p ar
căar fi auzit o voce.
— Ti mpul nos t
ru e p e sf
âr i
te.Trebuie să-mi fac r eab
ta d e p ortar
i să deci
d
dac
ă Dar
— vă p
emri
maitam
saun
atu
ât
eaac
c
es
nt
î
rulpe
! L
ebăr
i aucl de Fo
c.
— Şimi e m i
-arplăcea ăs avem maimultt imp, a psus I
skandar. Ai un spi
ri
t
put
erni
c,Sad i
e K an
e.Î ntr
-o bună zi
, veifi unbaexcel
păzi
en
tor
t
.
— Mulumes c,am mur murat.Abia atep
t să-mi petrecvenici
a ac paăse
r.
— Potsă- i spun doarat ât
: es apropi
e moment ul aleger
ii
. N u lăs
a
sen
ti
men t
ele să te or
bească cupr i
vir
e al cee
a ce- i maibine,a a mcu am păi t
2+9
eu.
— Ce al eger
e?Ce- i maibine pent
ru cine?
— Ast a-
iîntrebar
ea, nu-
i a a? Tat
ăl t
ău, famil
iata, zeii
,l umea. Ma’at iIsfet,
ordi
nea i hao sul sunt pe cale să se ci ocneas
că maivi ol
ent ac or i
cân
d î n
ult
imel
e mi i de an i
. Tu if r
atel
et ău vei av eaun r ol eseni
al în echi
li
brarea
acest
or f
ore sau î
n a dist
ruge ot
tul. Mam at a a pr
evăzut i asta.
— Staipui n.Ce v r
eisă…
— La r evedere,Sadie.Poaet că într
-o bună zio să avempr i
lej
ul să mai
disc
utăm. Dardeo camdat
ă,putei trece!Sarc
i
na m ea e să i ev
î
aulez cu
raj
ul – i
î
l ai din pli
n.
A fivr ut să spun că înreali
tat
e nu era adevăr
at
. A fivr ut ca I
skandar ăs
rămânăi să- mi spună exac
t ce a prevăz
ut mam a despre vii
tor
ul meu. Dar
spi
ri
tul săua păl i
t,iarpeste punte s-a aternut i
lit
n ea inem i area.
c Abia
at
unci mi-
am datseam a căi men
n i al
tci
nevaeda l b
ord nu rosti
se vreovorbă.
M-am întors spr
e C ar
ter
.
— Lai t otul î
n seama m ea,nu-
i aa?
Cart
er r p
i
veaî n gol,f ăr
ă măc arsă clipeas
că.Khuf u era încă pri
ns de
pici
oarel
e mele,cut ot
ul împi et
ri
t. Chipul lui Bastîngheasenît i
mp ce sâsâ
ia.
— Ăăă… oamenibuni ?
Am pocn i
t din degeett oii- i
aur eveni
t.
— Ba! aizbucni
t Bast.
Apoi a privi
tî njur is- aî ncruntat
.
— St ai
,mi s-a păurt că văd… ce - sa nî
tâmplat
?
M- am înt
rebat câtde put ernict rebuie să fie un magi ci
anca să opr
ească
ti
mpul , casăî nghee ch i
aro ze iiă.Î nt
r-o zi
,I skandar reb
tui
a să mă î
nvee
scamator
ia ast
a,aa m ort cum era.
—
St Da,
at
uil
e-am
bab s
ui
npuau
s.Cî
r
nedu
cepc-
asă
t os
f
bat
.uD
u
ar
h
rneasă
ui p
l
ec
iascr
.
t ea
â nsă,
c l ăsân
d brael
eî njos.
Discul di
n br onz alsoar eu
li din mi j
locul fluviului s-
a scufundat
, des
ch
izân
d
ast
felca l
easp r
el ac.Vasula â n itî nainte,direct r esp
flăcări isprevalur
ile
roiiî n fierbere.Pr i
n dogoareacar e pâl pâia,am r euit să dist
ing o i
nsul
ăî n
mijl
ocullacului. Pe ea se ir
dica nut em plu negru st
răl
ucit
or care n
u părea el
oc
d
prietenos.
29'
 — Sal
a uJdec
ăii,am pres
upus.
Bas
ta încuvi
inat.
— În momente ac ac
est
a,mă bu cur că n-
am un suflet mur
itor
.

Î
nt imp ce ancor
am pe n i
sul
ă,Lam ă-
Însân
ger
ată aveni
t să-iia a
l ere
vdee.
r
— Sper să ne mai vedem,domnule i doamnă ane
K ,a m ur
murat
.Camerel
e
dumneavo
atsr
ă văat eaptă l
a bor
d
Ruli
e
g ne
i Egipt
e
ne.Cu excepia cazu
l
ui,
desi
gur
,în ca r
e găsii de cu
vii
nă să ă m el
i
ber
ai din serv
ici
u.
Î
n spatel
el ui, Basta clăt
inat f
ermdi n cap.
— Ăăă… o să vă i nempe- aproape
,i -am spus căpi
tanul
ui. Mulumim
pent
rutot.
— Cum dor ii,a psus căpit
anul
.
Dacă t
opoarele s-ar fi put
ut încr
unta,sunt si
gur că elar fi făcu
t-
o.
— Am t ăi
at-o, i
-a spus Carter
, i am cobor âtpe pasaeră
l al
ăt
uri de Bas
t i
Khufu.
Î
nl oc ăs se n î
depătr
eze,nava s-a scu
fundatpur i simpluî nlava car
e fieb
rea
ia dispăr
ut.
M-am încruntatla C ar
ter
.
— Am t ăiat
-o?
— Mis- a păr ut amuzan.t
— Ei tincor
igibi
l.
Am ur cat t
reptel
e em
t plul
ui neg
ru. O păd ure de t
sâl
pi di
n pi atră su
sineau
pl
afonul
. Pe toate supraf
eele er
au sculpt
ate hi
ero
gli
fe iimagi ni, dar nu exi
sta
cul
oare – doar eg nru ii ară i
negru. Cea a de pe lacînvăluiat emplul i,î n
ci
uda torel
or care r
deaa
u pe toi s
tâlpii
, er
ai mposi
bi
l să ezvi preadep ar
te prin
beznă.
—
— CFi
ii
n at
e?en
ami,î
at
n r av
er
t
ebat
-i
za
o.t Bast, adul
mecând aerul
. E ap
roape.
— Câi nel
e,a rost
it Bastcudi spr
e.
S-
a au zt
iun mâr âit io si luetă neagr
ă ur i
a ă a săr
it di
n ceaă.A ataca
t
-o pe
Bast
, care s-
a rost
ogoli
t ia sc os u n i păt fel
i
n, ap
oi a disp
ăru
t,lăsân
du-ne
si
nguri cufiara.Măcar ne aver
tizase căun e cu
raj
oasă.
Animalul er
a suplu i neg ru, precum celall ui Set
, pe car
el
- văzu
sem în
291
Wash ington, D.C., dar u ml
t maieviden
t cani
n, graios
i destul de d r
ăgu, de
fapt. Era u n acal,mi -
am datseam a,cuun gul erau r
iuî nj urul gât
ului.
Apoi s-a r t
ansf
ormat î ntr
-un t
ânăr
, ier a să-
mi steai ni
ma- nl oc.Era i t
pul di
n
visele mel e,chiar el –t i
pul î
n negru pe carel- maivăz usem de două or iî n
viziunil
eba-ului meu .
Î
n car ne oase,
i Anubi s era chi
armaimor t
al, dacă se oatep a a . ceva
[O…
ha,ha.Nu m- am pr ins d e o
jcu
l de cuvi
nte,darmer si,Car t
er. Zeul ce
lor mori e
mor tal
.Da,nu maipotde âs r.Acum potcon t
inua?]
Avea nut enpali
d, păr ul negr
u ci uf
uli
t i och i mari căp
rui precu
m cioco
lat
a
topită. Eraîmbr
ăcatîn bl ugi negri
, bocancimi l
it
ari(cami ne!)
, un tr
icourupt i
oj achet
ă neag
ră de piel
e care-i veneade m inune.Er a nî
alt i supl
u ca nu acal.
Urechile,ca de ac a,l eeau
i pui n î n eviden ă (l
ucru pe car el
- găesam
simpatic), ipurt
a un l an de u ar la gât.
Ca să ne î nelegemn,
u sunt n înebunit
ă după băi ei. Nu sunt ! miÎ
petrecusem cea amimar e a em sest
rului făc
ând haz e dL i
zi Emma,car e er
au
î
nnebu ni
te,i m-am bu curatcă n u eraucu mi ne nî ac
elmoment , pent
ru că m-
arfi t achi
natpână al m oart
e.
Ti
pul în negrus- ar idica
t i- i
a curăat jach
eat
.
— Nu sunt un câi
ne,a m or
măi t
.
— Nu,am f ost de ac or
d.Et i
…
Făr
ăî ndoial
ă,a fispus „d el
ici
os“ sauceva lafelde j
enant
, dar ar
Ct
er -
m
a
salvat.
— Et i Anubis? -l
a n î
trebat
.Am ven it după pana ad
evăr
ului
.
Anubi
s - s
a nîcr
untat
. M- a p ri
vit cuoch iilui mi
nunai
.
— Nu sunt eimor i
.
— Nu,am spus.Deine st răduim din greu.
— E
Apous-
i n
au mă
ui
t oc
aupK
at l hdue
fuceiivi
li
a,aC p
su
art
er
.sferm.
— Cu toat
e acestea,călăt
orii cuun bab uin. As
ta dov
edet e b
un-gust
. N-o să
vă uci
d î
nainte de-a vă of er
i an sa să-mi dai explicai
i. De ce - a
v adus Bast
aici?
— De ap
ft,a p sus Car t
er, Thoth ne-a r
timis.
Car
tera nîcep
ut să-
i spună p oves
tea,dar h K
uful-
aî nt
rerupt ner
ăbdăt
or.
292
 — Agh!Agh!
Babuinezatreb
uie să fi f ost f
oar
te efi
ci
ent
ă,căci
Anubi
s adatdi
n capde
parc
ă r a fi auzt
iîntrea
ga p oves
te.
— Î neleg.
S-
aî ncrunt
at spr
e C arter
.
— Deci ,tu e itHorus.Şi tu ei …t
Şi
-aî ndrep
tatdegeutl spr
e m i
ne.
— Eusun t
… sun t… m- am bâlbâ
it
.
Nu-mi preas t
ăî n fire săunpotr ost
i o vo rbă,recunosc, dar r i
p
vindu-l pe
Anubis m-am simi t de parcă ocm
t aia fi pr i
mit o doză ar me de novocai
nă a l
dent
ist
. Carter - m
a pri
vit cape-o scr
ântit
ă.
— Nu sunt I si
s, am r euitîn sfârit
. Vreausă spun, I si
s epr insă în corpul
meu,dareunu sunt ea. Ea es
te doar… î n vizi
tă.
Anubis
i
-aî ncl
inat cap
ul.
— Şi voi doi av ei de gând să-
lî nf
runtai pe S e?
t
— As ta-
ii deea,a încuvii
natCar t
er. Ne jaui?
Anubis -saîncruntat
. Mi-am am i
nti
t spusele uli Thot
h, cum că Anubi s era
î
ntr-
o dispozi
ie bună doaro dată a l cât
evami
i de ani saucama a va.
ce
Aveam
i
mpr esi
a căun er
a u na dint
re acel
e zi
l
e.
— Nu,a p sus pe unt on cat
egori
c.O să vă ar
ăti de e c.
S-
at ransf
ormat în acal is- a repez
itîn di
reci
a din car
e ven
i
se.Car
tercu i
mine neam
- ui t
atunul la celăl
al
t. Neti
ind ce tal
cevasă acem
f , am al
er
gatdupă
Anubisîni ni
ma n ît
uneri
cului
.

În cent
rul em
t pl
ului es afl
a o încăpee
r mare,cir
cul
ară,car
e părea să
cu
pri
ndă două l
ocuri di
fer
i
teîn acel
a iti
mp. Pe de o par
te,er
a o sal
ă mar
e cu
v
dase
omi nî
nat car
dee ora
bdal
ea
anfocu
ă l
–unicu
Tu n al
mettr
o
icn n
gogr
e luî
n cap
e ăt
car ul op
avea u
ri
ns.
sepCen
t
r
cuu
f l
r
ânî
nh
gcăp
iier
di
i
o er
uă a
tal
er
e d e au r
, fiecare sufici
ent de mar
e caă si t
nă un om darbal an a era str
icat
ă.
Unul dintre al
terele de aur eraîndoi
tî nf ormă de V , de p arcă cevafoart
e g r
eu
ar fi sărit pe l e
. Celăl
altt
aler a er
agăat de osi ngurăf rânghie.
La pi ci
oareel balan ei
, dormind but ean, era încol
ăc i
t cel a mi u ci
dat
monstr
u pe a ce
r- l
am văzutî n vi
aa m ea. Avea cap de rcocodil i coamă d e eu
l.
293
Jumătat
eadi nfaă a co rpului era de eu
l, darumăt
j at
eapost er
ioară er
a netedă,
maronie i mas i
vă– un hi pop
otam, m-am dec i
s. Par
teai nt
eresant
ă era că
ani
malul era mi
c – adică nu er a maimare d eâ
ctun pudelobinui t,aa n î
câtmă
gândes
c că era un hi
popudel .
Deci as
ta era sal
a,cel pui n o part
e a ei. Dar nîace l
a i ti
mp, parcă st
ătea
m
î
ntr-
un cimiti
rf ant
omatic – cao pr oiec
ie tri
dimensi
onală suprapusă pest
e
î
ncăpere.În unel
e olcu
ri,par doseal
a de marmură ăs
la olc unor zone cu noroi i
piet
re de pavaj acoperi
te cu muchi . Şi
ruri de mor mint
e ca nit e cas
e î n
miniatură porneaudi n centrul încăperi
i di spuse canit e spie.Mul te dint
re
mormi nte eraudes chise.Unele erauzi dite,altel
eîmpr ej
muite cu garduri de
fier. La mar gini
leî ncăper
i
i, st
âlpi
i negri îi sc himbauforma,t ran
sfor
mân du-se
uneoriî n nit e ch
iparoi bătrân
i. Sim eamcă ăp c esa
l grania di
ntre două ulmi
dif
eri
tei nu-mi dădeamseam a care era cea eal
ă.
r
Khuf u a al er
gat i r
d
ectla balana st ricată ia ur cat în vârf
, unde s- af ăcu
t
comod.Ni ci nu l-
a băg atîn seam ă pe h ipopudel
.
Şacalul s-a îndrept
at r sp
e treptel
e tr onului i s-a transf
ormat i n
d nou î n
Anubis.
— Bi ne ai ven i
t, a spus, în ul t
ima încăpee
r pe car
e o ve i maived ea
vreodată.
Cart
er a pri
vitînj ur p li
n de venearie.
— Sal a uJdec
ăii.
S-
a ui t
at la hi
popudel is- aî ncr
untat
.
— As ta e…
30
— Ammi tDevor atoa
rea, a sp
us A nubis.Pri
vii
-o ivă n î
fiorai
.
Se paer cămmi At i -a auzi
t numele nî somn. A scosnu ch
eăl
lăi
t i s-
a nît
ors
pe spate.Pi ci
oareel de l eu i hi popotam au t r
esăi
rt
. M-am înt
reba
t d aă
c
mo
—nt
ri
Î
ni
t dd
oti
nea
ui
ad
na vi
msează
i
- că u
am i ng
magifăres
at
- c mai
o… ep
iuri
. e,a ec
mar runos
cut Car
t
er.
Anubis -i
a aruncatl
ui Cart
ero pri
vir
e supăr
aă.
t
3' Demon f
emi
nin, î
n part
e eu
l, î
n part
e hi
popot
am şiî
n part
e cr
oco
di
l. Er
a ozei
tat
e u
fner
ară,
cunosc
ută i
şsub numele de Mân
cătoar
ea-
de-
Inimi sauDevorat
oar
ea oMţ
r
il
or.Ammit devor
a
ini
mil
e d eced
aţi
lor pe caree cân
ltăreanub
Ais i
şcareau er
co
nsi
der
at
e mp
i ur
e.Ast
fel
,
deced
atul
ui î
i era ref
uzat
ă nemur
irea şi
di
spărea t cu
ot
ul.
294
 — Da,a spus. Celpui n asta spun l egen
del
e.Nu l -am înt
âlnit ni
ciodat
ă.
Mam a m ea
,Nep hthys,m-a datl uiOsi ris pe âcn
d eram copi
l.
— Te-a… da t
?
— Mi -a spus ăc nu dorea ă-sl cunosc pe at
ta.Darnu sunt si gur că t i
a ce ă
s
facă de apt
f cu mi ne. Nu er am ca văr ul meu, Hor
us. Nu eram un r ăz bo
ini
c.
Eram un… copil
di
fer
i
t.
Păreaatâtde am ărât
, că n-am t i
ut ce să spun. Adică,eudor i
sem să au d
adevăr
ul, darde obi ceibăieii nu pr ea i -
l spun. Şt
iam, de as emenea, ce
î
nseamnă să ifiun co pil diferi
t – săimsii că ăp
ri
niite-
auab an
donat.
— Po aet ăc mam a at aî ncer
catsă e
t p rot
ejeze
, am spus. Avândî n vedere ăc
tat
ăltăue St ăpânul Rău l
ui i a a ai mdep atr
e.
— Poat e,a spus el cu jumăt at
e de gură.Osiri
s m-
al uatsub ar ipa lui. M-a
făcu
t Stăpânul Înmormân tăr
ilor, Păs
t
răt
or
ul Căi l
or Mori
i. E o sl uj
bă bună,
dar… m- aiîntr
eb atcâi an i am . Adevăr
ul e căunt i
u. Pe T ăâm
r ul Mori i anii
nu trec. Mă si
mt î ncă destul de ân
tă,rdarumeal aî mbăt r
ânitînj urul meu . Şi
Osir
ise p lec
atde- at
âta it
mp… El e am fi l
ia mea.
Pri
vind la Anubi s, î
n l umi na sl
abădi n cimit
ir
, am văzu t u
n ad ol
escen
t
singurat
ic.Am î ncercat să-
mi r eam
intesc că aer un zeu
, că r e
a m i
i de ani
, că
probabil ecap abi
l ă s contr
olezefco
uremultmaiput er
ni
cedec ât ârht
ia
igieni
că a mgi
că, dar tot îmi era milă de el.
— Aj ută-
ne să-l salvămpe t at
a,am spus. Î l vo m tri
mit
e pe Set înap
oi î
n
Duat ,iar Osir
is avfi l i
ber. Vom fi cut oiif er
icii.
Anubis aă cl
ti
nat i ară idin cap.
— Ţi-am spus doa r…
— Bal ana ta e str i
cată,am observat. Di
n pr i
cină că si
Ori
s nu-i ai
ci
, băn
uiesc.
Ce sent âm
îplă cu toate sufletel
e evnit
e a lujdecată?
Am
— Se ti
ump
tac-
am
l
ificăat
i
h
ans
o
sul
.oSu
co
a d
ră
flet
elesen
si
dbn
i
evil
ă. An
conf
uubi
sU-
ze. s
a
n f
el
eoit
us
n tân
p j
en
ot it
aj
unp
ge
e b
a
în
n c
viă.
aa
de ap oi
. Unel er euesc,dart reb
uie să găsească al
te căi. Eu încer
c să le ajut
,
dar… Sal aJ udecăii maie numi t
ă i Sal a Ma’ at
ul
ui. E meni tă să fie ini
ma
ordini
i, piatra de temel
ie.Î
nl ipsal ui Osir
is,se i ru
nează, seprăbu ee. t
— Şi -atunci ce maiat epi? Dă-ne pan a.Saui -et eamă că t e vaped epsi
tăt
icul
?
3''
 I-am put ut ci
t
ii ri
tareaî n ochi. Pen
tru o clipă,am cr ezu
t căî mi pl
anifică
propria nî
mor mânt
are,darn- a ăcu
f t decâtsă oft
eze asp ex
er
at.
— Exi st
ă o cer emon ie care se numet e deschiderea guri
i. Ea permi
te
sufletului cel
ui mort ă s plece.Pentru ti
ne,Sad ie Kan e,a i nven
ta o nouă
ceremonie:ceaedn îch
idere agur ii
.
— Ha,ha.Aide gând să-midaipanaau snu?
Şi-a deschi
s pama.
l S- a produs oexp l
ozie u
lmi noasă i deasupr
a palmeii-
a
apărut o pană str
ăluci
toare –o pană al bă ca aceleafolosi
t
e al scr
is.
— Pent
r u numel e uli Osi
ris! Dar am cât
eva condii
i.În pri
mul rând, doartu
o poi f
olosi.
— Păi
, ev ident
! Doar uncr ezică- al ăsa
l epC ar
ter
…
— De as emenea,t rebui
e s -o as
culi pe mam a mea,Nepht hys
. Khufu mi-a
sp
us că că outai. Dacă adi de ea , ascul
tai-
o.
— Nimic maisi mplu, am spus, dei cer er
ea l ui m-a făc
ut să mă si mt
oar
ecu
m s tânjen
ită.
De e
c m i-arcere A nubis una ac asta?
— Şi înainte de-a pleca,a con t
inuat n A
ubis, tr
ebuie să-
mi r
ăspunzil atrei
înt
reb
ări,inân dîn mân ă pana adeăvrului
, pen
tru a dovedi că e i ci
n
tst
it
ă.
Mi s-a uscatgura.
— Ăăă…ce el f de nît
rebăr
i?
— Or icent î
reb
ăirvreau. Şiine m i
nte,cea aimmi că imnci
ună et va dis
truge.
— Dă- minenor oi
ct
a iaa de pană.
În momen tul î
n care m i
-a dat
-o, pan aaî ncet
atsă mais tr
ăluce
ască,dar am
simit că er
a m aicaldă mai
igr ea ecdâto pană normală.
— E o pa nă din coada unui
bennu, mi -
a expl
icatAnubis, adică a unui
phoeni
x.Ar e exactgreut
atea nuui sufletomen ecs.Eti pr
egăită?
—r
flăcăi
.Nu,t
Asaamser
ăsup
nu
p
ens,cai
ntt
r
rebu
eb
î aie să fi f
re? ost si
nceră,pent
ru că n-
am pier
itîn
Anubi
s ch i
ara â zm bi
t, ceea ce -
a sumrpr
ins ter
ibi
l.
— Săzi cem că d a.Te oc tmeti ca un negu stor f
eni
cian
, Sad
i
e Kane.A doua
î
ntreb
are,atunci
: Ţi-
ai da viaa pentruf ratel
et ău?
— Da,am spus i mediat
.
(
Şti
u. Şi eueram sur pri
nsă.Darf apt
ul că aveam pana mă si
l
ea să usfii
ncer
ă.
3'1
Evi
dent că ast
a n u mă ăce
fa ă s fi u maidet eap
tă.
)
Anubi
sa d atdi n cap,fără săar ă
p su
rpr
ins.
— Ultima într
ebare: Dacă pr
in asta aisal
va lumea, et
i pr
eg ăi
tă să-
i pi
erzi
tatăl?
— Ast a nu-
io î ntr
eb ae
r corectă!
— Fii si
nceră.
Cum să ăs
rpund l a aa e c
va? Nu poispune simpl
u „da“sau„nu “.
Normalcă t i
am r ăspunsul „corec
t
“.Sepr esupune că o er
oină ref
uzăsă-i
sacr
ificet at
ăl
. Apoi pornet eî ntr
-o mi si
une de sal
vare t a
at
şiăl
aui
lumi
său
i,
nu-i aa?Dar acă d t rebuiaî ntr
-adevăr al să
eg? Lumeaer a un l oc t er
ibil de
mare:mam ai
e it at
aie,Car ter
, unchiul Amos, Bas
t, Khuf
u, Li z i Emma,t oi
oamenii pe car
e-
i cunoscu sem vreodată.Ce-arfi spus atta dacă- al fial espe
el
?
— Dac ă… dac
ă n u se p oat
e altf
el,am spî
uns
,
tr
-dac
eă
ad v n
ăr u se opate latf
el
– o, mă l a?i Eo î nt
rebare ridico
lă.
Pana aî ncep
ut să str
ălucească.
— Bi ne, am cedat. D acă într-
adevăra fi nevoi t
ă, t u
anci p resupun…
pres
upun c-a sal va umea.
l
M-a cu pr
ins o i n
vă nîgrozitoar
e.Ce fi i
că maier am i eu ? Am ap ucatstrân
s
amulet
atyet dela co li
er – singura amintir
e del at at
a. Ştiu căunii vei zice:„De-
abi
a i -
ai văzut tatăl
. De-abial -ai cunoscut
. De ce - să
i peseat
ât de m ult
?“
Daras ta nu î nseamnă că nu er at at
ălmeu , nu-i aa? Sau că gândul de a-l
putea i er
pde p entr
ut otdeau na era m aipui n oribi
l. Şicân d mă gândesc ăc -l
a
puteadez am ăgi
, c-a u pteaal ege
de n bu esă-
ăvoi llassă moar ă,chiar acă
d
pent
rua a sva
l lumea – cât de nîgrozit
oare put
eamfi?
Nici nu-l put
eampr i
vi pe A nubis nî ochi
, dar âncd am f ăcut
-o, exp
resi
al ui
nu—mai
Teer
a
r
edat
c,âtd
Sad
ie
e.d
ură.
— Seri
os. Ţin î
n mân ă nenor
oci
ta de pan ă a adevăr
ului i tu mă cr ezi
. Îi
mulumesc di
n suflet.
— Adevărule d ur, a sp
us Anubi
s. Spir
itel
e vi
nî n Sal
a uJdecăi
it ot t
impul i
nu renună l a mi nci
uni
. N u-i erucnosc erori
le,sent
imentel
e ad evăr
at
e,
gr
eeli
le… as ta pânăcândAmmi t e l devoreaz
ă suflet
ele o dat ă pentru
3'2
 „Te ogr?“ Asta nu era Sadie p
e acert o
i
am eu.
M- am uitatl a Bast
, dar un mi -
af ost de ni
ciun aj
utor
. Er
a preaocupat
ă să
di
strugă m asaedp last
ic uc ghear
el
e.
— Ce - s
a nîtâmplat
? am î nt
rebat
-
o.
Nu i -a ir
dicat pri
virea ed pe masă.
— Pe Tăr âmulMor i
lor… v-am abandonat
n.n
Di ou.
— Anubi st e-a pser
iat,am spus.Nu- i nici
o pr
oblemă.
Bast m-a privit cuoch i
i eimari igal beni i am avut sen
zai
a cănrîău
tăi
sem
l
ucruri
le.
— I -am promis ceva t
atăl
ui tău, Car
ter
.Î n sch
imbul libert
ăii mel
e,mi -
a dat
o sarcni
ă ch i
ar aimimportant
ă decât să lupt cuŞarpele:s-o protej
ezpe Sadi
e –
i dacă aer cazu
l
,să v ă prot
ejez ep amândoi
.
Sadie s-
a em oionat
.
— Bas t, as
ta e… Adică,îi mulumes c
i aa maidep at r
e,darnîni ci
un caz
nu suntem maii mportani decâtlupta cu
… t i
it u cu cine.
— Nu î nelegi
, a spus Bas t
. Voi doi unstei maimul t dec
âtdes cen
deni
i
far
aonil
or. Suntei ceimaiput er
ni
cico pi
i de r eg
i care s- au născu
t de seco
l
e.
Suntei si
ngura n oast
ră săan e-
da mp
î ăcazeii i Casai ei
Vi
, de-a dep r
inde d i
n
nou vechi
let radiiiî nai
nte săfie prea târzi
u. Dac-ai puteaî nvăa ca leazeilor,i
-
ai puteagăsi ipe ali i cusân ge reg
al il e-ai putea-o arăta il or
. A i putea
reî
nsuflei Casa i ei
Vi. Ceea ceau f ăcu
t pări
niit voce
ot tr
iau–făcut,a f ostsă
vă u ureze ci sar
na.
Am t ăcut a mând oi. Adică, ce mai e de zi s după ceva de ge nu l ăst
a?
Simisem î nt
otdeau na că sunt i ubit de părini, dar ăsfie ădi
s spa
mou
răi
pent
ru mi ne? Să creadă că asta-
i necea
sr enptr
u ca Sa die i cu mi ne să salvăm
lumea?Nu- midor eam aa e cva.

pl—
ănui
tN-au
ast
a,vr
u
d ti
aras
uă că
vă las
be
t el
i ersi
ngu
area ri
ze,
i
l a s
or pa
p
ous
eB
t fias
t
p, c
erii
t
cuin
od
l u-
asămi
. Crgâ
edn
ed
iu
-ri
le.
mă, aN-
u au
îneles cât de apatr
e suntei. La început
, v-am pr ot
ejat enptru căf ăcu
sem o
promisiune.Acum, v- a r ot
pej
a chiari dac
ă nu i -a fipromis. Pent
ru mi ne,
suntei ca in t
e p i
soi
.N- o să vă m aidezam ăgecs.
Trebu i
e ăsr ecunosc -
cam simi t un nodî n gât. Nimeni nu mă maif ăc
use
„pisoi“.
3'6
 Sadi
e s-a sm i
orcăi
t. Şi
-aerscev
t a de sub och i
.
— Sp ercă n -aide g ând să n e p
sel
i,nu- i aa?
Mi-a pău
rt bine - s
o văd pe B atszâmbind din nou .
— O să n î
cerc ăs m ă ab i
n. Şiap r
opo, Sadie,sunt mân dră d
e i
t
ne.Fel
ul cum
t
e-aidescurcat si
ngură cu Anubi s… zei
i mori i pot fi difici
li
.
Sadi
e ar idicat di
n umeri. Lucru ci
udat, păreas t
ânjen
ită.
— Ei bine,nu i -
a spunedifih
ciar
.Adi
ci
l că… ar ăt
a a c un adoes
lcent
nor
mal
.
— Ce v reisă p sui? am întreb
a-t
o.Avea cap de
acal
.
— Nu idupă e c -sa rt
ansf
ormatî n om.
— Sadei
…
Î
ncep
eamsă- mi fac r i
g
ji pen
tru ea.
— Când Anubi s -s
at ransf
ormatî n om, aveat
otcap de aca.
lEr
ai mens,
î
nspămân
i t ăt
or ida,er a dets
ul de n epl
ăcu
tla v
edee.
r De ce,
t
u cum l-
aivăzut?
A roti
.
— L-am vă zut
… ca pe unmur i
tor.
— O fif ost vreovr aj
ă,a p sus Bast
.
— Nu, a n isi
statSadie.E imposibil
.
— Eibine,nu maicon tează,am spus.Ave m pana.
Sad
ie re
a agit
ată,de parcă ar fi fo
f
os
t
arcev
t
e m
i
apor
tan
t. Dar ap
oi a î
nch
i
s
pumnul
,iarpan a adevăr
ul
ui a d ispăr
ut.
— N-avemce acfe uc ea acdă n -
aflăm numele e
src
etall
ui Set
.
— Lucrezalas t
a.
Bas
ta m ăsur
atcam er
a u c pri
virea ed pac
ră e
s em
t ea ăc i
c
nevaenpoat
e au
zi
.
— Am un pl an.Dare per i
culos.
M-am aplec
atînf aă.
— Să-
lauzim.

pu—n,Vd
i aarr
t
ebu
neie sănî
ac
fe
dr m oN-
um. opr
ari
re.
tr
ebNu v
ui s
ărea
u
es
n ă
n
ît
âro
c
zi
eb
ecsp
rpân
ea ăun
u
ml
t. ne m
aiap ropi
em
Am î ncer
cat să ac
f nucal cul.
— E di minea a ecei
l de-a d
oua Z il
e a emD on
il
or?
Basta d atdi n cap ap
robat
or.
— Zi ua nî care -s
a n ăc
sut Horus.
— I ar u zi
a de n at ereal ui Set e mâine,ceade- at rei
a Zi a Demoni
lor. As
ta
3'*
îns
eamnă că mai ave m cam dou ăze
ci i pat ru ore până când vadi s
truge
Amer i
ca de Nord.
— I ardacă pune m âna pe noi
, a adăugat Sad
ie,ast
a-i vaspori i maimul t
puterea.
— Ave m t i
mp destul
, a spus Bas
t. Durează cam douăzeci i pat
ru ore să
conduci de la New Or l
eans aP l
hoeni
x i am pl ecatdeja de pes
te ci
nci ore.
Dacă n u maiavempar t
e de usr
prize nep
lăcut
e…
— Pr ecum cele p
e ace
re lvaemî n fiec
ae r zi
?
— Da,a n î
cuvi
inatBas t.Precum el e.
Am of tatdi ntoi r ăr
unchii
.Î ncădouăzeci i patru de or
e i se va t ermina,
într
-un f elsaual tul. Oriîl salvam pe t at
a iî l opr
eam pe Set, oritotul fusese
degeab a – nu doar ce făcu
serăm noi , Sadie i cumi ne,ci i t oat
e sacri
fici
ile
părinilor not ri
. Dintr
-odat
ă,m- am si mi t ar
i casub păm ânt
, caî ntr
-unul
dintre utnelur
il
e din Pr i
ma Nomă,cu un mi li
on de o tne d
e t s
ânci deas
upra
capului.O mi că u al
necare de er
ten i t otul se prăb
u ea.
— Ei bi ne,am spus. Dacă ave i nevo
ie d e mine,sunt af
ar
ă,mă o j
c uc obiect
e
ascu i
te.
Mi-
am luatsab ia m- am
i îndrept
atspr e pat r
ea i n
d spate aau t
orul
otei
.
Nu mai văzusem o cas ă mobil
ă uc pr i
dvor . Semnul de pe ua d in spat
e mă
aver
t
izasă nu- l deschid î
n timp ce veh iculul se afl ă în micare,darl -
am
ignorat.
Nu era celmaibun l oc pentr
u a exer sa mân ui
reasabiei
. Era preami c, i
ar
cel
e două scaune ocupauap roape ot
t spaiul . Vântul r
ece băea
t nîj urul meu i
fiec
aer den
ivelare a oseleimă dezech i
li
bra.Dar a er
si
ngurul l
oc unde p ut
eam
fi si
ngur.Aveam nevoie ăsmi
- l i
mpezesc gân duril
e.
Am exersatch ematul sab
i
eidi n Duat i t ri
misul eiî nap
oi.În scur
tt imp, î
mi
i
eea
mi ie
căr d
–fiec
bla
o e
ri
,d
căr at
loă,
vi
tud
rac
iă i
răm
atân
e
acu
ri,am con
pânăcent
cân
dr
at.
HoAp
uo
r si am
n mai
u s- exe
a mair
ps
uat
tutcât
eva
abine i
mi-a datun sfat.
„Ri
dică sabia maisus“,m- a sfătuit
. „Făun ar c maimar e,Carter. Sabi
a
tr
ebui
e ăs agae ar ma d umanul
ui“.
„Tacidin gură“, am mormăit
. „U nde-aifos
t când am avut nevoi
e d e aj
utor
pe er
tenul de bacshet
?“ Daram î ncercatsă in sabia aa cu m î
mi spuses
ei am
3'+
constatat că re
a dreptate.
Aut ostr
ada er puia pes te î nti
nderi nes fâr i
te acoper
it
e cu veg et
aie
sărăc
ăi coas
ă.Di n când î n cân d dep ăea m cam i
onul vr
eunui f
ermiersauun
SU V de am fil
ie,iar of erul f
ăcea chi
iomar i când mă vădea:un băi
atde cul
oar
e
mân uind o sabie nî spatele uneiau torul
ote.Zâm beam i le ăce
f am cu mâna,iar
în scu rttimp Khufuî il ăsan î ur
mă n î
tr-
un nor de p raf
.
După o or ă de an trenament, căm aa t ranspir
ată mi se l
ipea de pi
ept
i
gâfâi
am .M- am hot
ărâtsă m ă aez i să au
i o pau ză.
— Se pa ropi
e,mi -a psus Hor us.
Vocea uilera m aifermăi nu maiven ea in
d capul meu. Am pr ivi
tî nj ur i l
-
am văzut l ân
gă mi ne,î nvălui
tî nt
r-o aur
ă gălbui
e,s t
ând î n cel
ălal
t ezlong î
n
armural ui de piele.Îi puses e pici
oar
eelîncălat
e cusan dal
e pe balustrad
ă.
Sabi
a, o copiefantomati
căa pr opri
eimele săbi
i, era risp
j
initălângă el
.
— Ce e s ap
ropie?am î ntrebat
.Lupta uc Set
?
— Şi ast a,desi
gur, a sp us H or
us. Darmaiex i
stă opr ovocar
e nîai
nt
e,Car t
er.
Fii preg
ăti
t.
— Su per.De p acră n-a fi avu t par
t
e d e u
sfici
ente pr
ovocări
.
Ochiilui Horus, ice l argi
nti
u, ice l auri
u, au scl
ipi
t.
— Se ta nîcer
catsă m ă om oare d
e m aimul te or
i cânderam mic.Mam ai cu
mine am f ugi
t di n locî n l oc
i ne-
am as cuns d e el pânăcândam cr escut
sufici
ent casă-lî nf
runt. St
ăpânul Ro uva t r
imite acel
eaifore iî mpot
riva ta.
Următoar
ea va i …
ven
— La un r âu, am î ncercatsă ghices
c, am i
nti
ndu-mi de ul
tima căl
ăt
oriea
suflet
ului meu. Ceva r ău ur mează să se î nt
âm pl
e la un r âu.Dar ar ce-i
provocarea?
— Tr eb
uie să g ai
ri
jă…
I
mag
— Ci
nea
e- l
ua?
i Ho
i ast r
i
n
Cusa an
ev încep
îu ts
cearc
ă ă p
să ă–
ească,
lalo
tăiar
o
fră…zeu
l s-
a nîcr
unt
at.
I
mag i
neal ui a fostînlocui
tă de oalt
a,mais t
răl
uci
toare.Era Zi
a Rash
i
d.
— Zia!
M-am r i
dicat, dev
eni
nd br usc co
nt
ient că n su
ttr
anspir
at i greos de p
acră
t
ocm aia fifost t
ârâtprin Tărâm
ul Moril
or.
— Car t
er?
3'9
 I
magineaa pâl pâit. St
rân
geaî n mân ă toi
agul i pest
e î mbrăc
ăm int
eaei
pur
ta o haină gr i
, de p arc
ă s-ar fi aflatîntr
-un loc ăco
rr os. Părul negr
u i scurt
î
ij ucaînj urulf eei.
— Slavă lui Thoth că e-
tam găsi
t!
— Cum aiaj uns aici
?
— N- avem ti
mp! Ascul tă:suntem pe u rmele voas
t
re.Desjar
dins, eu i încă
doi
. Nu tim exact unde vă aflai. Desj
ardi
ns are ce
va pr
oblem e nî a văgăsi cu
aj
ut
orul magiei
, darti
e căsu ntei pe-apr
oape.Şi t ie iîncot
ro vă îndr ep
tai –
spr
e Phoenix.
Gânduri
le m i se nv
îămăeau
l î
n cap
.
— Deci cr
ede eli în sfâr t
icăSeta f
ostel
iber
at
? Vine să
ne j a
ute?
Zia a cl
ăti
natdi n cap .
— Vine să vă r op
ească.
— Să ne oprească?Zi
a,Sete pe cal e să ar
unce î
n aerntrî
egul cont
inen
t
!
Tata…
Vocea - a
m ăsat
l . Nu- mi plăceacă ar
p ât
atde sper
i
at ineaj
ut
orat.
— Tata are pr obl
eme.
Ziaaî nt
ins mâna,care p
âplâi
a,dar aerdoar o imag i
ne.Dege tel
e nu ni s-au
ati
ns.
— Car t
er,îmi pare ău
r. Trebui
e ă
s veziproblem a dinipunctul de veder
e al
lui Desj
ard i
ns.Casa Vi
eiiîncear
căsă ină zei i pri
zonieri de secol
e pentr
u a
preveni să sent âm
îp le va.
aşa A
cu
ce m, că-ai
i dezl
ănui t…
— N- a os
ft idee
aa!
me
— Şt i
u, dar ncer
î cisă t
el upi cuSetf olosi
nd mag ia divi
nă.Zei i nu pot fi
contr
olai. Ai puteafacemai imultrău
. Dacă îi veil ăsa pe cei din Casa Vieii
să es ocupe d e as
ta…
—
ZiaSeteăt
a clinp
r
eadi
at u
p
nt
erni
c
cap,am sp
. îus
l .ot
p Şi
con
tr
ola pe H or
us.Chiarpot.
— Va fit ot maigr eupe m ăsu
ră cee tapropi
i de Set.Nicinu-i poi î
nch
i
pui
.
— Şit u poi ?
Zia a pri
vit n eil
niti
tă spr
e s t
ân ga.I
magineaeia dev enit necl
ară,caun
semnalslabde eltevizi
une.
— N- avempr ea u ml
tt i
mp.Melo să as iă nî curând de a
l oal
t et
ă.
31'
 — Et icu un magi ci
an pe nume Mel ?
— Ascu l
tă-mă cuat enie.Desjar
dins nea-împăritîn două ec hipe.Pl an
ul e
să vă n
îvăluim di
n două p ări i să v ă pri
ndem. Dac
ă
mea aj
ec
u
hn
ig
pe
aa l voi
pri
ma,cr ed că-l potconv i
nge pe Mel să nu vă at ace pânăn- apucăm să
di
scutăm
.A a p oat
e neăm d seam a ucm să-
l abor
dăm pe D esj
ardins, cum să-
l
convi
ngemcă r tebu
ie ăs oco
perăm .
— Nu mi -
ol ua nî nume de ăur,darde e c a aveancrî
edeern îtine?
Şi-
a ugui atbuzel
e,păr ân
d j i
gnită de moart
e.O par t
e di n mi ne se sim ea
vinovat
ă,înt i
mp ce opar t
e e s em
t ea că-
i vo
rba de ocapcană.
— Carter
… Tr ebui
e să-i spun ceva.Ceva cee- t
ar up
tea uaj
t
a,darreb
tui
e să-
i spun faă î
nf aă.
— Spune-miacum.
— Pe ciocu
ll ui Thot
h! Et iimposibi
l de nî
căpăâna.
t
— Da,e undar .
Pr
ivi
ri
le ni s-auîntâl
ni
t.I magineaeipălea, dar unvoiam să pl
ece.
Voiam să
maivor bi
m.
— Dacău t n-aiîncr
edee
rn î mine,eut r
ebuie să am î
ncr
edeernît
ine,a spus
Zia.O să fac nîaa f elî ncâtsă fim î n Las r C
uces
, New Mexi co, di
sear
ă.Dac ă
vreisă ne întâlnim, poat e c-o să-l convingempe Mel .Iar mp îreună,o să-
l
convi
ngempe D esjar
dins.O să fi i ac
olo?
A fivr ut să pr omit, doara c s-o văd, darmi -am î
nchi
puit cum arfi f ost să
încer
c ă
sel o cnving pe Sa die asupe B atscă a eroidee ubnă.
— Nu t iu,Zi a.
— Maigân det e-
te,m- ar ugat
. Şi, Cart
er, să n-
aiîncr
edeer n
î Amos. Dacă-l
vezi…
A făcu
t ochii mar i
.
—aMel
Zi afe tai
ăcu c
ui
!
nA opcu
ges
t t
it
.toi
agul
,iarmag
ii
neaeia di
spăru
t
.

311
 30
. Bast
î
șiţ
ine p
r
omi
siunea

CARTER

Câtevaore mait ârzi

u, m-am trezi
t pe canapeaua au t
orulot
ei
,i ar as
Bt mă
zgâl âia.
— Am aj uns,m-a anunat.
N-aveam nicicea maivag ăi deecât dormisem. Peisaj
ul plat i pli
cti
seal
a
tot
al
ă mă dob oâre
săr de al o vreme, i începusem să am comar ur
i cu mici
magi
cienicaremi
- zbu r
aupr in părîncercân
d să m ă ardă nî cap.La un moment
dat
, mi-a a
părut i Amos n î comar, darn-a ofst pr
ea ar cl
. To
t nu înel
egeamde
ce-
l pomeni
se Zia.
Mi-am al
ungat somnul i am r eal
i
zat că-
mi i n capul î n poal
al ui Khuf
u.
Babu
—i
nul
Fr
aemă
! d
t espădu
chea.
M-am ridi
catam eit.
— Nu-if r
umos !
— Dari -
a ăcu
f t o coafur
ă minunat
ă,a p
sus Sadie.
— Agh-
agh! aîncuvi
inatKhuf u.
Basta deschi
s ua au torul
otei
.
— Haidei,a p sus.Maidep at
re mer
gempe os
j.
Când am ajuns la uă er a ă
s ac
f un at
acde ocrd.

t Er
areamamp
nar
aicai
s-
arpe fi
runudr
ăstr
nuat
m.de m unte at
âtde n î
gust, că de-a fi strănutatprea
În primul moment , m-am t emut că aj
unseserăm dejaî n Phoenix,pentru că
pei
sajul er
a asem ănăotr
. Soaerelot
cm aiap unea. Lanuri munt oaseolcuroase
se d ri
i
cau de fiecare parte,iar de ert
ul care î n
se
t
indeaî nt
re ele păreanesfâr t
i
.
Înt
r-o vale din stânga se afl a un ora i ncolor –ap roapel ipsi
t de copaci sau
i
arbă,doarcu ni si
p, pietri i cl ădi
ri
. Or a luera însă mul t mai i m
c decât
312
Phoen
ixul
, i se î nveicna la sud cu un fluvi u lat
, care căp
ăas
te o nuan ă
roiat
i
că nîl umina ap usului. Fl
uviul făceaun cotînjurul munt
elui pe car
e n
e
aflam înai
nte de ao prni spre nodr.
— Suntem pe l ună, a m urmurat Sadie.
— El Paso, Texas, a corect
at-
o Bast.I aracest
a ei o
R Grande.
A inspi
rat aerul uscatir ece.
— O ci vi
li
za i
e afluvi ului în pli
n deer t
. Cam ca Egi
ptul
! Ăăă…cu exc ep
ia
fap
tul
ui că Mexi cul e l a doi pai . Cr edcă ăs
ta-
i celmaibun l oc pent
ru ao
i
nvoca pe Nep hthys.
— Chi arcrezi că en v
a spune numele escr
etall ui Set
? ant îr
ebatSadi
e.
Bast a căzu
t pe gâ ndur
i.
— Nep ht
hys e mp irevi
zi
bil
ă,darnu- i prima dat
ă cân d se opune osul
ui ei
.
Exi
stă o spean
r ă.
Nu păr ea rea
p r pmiăt
o or.M- am uit
atl a fluvi
ul aflatfoart
e d ep
atr
e.
— De ce- aipar catpe munte? De ce nu maiaproape?
Bast a ri
dicat din umeri
, de parc
ă n u s-
ar fi gândi
tl a asta.
— Pi si
cil
or le p l
ace să r se
ce u cât
maimul t
.În caz că reb
tuie săenn ăp
ust
im
spre ci
nev
a.
— Su per
,am spus.Dec i,dacărebt
uie ă
s n e năpus
tim,sunt
em pregă
tii
.
— Nu- i un capătde ar ă,a spus Bast
. Trebuie doarăscobo r
âm pânăl a
fluviu de-
al ungul cât
orva kil
omet
r
i de n i
sip, cact
u i i er pi cucl
opoei
, să en
fer
im de Poliia de F
rontier
ă,de rt
aficani
i de p es
roane,de m ag
ici
en
i i demoni
–
i să o nv
iocăm pe N ephthys.
Sadi
e a o sc
s un fluierat
.
— Ei bine,ab i
a atept!
— Agh,a nîcuvi
inatKhuf u amăr
ât
.
A
— ad
ulmec
Ceva a
u-
n
itceva
i
mi
r aea
oasmâr
- âi
bt
i
n.
e,ne-
a r
t
adus Bat
s. Urmează ă s
sentâm
îple ce
va
rău.
— Chi
ar i eusimt as
ta,am mormăi
t, i am cobo
râtdupă B
ats
.

„D
a“,a sp
us Hor
us.„Îmi ami
ntes
c o
lcu
l ăs
ta.
“
„E
st
e E
l Paso“
,i-
am spus. „D
acă- ai
npl
ecatsă cau
i mân
car
e m
exi
can
ă,n-
ai
313
cum să fi f
ost ai
ci
.“
„Mi-l amintesci ne“
b, a i nsi
st
at. „Mlai t
na, de r t
e
ul.
“
M- am oprit i am pr ivi
tî n jur. Dint
r-odată,mi l -
am am i
ntit i eu. La vreo
ci
ncizeci de metriî n f aă,fluvi ul se transforma într
-o zonă ml ătinoasă – o
r
eeade afl uen i domol i car
e săpau o căl dare nu pr eaad âncă în deer t
. Pe
maluri,iarba er
aî naltă.Tr eb
ui
e să fi ex i
statvr eof or
mă de supr aveghere,fiind
of ronti
erăintern
aional ă ia a a mi departe,dar nu er a vi
zibi
lă.
Maif uses
em aici, sub formăbad
.eMi -
am am i
nti
t de coli
ba de ac olo, di
n
mlat i
nă,unde I sis tâni
ăurl Hor
us se ascundeaude Set . Şiîn aval– acol
o
văzusem cevaa copat ă n î
tunec
aăt a
cer es mica pe u
sb ap ă,atep
t
ându-mă.
Cân d Bas
t maiaveaâi c
va ai
p până al m al
,am prins-
o d e mân
ă.
— Nu t e aprop i
a de apă!
S-
aî ncr
untat
.
— Car ter
, sunt
pi
scă. N-
i am de gân d să fac baie.Dardac ă vr
eisă invo
ci o
zeiă a râuril
or,trebui
e s- ofacila mal.
Păreaat âtde l ogi
c, că m- am si
mit prost, dar numă put eamabine.Ceva
răuur ma ă s esn î
tâmple.
„Ce esn ît
âm plă?“- amlîntr
eb atpe H or
us. „Carei-provocar
ea?“
Dar zeul meuî nsoitor era en ev
rant de ăcu
tt , parcă t aep
ta.
Sadi
e aar uncat o pi at
răî n ap a maroniet ul
bi
ure,car e s-
a scuf
undatcuun
z
gom
pleosc! oos
t.
— Mi se p ae r detsul de isgur,a sp us, i s-
a n îdrept
atalene psr
e mal
.
Khufua u rmat -
o ezi t
ant.Cân d a ajuns l a ap
ă,a ad ulmecat i a mâr
âi
t
.
— Vezi ? am spus.Ni ci măcarl ui Khufu nu-i place.
— Pr obabi
le v orba de m em ori
a ancestr
ală,a sp us B at
s. Râu
ri
le er
aulocur
i
peri
cul
oasen î Egipt. Şerpi, hi
popotami,t ot fel
ul de probleme.
—
— Hi
Nupopo
-i dt
ami
e ?
g
l
umă,a avertizatBast
.Hi popot
am ii pal
mortot
.fi
i
— Ei l -au at
acatpe Hor us? am î nt
rebat
. Pe vr emuri adi
că,atunci cân
d î
l
căut
a Se?t
— N- am maiau zt
ipov ets
ea t as
a,a sp us B at
s. Vari
anta popul
ară e căet Sa
f
olosi
t prima dat
ă scor
pioni
. Apoi, cr
ocodil
i.
— Cr ocodi
li
! am spus, i am simit un fior pei
ra spinăr
ii
.
314
pleosăi
cturiîn spae,
t dar ân pă săădvce se- nt
âmpl ă, cr
oco
di
lul a ta
aca
t.
M- am esch
ivatspre st ânga i am l ovit cusab i
a,car e p
ur i simpluar i
co at
din pieleacrocodi
lului. Monst r
ul s-a r ăsu
cit nîtr
-o parte im- arfi i zbi
t u c
botul
, dar mi-am ridicat inst
incti
v bag het
a icr ocodi
lul s-
alovit cade un zi d,
ri
coân d de parcă a fif ost protej
at de un gigantic cu
st en
egr
eti
c nivi
zibi
l.
Am î ncer
catsă-li nvocpe r ăzboini
cul
-oim, dar mi î era preagreusă mă
concent
rezdin prici
na r epti
leide o ase
ne car
etnîcerca săă m mut e.
Apoiam au zti
-o pe Bas ts t
rigând „NU!“ i mi -am datseama imediat,fără
măcar să pri
vesc,că a erceva î
n ner egul
ă cu Sadie.
Disperarea i furi
aî mi dădeau nervi de oel . Mi-
am scosag b
heta,iar cu
stul
enegr et
ic s-a ext
ins,izbi
ndu-l pe crocodil at
ât de put ern
ic,c-a zburat pr
in aer,
rostogolindu-
se pe mal ul mexican.Î n t i
mp ce er a pe spate,dân d din labe
dez echi
librat
, am făcut un salt
, am r i
dicatsab ia car
eî mi st
răl
ucea î
n mâini i
am î nfipt lam aî n burt
a mon s
trul
ui. Am s t
ataa î n vreme ce crocodi
lul se
zbăea,
t dezi nteg
rându-se rt
ept
atde l a bot pânăî n vârf
ul cozi
i, până când m-
am t r
ezitî n mij
locu
l uneigr ămezi uria eedn isi
p umed .
M- am î nt
ors
i am văzu t că Bastl upta cu un cr ocodi
ll afelde mar e ca al
meu . Crocodilul a l
ovit
-o, iarBast s-
a prăbu t
i
, zgâri
indu-l cucu i
tel
e pe gât.
Crocodil
ul s-a dezintegr
atî nr âupână n-a mair ăm as i mi
nc d eâctun nor e d
ni
sipf umur iu,darr ăulf uses
e deaj ăcu
ft:Sad ie ză
cea g hem uit
ă pe m al.
Până am aj uns ac
olo, Khufu i Bas
t eraudejalân gă ea. Sângel
e ise prel
ingea
de p e scal
p. Faa i e căpăt
ase p oal
oareol n
băv
ici
oasă.
— Ce - s
a n î
tâmpl
at? am într
ebat
.
— A ap ău rt din sen
in, a spus Bat
s cu jal
e.A l ovit-
o cu coad a pe S
adieai
zv
âr l
it
-o cât col
o. N-a avut ni
cio ansă.Este…?
Khufua p us mâna p e rf
untea ui
lSadie
ia c s
os nite u snete icudat
e.
B
—astauf
Kh ăsu
ursfl
pat
uneucur
ăat
ă.supr
va avi
eui
, dar rebu
ti e s-o ducem de ai
ci
. Crocodi
li
i
arput
ea anuna…
Vocea i s-a sti
ns. În mij
locu
l fluvi
ului
, apa fierbea. De aco
l
o s-ar idicato
si
l
uet
ă atât de si
nist
ră, î
ncâ
t am i t
ut căne-a sunat cea
sul
.
— Ar pu tea anuna ap
asta, s
us Bas
t pe unton funest
.
În pri
mul r ând, tipul aveaase met r
iî năl
ime – i as t
a fără un avatar
31+
st
răl
ucitor
. Era cât un munte.Aveapi ept ibr ae de om, î nsă iel
peaî i era ved
re-
deschi
sî nijurul tal i
eii se nf î
ă ur
a un kil
tî mplăt
o at verde,cadi n pi el
e de
rept
il
ă. Aveacap de cr oco
dil
, o gură men
i să l i
p
nă cu dini albi i strâm bi ioch i
î
n car e ulceanumucu s ve
rde d(a,tiu – sună er
tibi
l de t a
răgăotr
). Părul negr
u
î
mpl et
itî i atârna pân ăl a umeri i din cap îiieeaucoa rne d e au
tr u crbate.De
parcăn- ar fif os
t sufici en
t de ciudat
, păr
easă asu de într
-un r i
tm incred i
bil–
tr
anspir
ai a uleioasă r cu
geadi n elînt or
ent
e ise rev ărsaî nr âu.
Şi-
ar i
dicat toiagul – o bucat
ă de em
l n verde cam cât un stâlp de el
teg r
af.
Basta stri
gat:
— La o par t
e! i m- at ras nap
îoi pe cân d omul-cr
ocodi
lf ăceaun cr at
erde
doimet riînl oculunde mă afl asem .
La rândul său, acest
a a stri
gat:
— Hor us!
Ult
imul lucru pe care a v fi
rut să-
lf ac aostfsă sp un: „A ici
!
“ DarHor us mi
-
31
a vorbi
tr apid: „Î
nfruntă-
lf ăi !Si ngurul l
imbajpe ca re-
lînel ege
setSobek
ce
l al forei
. Nu- llăsa să t
e p r
indă, alt
fel t
e vatrage sub apă it e a
vîneca
“.
Mi-am înfr
ântf ri
caam i s
tri
gat:
— Sobek! Măisl ăbănog
ule!Cum nai ba o aimduci?
Sobek - i
a degzol
it di
nii. Poat
e că t i
a
a le să mb
zâea
săc m
aical. Saupoat
e
că nu.
— For ma asta nut e prea u aj
t
ă,zeu le-oi
m, a veni
trăsp
unsul
. O să e t u
rp î
n
două.
Alătur
i de m i
ne,Bast- i
a scos cu it
ele di
n mâneci
.
— Nu- ll
ăsaă se t pri
ndă,m- a av er
ti
zat.
— Mi s- a ocmunicatdeja ast
a,i -
am spus.
Şti
am că, în dreapt
a m ea, Khufu o ur cancet
î pe S ad
i
e pe coast
ă.Trebui
a să-
l
di
str
ag pe t
adăpost. ipul celverde,celpui n până cân
d acet
ia ur
mau să ajungăla
— Sobek,euzal … cr ocod
i
lil
or, băn
ui
esc! L
aăsn
-e î
n pace sau t
e vo m
di
str
uge!
„Bi
ne“,
a spus Horus.„Di
str
ugerea eun b
ă.
“

31 St
ăpânul apel
or
, fiul zei
ţ
eiapel
or
, Nei
t
h. Est
e s
acoat
i cucr
oco
di
lul de N
il
.
319
 Sobeks- a prăpădi
t de âs.
r
— Ţi s- a as cuit ism ul umor ul
ui, Hor us. Tu i cu pi si
cua t a mă vei
distruge?
Şi-
aî ntor
s coh i
i pli
ni de m ucu
s psr
e B ast.
— Ce e t ad
uce n îr egat
ul meu,zei ă-
pisică? r C
edeamcă apa!
n
u-i pl
ace
Când a r ost
it ult
imul cu vânt, -i
ar i
dicat toi
agul ia trimis psr
e eaun tor
ent
de ap ă ver
de.Bast af ost mair apidă.A f ăcut un sal
t ia at er
iza
tîn sp
ael
te l
u
Sobekcuav aaru
t l com pletf or
mat– or ăzboini
că r i
u
a ătrăl
s
ucit
oare,cucap de
pisi
că
.
— Tr ăd ăo
trul
e!a st r
igatBast. De ce-
ait r
ecut de parteahao sul
ui? Datori
at ae
să ifial ătur
i de rege!
— Car e rege?a ur latSobek. Ra?Ra a pl ecat
. Osiri
sdian
n mur
ou,i
t
slăb
ănogul!I ar ăib
atul ăst
a nu poat ereface i
mper iul
. Cândva l-am sprij
ini
t pe
Horus, a a e.Dar e li
psi
t de put er
e sub aceastăf ormă.Nu ar e disci
poli
. Set
ofer
ă put ere.Set er of
ă car ne proaspăt
ă.Cr ed c- o să î ncep cu car nea de
semi
zeu!
S-
aî ntors spr
e mi ne i i -
a agitattoi
agul. Am ev i
tatlovit
ura,dar cu mâna
l
iber
ă m- a apucat de mi
jl
oc.Pur i si mplu nu eram suficient de ap
rid. Bas
t s-
a
î
ncordat, pregăt
it
ă să se r ep eadă as upr
a duman ului, darînainte s-
apuce,
Sobek i -a ar
uncatt oi
agul, m-a ap ucatcu mâi ni
lel ui masi
ve i m- a vâr
âtîn
apă.În clipa următ oar
e m ă n î
ecam î n năm ol
ul rec
ei ver
de.Nu ved eamni mic
i nu put eamr espira.Mă sc ufundam î n adâncuriînt imp ce m âi
nil
e uli So
bek
mă t s
rângeau cu f oră.
„Acum or i ni
ciodată!
“ aspus Hor us.„L aă
smă
- săr ei
paucontrol
ul.
“
„Nu“,i -am răspuns.„Maibi ne m or.“
Gândul acesta mi s- a părut ciudatde i l
niti
tor
. Dacă am eror i
cum ap r
oape
mo r
M-t
, n-
amavea i
c
concen
ti
ru
nns
at en
i s săsi
am mmătem
i t .
că-
miPut
eam
c gel
ur a
forel
fd
a pe
r
inb
ine e.
ven ă
sMimo
-rl
am upt
î
nând
cor
d.
at
braele i amsi mi t ăc str ânsura l
ui So bek slăbet
e.Am i nvo
cat avatar
ul
război
nicu
lui
-iom iam f ost î nvăl
uit de nî
dată de o aură st
răluci
toar
el af elde
mar e ca a lui So bek. Îl ved eamî n ap a întunec
aă,
t sur
prins, cu ochiil ui
urduro ilargdeschi.i
M- am eli
ber
atdi n str
ân soareal ui i l-
am l ovit cucap
ul în gură,spărgându-i
32'
câ
iva dini. Apoi am ieit di
n ap ă i am ater
iza
t pe m al
ul fluvi
ului l
ângă B
ast
,
carea ater
ât de sper
i
ată,căer a gat
a să ămt ai
e.
— Sl avăuilRa!a exc l
am at
.
— Da,sunt vi u.
— Nu,er am gata ă
s asrdupă i t
ne.Urăs
c apa!
Apoi Sobeka â i t
ndi n apă hohot
ind î
nfuri
at. Di
ntr
-o nar
ăî i cur
geasânge
verde.
— Nu mă poiî nvi
nge!
Şi-
a desf
ăcut brael
e,di n care ploua cut ranspi
raie.
— Su nt st
ăpânul ape!iSudoarea eam ăd n at er
e âu
rr i
lor dinîntr
eaga ulme!
Câh. Am dec i
s ăs n u maiî notni ci
odatăî n vreunr âu . M-
am uitatî n spat
e
după Khufu i Sad i
e,darnu se ved eau ni
căier
i. Sper
am ca b abui
nul s-o fi dus
pe Sadi
e al adăpost sau,cel puin, să figăsi t o ascunzătoare b
ună.
Sobeka a tacat
,trăgând i fluvi ul după el. Am f ostizb i
t de un valur ia car
,e
m-a doborâtl a pământ, dar asBt a sărit i a at er
izat pe spatel
elui So beksub
for
mă de av atar
. Greutat
ean- a păr ut să-
l deranj
eze. A încercats-
o ap uce, dar
făr
ăf ol
os. L-a zgâri
at edmaimul t
e ori pe br ae,sp aet igât , dar i el
pealui
verde părea săi nd
se
ece v
alel
f de u i
te pe cât îlr ăneaea .
M-am ch inui
t să mă ridi
c nî pici
oare,ceea ce, când et i sub f
ormă de av
atar
,
e ca icu m aiî ncer
casă ter idi
cicuo sal teal egaăt de piept
.În cel
e di
n ur m
Sobeka r eut is-o apuce epBast is- o arunce. S-
ar ost
ogolit iapoi s-
a opri
t
făr
ă să fie r ăni
tă,darau ra eial bast
ră a î nceput ă s pâl
pâie.Îi pier
deadi n
puteri
.
Ne-am luptatpe ânrd cu zeu l
-cr
ocodil – mp
î ungân d it ăind –,darcucâtî l
răneammaimul t
,cuat âtmaif uri
os i puternic părea ăs dev i
nă.
— Sl uj
it
ori! a st
ri
gat
. Venii l
a mi ne!
Astaon
„N iudesuna
cepr
-ea
anfi s
vem bi
l
unj
e.
i
t Î
or
incă
?“ m-i
nt
ame pcr
o
lco
ânsdil
i
uigi
l gan
Hort
i
uci
s ier
, daram
n mo
u mi-ri
a .ă
rpsuns.
Si
m eamcum se st rădui
et e să- i can
ail
zeze putereapri
n mi ne,încer
când să
con
t
inue ulpta noast
ră magică.
Pumnul l ui So beka at ins-
o pe Bas t, azvâr
li
nd-o din nou. De data as t
a,
av
at
arul i s-
a stins uctotul cân da t a
ins păm ânt
ul.
Am at acat,încercân
d să- i dist
ragat enia l
ui Sobek. Din păcat
e,ch i
ar ma
321
reuit
. Sobeks- aî ntor
si m-aî mprocatcu ap ă.În t i
mp ce er am or bit
, m-a
pl
esnit at
âtde a t
re,c-am zb uratpe mal,r ost
ogoli
ndu-mă pr i
ntr
e rtest
i
i.
Avatar
ul mi-
a d i
spărut. M-am ri
dicatam eit i am datpes te Khufu i Sa di
e.
Sadi
e eraîncăelnat iă i sângera,iar hK
ufu bolboroseai sp
d
eat
r în bab ui
nezăi
o mân gâi
a pe rf
unte.
Sobeka i e tidin ap ă ia r ânj
it căt
re mi ne.În dep ărt
are,în ava,lîn lumi
na
sl
abă a seri
i,la vr eun sf
ert de ki
lomet
ru, am văz ut două li
nii car
e pluteaupe
fluviu ise ap ropi
aucuvi t
eză –întări
r
il
e cer ut
e d e Sobek.
Din apel
e fl uviului
, Bast a str
igat
:
— Carter, grăbete-
te!Du- o pe a Sd
ie d eai
-ci
!
S-
af ăcut palidă de la efort,iar avatarul eide r ăzboi
nică-
pisi
căa apărut di
n
nou. Er
a slab, însă – abi
a vizibil
.
— Nu f ace t a!
asam st
rigat
.O să fi i ucisă!
Am î ncer
cat să invoc ăzb
r oi nicul
-oi
m, dar o ef
rt
ul dep us mi
-aînfipt un cui
t
î
n măr untai
e.Nu maiaveam puter
e,iarspi ri
tul lui Horus ador
mise,compl
et
epuizat.
— Du- te!a st r
igatBast
. Şi spune-it atăl
ui t
ăucă i m
-am inut pr
omisi
unea.
— NU!
A sări
t căt
re Sobek
. Ceidoi s-au î
nlănuit – Bastîl zg
âriaf urioasăpe faă în
ti
mp ce b So
ekur l
a de durere.Ceidoi zeis-aurăst
urnatîn ap ă aui di
spăr
ut.
Am alergatla mal. Fl
uviul f
ăceabu l
e i spumă.Apoi o exp lozie ver
de a
l
uminatRio Grande pe otat
ăl ungimea ui
l i o creat
ură mică,neg r
u cu galben,
a â it
ndi n fluviu ca in
d pucă. A at
eri
zat pe arb
iă la pici
oarele m el
e –o pi si
că
udă,i
ncon t
ient
ă,pe ujmătat
e m oart
ă.
— Bast
?
Am luatpisi
canîbr ae cu prudenă.Avea gzar
da uli Bast
, dar, sub och
ii mei
,
deMial
t
-isman
au ull
dat zei
acriei
mils-
e.aSo
al
bes
ekfur
af
pul
. Nu
ses
e nî
vinmai
s,trer
i
mia
sBn
ast
î
ap.oi
Era
înd oar
Duat,r
di
B
o
ară.
el
c
e două
l
ini
i am eni
nătoare nîcă es apr
opiaude- a ul
ngul fluviului, sufici
ent de ap
roap
e
casă ăd v spinări
le verzial
e mon r t
i
lor ioch i
ilor m i
ci ir ăi
.
Am s tr
âns pisi
ca al pi
ept i m- am întor
s spre Khufu.
— Hai de,trebuie ăs…
Am î ngheat, pent
ru că nîspat el
e uli Khufu i alsur orii mele,pr
ivi
ndu-
mă
322
fix, st
ăteaun al
t croco
dil– u nul co
mpletalb.
„Su
ntem mori“,mi-a rt
ecut pri
n minte.Apoim- am gân
di
t: „St
aiaa… un
croco
dilalb?“
Aces
ta i-
a căsc
atbotul i s-a năp
ust
it chi
ar ep deasu
pr
a mea. M-am înt
ors
i
am văz ut cum îi atacăpe cei lal
i doi rcoco
dili –cei ver
zi, gi
gant
ici
, car
e
fuses
eăr câtpe-
acisă m ă omoare.
— Fil
ip? amspus uimit,înt i
mp ce o cr
co
dil
ii se v
zâr
col
eaui se u l
ptau
.
— Da,s-a au
zit o voce de băr
bat
.
M-am î nt
ors din no u i am vă zut e cva i
mpos i
bil
. Unchu
il Amos era
î
ngenuncheatlângă Sadi
e-i exa
imi
na încruntatr an
a d e al cap
.
M-a pri
vit st
ărui
tor
.
— Fili
p îi va i ne ocupai pe sluji
tori
il ui Sobek
, dar un pen
tru mul
tt imp.
Urmai-mă acum i poat e avemo mi căansă ăs u
spravi
euim!

323
 31
.Tr
ansmi
t o scr
isoar
e de d
rag
ost
e

SADI
E

Mă bu cur c- ai aflat e dl a Cart

er l tu
ima par te – as t
a pentru că eram
i
ncontient
ă cân d s-a nît
âm plat i pent
ru că unpot vor bi despr
e ce f a
ăcu
t Bast
f
ără ăs m i se urpă usfletul.
Dardes pre asta osă vo rbim mait âr
ziu.
M-am t r
ezit cu capul umflat . Cu fiecaer ochi vedeamaltceva. Î
ns t
ânga,am
văzu
t un pos teri
or de b abui
n, în dreapt
a,pe u nchi
ul Amos, pe care-
l cr
edeam
mort
.Fi r
et e,am deci s să m ă conce
ntrez ep p atr
ea rd t
eapă.
— Amos?
Mi-
a p us o câr pă ere
c p e rf
unte.
—
CelOdi
puh
in
ne e-
asta t
e
re,
a co
plpu
ai
lă
z.
ibiAi
. su
l f
eri
t o cont
uzie ser
ioasă
.
Când am î nceput să v ădmaibi ne, mi
-am datseam a ăc u
sntem în aerl i
ber,
sub cer
ul îns
telat. Eram î nti
nsă pe opăt ură,pe n i
sip moale.Khufu stăt
eal ângă
mine,cu par t
eal ui colorată puin preaap roape de faa mea. Amestec
aî ntr-
o
oal
ă deasupra u nui foc m i
ci nu tiu ce găt
ea, darmi rosea asmoală fierbi
nte.
Cart
erera eli î
n ap r
opiere,pe odună d e nisi
p, părân
d dispeat
r ii nând ceva
în poal
ă… să fif ost Brioă?
Amos ăt ar
a acm ca at unci cândî l văzu
sem ult
ima d at
ă,cu veac
uriî n urmă.

Pur
cu t
ar
g ico
j
ă,s
tu
imu
ar lc
oal
b
h
east
ari
lir
ur,
oto hai
unzină
st
r aso
ăl r
tat
ucea
uăînlip
uăl
ă
mi
nr
ăi
e.
. PP
ăă
rrulp
ea l
u
roi l
u
aspngoer
ăt
i a
di
hniî
mp
t l
–et
i
t
nu precum unul car e ufses
e pri
zonier
ul l
ui Set
.
— Cumai …
— Sc ăpat de Set?
Chipul i s-a nî
tunecat.
— Am f ost un nebu n să plec nîcău t
area ui
l, Sad
ie. N-aveam ni
ci cea mai
324
vagă diee câtde puter
nic deevni
se. Spir
itul săue eglatde p i
ramida roie.
— Deci …nu ar
eo agzdă umană ?
Amos a clăt
inatdin cap .
— Nu ar e nevo
ie,atâta t i
mp câtar e pi rami
da.Pe măs ură ce l
ucrări
le se
apropi
e de final, eldev i
ne t ot ai
m put er ni
c. M-am st
recur
atî n bâr
logul său,
sub munt e,i am căzu t dir
ectîn cap cană.Mi -e uri
ne ăs spun că m-a capt
urat
făr
ă ulptă.
A arătatspre cost
umul său ,pent
rua d ovedi că aern
î perf
ect
ă ergul
ă.
— Ni ci
o zgâir
etur
ă.
Pac!Şi
-am împietr
it ca o s
tatui
e.Setm- a a
mplasatl
ân gă
pir
am i
dă ca ep u nt rof
eu i i -a ăsat
l pe d emonii săisă r
âdă i să-i batăjoc d
mine âcndt r
eceau pe acolo.
— L- aivăzut pe at
ta? am î
ntreba.t
Corpul i s-
a pleoit.
— I -
am au zt
i pe demon i vorbi
nd. Sicri
ul e î n pir
amidă.Au de gând să
fol
oses
acă puter
ea l ui O sir
is pent
ru a am pli
fica furt
una.Cân d Set o va
decl
an a,lar ăsăr
it – i va fi o n ex
eplo
maizi
ee
pom niă–
t , Osi
ri
sitat
ăl vost
ru
vorfi r a i de pef aa păm ânt
ului
. Osiris va fi exil
atat âtde adân
c nî Duat , că
poat
e n u vamaiap ăe
ra ic
niodat
ă.
Capul a n îceput să-
mi bubuie.Nu- mi ven
ea ăs credcă aveam atâtde p uin
ti
mp, iardac ă A mos nu put ea ă-s
l sal
veze ep at
ta,cum am fi put ut Car
ter i cu
mine?
— Daraiscăp a,
tam spus, dor nică de veti bune.Înseamnă că ap
ăar
rea ui l
are
i puncte sl
abe sau …
— Mag ia care mă î mpi
etri
se aî ncep
ut în cele di
n urmă să slăb
eas
că.M- am
concent
rat i am r euit să scap. Mi-autreb
uit cât
eva ore,dar nîcele di
n ur mă
m-am el i
berat
. M- am strec
uratafară al ami
ază, când demoni
i dormeau.A f ost
f
oar
9t
eu r
o
.
— Nu pare uor,am spus.
Amos a cl
ăt
inatdin cap
,în mod evi
dentt
ulbur
at.
— Setm-al ăsatsă scap
. Nu ti
u de ce,dar -ar
n t
reb
ui să m
aifiu î
n vi
aă.
un tr
uc.Mi-
e eam
t ă…
S-
a ăz
rgân
dit inu - i
a maiter
minatideea
.
325
 — În or ice acz,primul meugân daf ost să văgăs esc, aa că mi-
am chemat
barca.
A ar ăt
atcu mânaî n spat
e. Am r eui t să-mi ridic cap ul i am văzu t că
sunt
em î ntr
-un deer t ciudatcudune al be,car e esn ît
indea cât vedeamcuoch i
i
lalumina st el
el
or. Nisipul de sub degeel
te m ele era atâtde fi n i de a l
b, ca ed
zahăr
. Barca uli Amos, ac eeai car
e ne p ur
tas
e d e p e T am i
sa p
ână nî Brookl
yn,
era ancorată în vâr ful u nei u d
ne din ap r opi
ere,î nclinat
ă înt
r-un unghi
peri
cul
os a c i cu m ar fi f
ost ar
uncat
ă acolo.
— Exi
stă un dulapcuhai ne al bord,s-a of
eri
t Amos,dacăr eiv hai
ne n oi
.
— Dar unde suntem?
— La Ni si
puri
le Al be, mi -
a spus Car ter
.Î n New Mexi co.E un t eren
guvern
amentalpentrut es
tarea ach
retel
or. Amos a s ziă
c n
imăn ui nu i-
art r
ece
pri
n cap să en caute ia
ci, a a că t
e-am lăsat să et v
i
ndeci
.E î nj ur depte asea
ra,
în dat
a de dou ăzeci i op t
. Maisunt î n jur de douăs
prezece ore până cân d
Set
… t i
it u.
— Dar…
Preamulteî nt
reb ăi
r mi se î nvâr
teaupr in cap. Ul
ti
mul lucru pe care mi -l
aminteam er a că vorbea m cu Nepht hys alr âu. Voc
ea ei păr
ea să vi
nă din
ceal
altă parteal umii. Vorbeasl abpr in apă – era gr
eude î neles
, dar oar
fte
i
nsist
en t
ă.Mi -
a spus că- i adăposti
tă depat
re,înt
r-o gaz
dă adormit
ă,darnu
tiam ce n î
seamnă ast
a.Mi -a spus ăc nu poat
e ăs apaărîn per
soană,darcă va
t
rimite u n mesa.jApoi,ap a aî nceput să fi
abră.
— Am f ost at
ac
ai.
Cartera mân gâi
at
-
o pe cappe Br i
oă i am ob ser
vat î
n cele di
n urmă că
amuleta – mu alet
a uli Bast – ilpsea.
— Sa die,am ve ti proas
te.
Mi
penb-
i a
i
l,s
dpus u
ar e
c
nm-s-
a
amînt
âm
putp
ul
at
t i
abiamÎ
ne. î
nnch
i
ul
ts
i
melo
c
ehi
i. Am
câtaî
ev n
z
i
lcep
eut
p
ier
dsă pl
ân
usem g
t
o.
tŞt
–iucasa,
că-
i
vi
aa meaob inuită,pe t at
a.Treu
csem pe l ângă moart
e de vr eo ase ori.
Moar t
ea a mmei, pes
te care nureuisem să rt
ec, dur
ea ca r an
oă redecs
hisă.Şi
acum pieri
sei Bast
?
Cân d Anubis m ă chest
ionas
e nîlumea usbpământea
nă,dor
ise ăs tie ce a
sacr
ifica enptr
ua a sv
la ulmea.
326
 „Darce n u sac
ri
ficasem dej
a?“ mi
î ven ea ă
ip
s.„Ce m i
-a m air
ămas?“
Cart
er a venit i mi-aînti
ns-o pe Br i
oă,care mi-at or
s nî br
ae,dar unera
ace
la il
ucru. Nu era Bas
t.
— Se va n ît
oar
c,enu-i a a?
M-am uitatrugăt
oare a
l Amos.
— Doare n emurit
oar
e,nu-i aa?
Amos ancepî ut să-if
răm ân
te boruri
le păăr
liei
.
— Sadie… Chi ar u n ti
u. Separ e că s-
a sacr
ificatpentru a-
lî nvi
ngepe
Sobek
. Bast l
-at rimis nîapoi în Duat cupr eul proprieif ore vital
e.A cr uat-o
chi
arpe i Br
io ă, gazda ei, probabi
l cuul ti
mele put
eri. Dacă a a staulucrur
il
e,
va fi foart
e d ifici
l caBas t să revi
nă. Poat
e că î
ntr-
o zi, peste cât
eva sut
e d e ani…
— Nu,nu pes te âcet
va uste d e ani
!Nu pot …
Glasu
l mi s- af rânt
.
Cart
er mi -
a pus m ânape u măr i am t i
ut că măNuînnel
eege.
put
eam
permi
te ăs m aipi erdem pe i cneva.Pur i simplu nu ne p uteamper mit
e.
— Odi hnete-te acum, a p sus Amos . Maiavemo or ă al dispozii
e,darap oi
va rebu
t i să ne m icăm.
Khufu mi-
a of eri
t u n cast
ron de fier t
ură.Li chidul gr
os arata ca o supă
s
tri
cat
ă de m ult
.I -
am ar uncat o pr
ivi
re uli Amos, sperând să m ă sal
veze,darel
a datdin cap î
ncuraj
ator
.
Ce nor
oc pe a cpul meu,acum mait r
ebu i
a ăs aui i doctor
ii bab
uineze!
Am sorbi
t fier t
ura,care avea un gust aproapel afelde r ăuca mi rosul
, i
i
med i
atpleo
ap eel mi s-auîngreunat
.Am î nchis ochii i am adormit
.

Şitocmaicând cr
edeamcă pov
ets
eacu suflet
ul
-car
ep
-ăr
ăset
e-cor
pul s-
a
î
ncheat
i, suflet
ul meus-
a d
eci
s săncal
îce eg
rul
il
e.Darpen t
ru că orv
bim desp
r
e
sufletul
De dme
atu,
a ch
astest
i
a,
-
baa
ulast
a-
miaareăr
p sen
ăsi
ts.cor
pul păstr
ându-i for
ma uman ă,care era
maiaccep tabi
lă decât asp
ectul de p asăr
e,dar ancep îut să ea
cr
scăsă crieasă
c
până amaj uns să domin Ni si
puril
e A l
be.Mi se p suses
e ades
ea ăc usnt pl
ină de
spi
ri
t( de o bicei
, nu era un compl i
ment)
, dar ec sent âm
îpla acu
m er a absur
d.
Ba-
ul meuer a al el
f de nîalt ca Monumen tul Washi
ngton.
Spr
e u sd,după m uli kil
omet ri de deert
,di n Rio Grande e
s ir
dica un abur –
32*
înl ocul unde pier
iser
ă B ats i Sobek. Chi ara anal ît
ă cum eram, n-
aveam cum
să v ădtocmaipân ăîn Texas , maial espe i tmp de n oap
te,î
nsă nu t i
u cum se
fac
e că ved eampân ă ac ol
o. Spre nord, i maidep at
re,am văzut o str
ăluci
re
roieî ndepătr
ată i am t i
ut căe au ral ui Set. Puter
easa creteape măsu r
ă ce
constr
ucia p i
ramideise ap ropi
a de n î
cheerie.
M- am uitatînj os. Lângă pici
orul meuse v edeau nite pee
t – abt
ăar noast
ră.
Carter
, Amos i Khufu discutauî n jur
ul f ocului. Barca lui Amos un era mai
mar e dec
âtdege tul meumi c de al pi
cior. Cor pul meuad om
ritstăt
ea hgem ui
t
î
ntr-
o pătură,at
ât de m i
c,că- al fi put
ut zdr
obi cuun si ngur pas gret.i
Eram enormă,iarl umea era m ică.
— A a vădzei il ucruri
le,s-a a uzi
t o voce.
M-am uitatînj
ur, darn- am văzu t nimic,doaro î nt
inder
e nefs
âr i
tă de dune
al
be.Apoi , ch
i
arnîf aa mea, dunel e s-audatl a o parte.Am cr ezut că-
i vânt
ul,
până când o dună î ntr
eagă s-ar ost
ogoli
tînl ater
alcaun val . Apoi al
ta i alt
a.
Mi-am datseama ă c amî nf aă of or mă omeneas
că – n ubărbat i
mensul c
c
atîn
poziie fet
ală. Acesta s- a ridicat, pr es
ăârn
d ni si
p al b pes t
e t ot. Am
î
ngenuncheat
ii -
am ac operi
t uc mâi nile pe însoit
orii meica să nu fie
îngropai. Nicin- aubăgatde seamă,de p arc
ăt oat
ă agit
aia n-ar fi f
ost decâto
rafal
ă de p l
oaie.
Bărbat
ul s-a ridi
catcomplet– era celpui n cu un cap maimar e dec
ât
propria meaf or
mă gi gan
ti
că.Aveat r
upul din nisi
p, car
e i se scurgeade pe
brae i pi ept ca int
e cascad
e de zahăr
. Nisi
pul de pe chi
pul lui a luatforma
unui felde zâm bet
.
— Sad i
e K ane!a psus.Te ta
eptam.
— Geb!
Nu mă î nt
rebacum, dar ma t iut imedi
atcă er a zeul pământul
ui. Poae
t
cor
pul
— dece
Am n
isi
va ppf
eusese
ntrut inu
ne.i
ndi
ciu.
N-aveaniciun sen s ba
a
c-
ul meusă ai bă plicul la el
, daram băg atmânaî n
buzunaru
l scl
ipit
or, de anftomă,i am sco s scr
isoarea e d
al Nut
.
— Soieit ale iîe d or de it
ne,i-
am sp us.
Geba l uatscr isoareacubăg aer de seam ă.A r idi
cat
-oîn dr ept
ul f
eei i a
părut -
so ad ulmece.Apoi a des chi
s plicul
.Î n loc de scr
isoar
e,au izbucni
t
32+
focuri de arti
ficii
. O nouă const
elaie a expl
odatpe cer ul întunecatdeasu pr
a
noastră–f aa l ui Nut
, compusă di nt
r-o mi
e de s t
ele.Vântul s-aint en
sificat
rapid ia î mpr ăiat
timaginea
, dar ebG a oftatmulumi t
.A î nchi
s plicu
l il -a
ascuns alpi ept
ul săunisi
pos,de p acră arav fiut un buzunarî n dreptul i
nimii
.
— Îi mulumes c,Sad
ie K ane,a psus Geb.De m ult
e mil
eni
i n- am maivăzu t
faa i ubi
teimel e.Cere-
mi o favoar
e pe care păm ântul i
-o poat e aco
rda i i -
o
voi îndepli
ni.
— Sal vează-
l pe at
ta,i-
am spus de n îdat
ă.
Fa a uli Geba r f
em ăt
atde u i
mi r
e.
— Hmm, ce i că
fi oil
ală!I si
s arav ea ce nvăa
î de a litne.Din păcate,nu te po
aj
uta. Caleatatăl
ui tău e mpîl et
i
tă cucea alui Osiri
s,iar probl
em el
e dint
re zei
nu potfi r ezol
vate de ăcr
te pămân t
.
— At unci bănuies
c căunpoi f aceă s se p
răbu eas
că muntele uli Seti să-i
di
strugi pi
ramida? am î
ntreba.t
Geb a â rs– e smăna uc zgom otul prod
us de ecl maimar e m i
xer de ni
sip di
n
l
ume.
— Nu pot i nt
erveni at
âtde d i
rect î
ntr
e copi
ii mei. Sete elfiiul meu.
Când să b atdin pici
or de rfust
rar
e,mi -
am am inti
t că n su
t ur
ia ă a u i
p
tea
di
str
uge n î
treag
at abăă.
r Oare putea
bausă
n acă
f na u ca t a?
as ra
E maibi ne ă
s
nu flua.
— At uncifavo
ruril
e al
te nu-mi prea sunt de of
los.
Geba i r
dicatdin umeri
, disl
ocând cât
eva ot
ne d e ni
sip.
— A p ut
easă- i un sfat pent
ru at e ja
uta să bo i
i ce-i dor
ei .tDu-
telalocu
l
cucr uci
.
— Şiunde- i ast
a?
— Apr oape,m- a asi
gurat
. Şiaidr ept
ate,Sadie K an
e.Ai pierdut prea uml
te.
Fa
orm
ii
cel
iaen
t
pa
tuaa
r av
-ui
t de
sal
vas uf
coer
pi
i
it
i.Am
. Şt
iurce
en
unns
î
eam
at l
anăf
erast
i a.
ci
re Nuaui
–l t
a,
soiaunmpăr
ea,in t
ep
am ar
r ace
el
uaf
t
bl
estemul l
ui Ra ca să i se
m opată n
a et copii
i.
A pr i
vitla ceri săt
vor.
— Chi ardac ă,pe măs ur
ă ce mi len
ii
le rtec
, mi -
e ot
t maidor de u ibit
a mea,
t
iu că i ci
nunul di
ntre n oi n-ar pr
oceda alt
fel
. Am ci ncicopii pe car
e-ii ubesc.
— Chi ar i p e Set ? am î ntrebateî nc
nrez
ăoar
t e.E pe cal e să di strugă
329
des
ti
nele a iml
ioane d e o
ameni
.
— Set e m
aimul t dec
âtpare,a psus Geb. El e a
cnre di
n car
nea on
ast
ră.
— Nu idi ntr
-a mea.
— Nu ?
Gebs- a micat,î ncep
ând să se micoreze.Am crezut că se vachi
rci
, până
cân
d mi -
am datsea ma ă c e
s ocnt
opete uc dunel
e.
— Gân dete-
te bine,Sadi
e K ane,i aimarer i
jă.
g La locu
l cucruciveiînt
âlni
peri
co
lul
, dar evigăsi iceîi dor e itcelmai mult
.
— Aiputea fi imaivage- d
at
ât? am mor
măi
t.
DarGeb di
spăr
use, l
ăsândî
n urmă doaro dună p
uin mai
bmar
a-
ule – ar
i
mi
-a reven
itîn co
rp.

33'
 32
Cart
er essi m ea i elbi ne până at încer
amalcat
e
s cuar deii ut
el a o al
tă
t
arabă.Am cr ezut c-
o să-iiaf oc capul
.
— I ut
e!ne-a anunatel .Apă!
— Măn âncănitet ortil
la,l-
a sf
ătuit Amos, ab inându-se să nu râd
ă.Pâinea
ani
hil
eazăi ueal
a maibi ne decâtapa.
Am gu stat i t
eu al
am s i am co
e nstat
atcăer auexcel ente,nicipe depart
ela
f
elde u ii ca nucu r
ry ad evăat
r, pri
n ur mareart Cerer a un bleg
, ca ed o
bi
cei
.
În curând ne-am săturat i am î nceput să r ăt
ăci
m pe st r
ăzi
, cău
tân
d… ei
bine,ni cieunu t i
am sigur ec căutam. Timpul trecea.Soae
rel apunea,i am
t
iut că asta era ult
ima noast
ră noap t
e dacă nu-l opreampe Set , dar -avem
n
nicioi deede ce mă trimi
ses
e G ebai ci
.„Veigăsi ce iîdor e itcelmaimul t
.“ Ce
voia să i că
z?
M-am uitatprin muli me
i am zări
t un tânărî nal
t cupăr ul î
nchi
sl a cul
oare.
Un fior m i-
at recut pe ina spi
nAăr
i
nibi
u –
s? Dacă mă u r
mărea pentr
ua e s
asigura că sunt î
n sigurană?e acă
lDeral ucr
ul pe care mi -
l doreamcelmai
mul t?
Ar fi fost minunat, doară cnu er a Anubis. M-am cert
atî n gând pentru că
mi -am î nchipuit -c
a fi put ut vaeaatâta baft
ă.Î n plus, Carter lîvăzuse pe
Anubi s ca p e u n monstr
u cu capde ac
a.
lPo ae
t ăc el
ful în care mi
î ap ăe
ra ime
Anubi s er a doarnut r
uc meni t să mă păcăea
lscă – un t ruc carefuncionas
e
perfect.
Visam l a asta cu ochii des
chii i mă î ntr
ebam dacă au t
orti
ll
a pe T ăâm
r ul
Mori l
or, când pr i
vir
il
e mi s- auîncruciatcucel e al
e uneif et
e afl ae
tî n part
ea
cealalt
ă a pi eei
.
— Car t
er!
L-am pr ins de bra i am ar ăat
t cucap ul în di
recia ZieiRash i
d.
—
ZiaAer
ven
a i
pt
r c
i
eg
ăni
eva ăs
tă de e
l
utpt
ăvad
ă.
î
n hai
nel
e eilar
gi de pânzăneagr
ă,cutoi
agul i
baghet
aîn mân ă.Părul negru i ondul
atîi st
ăteaînt
r-o par
t
e,de par
căar fi

32 Gust
ări
t
rad
i
ţional
e o
fart
e popul
aren î
Mex
i
c şi
î
n al
t
e ări
ţ sud-
ameri
can
e,
ma
sf
aăcu
,te d
i
n
un al
uatdi
nfăină d
e por
umb umplut de o
bi
cei cucar
ne,br
ânză,
l
egume i
şar
deii
uţi
.Su
nt
fiert
e n
îf
ăşu
rat
e nîfru
nză sa
u pr
ăji
te.
336
venit ai
ciad usă de-un vânt puter
ni
c.Och i
i eide chi
hli
mbar auerpr i
eten
oi ca
aiunui jaguar.
În spael
te ei am văzut o tar
abă pl
ină cusuveni
rur
it ur
ist
iceun afi
i p
e care
scr
ia: NEW MEX ICO – TĂ RÂMUL VRĂJ I
T. Mă ndoi
î am că vâ nzăt
orulavea
idee t câ
ă vrăji
tori
e se aafl ân
lgă m arf
a sa.
— Ai ven it,a p sus Zi
a.
Asta er
a des tul de evi
dent. Mi se păr
ea ime a
suse u itala Amos uct ea
mă,
chi
ar cu fri
că ?
— Da,a sp us Cart
erag i
tat
. Ăăă… i -o am i
ntet
i pe Sad
ie.Iar eles
t
e…
— Amos, a psus Zia t
sânj
enit
ă.
Amos aăc uf
t o plec
ăic
une.
— Zi a Rashi
d, aut rec
ut maimuli an i. Vădcă I skan
dar
i-
at r
imis e
clmai
bu
n supus.
Zia ar
ăta de pacră ar f o
fis
tl ovi
tăî n plină figur
ă,i am r eal
izatcă mo
As n
u
au
zi
se est
vea.
— Ăăă… Amos … am spus .Iskandar a murit.
Ne-a pri
vit cuneîncr
edeern îtimp ce-i povesteamce -asnî
tâmplat
.
— Î neleg
, a sp us î
n cele d
in ur mă.Î nseamnă căoun l Li
ctor-
Şefes
te…
— Desjardi
ns,am spus.
— Ah!Ast a nu -
ibine.
Zia s-
a nîcr
unt at
.Î nloc ăs vorbească cuAmos,s- a nît
ors p sr
e mi
ne.
— Nu- l desconsider
a pe Des j
ardins. E foar
te put
ernic. O să ainevoie de
aj
utoru
ll ui –nostru
al –pen tr
u a-lî nfrunt
a pe Se.t
— Te-aigân dit vreo
dată căp oat
Desjedi
ar ns l
îajut
ă pe Set?
Zia mi-a ra
uncat o pr
ivi
re nîcr
unt at
ă.
— Nu. Poat e căli i
ao f ac.Nu i Des j
ardi
ns.

su
sEra
p
i
cioe
avi
den
să t
fcă
aă devor
l
ebea
, î pen
nsă nt
r
îu
schAmos
imb .m-As
ata
înfar
ur
iatfi t
. rebu i
t să mă fac
ă i mai
— Te a l iorbit
ă,i -
am sp us Ziei. Pri
mul ordin datde D esj
ar
dins n
î cal
it
ate d
e
Li
ctor-
Şefa f ost canoi să mfi uci. iEl încea
rcăsă en o prea
scă,de iti
e că Set
pr
eg ăet
t e sădi st
rugă într
egul co nti
nent. Desj
ardins af ost aco
lo în noapt
ea
ace
ea, l
a Bri
ti
sh Museu m.Dacă Set are nevo
ie d e un corp…
Din vârful toi
ag ul
ui Zieiau i zbucnit flăcări
.
33*
 Car
ter a s-
vârât î
ntre noi
.
— Hei ,cal
mai -vă
! Suntem aici ca ăs discut
ăm .
— Asa if
t ac, a spus Zi a.Tr ebui
e să ave i Casa Vieii de part
eavoast
ră.
Treb
uie să-
l co
nvingei pe D esj
ardi
ns ăc nu r ep
rezent
ai un peri
col.
— Adi că ă
s n e predăm? a m într
ebat. Nu, mulumesc. A pr ef
era ă
s nu fiu
tr
ansf
ormată nî
tr-
un gândaci apoi st
ri
vit
ă.
Amos i -a d
resgl asul
.
— Mă em t că Sad i
e are d r
eptat
e.Dac ă D esj
ardi
ns nu s-
a cshimbatcumva ed
când nu l-
am maivăzu t,nu-i omul care ăs plece ur
echeaalargument
e.
Zia p
sumega .
— Car t
er,am put ea ovr
bi între part
u ochi?
Cart
er s-af oi
t st
ânj
enit
.
— Ui t
e,Zi a,sunt… sunt de acor d că r t
ebui
e ă s col
abor
ăm. Dardacă nî
cer
ci
să mă ocnvingisă m ă predauCas ei…
— Trebuiesă it
i ce
va, a insi
stat ea.
A spus-oî ntr
-un felmi-af ăcut piel
eade g ăni
ă.Oarea l ast
a se efr
er
ise eb
G?
Era oareosi p
bil că ia
Z săei d
nă secretul cucare etpSuteafi înf
rân
t
?
Dintr
-odată,Amos - s
aî ncordat. Şi
-a scos ot
iagul de ni
căier
i ia sp us:
— Eo a cpcană.
Zi
a apăr ut ui
mită.
— Ce ? Nu!
Apoi, am văzu t cut oii ce i msise A mos. Desjar
dins nî
sui se nî
drept
a spre
noi din colul esti
c l a pieei. Purta haine de culoareem cr
, cupeler
ina de Lict
or-
Şeff ăcu
tă di n piel
e de l eo
par d prinsă pe umer i. To
iag
ul săuavea os t
răl
ucir
e
roai
tică. Turiiti it rec
ătorii s-
au dat l a o parte din ca
lea l
ui, co
nfuzi isp eri
ai,
de parcă t iau că trebuie s- o t eargă de-ac
olo, chiar acă
d nu î nelegeau pe
dep
—l
inPe
des
p
d
i
nre oce-
col!iam
vor
ba.
str
igat
.
M-
am î ntor
s i am văzu t al
i doimagi
cieni
în r
obe negr
e car
e ven
ea
u
di
nsp
re v
et s
.
Mi
-am scos bag
het
ai am î
ndr
ept
at-
o sp
r
e Z
i
a.
— Ne-
aiî nt
ins o cur
să!
— Nu!J ur
…
33+
 Am ar uncato pr i
vir
e atept
ându-mă - s
o vădpe Sek hmetiei
nd din flăc
ăir
le
ce pcu
rinseser
ă dep ozit
ul.Î
n schimb, eaa ă f
cut un sal
t su
bînfăi ar
eaunui l
eu
uri
a Och
. i iî i ar deau,i ar easu
d pr a capului î
i pl
uteaun disc de o
fc asem
ănăot
r
cu un soare nî mi ni
atură.
— Simbol ul lui Ra,a t i
top
Zia.
Sekh
meta u tnat:
— Unde u sntei ,bucăelel
e m el
e gust
oase?
A deschis bot ul i a suflato r af
ală de aerfier bi
nte p
ets
e pacrar
e.Acol
o unde
aj
ungear esp
ir
ai a ei, asf
alt
ul se t opea
, ma niil
e set ransf
ormau î n ni
sip i
parcar
ea even
d ea nudeer t ar
id.
— Cum a ăcuf t ast
a? ant rî
ebatSadi
e p r
int
re di
ni.
— Respir
aia ei cr
eeaz
ă d e t er
uri
le,a spus Zia.A a spune eglenda.
— E din ce în ce maibi ne.
Eram gât
uit de rfi
că,dar t iam că nu ne maiput eam as cunde pent
r
u mul
t
ti
mp.Mi -
am invo catsabi
a.
— O să-i distr
agat enia.Voi două ufgii…
— Nu, a nisistatZia.Maie ocal e.
Ne-
a arătat ruil de silozuri de pe ceal
altă part
e a par
cări
i. Fi
ecar
e eraî nal
t
câto cl
ăd i
re cu tr
eietaje,av eaun di ametru de circa
se et
amr
i iun ard eiiute
ur
ia esen
d atpe el .
— Rezervoaer de benzină? ant r
î
ebat Sad
ie.
— Nu,am spus.Tr ebuie ăs fi e pl
ine cu sal
sa,corec
t
?
Sad
ie m-a p ri
vit der
utată.
— Asta n u-
i un sti
l de m uzi
că?
— E un sos i ute,am spus.Ast a es pr
oduce aici
.
Sek
hmeta suflatî n di r
ec i
a noastr
ă i cel et r
eicam i
oan
e de l ângă noi s-
au
tr
an
cărsf
o
ăm
irmat
. nîni
zi si
p. Am f ugi
tî nt
r-o par
te i am săr i
tî n spatel
e unui zi
d din
— Ascultai
! a sp us Zia gââi
fnd,cu faa p l
ină de broboane de u
sdoar
e.Cân d
voiaus-o opr
ească pe Sekhmet,oam en
iiluauvas e mari cu ber
e
il e vo
pseau î
n
rou aprins u
c suc d e ordie.
— Da,î mi am i
ntes
c ac um, am î nt
rer
upt-
o.Î i spuneau lui Sekh
metcă er a
sânge i eabeapân ă cădeal at
ă.Abia atunci r
eueaRa s- o cheme nî cer
uri
. Se
34+
t
ransf
orma n î ceva maiblând.În zei
a vacil
or sauceva de g
enul ăst
a.
— Hat hor, a spus Zi
a.Asta e ceal
altă ofr
mă al ui Sek
hmet
. Part
ea a mipuin
cunoscu
tăa p erso
nal
ităi
i ei
.
Sadi
e a ăt cl
i
natdi n cap cuneî
ncr
edee.
r
— Dec it u spui că acă-
d ifacemci
nste cu cât
eva hal
be,se vatransf
orma înt
r-
o vacă.
— Nu chi ar, a spus Zi
a.Darsosul sal
sa e or u,nu-i a a?
Am ocol i
tt eren
ul pe care se aaflf
ab r
ica,înt imp ce Sek
hmetmes t
eca nite
camioan
eitran
sfor
ma n î nisi
p zo ne men
i se d e p ac
rare.
— Nu- mi plac
e p lanul ăst
a,a mor măit Sad i
e.
— Tr eb
uie doar ă- si dis
tragi at
enia pen t
ru cât evasecunde,am spus. Şi să
numor i.
— Mda,as t
a-i cam gr eu,nu- i aa?
— Unu…,am î nceput număr ătoar
ea.Doi… t rei!
Sadi
e ai et idin ascu nzătoarea foi
losi
t vraj
a eip ref
Ha
-era
!t
di ă:
Hier
ogli
fel
e au st
răluci
t deasu pr
a capului l
ui Sek hmet
:

Apoi totul înj urul eia ex pl

odat. Cam i
oan eel s-aufăcu t arice. Ener giaradia
în aer
. Păm ântul s-ar idi
catl ăsând în ur mă un cr ater edci ncisprezec e metri
adâncme
i n î care eo
lacai a căzut.
A fost f oar
te mpir es
i
onant, darn- aveam t
imp să ad mi r operal ui Sad i
e.M-
am transformatî ntr
- un oim i m- am r epezit spre erzer
voareel de sal sa.
— RRAAAARR!
Cu un sal t
, Sekhmeta i ei t din crat
er
i a suflatspr e Sad i
e vân t
ul de t er
i
c,
dar Sadie nu maier a de mul t acol
o. Al er
gas eî ntr
-o parte,ascunzân du-se pe
după cam ioane
il ăsân dî n urmă,di nf ugă,bucă i de f s
oară m agică. Sfor i
le au
bici
ui
t aeru lînî ncercar
eade- a senf î
ă ur
ăî nj urul botului leo
aicei
. N- au reut i
,
desi
gur, dar au enev rat
-o pe D i
str
ugătoar
e.
— Ar ată-te!a m ugit Sekh
met .O să m ă-nf
rupt di n carnea a!t
Cocoatpe un si l
oz,mi -
am f olosi
tt oată put er
ea i m- am tran sfor
matdi n
349
 oim directîn avaar
t. Forma meastr
ălucitoare aeratâtde g
rea
, că i
ci
poarel
e m
i
s-auafundatî n par
tea ed u
ss a erzervo
rului.
— Sekh met!am s t
rigat
.
Leoaca
i a s-răsu
ci
t ia mâr âit
,încer
cân d să-mi r
epeez
re v
ocea.
— Ai ci
,pi si
cuo! am chemat
-o.
M-a observat i - i
a daturech
il
e pe sp ate.
— Hor us?
— Mait ii i pe al
tci
neva cucapdeoim?
S-a baan
lsatpe pici
oareesin
gură,apoi a scos unr ăgetprovocat
or
.
— De ce r b
vo
eti cu mine cân
d sunt în starea st
aa de m ân
ie? i Şt
i că rtebui
e
să i s
d
trug t
otul î
n caleamea, chi
ar ipe i tne!
— Dac ăt r
ebuie…, am spus. Darpoate v reica pri
ma dată să te nîf
rupi di n
sângel
e duman i
lor t
ăi!
Am st r
ăpuns ezervo
r rul cusabi
a i sosul s- arevăsr
atîntr-
o cascad
ă gr oasă
de culoareo re.
i Am săr i
t pe cel
ăl
al
tr ezevror ii -
am f ăcu
t o gaur
ă.Am r ep eat
t
micareapân ă ce oat
te cel
e aseezerrvoare p l
ine cu Sal
sa Magic -s
aur evă
rsat
în parcare.
— Ha,ha !
Lui Sekhmetî i pl
ăcea la nebunie.A săritîn u voi
ul r
ou de so s,tăvăi
lndu-se
în el
,bân d pe n eăsu
r flate.
— Sânge. Minunat
ulsânge!
Da,se are p că
l
eii nu sunt pr eadet epi
, saupoat e căpap i
lelel or gust
ati
ve
nu sunt foarte dezvo
ltat
e,pen tr
u că Sek hmetnu s- a opri
t până ce b urt
a nu a
încep
ut să-i at
ârne ar
i ep g ură săiî i
asă um.
f
— Pi cant
, a spus ea, poti
cnindu-se i cl
ipind. Dar ă m dor ochii
. Ce f elde
sânge e t a?
as uNbi
an? Persan?
33
— J
Acua
l
mape
ñ
îof
i , amspusi
umegau eu
.
urDar
ec
hi
lemai
îni
a.
t
i Et
mp ot
e mai
c b
se s
tu
rn.
ăd
uia să maibea.
Ochi
iîi
l
ăcri
mau ia n î
cep
ut să se ati
ncl
e.
— Eu…
Din gură iîieea um.
f

33 S
oi de a
r
deii
ute o
r
igi
nar i
n
d Mexi
c.
35'
 — Foc… Mi -a u
latgu r
a oc
f…
— Ţi-aracef i ne
b nite ap
lte,am su ger
at
. Poat
e dac-
aifi vacă
…
— Un i retli
c,a gem ut Sek
hmet.M- ai… m-aipăcăil
t
…
Dar l eo
pap eelîi at
ârnaupr eagreu. S-arăsuci
t i s-a pr
ăbui
t, ghemui
ndu-
se.Forma eia n î
ceput să rt
esaă
r spasmodi
c
i să pâpl
âie pe măsu
ră cel at
p
oa
roie se t
ransforma î
n pet eînti
nse pe piel
eaeiau ri
e,pân ă cân
d sub ochi ne-
a
apău
rt o vaăc mens
i ă a cer d
ormea.
Am sărit de pe sil
oz i , cugrij
ă, am datt ârc
oale zei
eiador
mi t
e.Scot
eanit e
sf
orăiel
i sonore mu
– u-zzz, muu- zzz…I-
am flut uratmân a pr
infaa ochil
or i ,
când m- am conv i
ns ă c doarme d usă,am r enunatl a avat
ar. Sadi
ei Zi
a au
apăurt di
n spatele unui cam ion.
— Ei bi ne,a sp us Sad ie,a o f
st ceva deosebi
t.
— Nu maimăn ân c nici
odată assl
a,am hot ărâ.t
— Amând oiv-ai descur catde mi nune, a spus Z i
a.Darbar ca a ar
s. Cum
aj
ungeml a Phoenix?
— Noi? aspus Sad i
e.Nu- mi am i
ntesc ăs et fii nvi
tat
.
Zia s-a nîr
ot iprecu m so sul sal
sa.
— Doar nu credî
e
nicon ti
nuarecă- am
v atrasntî
r
-o cap
can
ă?
— Nu t iu,a sp us Sad i
e.Ne- aiatr
as?
Nu-mivenea ă rcs
ed ce au d.
— Sade i
!
Mi se ism ea urf
ia nî vo ce,până
i euî mi dăd
eamseama de as
t
a.
— Las-
o balt
ă! Zia a i nvocat st
âlpul de f
oc.Şi-a sacr
ificatmagi
a casă ne
salveze.
În pl ,ea e-
us na psus cum s-o nv
îi ngempe eoai
l că.Avemnevoie d
e a
e.
Sa
die s-a holbatl a mi ne.S- a uitatcând la Zi
a,când l
a mine,ca să vad
ă
pr
obabil câtde d epatr
e p utea ăs m ear
gă.
—
Şi
-aBi
n
î e
.uciat
ncr br
aele s-
aibosumflat.
— Darpr ima daătrt
ebui
e să-
lgăs i
m pe Amos .
— Nu! A spus Zia.Ar fi o d ieefoar
te pr
oast
ă.
— O,dec iînt i
ne put
em aveancr î
edee,
r darîn Amosnu?
Zi
a a ezitat
. Aveam sen
za i
a că as
exact t
a voise să spună,dar adec
i
s ă
s
f
olosească al
t
ăobaor
dare.
351
 — Amos n -
arvr ea să-
l atep
tai.V-a zis să mergei maidepat
re,nu? D
acă- ai
supr
avieuitlui Sekhmet
,ne vaun aj
ge di
n ur mă.Dacău… n
Sadi
e apuf nit
.
— Deci ,cum ajungeml a Phoen
ix?Peos j?
Am ar uncato pr i
vir
e pri
n parcare,unde u n camion cu ai
spr
ezec
e ori er
a
încăintact
.
— S- arputeasă n u fie nevoi
e.
Mi-am datjos haina pe ace
r o uas
lem din dulapul l
ui Amos
.
— Zi a,Amos ăc fea ucmvasă- iînsufleească hai
na ca ăs man evr
eze c bar
a.
Şti
i cevrajăf olose
a?
Ea încuvii
nă di n cap.
— E des t
ul de simpl u dacăaiingr ed
ien
tele potr
ivi
te.A p ut
eaf ace a ast
cu
aj
utorul magieimele.
— Poi să m ă nî
ve i
?
Şi-
a ugui at buzel
e.
— Celmaicompl icate cu figurina.Prima dat ă când vr
ăjeti un ob
iec
t de
îmbrăcămint
e,trebuie sădr o
zbet
ishabti
un n î materi
al isăr ost
e ito vraj
ă de
l
egaer pr
in car
e săe lam
est
eci
. E nevo
i
e de ofigur i
nă de u
lt saude cear
ă car
e a
f
ostdejaî nsu
fleit
ă cuun spir
it.
Sad
ie
i cumi ne neam
- ui
tatunul la a
l
tul i am spus î
n acel
a t i
imp:
— Plămădeal
ă!

352
 34.
Pl
ămăd
eal
ă n
e d
uce a
l p
l
imbar
e

CARTER

Am i nvocat t
rusa mag ică a tat
ei
, din Duat, il -am scos pe micul nost
ru
pr
ietenfără pici
oare.
— Pl ămădeal
ă,trebuie ăs vor
bim.
Plămădeal
ă a esdchis ochi
i de ce
ară.
— Î n sfâri
t! Îi daisea ma ce era ufs
ocant e ai
ciînău
ntru? Bi
ne că i -
aiad us
aminte -c
ainevoie de nîdrumarea ea
m gen i
ală.
— De ap ft
,avem nevoi
e ă s e
trtansf
ormi înt
r-o h
ani
ă.Doarpen tr
uo v reme.
I-
a căzut f
aa.
— Ţi se par e că arătca un ar ti
col de îmbrăcăm
inte? uS
nt s
tăpânul î
ntreg
ii
cunLo
-at
ameri
!
ovC
l iel
t mai
cu haimar
na,e
am… făcu
t-
o coco l
o, am aruncat
-o pe o j
si am jucat
-oîn
picioar
e.
— Zi a, care-
i vr
aja?
Mi-a spus cu vi
ntele i euam r epeat
t vraj
aîntocmai. Haina s-a umflat i a
plutitînf aa mea . S-
a scutur
atsingură i- i
a aran
jat gul
erul. Haina av
eaun aer
indignat,dacăe sp oate p
sune ast
a d ep
sr e ohai
nă.
Sadi
e - i
a aruncat o privi
re nen
îcr
ezătoare.
— Poat e să con ducă un cam i
on f ără să ai
bă pi ci
oare pentru a f ol
os
i

pedalele?
— As ta n-
art rebu
i să fie or p
oblemă,a p sus Zia.E o hai
nă u
lngă.
Am r ăs
uflatuur at. Pent
ru o clipă,mi -
am i maginatcum arfi f ost să-
mi
î
nsufleescan p
tal
onii
. Put
eafi dest ul de en
jan t
.
— Du- ne al Phoeni
x,i-am spus hainei
.
Haina mi -
a ad res
at n u gest n ep
oli
ti
cos sau , cel upi
n, car
e arfi f os
t
nepol
iti
cos dacăr afi avut mâini. Apoi a pluti
t spre sc
au
nul ofer
ului
.
353
 Cabina er
a m aimar e deâ
ctîmi î
nchipuisem.În spatel
e cs
aunului er
a ozonă
sepaat
ră pr i
ntr-
o per dea
, cu un pat mens
i pe car e Sad i
e a pus st ăp
âni
re
imediat
.
— Vă asl să p ert
ecei cât
va it
mp împr eună,mi-
a psus. Doarvoi doi i hai
na.
S-a st
recu
ratîn spatel
e ped
rel
el
or până săpua c -so pocnesc
.
Haina a paucat-
o spre vest
pe Autost
rada 10,înt i
mp ce on r
i negri aco
per
eau
stel
el
e.Mi r
osea a p l
oai
e.
După m ult
ă v r
em e,Zia
i
-a d
resglas
ul.
— Car t
er,îmi parer ău de… Adi că,mi-a o dr
i ca î mprej
urăr
il
e să fi f ost
di
feri
te.
— Da,am spus.Cr ed că ve
iavea m ar
iprobleme cu Cas a.
— Voifi exc l
usă,a spus. Toi
agulîmi vafi r upt. Numele miî vafi t er
s din
cări
. Voi fi tr
imisă n
î exil
, ast
a dacă- am
n să ufiomor ât
ă.
M-am gân di
tla m i
cul alt
aralZi eidin Pri
ma N omă,l a otate p
ozel
e cu sat
ul
nat
al i cu f amili
a pe care nu i -
o maiam i
ntea. Când vo rbeade exi l avea
aceeai expr
esi
e pe faă pe care o avuses
e i at unci
: nu r eg
retsau t
rist
ee,mai
degr
ab ă con
fuzi
e,de p ac
ră i ci
n ean- ar fit i
ut împotriva a ce se evo
lrt
ă sauce
pl
anuri avea Pr
ima Nomă cu ea. Spusese că Iskan
dar iî fuses
e canupăr int
e.
Acum numaiave a pe nimeni.
— Ai put ea venicu noi,i -
am spus.
S-a uit
atl a mine.Stăteamunul l ângă alt
ul i mi -
am datseam a că avea
umărul li
pi t de-almeu . Cu t ot imr
osul de ar deiars car e ne înconj
ura,îi
si
m eampar fumul egi
ptean. Aveaun ardeiuscatpr ins nî pări as
taof ăce
a i
maidr ăguă.
Sadi
e sp une căvea am mi nil
e ăt
răci
te.[Ser
ios,Sad i
e,eunu t e n
ît
rerup atât
a
când poveste itt
u.]
Î
—noUri
ce
ndeca
nz
,
e-Zi
am apu
m-tap
ea dr
ui
vit cu
ce, Cart
tri
st
er?ee.
Chiar ac
dăl-învi
ngei pe Seti sal va
i
cont
inent
ul, ce-
o să ace
fi în continuare? asa
C vă v a vâna.Zei
i vă vor f
ace iava
un chin.
— Ne v om descurca,am as igurat
-o. Sunt obinui
t să căl
ăt
ores
c. Mă pricep
să mp
ir ovi
zezi Sad ie nu eatât
ch
i
ar
de era.
— Te- am auzti
! s-
a auzit pr
in perdea ov ceanăbîuit
ă a uilSadi
e.
354
 — I arcu t ine,am cont i
nuat
, cu magi
a at adi
că,lucr
uril
e ar put
ea emgr
e m ai
u or.
Zia m -a ts
rân s de m ână,iarbraul mi-
a ofs
t st
răbău
tt de un fior
.
— Et i drăgu, Car t
er. Darnu mă cu noti
. Nu cu adevărat
. Credcă s
Ikandar
a anti
cipat ast
a.
— Ce vr ei să psui
?
Zia-
a e r
ir
tas ânma,ceea ce -
a cam
m necăji
t.
— Când m- am î nt
osr împreună cu Desjar
dins de la Brit
ish Museum,
I
skandar i m
-a v or
bitîntre par
t
u och i
. Mi-a sp
us ăc su
nt î
n per
i
col. Mi
-a sp
us ăc
mă vauc d
e a l adăpost i…
Spr
âncenel
e is- auuni t
.
— Ce ciud at… Nu- mimaiami ntesc.
M-a cupri
ns o sen za i
e de rf
ig.
— Staipui n,t e-
a dus la d
aăp ost?
— Cr ed… Cr ed că da.
A scutur
atdi n cap .
— Nu, n- aveacum, evi dent
. Su nt încă ai
ci
. Poae
t că n-
a avut ti
mp. M-a
tr
imis să et acu tla New York apr
oape medi iat.
A început să p louă uor
. Haina apor nit ter
gătoaree.
l
N-am î neles i mi
nc di
n spusel
e Ziei
. Poat e căskanIdarsi mi
se căes D
jar
di
ns
repr
ezint
ă un peri col iîncercase iprosă-
t
ejez
e l e
evul pr
eferat
. Dar al
tcev
a mă
deranj
a al poves t
ea ast
a.Nu eram sigur ce.
Zia se i t
u
al a ploai
e de par
căî nî ntuneric ra fivăz ut cev
aî nf
ricoăt
or
.
— Su ntem î n criză edit
mp,a p sus.Se nt î
oarce.
— Ci ne esn ît
oarce?
M-a pr i
vit disperat
ă.

nu—
melChes
e ti
a
secr
etp
ae
llc
uar
ie t
r
Set
.ebu
i
a să i-o spun – chest
ia de care ave i nevo
ie.E
Fur
tuna s-aînteit
. A bubuit un t
unet i camionul s-a cut
remuratlovi
t de
vânt.
— Stai
… st aipui n, m-am bâl
bâi
t
. De unde-
i t ii numele? eD unde tii că
avem nevo
ie de le
?
— Ai f uratcart
eal ui Desj
ar
di
ns.Desj
ardi
ns n
ea - poves
ti
t desp
re ast
a.A zi s
355
căn- arei ci
n
oi mportană.A zi s căunput ei folosi vraj
af ăr
ă numele secr
etal
lui Set, care-
iimposibil de aflat.
— Şi -atunci
,
tud e unde-lt i
i? T
hoth mi -
a spus că nu-l put
em afla deâctde al
Setî nsui saude a l pesroana…
Prin mi nte m i
-at r
ecuto i deeori
bil
ă ivocea mi s-a sti
ns.
— Sau de al pesr
oana eca aim apropiat
ă uli
.
Zia - i
aî nchi
s c oh
ii ca icu m ar fisu f
eri
t.
— Nu… nu- mi potexp l
ica,Cart
er. Pur i simplu au d o voc
e acer
-mi spune
nu
mele.
— A ci ncea zeiă,am spus.Nep hthys.Ai fost i tu acol
o,l a Bri
ti
sh Museum.
Zia apăru tluată pri
n surpri
ndere.
— Nu!E i mposibi
l
.
— I skan
dar apus ă c ei ît
n peri
col. A vrut să et d
ucă nt î
r-
un loc is
gur
. Ast
a
a v
rut să psună.Eti un sem i
zeu.
A datdi n capcu î nverunare.
— Darnu m- a dus nicăi
er
i. Sunt ai
ci. Dacă a figăzduit vreun zeu
, cei
lali
mag
ici
eni aiCas ei i
-arfi datseam a cu zile nî urmă.Ei mă cunosc p r
ea i n
be.
Şi
-arfi datseam a că agmia m ea - a
sc shimbat .Desjar
di
ns m-arfi di s
trus.
Aveadr ept
ate,dar o ap
i mi-a rtecu
t pr in mi nte oalt
ă dieengîr
ozitoare.
— Cu excep i
a cazul
ui în care Setî l controlează
,am spus.
— Carter, eti chi
ar ât
at de o r
b? D esjardins nu e Se.t
— As t
a pen tr
u că utî l suspect
ezi pe A mos, am spus. Amos, care
i-
a i r
scat
vi
aa p ent
rua n e asvl
a,care n ea- spus să m ergem maidep at
r
e ărfă el.Î n pl
us,
Setn-ar
e n evoi
e d e o or
fmă u man ă.Se ol f
osete de pi
ramidă.
— De u ndeti
it oat
e as
tea?
Am ezitat
.
—
— De
A l
aauAmo
najs.
ungem ni căi
er
i, a spus Z i
a.Ştiu numele secr
etallui Seti i-l pot
spune.Dartrebuie ăs p r
omii că n ui -l veispune ul
i Amos.
— O, fii serioasă
.Î n plus,dacă -
i t i
i numele,de ce nu-lfoloset
i si
ngur
ă?
Ea scu
t
ură d i
n cap , parcă p
ar oape al el
f de ri
it
ată ca i n
me.
— Nu t iu de ce… Şt i
u doarcă n u-itreab
a m ea.Tut r
ebuie -s
of aci
,sauSadie
– urma i
ifaraonil
or. Dacă - o
nf acei…
356
 Cam i
onul a înceti
nit brusc.Pr i
n par br
iz am văzu t
,l a douăz
eic de m etriîn
faă,un băr batî nt
r-o haină albastr
ă care stăteaînl umi na f
aru
ril
or. Era Amos.
Haineleîi erauzd ren ui
te de par că ar fif ost ci
urui
t cu o armă au tomată,dar
alt
felarăt
a bine.Am săr i
t din cam i
on cân d încă a erîn mers
i am al ergatîn
î
nt âmpi
nar
eal ui.
— Amos! am stri
gat.Ce - s
a n î
tâm plat
?
— Am di str
as-o pe Sekh met ,a r ăs
puns, băgându-i un dege t print
r-una
dintr
e găur
il
e d in haină.Timp de v reo nusprezec
e esucnde.Mă b ucur să vădc-
ai supravi
eui
t.
— Am găs ito f abr
ică de salsa…, am î nceput să-i expl
ic, dar mos
A i-
a
r
idicatmân a.
— Lăs ăm expl
icaii
le p en
t
ru mait ârzui, a spus. Acum t r
ebuie ăs porni
m la
drum.
A arăt
atspre n or
d-vest i am văz ut la ce ese rer
fă.Fur t
una r e
a m aiputer
nică
î
n f aă.
Mult maiput ernică.Un zi d întunecataco per
eacer ul nopii, muntel
e,
aut
ostr
ada,de p acră rma
u ă snîghită ulmea-ntreag
ă.
— Sepr egăt
etef urtuna l
ui Set, a spus A mos, cu ochii scăpăân
rd. Săne
î
ndr
ept
ăm spr
e ea?

35*
 35.Băr
baţ
i car
e cerî
ndrumar
e
(
și al
t
e semne al
e Apocal
i
psei
)

SADI
E
Nu t iu cum, daram r euit să tragun pui de o smn î n par t
ea in
d spate a
cami
onului, cu toate că frate-
meu i cu Zi a vorbeau
. Chiari după em oia
reved
er
iil ui Amos , odată e
cam
- por nit din noul a drum m- am pus din nouî n
pat -i
am ai pi
t. Se pare că vraj
ta
e ep
ha-di uizează.
Bi
neî
nel escă ba-ul meu a pr ofit
at ed ocazi e ca să por nească iar nt
î
r-o
căl
ăt
ori
e.Doam ne erfete ăs m ă pot odihniliii
n euî
şte!n
M-am tr ezi
tînap oi l
a Londra,pe m al
uril
e T am
isei
. Acul Cleopatr
eiera chi
ar
î
nf aa mea. Era o zicen uie,r ăcor
oasăi cal mă,i ch iar
i mir
osul năm ol
ului
dezgoli
t de eflrux m ă ăce
fa ă smi
- fie d or de acăs.
I
sis t s
ăteal ângă m i
ne,într-
or ochie la
bă ca ăp zada, cudi amante mp
îl et
i
te nî
părul eiî nt
uneca t. Ari
pil
e m ult
icol
ore iîpâlpâi
au pe sp ate caur oara borea
l
ă.
— Păr iniit ăiauf ăcut bi
ne ce-au făcu
t, a spus.Bast pierdeal upt
a.
— A f ost prietena eam,am zi s.
— Da.O ser vi
toare bună i l oi
ală.Dar aosh ul nu pot fii nut în f
râu la
nesf
âr ti
. Cre etmereu . Se str
ecoară pri
n fisu ri
le civi
li
za i
ei, păt
runde pe l a
margini. Nu poat e fipăs tr
atî n echi
li
bru. Ast
a-i nat
ur alui.

Ob
— el
iscu
Astl avo
ăzi hu
rr
biui
m t
, st
desr
ă
pl
ruci
e n
c
od
ntsl
inab.
entul am
eri
can, a cugetatI
sis. Dar acă
d ei i
z
nu se unesc, dacă nu ne r ecăp ăăm
t puter
ile,haosul vadi st
rugeîn cur
ând
î
ntreag
a ulme.
— Facem t
ot posi
bilul
, am insistat
.O să-lînvi
ngem pe e S.
t
I
sis m-a pri
vit cut ri
st
ee.
— Ştii că unla s a
ta m ă ref
er. Sete doarînceputul
.
35+
 Pei
saj
ul s-a schimbati am văzu t Londra n
îr uine.
Văzusem cât eva poze ngîrozit
oar
e d i
n celde-alDoilea ăzb
R oi Mondial
, dar
ni
ci nu se com parau cu ce ve deam ac um. Or aul fusese ras de pe faa
pământului: ki
lometriînt
regi de m oloz i praf
,iar miTasa era blocat
ă de ep
ave.
Si
ngurul lucru aflatî ncăî n pi ci
oare era bel
i
scu
ol, iînt imp ce-l pri
vea
m acest
a
aî nceput să se cr ape.To ae t cel
e pat r
u lat
uri s-au datl a o parte cao floare
si
nist
r
ă ca re- idesfacepetalele.
— Nu- mimaiar ăt
a,am i mpl or
a-
to.
— As ta es va î
ntâmpla n î curân
d, a p sus s I
is, aa u cm a p r
evăzut mam a a.
t
Dardacăun poi f aceaă… f
Pei
saj
ul s-a sch imbatdi n nou. Er am în salat ronului unui palat
, aceea în i
car
e Setî lî nmor mântase pe Osi ri
s. Zeii se strângeau, mat er
ial
izân
du-se sub
f
orma unor r azede l umi nă care t r
eceauî n vi tezăpr i
n sal a tr
onului
, se
î
nfă rau
u î nj ur ul stâl
pil
or i l uauch i
p uman . Una adev enit Thot
h, cuhal atul
l
ui p ăat
t, ochearli uc r amă subi r
e i păr ul ci uful
it. Alta a deven i
t H orus,
t
ânăurl i mân dr ul răz
boinic cuun och i argintiu i al tul auri
u. Sobek, zeul-
cr
ocodil
, i-a a pucat toi
agul ud i a m âr
âit spre m i
ne.O muli me de scorpioni
s-aur epei
ztîn spatele uneico loane pentr
u ca paoi să ear
pară de cealal
t
ă parte
tran
sfor
mai î n Ser
qet , zei
a arahnidel
or
,î mbrăcat
ă cuo r obă maro. Apoi inima
mi-a sări
t din piep t pentru c-
am zăr i
t un băiatî n negru care st
ăteaî n zona
înt
unecată din spatel
et r
onului – Anubi s, i
ar ch
oiil ui negr
i mă cer cet
au cu
regret.
A ar ăt
at prset ron i am văz ut căacesta es
te gol. Pal
atul
ui îilipseai ni
ma
însăi.Încăpereaerar ece iî ntuneco
asă, i er
ai mposi
bil de crezu
t căf usese
cândva unl oc pli
n de v i
aă.
Isi
s s-aîntors spre m i
ne.

tr
eb—uiAve
e m un
să nevoi
ea e d
scă e
ei
izun c
iCaon
dui
sa căt
ei
V or
i..Al
Hor
t
f us
elnutrebu
seie
ops
ată devi
e. nă far
aon.El
— Sp er ăcnu t er ef
erila Car
ter, am spus. Ai
urit
ul de f
rat
e-meu
,farao
n?
Glumet i
?
— Tr ebu
ie ăsl
-aj
utăm.Noidouă.
Ideea er
a atâtde ri
dicol
ă,căm- a fităv
ăil
t de râs acă
d ze i
i nu s-
ar fiuit
at
atât de seri
o ila mi
ne.
359
 — Să-l aj
utăm? am zis.De e c nue m-
lpaj
eută
mi
ne ă s devinf ar
aon
?
— Au exi st
atf emei
-f
araon puter
nice
,a e rcunoscutIsis. Hat
shepsut a co
ndus
bine v r
em e de m uli ani
. Puter
eal ui Nefer
ti
ti era egaăl cucea a soului ei
. Dar
des t
inul t
ăue a l
tul
, Sadi
e.Put er
eat a nu va ven is tând i a epttân
d pe un tron.
Credcă i t
i ast
a.
M- am uit
atl at ron i mi -
am datseam a că I si
s avea dr
eptate.Gândul c-
a
put easta acool cu o cor oan
ă pe cap ,încercând să con duc gaca asta de zei
âfnoi nu mă at răgea el
doc.Dart otui… Car ter
?
— Ai deven i
t puterni
că, Sa
die,a spus s I
is. Cr
edcă i ci
n nu-ci
âtdaiseam a
de puterni
că. În curând, va t
rebui să t
recem t
est
ul împr
eună.Vom r eui, dacă
nu-i pierzicuraj
ul icred i
na.
— Cur aji cr edină…,am spus.Nu sunt punct ele mel
e ofr
te.
— Se ap ropie m oment
ul tău
,a p sus Isi
s.Ne bazăm pe it
ne.
Zei
i s-auad unatî n cerc
i m-aupr ivi
t cusper ană.Au î nceput să st
rângă
rân
duril
e,ap ropii
ndu-se at
âtde m ul
t,că n u maiput eamrespi
ra,ap ucân
du-mă
de mâini,scuturându-mă…

M- a rt
ezit Zi
a,car
e m ă mp
î ungeau c degetul î
n umăr.
— Sad i
e,ne-am opr
it.
Inst
inct
iv,am dat săau i bagheta.
— Ce? Unde ?
Zia a t rasperdel
el
e spai ului de dormit i s- a ap
lecatpest
e mine de pe
scaunul dinf aă,ameni
năt oar
e canu vultur
.
— Amos i Car tersunt în ben zn
iăr
i
e.Pr egăt
ete-t
e de drum.
— De ce?
M- am ridicati am privit pri
n parb
riz.Afară era ofurtună v
i
olen
t
ă de ni
sip.
—
CerA…
ul era negru, a a că
eraimposibi
l să-i daiseam
a dacă-
i zisaunoapte.
Pri
n f ur
tuna de vân t i ni
sip am reuit să vădcă er
am parcai î
n faa unei
benzniări
il uminate.
— Su ntem în Phoe ni
x,a spus Zi
a,dar ea c maimare par
t
e a or aul
ui e
înch
isă.Oam enii pl
eacă.
— Or a?
36'
 — Pat r
u ij umătate d
iminea a,a psus Zia.Mag i
a nuf uncionează reapin
be.
Cu câtne ap r
opi
em de munt e, cu atâtmer gemaipr ost
. Şisist
emul GPS al
cam ionul
ui a căzu
t
.Amos i Car teraui ntratsă ceară nî
drumare.
Asta nu suna pr ea bine. Dacă doi a mgici
eni bărbai erau suficient de
disperai ca ăsoprească p
en t
ru a cere ni
dica i
i,înseamnă că avea
m pr obleme.
Cabina cami
onul
ui s-a zgâlâit de la vântul car
e urla.După toate pr i
n cât
e
tr
ec usem,mă i s
m eamcam s tânj
enit
ă pentr
u că er am speri
ată de o urf
tună,dar
m- am căăr atpe c
saun ca ăs tsaul ân
găZi ai să amcompan i
e.
— De â cttimp sunt înăuntru? ma î
ntr
ebat-
o.
— Nu de m ult
,a p sus Zi a.Am vrut să vorbes
c cu t
ine n
îai
nte ă
s e sn î
toar
că.
Am ri
dicato spr ânceană.
— Despre C ar
ter? Pă,idacănt r
î
ebae
raes t
e o ae
r e
t place saunu, f
aptul că se
bâl
bâi
e ar putea fi un indi
ciu.
Zi
a s-
aî ncrunt
at.
— Nu,eu…
— Teî ntr
ebi dacă ăm d eranjează
? Etifoart
e drăg
uă.Tr eb
uie ăs e
rcunosc ăc
laîncep
ut am av ut îndoiel
i
, cân d ne-
aiam eni
natcă en o mori itot restul
, dar
am deci
s ă c nu et it otui r
ea iCart ere n înebuni
t după ti
ne,a a …că
— Nu-ivo rba es dpre Car
ter
.
Am str
âm bat din nas .
— Hopa!Î n cazu l ăs
ta,poi să u ii ce-
am spus?
— E vorba e dspre Set.
— Dumneze ule!am of tat
.Nu î ncepe ar
i.Încă-l maisuspect
ezi pe A
mos?
— Et i oar
bă dacă nu vezi, a spus Z i
a.Set adorăînelăciunea i cap
can
ee.
l
Sunt met
odele uli prefer
ate de a ciude.
O part
e d i
n mi nei
a căt ea
avdr ep
tat
e.Făr ăî ndoi
ală,se poate cr
ed
e că er
ao
p
dr
eost
i
re să
ău un un
-i dbr
mem au
u crez
al a
fre.
am i
lDa
i
eir t
? i
C
hi
i cu
ar mace nsă
dă u-iasc
ul
vo ri pe
ba de ci
n
rev
uda
a care-
a pi
t refvo
errb
ate et
ă,
reacia nat
ural
ă e să-i sariîn apărare,cel puinî n cazul meuas t
aaf ost, poat
e i
pentru că ni
ci nu aveam prea u ml
te urde.
— Ascul t
ă,Zi a,nu potsă r cedcă A mos r …a
— Amos nu… a î ncuvi
inatZi a.Dar Set poate nifluen a minteaconti
rola
corpul. Nu sunt o spec i
ali
stăî n posedaer,dar do i
nioară ast
a era o pr oblemă
361
foar
te desnt î
âlni
tă.E gr eu i să al ungi dem oni
i minori
.Un zeu put
erni
c…
— Amosnu e os ped a.tN- ar
e ucm.
M-am înfiorat. Am si mi t o dur
ere ascui t
ă nî palmă,undei
nusem ulti
ma
oară pana adevărulu.i Dar nu mi neam!chiar
Eu cr edeam că Amos e
nevi
novat
… sau u n
?
Zia mi-
as t
udiatex presi
a.
— Tuvr eisă cr ezi că Amos e e dn îcr
ed ee.
r E unchiul t
ău. Ai pier
dut pr
ea
muli mem bri aif am i
li
ei. Te nîel
eg.
Am vr ut să i
-ot ai
, să-i spun că unî neleg
e ni mic,dar on tul eim- af ăcu
t să
bănuies
c -c
a sufer
it i ea – poate chi
armaimul t decât mine.
— N- avemde al es, am spus. Câtmaiavem ,t rei ore pân ălar ăs
ăir
t? Amos
t
ie cal
ea cea aibmună spre m unte.Chiardacă ecap ocană,t r
ebuie ăs aj
ungem
acol
o i să n î
cer
cămsă- l oprim pe S e.t
Parcă ved
eamcum i se î nvârtr ot
ieleîn capî ncer
când să găs eas
că o cale,
oricec
ale d
ea- mă ocnvinge.
— Bi ne,a spus în cel
e din ur mă.Am vr ut să-
i spun ce va uli Car
ter
,darn- am
avut ocazi
a.Îi spun i e.Ul timul l
ucru de car
e av ei nev
oi e pentru a-
l opri pe
Set…
— N- aicum să- it ii numele e sr
cet.
Zia m -a p ri
vitîn ochi. Poate că ăm aj uta pana daevăurlui
, daram f ost sigur
ă
că unt r
i eaz ă. Chiar numel
cunoştea e uli Set. Saucel puin că
credea -
l cunoa e.
t
Sincer
ă să ufi , auzs
i
em f r
ânturi di
n di scuia eicuCart er i n
d spatel
e cab
i nei
.
Nu i nt
en ionas em să tragcu ur echea, dar r ae greusă nu au z.iM- am uit
atl a
Zia i -
am î ncercatsă mă convi ng c-o găzd uiete p e Nephthys, darn-aveani ci
o
noimă.Vor bisem cu Nep hthys. Î
mi spuses e că-i undeva dep at
re,înt
r-o gazd
ă
adormită.I ar i a
Z re
a chiarnîf aa m ea.
—
— V a u
De fnci
ce o-
una,
l
n oa
fl n
i
osesi
t
istat
u?Zi
t a.
am Dar
î
ntr
ebeu
a.tn
Pu
en p
T
t
ro
u
utt
r
s-
eb
că
i
-o
ui
aif
e
ac.
epsă
ui
zaimag
t fi
aceea
i.
a?
A ignoratîntrebarea.
— Pr omit
e-mi c-o să-lfolose
act
umi,p e Amos,î nai
nte ăs j
aungeml a munt
e.
Ar putea fi singura voas
tră
ansă.
— Şi dacă teî neli,irosi
m si ngura noas
tră an să.Carteadispar
e după ce e
f
olosi
t
ă, nu?
362
 Zi
a aî ncuvii
natf ără entuziasm.
— Odat ă citit
ă,cart
ea se ezin
dt
egrează i apaer al
t
undeva înlume.Dardacă
maia ep t
tai, su nt
ei pierdui. Dacă Setvă at rageîn zo na sa edputer
e,n-o să
mai avei niciodatăfora de - a
lî nfr
unta. Sadie,te rog.
— Sp une-mi numel e,am zi s.Pr omit să-
lf ol
osescla m oment
ul pot
r
ivi
t.
— Acum e m omentul potr
ivi
t.
Am ezi tat
,î n speran a căI sis va spune ceva înelept
, dar ei
za a tăcu
t
. Nu
ti
u dacă m-a fi l ăsat î
nduplecată.Poate căl ucr
uri
le ar fil uato alt
ăturnur
ă
dacă afif ost de aco r
d cupl anul Ziei
. Darî naint
e d e aapuca ăsau
i o deci
zi
e,
uile camionului s-
au des chi
s, iar moA s Cari
ter au ur
catî
n cabi
nă î
ntr
-o
raf
ală de nisi
p.
— Suntem apr oape.
Amos a zâm bi
t de p acr
ă ast
a ar fif ost o vest
e bu nă.
— Foarte,foarte aproape.

363
 36.
Fam
ili
a noast
ră se e
vap
oră

SADI
E

La maipui n de u n kilomet
ru de Muntele Cam el
back,am păt r
uns nîtr
-un
cer
c d el i
nie t per
fec t
ă.
— E och i
ul f urtunii, a ghi
cit Cart
er
.
Era sini
stru. Î n j urul muntel
ui se rot
eaunor i negri
. Dâre de fum pl uteau
înt
r-un du-te-vino di nspre vârf
ul muntel
ui sp
re marginil
e vârt
ejul
ui casp iel
e
uneir oi. Chi ar ea dsupra noast
ră, cer
ul er
a sen
in iî nst
elat
, dar nîcep
easăse
facă ri
g. Răsă r
itul nu er a depart
e.
Străz
il
e erau pust ii. La baza muntel
ui se ru
gpauvi l
e ihot el
ur
iî nvăl
uit
eî n
beznă;dar u mntel
eî nsui străl
ucea. Ai inut vreodat
ă mân a deasupra unei
l
an
mut
ner
tne:
e ca
el de să
par
cvedei cu
ăceva mar
f
o tpi
e el
lea
uminc
oap
săfi
ăt
er
i
bo
i
ntst
erăl
înuci
r
cere r
ca o
s
ă-iat
ii
că?
croiAăadar
asc uăt
r ma i
pr
in stâncă.
— Ni ci
o micar e pe t
sr
ăzi
,a p sus Zia.Dacă nîcer
căm să mergemcu maina
pe umnte…
— Vom fi vă zui,am complet
at.
— Ce- aizice e-d
o vraj
ă?
Car
ter - a
sui t
at spr
e Zi
a.
— Ştiitu… Cea ep a cer aif
olosi
t-
oî n Pr
ima N omă.

—aCa
Zi e cl
vr
aj
ăt
iă?am
natdinîncap
t
rebat
..
— Carter es ref
er
ăl a o vraj
ă de n ivi
zibi
li
tat
e.Dar unmaipot f
olosi mag
ia.Şi
dacă n-
aitoate n
igredi
entel
e,nu poate fif ăcută doarpen
t
ru că a i atuach
e.f
— Amos ? am î
ntrebat.
A căzutpe gânduri.
— Mă emt că n u ne p ut
em folosi de n i
vizi
bi
li
tat
e.Daram o al
t
ă d i
ee.
364
 Crez
usem că- i nepl
ăcut să tet r
ansf
ormi î
n pas
ăer – ast
a pân
ă când Amos
ne-
a rtanso
fr
matî n nori.
Ne-a expl
icat dinai
nte ceur ma să facă,dar s
ta
a nu m- alinit
it cât
ui de
pu in.
— Ni meni nu va obs erva cât
eva fui
oar
e de nor e n
gru î
n mi j
loc
ul unei
fur
tuni
,a a rgumen t
atel .
— Daras ta-
ii mposibi
l, a spus Zi
a.Avemde-af ace cu mag
ie de ufr
tună,cu
magiahaosului.
N-arr eb
tui …
Amosi
-ar idi
cat bag het
a iZi a s-
a dezint
egrat
.
— Nu! a st r
igatCar ter
, dar ap
oi a dispăr
ut i el,tr
ansf
ormatî nt
r-o dâră de
prafnegru.
Amos s-a n î
tors cătr
e m i
ne.
— O,nu,am spus.Mulumesc,dar …
Puf! Şii ată-
mă un no r de furt
ună.Acum, poat e că pare gr oza
v, dar
gânde e-
te cu m e să- i di
spar
ă mâi ni
le ipi cioarel
e,să tet ran
sfor
mi î nt
r-o
pal
ă de vân t
.Î nchipuie-
i căî n loc de trup aipraf
i vapor
i isi m i fioriî n
st
omac ăr f
ă asă
iuns t
omac. Înch
i
puie-i că reb
tui
e să etconcen
trezidoar ca să
nu t e dezi
nt
egrez
i.
Er
am at âtde uspăr
aă,
t că nîăuntr
ul meua b ubuit un f ulger
.
— Nu fi aa,m- a ect
ratAmos .Durează doar cât
eva i mnute.Urmai-
mă!
S-
at ranso
fr
matelî nsuiî ntr
-un nor m aiden s, maiî ntunecat
, i s-
ar ep
eiz
t
spre m unte.Nu era uor să t ei
i după el. La început nu put eamdecâtpl ut
i.
Fiecaer a
ral
fă de vânt am en
i
na sămu slgă obucat ă d i
n mi ne.Am încercatsă
mă r ot
es
c i am con st
atatcă as t
a mă aj ută să răm ânî ntreagă.
Apoi, mi-am
închi
puit că mă umplu cuhel iu i brusc ampr i
ns viteză.
Nu eram sigur
ă dacăr at
f
e-meu i Zi a veneaui ei . Cân d etio furt
ună,n- ai
ace
ceea ie
ed
„vper
as
m pec
“ t
i
r
evămp
a car
î ău
nt
i om.in
at Pecl
uteam
ar să-
nmi
, ca- dau
ceaă.seam a vagde e c era nîjur,i
ar
M-am î ndrept
at pr s
e munt e,care era pr ec
um un f ari r
ezi
st
ibi
l pen t
ru
f
urtunoasa ea m erpsoană.Pâlpâi
a de al căl
dură,pr
esi
une turb
iul
ene –er at ot
ce-i puteador i drăcuorul de prafce amer.
L-am ur matpe A mos ânpă a l ocreas
tă de pe versant
ul muntel
ui, daram
r
ed even
it om pui n pr ear eped
e.M- am pr ăb
uit din cer
il -
am trânti
t i pe
365
Cart
erl a pământ
.
— Au!s- a auzi
t un gea măt
.
— Î mi par
e ău
r,i -am spus,dei er am maipreocupată ăs n
u mi se ac
fă ă
ru.
În st
omacul meuer a nîcă ufr
tună.
Zia i Amos er aul ângă noi,trăg
ând cuoch i
ul printr
-o cr
ăpău
tr
ă dintr
e doi
bol
ovani mari de gresi
e.Di năuntru se i
nfilt
rao l umi nă roi
e care-
if ăcea
să
semene cu nite diavo
li
.
Zia s-
aî nt
ors psre noi.Judecând după exp
res
ia ei, ce
eace ăzu
v se nu er
a de
bine. 34
— A mair ămas doa r piramidionu
.l
— Ce anume?
M-am uitatprin crăpăutră i am văzu t ce
vaap roape alf elde u tl
burăt
or ca
exper
iena de a fi un nor .Î ntregu
l munt
e era scobi
t pe d i
năuntru, aa cum î l
desc
ri
ses
e Carter
. Podeaua pet er
ii er
ala vreo ase sute de metri sub noi. Pes
te
t
ot ardea
uf ocur
i,învălui
nd per eiist
âncoiîntr
-ol umină sânger
ie.O pi r
amidă
st
acoj
ie u
ria ăomidna p et er
a,i aralbaza eiroiaudem oni
. Par
că a ero muli me
adunat
ăl a un concer
t de r ock,atept
ând să î
nceapă spect
acol
ul. Deasupralor,
l
a aceai
l nivel cu noi, două bar j
e magice cu echi
pajef or
mate di
n dem oni
pl
utea
uî ncet
, ceremoni
os, înspre pi
ramidă.Suspen
dat
ă n î
tr-
o plasăedr f
ânghi
i
l
egat
ă într
e băr ci se afl a singur
a bucată de piramidă care nu fuses
e încă
montat
ă –ch eai de boltă di
n vârful st
ruct
uri
i.
— Ei t i
u c-au câ t
igat
, - i
a dat ucpărer eaCart
er. Şi f
acun spectacol di
n
asta.
— Da,a spus Amos .
— Păi,haisă ar uncăm bărcile-
n aer sauceva!am spus.
Amos s-
a u i
tatla m ine.
—
To Pl
nuelub
u
ine,
m-as
a t
a
f-i
ăc
utstr
at
săeg
ia a
mă st
?
imt cam s
tupidă.Am pri
vitî
njos, l
a armat
a de
demoni,la pi
ramida e normă… cum de-mi tr
ecuse p
ri
n capaa ecva? Nu mă
puteampune u c ei
.Aveam doi
sprezec
e an
i
,ce n ab
ia!
— Tr eb
uie ă
sn îcer
căm ,a spus Cart
er.Acol
o e at
ta.

34 P
iesai
ndvârf
ul uneipi
ram
ide,î
nvel
i
tă ad
esea
n au
îr
.
366
 Ast
a m- afăcut să i
es i n
d aut
ocompăti
mireacăreaiîi căzu
sem prad
ă.Dacă
er
a să ur m
im, măcarsă mur i
m încer
când să-
l sal
vămpe atta a,
( da,i America
de Nord)
.
— Bun, am spus. Zburăm până al băc
ri.Î
iî mpiedi
căm să mont
eze h
cei
a de
boltă…
— Piramidi
onul
,m- a ocrec
t
atZia.
— Mă o rg.Apoizbu răm l
a pir
am i
dăi
-l găs
i
m pe atta.
— Şicân d Setvaî ncer
ca ăs v
ă opreas
că? ant r
î
ebat Amos.
M-am uit
atl a Z i
a,care m ă vaer
ti
za ep m utete ăs nu spun maimul t
e.
— Să ncîepem cu început
ul,am spus.Cum put em zbura pânăa lbăr
ci
?
— Transf
ormai î nfurtună,a u sger
atAmos.
— Nu!am r ăspunsîn cor.
— Refuz să maii au par t
el a vreomagi e a haosului,a Ni
nsi
use
tatZia.
nat
ural
.
Amos a a r
ătatspre psect
acolul ce es d
efs
ă r a
u sub noi.
— Doar nu vr eisă ast
p
sa
uienat
ural? Ai un al
t plan?
— Păsăir
,am spus,det es
tându-mă că i -a
m rtec
ut pr
in mi nt
e aa ceva.Eu vo
i
deveni er
ete.Cart
erpoat e fi oim.
— Sad ie,m-a av er
tizat Car
t
er, dacă…
— Tr ebui
e ăsn îcerc.
M-am ui t
atîn al t
ă p atr
e nî
aint
e ă s mă ăzg
r ân desc.
— Zi a,aut r
ecu t aproape zece or
e de l a stâlpul de foc,nu-
i a a? oiPface
magie?
Zia i -
aî nt
ins m âna i s-a concentr
at. La încep ut
, nu s-aînt
âmpl
atni mic.
Apoi, pri
n degeet- ia pâlpâi
to l umina roe itoiag
iul i-a apăru
tîn mână,încă
fumegând.
— La
— Dainfi
x
u,,a
a zi
sser
obCv
art
er
at. .Ast
Amos a n
îsea
mnă ăc Desj
ardins nu maie u r
mărit
de st
âl
pul de of
c.Va ven i ai
ciî n cu
rând isu nt si
gur că da uce nt
î
ări
ri
. Adică i
maimulidumani .
— Magia m ea encăî ls
abă,ne-a aver
ti
zatZia.N-o să fi u de p
rea ar
me ajut
or
î
ntr
-olupt
ă,dar op at
e reu es
c sănvo i
c un mijl
oc de rt
an spor
t.
A sc
os pandant
ivul cuvultur pe car
e lîf
olosi
se a
l L uxor.
36*
 — Mair ămândoareu ,a p sus Amos. Ni
cio gri
jă.Haisă n e nît
âlni
m pe barca
din st
ânga.O doboârm pe ai a,ap oine ocupăm de e ca in
d dreapta.Săsper ăm
că-
i vom l
ua pri
n surprindere.
N-aveamchefsă-llas ep A mos să ne acă
f r og
pram, darlogi
ca u li păr
ea ăr
f
ă
gre .
— Bun. Va trebui să dob oârm bărci
lerapid, apoisă intrăm în pi rami
dă.
Poat
e erui
m să b l
ocăm i nt
rar
ea aus ceva.
Cart
er ancuî
vii
nat .
— Gat a!
La început
, planul a părut să f
uncioneze.Mi-
af ost uor să mă t r
an sf
orm în
eret
e i , spr
e sur pri
ndereamea, odat
ă ajunsă pe prova bărcii, am r euit ăs
redevi
n om di n pr i
ma încercar
e,cubag het
a it oiag
ul pregăite.Singurul mai
surpri
ns d ec
âtmi ne a f os
t dem onul di
n f aa mea, alcărui capî n formă de
bri
ceag s-a ri
dica
t speri
at.
Înai
nte să mă t ai
e sau să r st
i
ge,am i nvocatvânt
ul cuaj utorul t
oiagului il -
am aru ncatest p
e bord. Doi dintr
ef raiilui au atacat
, darCar t
er e- l
ai e tiî
n
spate cu sabia scoasă ii -
a făcutfeli
i până n-a mair ămasdi n eidec âtun
mor man e dnisip.
Din păcat e,Zi aaf ost maipui n discret
ă.Un vultur men
i s u cof ată ag
ăată
de p ici
oar
e cam at
rag
e a t
en i
a.Î nt imp ce esnîdrepta spre bacră, demoni
i de
os oar ătau cudeg eutl istrigau. Uni
i auaruncat cusu lie –car e nu i -
auat i
ns
i
nta.
Însă int r
area sp ect
acul
oasăa Zi lei ar euti să-
i d i
strag
ă pe cei l
ali doi
dem oni răm ai pe b ac
ra noastr
ă,per miându-
ilui Amos ă s aparăî n spatel
e ol
r.
Luaseor ma
f u neivulpi zburăt
oare,ceea ce i
-a r
mt
ezi
t am int
iri nep
lăcut
e;dara
redeveni
ti ute o m ii -
a a t
acat pe demoni,aru
ncându-
iî n aer.
—aŢi
Zi naei
at-
vă
er
i b
i
n
zate!
t nai
ocme-
alasp
us. ca ăs ser
i
t
mp inp
dă d e câr
mă.Car ter i cumine ne-
am prins d e margi
nil
e bărci
i. Nu t i
am ce vr eaAmossă f acă,darnu er am
di
spusă să risc d
upă ulti
ma exp er
ienă avutăî ntr
-o bar
că zburăt
oare.Amos a
î
nceput să stro
ea
scă i o
ncant
aie cu t
oiagul î
ndr ep
tat sp
re ce
alal
tă bar
că, î
n ca
re
demoni
it ocm aiî
ncepeau să st
ri
ge să in
e arat
e cu degeu
tl
.
Unul dintr
e ie eranalî
t ide r ai
t, cuochi neg ri io faă dez gus
tăt
oare,caun
36+
much i dezgol
it de p i
ele.
— El ocoten
en tul lui Set
, ne-a aver
t
iza
t Carter
. Faă-de-
Groază.
— Tu !a i patdem onul.Prindei-
i!
Amos aer mi
tnatde p sus vraj
a.
— Fum,a o rstit el
.
I
med i
at,a d oua b acră -a
s evapor
atî nt
r-o ceaă gri
. Demonii aucăzu tipând.
Chei
a d e bolt
ă a uri
tă s-a pr
ăb uit pân
ă cer ân
fghi
il
e care osu sineau di
n barca
noast
r
ă s- au întins la max imum i bar caer a să se răst
oarne.Î ncl
i
nai înt
r-o
part
e,am î nce
put să cob orâm spr e podeaua peter
ii
.
— Car ter
,tai
e r f
ânghiil
e!am i pat
.
Le-a tăi
at cusab ia, iar b ar
cas- a stabi
li
zat
i s-
ar idi
catinstant
aneu câ
iva
metri
,făcând să m i se u r
ce t os
maculî n gât
.
Pir
am i
dionul -s
a pr ăbu i
t p e pod eaua pet er
i
i u c un zgo mot nf
i
ernal
.
Aveam i
mpr es
i
a ăc ot cmaiam f ăcut un vrafde lc
ătit
e d i
n dem oni
.
— Pân ă acum, totu-i bine,a r emarcat Car
ter
, dar ca de obice
i
,îlluaseura
g
pe dinai
nte.
Zia nea- ar
ăt
atceva dedeusbt.
— Pr i
vii!
To i dem oni
i care aveau ar
i
pi – nu er aumuli, dar otterauvr eopatruzec
i
sau ci
nci
ze ci– se ep rei
zser
ă spr
e noi ca nuroi de viesp
ifuri
oase.
— Zbur ai spre p i
ramidă,a psus Amos.O să e l d
ist
ragatenia.
Intr
areaî n piramidă,o uă si mplă aflaătînt
re două coloane de la baza
st
ructuri
i, nu era dep atr
e de noi
. Er
a p ăz
it
ă de câiva demoni
, darcea ai mmare
parte dint r
e r ăz
boinici
i uli Setau s-rep
ezi
t spre barca noast
ră, i
pând i
ar
uncân d cu pi et
re (care căd
eauî napoi i-iloveau, darn-a zis ni
men i că
dem onii sunt detep i
).
—
— Suntvp
Nu ăr
ea
f u
mlg
ace
i i
,r
iam
j sp
i pen u
t
rus.mi
Amos
ne,,a
tespu
vor
s uc
ide!
cuî
ndârj
i
re.Bl
ocaiint
rareadupă
voi!
M-a împi
ns pes
te mar gi
ne,si l
indu-mă să mă t ran
sf
orm în eret
e.Carter
cobor
a dej
aî n ce
r
curi sprei ntrareî nf ormă deim oi am auzt
ivult
urul Zi
ei
cum dădea in
d ar
i
pi în urma n oastr
ă.
L-am au
ztipe Amosst ri
gând:
369
 — Pent ru Brookl
yn!
Cam neo binuit pen
tru un stri
gătde l upt
ă.M- am uitatî n spat
e,i bar ca a
izbucn
itîn flăcă ri
.A î nceput să esnîdepărt
eze de pi
ramidă s-ai p
răb
uit sp r
e
armata de mont ri
. Din bar că â eau
n mi ngi de f
oc n ît oate di
rec
ii
le i di n
carenăesd efs
ăceua bucăi. N-aveam t
imp să admir magia uli Amos aus să-mi
facgr i
ji pentr
u el .A r euit să dis
trag
ă at eni
a multor dem oni cuspectacol
ul
pir
otehni
c,dar nu i
i di
ntre eine-auobservat.
Am at erizat cu Car
terî n pirami
dă i am r eve
ni
tl af orma umană.Zi a s-a
rostogol
itl ângă noi i i -at r
ansformatdi n nou vul t
ur ul în amulet
ă.Dem oni
i
eraudoar alcâi va pai î n spate – o duzi nă de i ndivizimasivi
, cu capee
t de
insecet
, dragoni it ot f
elul de ch est
i
it ăi
oase.
Carter
i
-aî ntins mân a.A ap ăurt un pumn scl ipit
or u ri
a carei -aimit
at
micar ea– t recân
d ch i
ar r ip
ntr
e mi ne i Zi a iî nchizând u li
e.Carter anchîi
s
och i
i is- a co ncent
rat
,i ar ep u ia p aărut un si
mbol i ncan
descen
t ca nusigil
iu:
Ochi ul lui Hor us. Si
mbo lul pâlpâia uorcânddemon i
i se izbeau în uă,
încercând sănt i
re.
— N- o să-iî ntâr
zei multt i
mp, a z is Cart
er.
Am f
ostfoar
te mp
ir es
i
onată dei, des
i
gur
, n-am lăsatsă sead v
ă.Î nti
mp ce
pr
iveamuile bl
ocat
e n u mă put ea
m gândi dec
âtla Amos , si
ngur pe b
acr
aîn
flăcă
r
i,î
nconj
uratde oarm atăf er
oce.
— Amosa t iut în ce se bagă,a spus C ar
t
er, dei nici elnu păreaprea
co
nvi
ns.Pr
obabi
l că - an p
ăit nimic.
— Hai
dei,ne-a nîdemnatZia.N- avemti
mp să ghici
m.

Tu
nel
ul er
aî ngust
,r ou i umed
, aa că mă is
m eamde p
arcă m-a fit
ârât
pr
in ar
t
erel
e uneifiar e en
or
me.Ne-
am croi
t drum înj
os n
î iri ndi
an. Tu
nel
ul
av
î eao
nsă unî
ncl
er
ai
naie
pr
eagd
er p
ar
ozavt
uz
deci d
e co
beorg
r
âtade,
cu ceea
pi
cior .l
ul Pce-
fă
ercea
ei da
ea
i eri
uldca
eco
ro
ab
t
ioganr
cu de
eli up
efa
ră,
i
compli
cat
e,asem en
eamaj orit
ăii pereil
or egipteni pe car ei-am văzut, dar ui
l
Cart
er inb
eîneles că nu-i pl
ăcea
u. Se o t
t opr ea, uit
ându-se urf
ios a
lele.
— Ce-i? -l
am într
eb a,tdupă ce a ăcu
tfasta aci nceaau sa eaasar
oă.
— As t
ea nu suntdesenenor male penrtu un mor mânt, a spus
. Nu sunt
i
mag i
ni cuvi aa de ap oi
,nu sunt i magini cuzei .
3*'
 Zia aî ncuvii
natdi n cap
.
— Pi r
ami da asta nu -i unmor mânt. E o pl atf
ormă, uncor p care să
găzdui
ască putereal ui Set
. Scopul i
mag i
nil
or e să or sp
ea
să c hao
sul isă-l aj
ut
e
să domnească pentrut otdea
una.
Din mer s, am început să acord maimul tă at
en i
e e ri
l
efuri
lor i am înel
es ce
voi
a Zi a să spună.Î n imag i
ni apăeraumont r
iî ngrozi
tori
, scen
e de r ăzb
oi
,
orae pr ecum Par isul asu Londr a în flăcăir
, portr
ete color de-al
e lui Set
,
prec
um i an imalul lui Set car
e nit
ra ca o furt
ună în armatele moder
ne –sce ne
at
âtde n î
spămân
i t ăt
oare,î
ncâtnici
un egi
ptea
n nu l e-ar fi imortal
iza
tî n piatră.
Cu câtînai
ntam , cuat âtimagi
nil
e deevn
eau maineo binuit
ei maivi i
,iarmi e
mi-
eratot maigr eaă.
Î
n cel
e d in ur mă am ajuns nîinima pi
ramidei. Acol
o unde n îtr
-o piram i
dă
nor
mală ar fi trebui
t să fie n
îcăper
eadesti
nat
ăî nmor mân t
ării
, Setpr oi
ectase o
sal
ă a tronului. Era cam de măr i
meaunui t eren de t enis, dar e p margini
podeau
a coboa rî ntr
-un an ad ânc asemeneaunui can alcu ap ă.Jos e dtot
bol
bor
oseaun l ichid rou. Sânge?Lavă?Ketchup dem oni
c? Ni ci
una di ntr
e
var
ian
te nu era d e b i
ne.
Şan ul păr
ea u or de săr i
t, dar uner am pr ea en
t uziasm
ată s-of ac,pentru că
pe podea ua înt
regi
iî ncă perierau ciopl
it
e hi erogl
if
er oi i– vr ăj
i care invocau
puter
ea l ui s I
fet
, p uterea hao sul
ui. Mul t deas upr a noastr
ă, nî cen tr
ul
pl
afonului,lumina sânger i
e pătrundeapr int
r-o singură gau r
ă păt r
ată.În r est
,
nu păr eausă existe al teieiri. De-al ungul fiec ăuri peret
es t ăt
eaughem uite
35
patr
u s tat
ui din obsidian car
e-
lr ep
rezent
au pe an imal ul l
ui Set , cu feele
î
ntoarse r sp
e noi, cudi nii perl
ai dezgolii icuoch i de smarald st
răl
ucitori
.
Dar ecer a mair ăuse afl a chiar ept ron. Era un l ucru or i
bil i hidos, ca o
st
alagmită roie care a l uat at ner
e de- a l ungul ecsolel
or pr in depunerea
s
î
ned
gri
ment
opatel
o
ar
l .b
Şi
a se
zat
r o
onr
uf
mase
l
ui, diî
nc
n j
ur
ar
eule
sunu
v
eidsi
e cr
aiu
odde
aroau r
t
a
mit
c –
ei
ă ps
ica
cr
arr
i
–
t
ee
uler
uaf
sb or
ma unui
de supor
t pent
ru pici
oare.
— Cum î lscoat
em ? am într
ebat,cu vocea rtemur
ând.
Lângă mine,Car
terîi trăgeasufletul.

35 R
ocă uv
l
can
i
că ed cu
l
oareeag
nr
ă sau
br
ună-
cen
uşi
e,av
ând asp
ect
ul s
ticl
eit
opi
te.
3*1
 — Amos?
I
-am ur mărit privi
rea spre gura de aer i
sir
e de un r ou s tr
ăluci
tor din
mij
locul plaf
onului. Di
n ga ură se b
ăăb
lănea o per ec
he de pici
oar
e.Apoi , Amos
a sări
t cu man t
ia umflat ă ca o paraută i a at er
izatpe podea. Haineleî ncă î
i
f
umeg au i av ea ărup l pudratcucen uă.Şi-a n îdrep
tattoi
agul spre plaf
on i a
r
ostit o poruncă. Puul pr i
n care ven
ise a hur uit
, scu
i
pând praf i mol oz,iar
l
umi na s-a st
ins rbusc.
Amos s- a scutur
atde p rafi ne-a zâmbi
t.
— As t
a rat r
ebui să-
iîntârzie ovrem e.
— Cum air euit?l-am într
ebat.
Ne-a făcu
t semn să i ne al ăt
urăm î n încăpee.
r Carter asăr
i
t an ul f
ără
ezi
tar
e.Nu-mi convenea,darn- avea
m de când să-llas ăs pl
eceăr
ăf m
ine,a a- c
am sări
t i eu an ul.Imed i
atmi s- af ăcu
t i maigr ea ă decât
î
nai
nt
e,de p arc
ă
î
ncăper
eas-ar fi î
ncl
inat
, debusolân
du-mi sim uri
le.
Zia aveni
t ulti
ma,supr aveghi
ndu-l pe Amos u c at
eni
e.
— N- art
rebui să fiiîn viaă,a sp us.
Amos a chi
coti
t.
— O,am maiau zt
iasta.Acum,haisă r t
ecem la rteabă.
— Da.M- am uitatla rt
on.Cum scoatem si
cri
ul?
— Îltăi
em ?
Car
ter i
-a scos sab
i
a,darAmos a i r
dicatmâna.
— Nu, copii
. Nu la as
ta mă erer
feam. M-am asiguratcă n-
o să ne nî
trer
upă
ni
meni.Acum e t i
mpul să vaemo d i
scuie.
Un fior rece i-a
mtrecu
t per
a sp
ii
nării
.
— O discuie?
Deod
ată,Amosa căzu tî n genunchi i a încep ut să ai
bă con
vul
sii
. Am
al
r
oer
ugat
i spr
ncan ees
d cel
,
n
etd
.ar - m
a pri
vit cufaa sch
imonosi
tă de d
urer
e.Aveaochii de u
n
— Fugiţi!a gemut .
S-a prăbu ti
, idi n cor
pul lui a î
ncep
ut să se dice
rinuabur r
oai
ti
c.
— Tr ebuie să plecăm!
Zia m -a apucatde br a.
— Ac um!
3*2
 Dar eu priveam,împiet
ri
tă de groază, cum din trupul i
nconti
ent allui
Amos se ir
dică un ab
ur care pl
utete psr
e r t
on i ia of
rma unui om aezat– u
n
l
uptăt
or r
ou cuo pl at
oă n ican
descen
t
ă,cuun t oi
agde fi erîn mână cui
chi
p
de monst
ru cani
n.
— Măi,să fi e,a hohot
it Set
.Cr edcă Z i
a v ă p
oat
e psune V„-
am zis eu
!
“

3*3
 37.
Ler
oyse ăzb
r ună

CARTER

Poaet ăc mă p ri
nd eumaigr eu,bine?
Pentru cădoar nîacel momen t
,î n caret reb
uia să-lînfr
unt pe zeul Set î
n
centr
ul săl
iitronului,îni ni
ma p ir
am i
deir ău
lui, cuo arm ată de demoni af
ară i
cu lumeacar e er a pe cale să sarăî n aer, m-am gân dit „A fosto i dee oar
fte
proast
ă să inv aici“.
Set - a
sr i
dicat de pe t r
on. Aveapi el
ear oie i much i bine cont
urai,o
ar
mur ăi ncan
des cen
t ă i un toi
agneg ru metal
ic. Capul î
i era când de animal
,
când de o m. Acum avea r
ivi
p
rea ămflândăifălci
le băol
ase al
e vechiul
ui meu
priet
enLer oy, monstrul di
n aeroport
ul din D.C., acu
m avea ărup
l bl
ond i un
ch
cr
ui
pd,fr
u
n mo
eci
nss
t,
it
.dar
L-a ud
r
d, cu
at pe och
uii
nchi
un
ltel
ni
og
sen
t
ruilcar
a eosptr
ăl
ar
tuceau
e,iarironi
mo
A ci
s a i em
ug
nutzâ
,m bet ce
ceea
î
nsem na m ăcarcă er a v i
u.
Îmi str
ân geamsab ia cu atât
a puter
e,că- itrem ural ama.
— Zi a a va ut dreptate,am spus.Aipus s t
ăp ânir
e pe A mos.
Seti -a d efs
ăcut mâi ni
le,mimân d modes ti
a.
— Păi , ca ă s fiu sincer… N-am pus st iăp
âr
nt
egni
r
ep
al e el. Zei
i pot exi
staî n
maimul tel ocuri deodată,Carter
. Hor us
i-ar fi sp us ast
a dac-ar fi fost ci
nst
it
.
Sunt convinscă Hor us c ăut
a un f r
umos o mnument de război pe care să-
l

o
Cc
upemai
ea sauoe
maracad
em
partei
ea m
fii
li
i
nt
ară mel
ei deepe
s-au
nd
teva
r
ansf
er–at
ori
ce
acu,
mdar
î unas
n ace f
or
t
ăma t
cona
st
rsf
ur
ci
ij
i
et
ă.
magnifică.
Mi-a arăt
atpl
in de m ândri
e sal
a rt
onul
ui.
— Daro f ăr
âm ă din sufletul meua f ost sufici
entă pent
ru a-l contr
ola pe
Amos Kane .
Şi
-ar idi
catdegeut
l mic unifir icel
de fum r ou a î ncep
ut să se insi
nueze
3*4
spre Amos, pătrunzându-iî n haine.Amosi-a a
r
cu i
t spatel
e caovi lt de ufl
ger.
— Opr et e-
te!am st ri
gat.
Am alergatspr e A mos,darcea a orie es d
isi
pase.Cor pul i s-a nî
mui at
.
Set -i
a co borât braul, pli
cti
sit parcăde ta
ac.
— Mă em t că as t
a af ost t
ot. Amos aupt latbine.A f os
tf oarte amuzant, m-
a
sol
ici
t
atmul t maimul t dec âtan ti
cipase
m. Magia haosul
ui a f o
us
litAi
. deea
încer
cati ndr ăsput
eri să vă av etr
izeze
, săfacă evidentf apt
ul că-l contr
olam.
Chest
ia am uzantă e căl -
am si li
t să- ifol
oseasc
ă propri
il
e saler ez ervemag i
ce
pent
ru af acevrăj
il
e ast
ea. Aproape că i -
a ars su flet
ul încer
cân
d să tr
imit
ă
semnal
el
e d e av
ert
izar
e.V-
at ransfor
matî nt
r-of ur
tună? erS
ios… Cine maiface
a aevac?
— Et i un ani
mal! a st
rigatSad i
e.
Seta m imatsurpr
iza.
— Cine? Eu?
Apoi
,a i zb
ucnit nîrâsî n timp ce Sad ie încer
ca să-ltragăpe Amos l a
adăpost.
— Amos a os ftla Londraîn noap t
ea aceea,i-am spus, în sper
ana că-i va
îndr ep
ta aten i
a as upra mea. Pr
obabi
l că ne-a urmatl a Bri
ti
sh Museum i de
atunciî l co
nt r
olezi
. Nu Desjardi
ns a osft gazd
at a.
— O,pl ebeu l acel
a? Te og…,
r a spus Setpe u nt on bat
jocor
i
tor
.Noi pr ef
er
ăm
sân gel
ef araonil
or, sunt is
gur c-ai auzti
. Darmi -
a f ăcu
t m ar
e plăcer
e să vă
induc î n er
oare.M- am gândi
t că pabonsoir
tr
ea uca ofst o dovad
ă d e măi
est
rie.
— Şt i
aicbăa-ul meu er a acol
o, pri
vind. L-aisil
it pe Amos să- i sab
oteze
propr i
a casă pen tru ca mont rii ăi
t ăspoat ă păt r
unde.L- ai ri
mi
ts într
-o
am buscadă.De e c n ul-aipus pur i simplu să ne ăp
rească?
Set - i
a desfăcut brael
e.
—
car
en Du
apă c
- u
pm
fi ut
utsps
u nea
ă-lm,
punAmos e a
să l lupt
acă
f a
ftăf
ăr r
u mos
a-
ld .
i A
stu
rugefostc
comât
pleva
et, ilun
cr
ur
-
am iv
pr
eut să-
mi st
r i
c noua uj
căr i
e t a
âtde ep rede.
Fi
erbeamde u fri
e.Dec i as
ta era exp
li
caia pentr
u compor tamentul ci
udatal
l
ui Amos. Da,f usese controlat ed Set
, dar nît ot aces
t i t
mp i se opuses e.
Conflict
ul pe car
e- l si
mi sem î n eleraoî ncercar
e d ea- ne avert
iza
. Apr oap
e că
se ist
druseseî
ncercând săne sal vez
e,iar eStîl azvârl
ise ca pe o jucări
e str
ica
tă.
3*5
 „Lasă-
mă ăs prei
aucont rol
ul“,mi-a cerut Horus.„Îl vo
m răzbuna.
“
„Am tot
ul sub control
“,i -
am răspuns.
„Nu!“ aspus Hor us.„Trebui
e ăs m ă al pie m ine.Tunu et i preg
ăi t.
“
Seta zb
iucnitî nr âs ed pacră rafi si mit că en cer
tăm.
— O, biet
ule H orus! Gazda at ar
e nevoie de âcrj
e.Chiarte a t
ep i să mă p
oi
î
nfrunt
a cu ?
ăsta
Pent
ru pr
ima dat ă,Hor usi cu mine am avut ac eai
l sent i
mentxac et în
ace
lai moment:
fur
ie.
Fără să mă gân desc, am r i
dicatmâi ni
le,uni ndu-ne enegri
il
eî mpotr
iva lui
Set. Un pumn s trăl
ucit
or - l
ai zbit, i Zeu l Rou a zb ur
at ucat âta put
ere,c- a
spart o col
oană, care aps-
răbu tipeste l e
.
Pentr
u o cl i
pă,singurul sunetcare aa s-
uzi
ta f ost cel făcu
t de praf imol oz.
Apoi,di n moloz ai zbucni
t un f ormidabil hohot de âs.
r Sets- a ir
dicatdi
n rui ne,
dândl a o arpte un bolovan imens .
— Fr umos! a răcni
t. Deloc eficient, dar r u
fmos! Va fi o pl ăce
re săe td ist
rug,
Horus, aa cum am f ăc
ut i cu t at
ălt ău. Vă vo iî ngropa pe toi în ac east
ă
încăper
e pentr
u a sp ori puter
eaf urt
unii – pe o ti cei patr
u scumpi frai aimei ,
i
arf urt
una v a fisufici en
t de puter
nică en
pt
ru a n î
vălui î
ntreag
a u
lme!
M-am ui t
atch iorâi mi-
am pi er
dut pen
tr
u o clipă concent
rarea.
— Pa t
ru?
— O,da !
Set-
a mu itat r i
p
virea spre Zia, ar
ce se ret
r ăses
e tăcut
ă înt
r-o col al
î
ncăperi
i.
— Eu nu t e-
am ui tat
,dr aga ea.
m
Zia m-a privit dispeat
ră.
— Car ter
, nu-i f ace ri
gj
i pent
ru mine.Vezi căîncearcăsă iîdi st
r
agă at
eni
a.

av—t d
u Scu
e mp
l
a ă zei
es, nu-ă,
i aa t
or
a?s Set. Aceastăf or
mă nu-i pe măs urata,dar -ai
n pr ea
Sets-aî ndrept
at spre ea
,i ar otiagul a încep
ut să-
i st
r
ălucească.
— Nu!am st rigat
.
Am pă tiî n faă,darSet ti
a l a f elcami ne să înl
ăture obst
aco
l
ele pri
n
magie.A înt i
ns braul spr
e m i
nei m-a zbiit de p
eet
re.Mă i s
m eamde pacră o
î
ntreag
ă cehipă de o f
tbalmăi
ntuia al p odea.
3*6
 — Car t
er!a t s
ri
gatSad i
e.E Nep hthys.Se poate decsu
rcai si
ngură!
— Nu !
Toaetnist
inctel
e mi
î spuneaucă Zi a nu put ea fiNep hthys. La înce
put, aa
crezusem i eu, darcu câtmă gând isem maimul t, cu atâtmi se p ăr
ea mai
pui n probabil
.Nu si m eamni ci
un felde m agi
e divi
nă em anân d di
n ea, i ceva
îmi spunea că a a art reb
fiuit dacănt r
î
-ad
evăr arfi găz duit o zeiă.
Setavea s-
o zd r
obeasc
ă dacă nu-i săreamî n aj
utor
. Dar acă d Setî nce
rcas
e
să-mi abaăt atenia,reuise.Înt imp ce se ndrep
îtaf ără grabă spre Zia,eumă
l
uptam cu magi a uli
, darnu mă p uteam el i
bera.Cu câtî ncer
cam să-mi unes c
puter
eacu ceaa l ui Hor
us, ca maiî nainte,cu atâtfrica i panica puneaumai
mult stăpân
ire pe m i
ne.
„Trebui
e să-mi cedezicontr
olul
!“i nsi
sta Hor us, i am î ncep
ut să ne u lptăm
pentr
u controlul as
upra minii mele,ce eace m i-
a prov
ocato dur ere surdă de
cap.
Set a m aif ăcu
t un passpre Z i
a.
— O, Nep hthys, a murmur atel. La î nceputul l
umii
, aif os
t sora meacea
tr
ădătoare.Înt
r-o alt
ăî nca
ranreoa iltă epocă, ai fostsoia meacea t
rădătoare.
Acu m, credcă ei v fi un excelent apeir
tiv.E ad eăvat
r, et i cea ai mslab
ă dintr
e
noi, dar facit
otu ipar t
e di
ntre cei cinci
,i ar set
ul compl etare m ai mult
ă putere.
A făcut o p
auză, ap
oi a zâmbit
.
— Setul complet! Ce amuzant! Acum, haisă- i consumăm ener gi
a i să- i
îngropăm suflet
ul,bi ne?
Zia - i
a sco
s bag het
a.A f os
tî nvăluit
ă de o sf erăr oie de en eg
rie def
ensvi
ă,
dar hc i
ari eu îmi dăd eamseam a că- i slabă. Set a tri
mis o pal ă de nisip
fol
osindu-se ed ot
iag isf eraas- prăbu t i
. Zi
a s-aî mplet
ici
t,înt imp ce i si
npul îi
sfâ aipăru l ihainele.Am încercatsă ă m mi ,cdar i aZ a st
rigat
:
—
Şi
-aCar
ri
dter
i,teu
ca t ng
oi
auul
s
uu
int i
imp
ao rt
an
st
rit
gaă!
: Concen
t t
rează-
t
e!Nu te opune!
— Cas a V i
eii!
A lansato săg eat
ă de f oc spr
e Set at –accet r
ebui
e s-o fi cost
atîntr
eaga
eneg
rier ămasă. Seta par at ocu
fl înt
r-o part
e,dir
ect sp
re Sad
ie,care t reb
auit
să-iridi
ce g ba
het
a arpi
d ca ăs n u fie prăj
it
ă mp
îr eu
nă cu Amos. Seta pău
rt să
tr
agă de-of rânghieinvi
zibil
ă,iar i a
Z a zburat aco păpuă de cârpă di
rect î
n
3**
brael
el ui.
„Nu te opu ne.“ Cum put ea ăsmi
- spună i Za una ac asta? Mă opunea
m di
n
răs
puteri
, dar egeab
d a.To t ce puteamf ace aersă pri
vesc n ep
ut
inci
os u
cm Set
î icoboară capul ca o s-cer
cet
eze pe Zia.
La început, Seta păru tt r
iumfăt
ori vesel
, dar p ex
resi
al ui s-
at r
anso
fr
mat
reped
e n ît
r-una conf
uză. S-aîncrunt
at, cuochi
iîn flăcă ri
.
— Ce c samator
ie m aie
i ast
a?a m ormăi
t
.Unde ai ascuns-o?
— N- o s- o ai
,a î ngăi
matZi a,sufocat
ă de ts
rânsoar
eal ui.
— Undee?
A aruncat
-o pe Z i
a n î
tr-
o parte.
Zia s-
ai zbit de peet
re g aa
t să se r g
scu
ăî n an , cân d Sadie ast r
igat „Vânt
!“
i o pal
ă de e ara ridicat
-o pe Zia sufici
ent cât să seoat pă rost
ogoli pe podea.
Sadi
e af ugitl a ea ia t r
as-o depar
te denulastrăluci
tor.
Seta urlat:
— As t
a-i vreoscam at
orie dea- a,
tI si
s?
A mait r i
mis opal ă de nisip împotri
va lor, dar adSie i -
ar i
dicat bag
heta.
Furt
una s-al ovi
t de un scu t de foră care a dev i
atvân t
ul – nisipul a făcuto
gaură nî peret
el
e din sp
ael
te uli Sadi
e,l ăsân
d o urmă cir
cular
ă nî stâncă.
Nu î nelege
am de ce Set er
a at âtde supăr at
, dar u n
-l puteam lăsa s-o
răneas
că pe Sadi
e.
În momentul în car
e amvăzu t-o singură,prot
ejân
d-o pe Zia de m âni
a unui
zeu, am î neles
, a c atunci când schi mbi vit
eza i aj ungi nîtr
-o t r
eapt
ă
super
ioar
ă.Deo dată,am început să gân des
c m aiiute i maicl ar
. Furi
a if rica
n-audispărut
,daram î nelescă n u eraui mport
ante.Nu mă p uteau aj
uta ă
smi
-
sal
vezso r
a.
„Nut e opune“, î
mi spuses
e Zia.

rNu
i pens
e
t
ruerer
fi
că s
neîa
cerl Set
ca . Sr
săe
eiapref
er
is
co
ne
t
r a
ol
ul
lHo r
ur
asu
p s
. Mă
a co
r
pul
ulpi
utam
meucu
. zeul
-oim de z i
le nî
Dar di
niciunul nt
re noi nu put ea să deină cont r
olul
. Asta era sol
ui a.
Treb
uia să aci
onăm l a unison, să avem încred
eert otal
ă unul în cel
ăl
alt
, alt
fel
muream amândoi.
„Da“, a sp
us H orus, i s-a il
nitit
. Nu m- am maiopus, l ăsând ca gânduri
le
noast
re să cu
rgă împr eu
nă.I -
am î nelesput er
ea, am i
ntir
il
e it emer
il
e.Am
3*+
văzut toate gazdele pe car
e el m aiavusese v
r
eodat
ă n î cel
e pets
e omi e d
e v
iei.
Şi elmi -
a cit
it mintea – înîntregime,chiar il
ucrur
ile de care nu er
am mândru.
E gr eude d esc
ri
s ensti
mentul
. Şi t i
am din amint
iri
le uli Hor
us căces a
tti
p
de un i
une foe
ar
ter ar– a c at
unci cândmon eda n
u cadeaup
s ep
aj
u
acră
p, cist
ă
înt
r-o dungă ,în ec hil
ibru per
fec
t. El nu mă contr
ola.Eu nu mă f oloseamde
putereaui l
.Aci onam pr ec
um unul singur.
Vocil
e n oast
re a ur ost
itîn arm oni
e:
— Ac um!
Şi l
egăutri
le m agi
ce care e nî
lă
nnuiauauf os
t spulberat
e.
Înjurul meus- a of
rmatav aar
tul de u l
ptă,care m-a irdi
cat de al podeam- ai
înv
ăuli
t n î en egri
e aurie.Am f ăc
ut u n pas î nai
nte i amr i
dicat abi
sa.
Război
nicul
-oim mi -a i
mitat imcar
ea, răspunzân
d per fec
t d ori
nelor mele.
Sets-aî ntor
s m- aipri
vit cuochi
ir eci
.
— Deci , Horus!a sp us.Ai reut isă ăsegti ped
aelle miciit al
e bici
cl
et
e,nu- i
aa?Ast a n uî nseamnă căe ip
toi pli
mba cu ea.
— Eu sunt Car terKan e,am spus. Sângedi n sângelefar aon
il
or, Ochi
ul lui
Horus.Şi acu m, Set– r f
ate,unch
i,trădăt
or –, o să et str
ivesc ca e unp ânar.

3*9
 38
. Casant
erv
ii
ne

CARTER

A f ost o luptă pe vi
aă peim oarte
i mi-a plăcutla nebuni
e.
Fiecare mi care af ostperfect
ă. Fi eca
re atac a fost atât de dist
ract
iv,că -mi
venea să âdrîn hoh ot
e.Set a crescut până a ajuns m aimar e dec âtmi ne,iar
toi
agul săude fi erera cât catargul unui vapor. Faaî i pâlpâi
a,uneo ri era om,
alt
eori aveabot ul să
lbat
ic la ani
mal ului l
ui Set.
Ne-am l uptat, sab
ie cont
rat oiag, iau i e tiscânt
ei. El m-a dezechil
ibrat
, i
eum- am lovit de una dintr
e st at
uile sal
e cuan i
male,car e s-
ar ăstur
nat i s- a
spart
. Mi -am r ecăp
ătat echi
li
brul i am at acat
,i arsab i
a a păt runs pr i
ntr-
o
crăpăutră din apăăt
roareade umăr a lui Set. A url
atcân d di n ranăi -a âni t
sân
g
Şi-
ae aru
neg
rucat
n. t oiagul, dar - m
am rost
ogolitînaint
e cal ovi
tura să-mi spulber
e
capul. Toi
agul său a f ăcut o crăp
ăutră în podea. Lupta ne-a pur t
atî n toat
e
di
rec i
il
e.Am zdr obi
t stâl
pi ipere i,i ar ubcăi de avtan cădeau peste ottînj ur,
cân
d mi -am datseam a că dSai
e
ipa caă- mi
s atragă atenia.
Cu col ul ochiului
, am văzu t
-oîncercând să-
i prot
ejezeepZ i
a peiA mos ca
să nu fie u cii
. Desenasea l repezea
l
ă un cer c de p r
otecie pe p odea i scutur
il
e
eiî i apăaru de mol ozul car
e cădea, dar ma î neles edce- iî ngri
jor
ată:într
eaga
sal
ă at r
onului se p utea r ăb
pui oricând, zdr
obindu-ne p e oti. Mă n îdoi
am că

S
îet
ngrar
oape fiav
i
a
ciut de su
. f
erit preamul t
. Pr
obabil se az
ba pedorea
s
a
ta. s
ă
El n
ch
eiar
Tr
ebuia să-l duc nîtr
-un spai u desch
i
s. Poat
e cădacă- il
ăsam sufici
entt
imp
lui Sadi
e,ar fireu tisăel ibere
ze dintron sicri
ul tat
ei.
Apoi mi-am am i
nti
t cum des cri
ses
e Batslupta eicu Apophis: o î
ncl
etar
e pe
veci cui namicul.
„Da“,a n î
cuviinatHor us.
3+'
 Am r idicatpumnul i am î ndrept
atun flux en eget
ric psre gura de aeri
sire
de deasupr a noas
tră,deschi
zând-o – il umina roie a păt r
uns ari nău
întru.
Apoiam ar uncatsabia i m- am repezi
t spr
e Set. L-am apucatde u meri cu
mâinil
e goal e,încercân
d să-li mobil
izezca un l uptăt
or
.A î ncercat ăsmă
lovea
scă, dar oit
agul îi er
ai nut
il de apr
oape.A mor măit i i -
a scăpatar ma,
apoi m-a ap ucatde br ae.Er a mult maiputer
nic d ec
âtmi ne,dar o H
rus
ti
a
nite micăr if ol
osi
toare.M-am r ăsuci
t iam aj uns n î spael
te lui Set. Mi-
am
băgatan tebr
aul sub br aul l
ui i i -
am prins g
âutl caî nt
r-o menghină.Ne-am
rost
ogoli
tî nf aă, aproape olvi
ndu-
ne d e scutur
il
e de p r
otecie l
ae uli Sadie.
„Acum l -
am pr i
ns“,m- am gân di
t.„C e ăs ac
f ucel ?“
Ir
onia af ăcut ca ă rp
sunsul să vină o t
cmaide a l Amos. Mi-am am i
nti
t cum
mă t r
ansfor
mase î
nt r
-of urt
ună i -
mi supuses e eul cuaj ut
orul f
oreimen t
ale
pure.Mi nile noastre duseseăr o scurtăl uptă,dar el îi impuses
e vo i
na cu
î
ncredeer absol
ută i mă i mag i
nas
e ca pe un nor e dfurt
ună,iar uechi armă
pref
ăcusem în aa e cva.
„Eti o vulpe b zurăt
oare“, i
-am spus u li Set
.
„Nu!“as t
rigatmi ntealui, dar lî surpri
nsesem. Si
m eamcă e confuz i am
fol
osit asta împot r
iva lui.Î mi er a uor să mi -
l mag
i i nez ca pe-o vul pe
zburăt
oare d e câ nd î l văzu
sem pe A mos r an
tsformându-se n
îtr
-una când era
posedatde Set . Mi-am imag i
natcănam iicul meuse m i
corează, că-
i cres
c aripi
l
ucioase i ar eo f aă chi
ar a miur âtă.M-am mi cor
at i eu , până când am
devenit un oi m i nândî n gh eare o vu l
pe zbu răt
oar
e. N-aveam timp de
pier
dut; am â n it sp r
e gura de ae ri
sir
e,luptând cul i
li
aculînt imp ce escr
di am
cer
curi, sf
âi nidu-ne i mucân du-ne.Î n cel
e di n urmă am i eit,reven
ind l a
for
mel e noastr
e d e ăz
rboini
cipe u na d i
nlaturil
e pir
amideiroi i
.
M- am r i
dicatcu gr eu
tat
e pe pan t
ă.Ava tar
ul mi-a semnal
atcă e af ect
atl a
ni
vel
ace
laulil
bc.
orauSl
u
etis-
dr
aep
rt
i
d,ii
caar
t pi
rop
-r
i
aiulers
tmeu gbra
sân
el
e n avea
egruodet
ăi
aet
lugr
ă
ură.i sângera în
Şi-
a dez vel
i
t dini i spr
e m i
ne peiaă f i-a apăru
t un rânj
etde p rădăt
or.
— Măc armor i
ti
ind că t e-aist r
ăd ui
t, Horus. Dare mul t p rea târzui
.
Pr
ive e.
t
Am pr ivit spr
e p et er
ă i mi -
a stati nima nîloc. Armat
a d e d emoni lupta cu
un nou i nam ic.Zeci de m agici
eniî ncercui
ser
ă pir
amida i l uptauca să nt
re.
i
3+1
Casa i ei
Vi trebuie că- imobi lizase oatte ofrele disp
onibil
e,dar er au ri
dicol de
pui ni î
mpotr
iva l egi
unilor uli Set . Toi mag ici
eni
i segăseau în câte-
un cer c
protec
tor aflat nîmicar e,ca un f ascicull uminos, croi
ndu-i dr um pr i
ntr
e
du m ani cutoiegeel ibaghet elel or străl
ucitoare.Flăcăr
i,f ul
gere it ornade
dist
rugeau armata dem onil
or. Fuses er
ăi nvocate ottfel
ul de a nimal
e –l ei
, er pi
,
sfinc ,ichi
ar
i hipopotami, care taca
aul i
niil
ei nami ce ca nitet ancuri
. Dinl oc
î
nl oc,în aer tră
sluceau hieroglife,provocând ex pl
ozii icu tremure car
e f aect
au
forelelui Set. Dar em donii co nti
nuau să vi nă,încolindu-
i pe mag i
cienit ot
maimul t
. Am văzu t cum un mag i
ciane cop leit pe d e-
a-ntr
egul – cercul i-
a
expl
odatî ntr
-ol umi nă ved re
ia d i
spărut sub valul de duman i
.
— Aces ta e sf âr i
tul Casei , a spus S etpl i
n de satisf
ac ie.N- aunicio an să
at
âta it
mp cât piram ida m ea en î pici
oare.
Vrăj
it
orii păreau să
tie sata.Pe m ăsur
ă ce ser op
ap
i
au,t r
imiteauco mete de
f
oc i f ulger
e î nspre pi ramidă;darfiecar e explozi
e se r i
sipeaf ăr
ă efect pe
l
aturi
le de piat
ră, mi st
uindu-senîcea ar oe ia put eri
ilui Set.
Apoi am zăr i
t ch eai de b olt
ă.Er a de a ur, i pat
ru gigan i cucap et
e d e pe ar
o cărauî ncetdar g si
ur p ri
ntrel uptăt
ori. Loco
tenent
ul lui Set, Faă-
de-Groază,
le dădeaor dine,l ovind-i cuun bi cica ăsnu se o preas
că. Au înaintatpână au
ajuns al baz a pir
am ideii auî nceput să ur
ce.
M-am năp ust
it spre ei, darSeta n iter
ven
it deîndată,punân du-mi
-se nî cal
e.
— Nu pr ea ed cr,Hor us,a âs
r . el
Nu- mi st
ricitu planuril
e.
Ne-
am i nvocat armel e i am l uptatcuo f erocit
ater eî
nnoită,spintecân
d i
feri
ndu-ne.Am l ovit. Sab i
a a descr
is un arc m ort
al, dar Set s-af eri
t isab i
aa
lovitîn pi at
ră,t r
imiân du-mi o undă dec pro
int ot corpul
,î naint
e să-mi rev
in,
Seta ro st
it un cu vân t
:
— Ha-wi!
Lovitură.

Hi
erogl
if
ele mi-au exp
l
odat nîfaă i m-au f
ăcut ăs mă r
ost
ogol
esc pe
pi
rami
dă n îjos.
Cân
d ved er
eami s-alimpezi
t, Faă-
de-
Gr
oazăi gigani
i cucap
et
e de pe ar
3+2
erau depar te, deasupra mea, pur tându-i pr ada de aur pe l at
ura
monumen tului,l
a d oarcâiva p ai de vâfr.
— Nu,am mur murat.Am î ncer
catsă m ă ir
dic,daravat arul meuer a ent
l.
Apoi
, din sen i
n, un mag i
cian s-a catapult
at nîmi j
locul dem oni
lor a i
dezlănuito f ur
tună d e v
ânt. Demonii auzb ur
atcare n î
cotro, scăp
ând cheai de
boltă,iar agmici
anul a lovi
t-
o cut oiagul
, oprind-o din alunecare.Mag i
cianul
era Desjar
dins. Barba desp
icat
ă,hainelel argi i peleri
na di n piel
e de l eopar
d
eraupâr l
ite iav eaoch i
i pli
ni de f ur
ie.A ap ăsatcheai de boltă cut oiagul i
obiectul de au r aî nceput să str
ăluceas
că;dar nai
înte caDes j
ardi
ns s-
o poată
distr
uge,Seta ap ărutî
n spat el
e uli i- i
a mân ui
tt oi
agul de fier acpe obât ăd
baseball.
Desjar
dins - s
a prăbuiti ncontient pân
ăl a poalel
e pirami
dei, dispăân
rd în
muli mea ed d emoni.Mi s-a tsrânsinima.Nu-mi plăcea es
Djardi
ns,darnimen i
nu mer i
ta o asemen ea oar
stă.
— Ener van
t, a spus Set. Dari pl
si
t de efici
en ă.Asta a ajuns Casai ei
Vi
, nu-i
aa,Hor us?
M-am năp ust
it pe pantă nî sus
i armel
e n i s-
auî ncr
uciatdi n nou. Ne-
am
l
uptat înai
nte iî napoi,iar o l
umină cenue ia început săse nfi
il
treze print
re
cr
estel
e m unt
el ui de d easu
pra noast
ră.
Sim uri
le ascuite ale uli Horus m i
- auspus ăc maiavemvr eodou ă minute
până al ăsăr
r i t,dacăun maipui n.
Energi
al ui Hor us o cnt
inua să curgăprin mine.Avatar
ul meuera doaruor
răni
t,iar t acu
ar i
leî mi erau încăr apide iputerni
ce. Dar unera su
ficient casă-l
î
nving pe Set ,i ar el t
ia as
ta.Nu se gr ăb
eadel oc.Cu fiecar
e minut,încăun
magici
ancăd ea pe câm pul de luptă, i se aprop
ia momentul î
n car
e haos ul
urma ă s câtige.
„R
ani“ăbd
. ar
e,“ mi-
a cer
ut Hor us. „Pr
ima dat
ă am lupt
atcu elvr em e d e
apte
Dart
iam că - avem
n la dispozi ie ni
ciapte minut
e,darămi
tete ap
ani. Mi-
a fidorit să fie i Sad ie aici
, dar un puteamdecâtsă sper ăcr euise să-
l
el
ibereze pe at
ta i să-i protejez
e pe Zi
a i pe A mos.
Gân dul aces
ta m-a dist
ras. Seta măt
uratcut oiag
ul pe a
l pi
cioareel mele, i
în loc să sar
, am încercat să facun pasî n spat
e.Lovi
tur
a mi -
a atins glezn
a
3+3
dreapt
ă,dezechi
li
brân
du-mă făcân
idu-mă să m ăr ostogoles
c a
l val
e p e at
lur
a
pir
am i
dei
.
Seta z i
bucnitînrâs.
— Căl ăt
ori
e sprân
cen
aă!
t
Apoi a ulatcheai d
e bolt
ă.
M-am r i
dicatgemând, darîmi sim eam pi
cioarele ac de pl
umb.Am ur cat
cl
ăti
nându-mă,dar nai
înte să aj
ung măcar aj u
lmăt at
eadist
anei, Seta fixat
chei
a de bol tă i aî nchei
atcons t
ruci
a. uLmi na r oie a i nundatlat
uri
le
pir
am i
deicu un sunetgr av, scos arpcă de cea maimar e chit
ară bas indlume,
făcân
d să r t
em ure ott muntele
i amorindu-mi într
egul corp.
— Tr ei
zeci de sec unde pân ăl ar ăs
ăir
t!a s tri
gatSet bucuros. Şipăm ânt
ul
aceas
ta va fialmeupe veci e.Nu mă p oi opr i si
ngur,Hor us –,maii al
es,nu în
de ert
,izvorul puteri
i mele!
— Ai dr ep t
ate,s-a auzi
t o vocenîap ropier
e.
M-am ui t
atî ntr
-acolo i am văz ut-
o pe S adi
e vi i
ndu-se din gura de aeri
si
re –
scăl
dat
ăî nl umini multico
lore,cut oi
agul
ui ibaghet a eist r
ălucit
oare.
— Doa r că Hor u
nusest
e singur, a spus.Şi n-o săup l
tăm cut i
ne nî de ter
.
A l
ovi
t pi
rami
da cu t
oiag
ul i a st
ri
gatun nume:ult
imel
e cu
vi
nte p
e car
e m
-
a fiatept
at săelf
olosea
scărepdt st
r
igăt de l
upt
ă.

3+4
 39.
Zi
a m
îi spune u
n sec
r
et

SADI
E

Carter
, îi mulumes c că m-aifăcu
t să par ât
atde spec
tacu
loasă i a a ai m
departe.
Reali
tat
eaa o fs
t mai puini nteresan
t
ă.
Să dăm pui n î nap
o,iîn r egu
lă?Când frat
el
e meu , pui
ul-r
ăzboi
nic cel
dem ent
, s-
a r t
ansf
ormatîntr-
un oi m ia u rcatpe col pu
irami
deiî mpreună cu
noul săupr i
eten, vul
peazb urăt
oar
e,elm- alăsatsă facpe asisten
ta cudouă
persoan
e g r
avr ăni
te – chets
ie pe car
e n-am aprec
i
at-
o il a care nu mă pr i
cep
prea i n
be.
Rănil
e b i
etul
ui Amos păr eau maidegrab
ă de nau
tră magi
că decâtfizică.N-
ave
at
ia
n r
ăn
geamifvi
r
unzi
bi
t
eale,
eidar
eaavea
ur
, aoch
ab ai
iam
d
c-ai ps
es
deci t
e
s cap
ă-
i dauipace.
abi
a mair espi
ra.Când î
i
Cu Zia era o al tă povets
e.Avea o paloar
e de moar t
e iî i cur
geasânge di
n
maimul ter ăni urâte de pe picior
. Unul din br ae îi erarăsuci
tîntr
-o pozi
i
e
nefirea
să.
c Respir
aiaî i su
na ca un hârâit
.
— Stai li
nii t
ă.
Am r upt o bucat ă de pân zădin t i
vul pant
aloni
lor
i am încer
catsă-ileg
pi
cioru
l.
— O fi exi stând vreo r aj
vă de vi
ndecaer asu
…

—
M-Sa
a d
p
re
ii
!
ns de nîch
eet
iur
ă cu ul
ti
mele p
uter
i
.
— Nu maie t i
mp.Ascult
ă-mă.
— Dac ă putem oprisânger
area…
— Numel e ul
i.Ainevoie de numele u
li
.
— Dart u nu et i Nep
hthy
s!Set aa a ps
us.
A scuturatdin cap.
3+5
ul
ti
miit reimi i de ani
. Mam ataas tudiatgen el
aogi
af ar
aoni
lor – t i
a căăst
a-i
adev
ărul. Avei o an să unicăsăr eînvăai vech i
le căi isăvi ndecairupt
ura
di
ntre mag i
cien
i i zei. Mama voats
răaf ăcut pri
mul pas. Eu am el i
ber
atzei
i
di
n Pi at
ra de la Rosetta.Darvoi su nt
ei cei care av
ei sarcina de-a res
t
abi
li
Ma’at
-ul
.
— Poi da t ui o mână de aj
ut
or,am i nsis
tat
. Odat ă cee tel
iberăm.
— Sad i
e,a spus p e un ton tri
st, când vei deveni mamă,poat e veiî
nelege.
Una dintr
e cele maidi fici
le sar
ci
ni pen t
ru mi ne ca tată,una di ntr
e cel
e mai
mari î
ndatori
ri
,a f ost să-
mi dauseam a căvi sel
e mel e,pr opri
il
e mel e eluri i
dori
ne,sunt maipui nimportan
te decâtcel
e ale co pi
ilor mei. Mam a vo at
sr
ă i
cu mi ne ampr egăt
i
t scena.Darscenavoastră.
est
e aAceas t
ă p i
r ami
dă e e mnită
să alimentezehao sul. Ea fol
osete puter
ea altor zeii î l ace
f pe Set ai m
puternic.
— Şt iu. Dacă a spar
ge rt
onul i poat
e a esc dhide sicr
iul…
— M- aiput easalva,a r ec
unoscu
tt at
a.Dar up t
ereal ui Osi r
is, puter
eadi n
mine,ar fif ol
osi
tă de piramidă.N-ar ace
f decât să gr ăb
ească ezast
d
rul i să-
l
facă pe Setmaiput erni
c.Pirami
da tr
ebuie î
di
s
ntr
u
tos
ă,
tali
tat
e.Şitu i t
i cu
m să
faciasta.
Am f ost gat
a săr ot
pes
tez, să sp
nu
unti
că
u, darpana adevărului mă obli
ga
l
a si nceri
tat
e.Cal eaer aîn mi ne – o văz usemîn gân duril
el ui I
sis. Şt
i
usem ce
urmeazăi ar
ch
de â cnd Anubi sîmi pusese acea mp
i osi
bil
ă n ît
rebae
r:„Pent
rua
salva lumea,i -ai sacri
ficat atăl?“
— Darnu vr eau,i-
am spus.Te og r!
— Osi ri
st rebuie să-i ocu pe tr
onul, a zistata.Pr i
n moar t
e,spre viaă.E
singura cale.Fi
e ca Ma’at
-ul să et ghideze,Sadi
e.Te u ibesc.
Şi cuast a,i
mag inea a dispărut
.
Ci
Amneva
pri -
m
a n
vi
t t
s
îri
gat
apoi pe n
ume.
i am văzu
t-
o pe Zi a încer
cân
d să se r i
dice,de-ab
i
a
i
nân du-i bag het
a.
— Sad i
e,ceaci f?
Î
nj urul nost
ru, camera se cu
t
remura.În ziduri ap
ăeraufisur
i, de pacră nu
gigan t arfi f ol
osi
t pirami
da caepu n sac ed box
.
Câtt imp fusesem întransă?Nu eram si
gură,darnu maiaveam t
imp.
391
 Am î nch i
s ochii i m-am co
ncentrat
. Voceauil Isi
s s-
a a uzit aproap
e med
i i at:
„Acum pr icepi
?Î nelegide e
c n-am putut spune m aimul t?“
Eram tot maif uri
oas
ă,daram î ncer
catsă m ă stăpânecs.„ Vor
bim maitârziu
despr
e asta.Acum t rebu
i
e ăsnîvingem un zeu .
“
Mi-am î nchi
puit că ac
f nupasnîf aă,uni ndu-
mă cu sufletul zeiei
.
Mai împăr i
semput erea I cu
sis,dar de d aat ast
a rea d i
feri
t. Hotărâr
ea
,f uri
a,
chi
ar i dur erea î
mi dădeauî ncredee.
r Am pr ivit
-o pe I si
s dr eptn îochi
(sp
iri
tual vorbind) ine-am înel
es.
I-
am văzu tî nt
reg
ul t r
ecu t – zil
ele de î nce put, când căut
a să i a put er
ea,
fol
osi
ndu- se de diver
se trucu r
i is trateg
ii pen tr
u a afl a numel el ui Ra.Am
văzut cum s- a mărit
atcuOsi ri
s, f
ăcân du-i sper ane i vise legaet de un nou
imperi
u. Apoi am văzu t cum ac eel vise auf ost spul
berat
e de Set.I -
am si mit
fur
ia i am ărăci
unea, mândriaf er
ocef elulicu m îi pr otej
a fiul, pe Horus. Şi
am văzu t ucm mod el
ul eide vi aă se r ep eăti ar
ăi i i arăi de-a l ungul
veacur
il
or,î nt
r-o mie de a gzde dif
eri
te.
„Zeii sunt foar
te puter
nici“,îmi spuses eI skandar. „Dar unmaioam eni
i au
crea
ti
vitat
e,put ereade a sch imba ist
oria.“
Am maisi mit i gânduril
e mam ei,lăsae
t ca am o prent
ăî n memor
i
a zei ei
:
ul
timele momen t
e alelui Ruby i al egeea
r pe careof ăcuse.Îi dăd
use viaa
pentr
ua d elc
ana u n ir de veeni
men te.Şiur mătoar
ea u mtare er
a a ea.
m
— Sad i
e!A spus Zi a,cu vo cea
i maislabă.
— Su nt bi
ne,am spus.Po rnesc.
Zia mi-
as t
udiat f
aa , ievident, nu i-
a plăcut ce-
a văzut.
— Nu et i bi
ne.Ai fost zdrunci
nată seri
os.E sinuci
dere cu r
ată săupli cuSet
î
n starea ast
a.
— Nu-i f ace gri
ji
,am spus.Avemun pl an.
Asi
ces
aeriet
r ea
ni
d
i n
fid
vâr
fzi
use,
l pi
rm-am
ami t
dei
.r
ansf
ormatî
ntr
-un er
et
e
i am zb
uratpr
in gur
a d
e

392
 40.
Dist
rug o vr
ajă d
est
ul de m
iport
ant
ă

SADI
E

Din ce- am văzut,l ucruri

le nu mer geau preabi ne sus. Car
ter a erfăc
ut
grămadă –un pui -r
ăzboinic
if
onatpe u na di
ntr
e atlur i
le pi
ramidei
. Sett ocmai
puseseei a
chde bol
tă is t
riga: „Tr
eizecide secunde până l ar ăsăr
it!
“Î n pe ert
a
de ded eusbt, magici
enii din Casai ei
Vi duceau ol uptă il
psi
tă d
e sp erană cu o
ar
mat ă deemon d i.
De par că scena n-ar fif ost destul de înfri
coăt oare,acum o ved eampr i
n
ochi
il ui I sis.Ca un cr ocodil cuoch iila nivel
ul ap ei– care edev ided esubtul
,
i deasupr a ei–,am văzu t cum Duat ul se mp
îl et
et e cul umea amoen i
lor
.În
Duat, dem onii aveausuflete d e ofc aceri
-făceau să p ar
ă oar mat
ă d e u l
mânăir
.
Î
–nn l
ocu
u ul
nun de
avat
arer
,aciC
ar
unter
ul înel
ad u mea
vă
rat
, cuam
ocap
en
i
l
uo
lr,aco
înper
Dui
tatse p
de eafl
n
ea,cu
u
nr uăzb
no in
oi
cic-
c oi
m
asc
uit
pătat de sânge ochi neg r
i st
răluci
t
ori. Sabi
al ui pâl
pâia,animată de ol umină
aurie.În ce-l privet
e pe Set i –mag i
nai-văun munt e de ni sip, î
mbibat uc
benzniă,care arde se iort
ete nî cel maimar e m i
xeri ndlume.A a ar ăt
a elî n
Duat – caun vârt ejde f oră distructi
vă atât edput er
nică, î
ncâti et
p
rele de la
pici
oarel
e uli cl
ocotea
u if ăcea
u bule.
Nu sunt si gur
ă ucm ar ăt
am eu , darmă i sm eam put er
nică.Fo ra Ma’atul
ui
curgea pri
n mi ne i aveam l
a dispozi i
e Cuvi ntel
e Divine.Er am Sad i
e Kan e,

s
ân ge di
secrete.n sân
gel
ef ar
aoni
lor. Şi er
am I si
s,zeia mag i
ei, păst
răt
oareanumelor
Înt i
mp ce art
Cerse hi c
nuia săr ce
u ep pi
rami
dă,Setj ubi
la:
— Nu mă p oi opr
i de u nul si
ngur
, Horus, maialesî n deert,izvo
rul puter
ii
mele!
— Ai dr ep
tat
e!am stri
gat.
Set - a
sînt
ors, i
arexp r
esia de pe f aa lui a fost de nep reui
t. Am r idi
cat
393
t
oiagul i bagheta,concen
trându-
mi mag i
a.
— Doa r că Horu
nusesingur,i-am zis.
nuŞo
isă u l
ptăm cutine n
î deert
.
Am lovit cut oiag
ul î
n pi et
re amistr
igat
:
— Was hi
ngton,D. C.
!
Pi
ramida s-a zgudui
t.Pen t
ru o clipă,nu s-
a n î
tâmpl
atnimic.
Setpărea isă- deaseam a ce ăcea
f m. A hohoti
t nel
i
nit
it.
— E o ch ets
ie el
ementar
ă,Sa die Kane.Nu poi des ch
i
de port
alur
iîn Zi
lel
or
Demonil
or!
— Un mur i
tor n-arputea, am încuvii
nateu .Daro zei ă a ag
mi ei
,da.
Pe cer, deasu pra noast
ră,au bubui t u flger
e.Par teade sus a pet er
ii s-
a
di
zolvatî nt
r-un vârtejde n i
sip mare cât piramida.
Dem onii auî ncetatlupt
a i aupr i
vitî n sus u c groaz
ă.Magici
enii s-
auopr it
î
n mi j
locul vrăji
lor
, mui de u i
mire.
Vârt
ejul a f ost at
ât edput er
nic,încât a smuls b l
ocur
i di
n pi r
am i
dă i l e-a
aspi
ratî n nisi
p. Iar apoi
, ca nucap ac i ggant
, port
alul a î
ncep
ut să b co
oare.
— Nu! a u rlatSet.
A lovit portalul cuflăcă r
i, apoi s-
aî ntors spre mine ia aru ncat cupietre i
ful
gere, dar era prea târzi
u. Port al
ul ne-aî nghiit pe o ti.
Lumea a părut să seăs tr
oarne cu susul înj os. Pentr
u o cl ipă,m- am î nt
rebat
dacă nuf ăcusem o îngrozitoare eroare de a cc
lul – d ac
ă n u cumvapi ram i
da u li
Setva ex ploda nî portali euî mi vo i pet
receer et
nitat
ea bz urând pri
n Duatsub
for
ma u nui mi li
ard de m i
cipar t
icul
e d e n i
sip marca d Sa
ie.Apoi , cuo exp l
ozie
ext
raordi
nară,ne- am făcu t ap airiaî n aerulr ecel a di
mi nei i având deasupra
un ceral bast
ru s t
răl
uci t
or. L a picioareel noastr
e se î nti
ndeaust r
aturi
le
acoper
ite de zăp ad
ă ale P acrului NationalMal l din Was hington,D. C.
Pir
am ida r oie era î ncă i ntactă,cu t oate că pe supr afaa eiap ăurser
ă
cr
nuăp
ă u
tr
mai i
.er
Chei
am aî
nde b
ol
tă
Phoen
i
x.di
Pn
irau
amr
dat
i sr
ăl
f u
uscea,
es î
e dncer
ecupcân
l
atddsă-
ă e alip
săst
r
ur
sez
a e
sa mag
dei
a,ud
ptar
er
e,
deertul, iî n f aa noast
ră se r i
dicaportal
ul mp
il i
cit al mer
Aicii de Nor d,
înal
t
ul obelisc alb car
e era cel maiput er
nic punctf ocalalMa’ atul
ui de pe
cont
inent:Mon umentulWashington
.
Set mi-a str
igatceva î
n eg i
pteana vech
e.Eram destul de si
gură că nu e un
compliment
.
394
 — O să vămu sl
g mem brel
e dinî ncheiet
uri
!a u rl
at.O să…
— … mor i?i-a u sger
atCarter
.
A ap ăru
tî n sp ael
te uli Set i - i
ar oti
t sabi
a.Lam a a străpuns ar
mural ui Set
în drept
ul coast
elor –nu er aol ovit
ur ă mortală,dar a ersufici
ent
ă pent
ru a- l
dezech
il
ibra pe Zeu l Rou i a- lf ace să se r ost
ogoleascăpe pi r
am i
dă î
n j os.
Cart
era f ăcut un salt după el i î n Duatam văzu t val
uri de ener
gie a
lbă care
emanau di
n Mon umentul Washingt
on spr e avatarul lui Horus, dându-
i noi
puteri
.
— Cartea, Sadi
e!a t sr
igatCar terdi nf ugă.Acu m!
Tr
ebui
e că am eram eită d upă d es
chiderea op rt
alul
ui, căciSeta nîel
es u ml
t
mair ep
ede d eâctmi ne psusele ul
i Carter.
— Nu!a t sr
igat Zeul Rou.
S-
a năpusti
tl a mi ne,dar C arter- alintercep
tat laj umătat
eapant
ei.
A int
rat î
nl upt
ă cuSet il -at r
as n îapoi. Pi
etrel
e din pir
ami
dă au crăpat is-
aupr ăbuit sub gr eut
ateal or. La bazapi r
am i
dei, dem oni
i i magici
enii car
e
f
useseă
r absorbii prin por t
al i îi pi erduseră pen t
ru momen t cu
not i
na au
î
nceput să se r
ezets
aăc
.
„Cart
ea, Sadie…“ U neor
ie u til să maiaipe ci neva nî cap, pentr
u că- i poate
atrage taenia. „Chiar, ca
reta!“
Am î nti
ns br aul i am i nvocatvo l
uma lual bas
tru pe care-lfurasem de a l
Paris:Cart
eaî nfr
ângeriil Am
ui Set . desf ă rat
u pap i
rusu
l; hier
ogli
fel
e reaucl are
ca nt î
r-o cart
e p en
t ru copi
i. Am i nvocat pan
a adevăurl
ui i aceasta aap ăurt de
îndată, st
răl
ucind dea supra pagi nil
or căr i
i.
Am î nceput să r ost
esc v raja,pronunân d Cuvint
ele Divine,i cor pul mi s- a
ridicat nîaer , plut i
nd l a câi va cen t
imetri deas
upra pi rami
dei. Am spus
pov ets
eacr ea i
ei: pr i
mul m unte car e s-a ri
dicat eas
dupra ap eol
r hao sului,
nater
omeneea
,zei
c
s Egl
o
ipr
t Ra,Geb i Nut
ul
. , apairi
a Ma’ at
ului i pr
imul mar
e i
mperiu
Monumen t
ul Was hi
ngt
on a încep
ut să str
ăluceas
că i pe lat
ur
ii-auapău
rt
hi
erogl
if
e.Chei a de bol
tă av
eao străl
ucire r
agint
ie.
Seta î ncercat să se nce
arursp
e m i
ne,dar artCer-alîmpied
icat
.Iar ir
p
am i
da
roie aî ncep ut să se ăru
i
ne.
M-am gân ditla Amosila Zia,pr
ini sub t onel
e de p
iat
ră,i apr
oap
e c-am
395
 ovăt
i
, darî n capam au ztivocea a mm ei
: „C oncentr
ează-t
e,dr ag
a mea. Nu-i
pi
erde din och
i duman ul“.
„Da“, a sp
us Isi
s.i„Distruge-
l!
“
Darcumva t i
am că nu l a ast
a se e rer
fise mam a.Î mi spuses
e ăs nu-
l pier
d
di
n ochi.Cevamp iort
ant ur ma ăs esn ît
âm ple.
Pri
n Duat, am văz ut cum sunt î nconjurat
ă de m ag i
e,car e
esea oplas
ă al
bă
pest
e ulme,întăr
ind Ma’ at-
ul ir espingând hao sul. Carter
i Setseup l
tau î
ntr-
un du-t
e-vi
no conti
nuu î nt imp ce b ucăi imen se de p iramidă es p
răbueau.
Pana adevăr
ul
ui se apri
nses
ei-ll
umi na ca un f arpe Z eu
l Rou. Pe măs ur
ă
ce ă m par
opiam de sfâri
tul vrăj
i
i, cuvint
ele m el
e au î
nceput să fâ
seio f
rma uli
Set.
În Duat, vâr
t
ejul l
ui de ofc es d ezm embra,dezvăl
ui
nd o fii nă greoasă, cu
piel
eaneag ră,care semăna cu an i
mal ul lui Set
, dar a ermaisl ab
ă – es ena
malefică a zeului. Darî n l umea mur i
tori
lor
,î n aceai
l o l
c, se ved ea un
răzb
oini
c mân dr
u î n ar
mur ăr oie,rad ii
nd put er
e i hotăr
âtsă l upte pânăla
moart
e.
— Te un mesc Set
,am r os
tit.Te un mesc Zi Nefas
tă.
Cu un vui etr ăsunător, pirami
da a făcutimplozi
e.Set- aspr ăbuit pes
te
ruine.A î ncer
cat să se ridice,dar art
Cer alovit cusabia.Setab i
a a avut ti
mp
să- i irdice toiagul. Şi-au î ncr
uciatarm el
e i H orus l-
a silit pe Setsă
îngenuncheze.
— Acum,Sa die!a t sri
gatCar ter
.
— Ai f os
t duman ulmeu ,am r ost
it
, iun blest
em pe p ământ
.
O r ază de l umi nă al bă a apă rut pe t
oată lungimea Monum ent
uuli
Was hi
ngt on. S-a des chi
s o f al
ie,o poartă î
ntre aceas
tă lume i ab i
sul al
b
str
ăluci
tor care urma să- l cupri
ndă pe Set
,reinându-ifora vit
ală. Poate cănu
pen
Ct
r
aust
ot
ă d
îeau
n na,
cheivd
rar
ajcel
a, put
mai i
n
r pi
en
at
ebu r
u
săo
spl
un
ungă,
olu
sn
ng
igă
urăp
ep
ir
o
rad
o ăzi
po d
e
e:i
i t
mp
„N. mer
u ii
ni
ciun pic de mi
lă,du manalMa’ at-
ului, eti exi
latdi
nl umeaaceast
a“.
Propozii
a tr
ebuia r
osti
tă cu convi
ngere absolută.Pana adevă
rul
ui ecea
r
ast
a.Şi de ce- an fi f
ost co
nvi
nsă? ces
At a er
a ad ev
ăru
l. Setnu meri
ta mil
ă.Er
a
un dumanalMa’ at
ul
ui.Daram ezi t
at.
„N u-ipier
de di
n ochi dumanul
“,î mi spuses
e m ama.
396
 M- am uitat psre vârf
ul mon ument
ului i î n Duat a m vă zut c bu
ăi de
pirami
dă care zb ur
auspr e ceri suflet el
e dem onil
or i
rdi
cându-se caf ocur
il
e
de artifici
i
. Pe măsu ră cemag i
a haosul
ui folosi
tă de Set -asr i
sipi
t,întreag
a
foră acumulat
ă,men i
tă săi st
d
rugă un cont
inent, er
a ab
sorbi
tă d e n
ori.Înt imp
ce r i
pvea
m as t
a,hao sul a î
ncercatsă iaof ormă.Sem ăn
a cuo r eflec i
e orie a
Potomacul
ui – un r âu purpuriu enor
m avâ nd cel pui n un ki lometru i
umăt at
e lungime i o sut ă de met ril ăime.Aces t
a se zvâr col
ea î n aer,
î
ncercând să devi nă soli
d, i - i
am simit u fri
a i am ăr
ăicunea. Nu as ta
ur
măr i
se.Nu exis t
a suficien t
ă put ere sau haospentr
u a- i at
inge scopul.
Pent
ru a se for
ma cor etc
, aveanevo ie de moart
eaa mili
oane de oam eni, de
di
str
ugereaunui î
ntregco ntinent
.
Nu era unrâu.Er a un ar pe.
— Sad i
e!a st
rigatCarter. Ce m aia ep ti
?
Mi-am datseama că el nu-l putea ved
ea. Î
n af
ară d
e mine,ni
men i nu-l put
ea
vedea.
Set er
aî ngen
uncheat, zvârcol
indu-se i aruncân
d cu bl
estem
eî n t
imp ce
en
ergia al
bă î
lînco nj
ura, t
răgând-l spreal i
f
e.
— Ţi -
a pieri
t curaj
ul
, vrăj
itoareo ? astrigat
.
Apoi, s-
a uit
at urât l
a Car ter.
— Vezi, Horus? Isis af ost î ntotdeau
na o l a ă. Nici
odată n-
a dus u l
cruril
e
până al cap
ăt!
Cart
er -asuitatl a mine pen i
tru o cl i
pă i-am cit
itî ndoial
a pe ch
ip. Horus l î
î
ndem na laor ăzbunare sângeroas ă.Eu ezi t
am. Din pr i
cina as
tafuses
e vrajbă
î
ntre sI
is i Horus.Nu put eamper mite ăs esnît
âm ple a a ecva acu
m.
Dar aim mul t decâtat ât
,î n exp res
ia precau
tăal ui Cart
eram r ecunoscut
fel
ul î
n care obinuia să mă pr ivească nîtimpul zil
elor de vizi
t
ă – când er am,
p
oraf
ct
i
amc,
il
inif
e tei
erst
r
ci
tăi
ă n
pi
ensi
tl
iică
r
u săast
et
ap
rea
acep
ăt
u
tnt
a ti
atmp î
a demp
l
areu
nn
oă
i
.,Nu
pr
efă
vcân
oidu-
am se
să rcă
evsu
e n
n
i
mtl
a
ce-af ost
. Nu maivo i
am să mă pref
ac. Eram o famil
ie it r
ebui
a să aci
onăm
împreună.
— Cart er
, pr
ivete!
Am ar uncatpana ad evăr
ul
ui î
n cer
,rupând vraj
a.
— Nu! a i
patCar t
er.
39*
 Dar anpa a ex plodat is- at r
ansf
ormatî nt
r-o pulberer gi
a
ntie,carea ls-
ipi
t
de of
rma ar pelui il -
af ăcut vizi
bi
l doar enptr
u o cl i
pă.
Car
ter a rămas cu gur a căscatăî n ti
mp ce ar pele s-a zv âc
rol
itî
n aerep
deas
upra Was hi
ngt
onul ui, pier
zân du-i tr
eptatputerea. Lângă mi ne,o vo
ce a
strigat:
— Zeimi zer
abi
li!
M-am î nt
ors il -
am văz ut p e sluj
it
orul lui Set
, Fa ă-de-
Gr oaz
ă,cu coli
i
dezv
el
ii i cuch ipul săugr otescl a doar câ i
va cen t
imet
r i de almeu, cuun
cuit cres
tatri
dicatdeasupr a capul
ui meu . Am ap ucatdoarsă- mi zic „Su
nt un
om mor t“,înai
nte să surprind cuco ad
a ochiul
ui o străluci
re m et
ali
că.S-
a auzti
o bufnit
ură si
nist
ră i dem onul a nîgheat.
Carterîi aruncase abia
scuo pr eci
zi
e m ortal
ă.Dem onul - i
a scăpatcuit
ul,
a căzutî n gen
unchi is- a uit
at la alma mpîlânt
ată nî el.
S-a prăbuit pe spate cuun ui eratfuri
os. Ochi
il ui neg r
i m- aufixat i mi-a
spus uc vo ca
e completsch imbat
ă –un sunetasp ru, uscat, ca ed erp
ti
lă car
e se
târ
ăe t pri
n nisi
p:
— Î ncă nu s-aî nchei
at, semizeul
e.Am r euittoate as t
eaf olosi
nd doar nu
firice
l de vo c,
eo f rântur
ăi nfimă di n esena mea, car
e s-as trecu
r
atdi n cuca
slăbi
tă nî care sunt inut. Gândete-
te ce s oă ac
f cân d voi fi pe depl
inf ormat
.
Mi-a ar
uncat un zâmbetsi ni
str
u if aa i-
aî mpietri
t. Un firi
cel de ceaă roei
i s-a scurs d i
n gur ă – ca un vi er
me sauun ar pe de-ab
iai eit di
n ou – i s-
îndepătr
at n u
duindu-se spre cerpen t
ru a se al ătura surseisale.Cor pul
dem onului s-a dezi
ntegr
at is- at ran
sofr
matî n nisi
p.
Am pr i
vitî ncă o dată arpele oru gigant
ic car
e seezi d
ntegraîn aer. Apoi
am i nvocat un vânt sănăot
s il -am disper
satcom plet
.
Monumen tul Washington a încet
atsă mais tr
ăluceas
că. Fa
lia s-aînch
is, i
ar
micul
M- vo
am l
uî
nmdrcut
ep vr
at ăj
i
pr
smi
e -
a ,d
Set i
sp
căr
uter
ar
e di
anî
mân
ncăăp.rins în corzide en eg
ri
e al
bă.Îi
ros
tisem numel e adevăr
at.Nu putea l ec
pa nicăieri deo
camdat
ă.
— L- ai văzu t amândoi pe
arpel
e di
n nori
,am spus.Pe A pophi
s.
Cartera d atdi n cap, uimi
t.
— A î ncer
catsă păt rundă în lumeamur i
toril
or ofl
osi
nd pirami
da roi
e ca
poartă d
e acces. Dacăut er
pea is-arfi dezlănui t…
39+
 A pri
vi t cu repulsie al mor
man ul de n i
sip car
e uf ses
e un dem on.
— Locot enent
ul lui Set – Faă-
de- Groază –af ost posedatde A pophis nîtot
acest
timp is- af olosi
t de Setpen t
ru a obi ne ce- idorea.
— Er idi
col!
Setmi -a aruncat o pr i
vir
e cri
mi nală is- a bzătut înlegături
.
— Şar pel
e d in nor ia fost un truc d eal
-t ău,I si
s.O i luzie.
— Ştii bine cănu- i a a,am spus. Te- a fi put ut tr
imiteî n ab is, Set
, dar ia
văzu
t cine-i adevăratul duman . Apophi s nî
cerca să scape dinî nchisoarealui
di
n Duat. Vocea sa -
a p o
lsedatpe F aă-de-
Gr oază.S-a of
losi
t de it
ne.
— Nimeninu se f oloset e de mine!
Car
ter
i
-a dispersat or
fma de r ăzboi
nic.A pl uti
t până la păm ânt i i -a
i
nvoca
t sabi
a.
— Apophis d orea ca l o
exp
zi
a să-i al
imen
l t
uieze
p
uter
ea,Set. De nîdat
ă ce-
ar fi ven
it din Duat i ne- ar fi găsit mori, sunt si
gură că utaifi f os
t prima l
masă.Haosul arfi câ t
igat.
— Eusunt h
aosul!a insist
at Set.
— Parial, am spus.Dar e t
i iunul di nt
r e zei
. E adevăr
at, e it
rău, neci
ns
tit
,
nem i
los,netr
ebnic…
— Mă aci
f să o resc,sur i
oară.
— Dar et i
, d e as emenea, el c mai u p
ter
nic zeu. O dinioar
ă, ai ostf
l
ocotenen
tul credincios al l
ui Ra ii -
aiap ăat
r barc
aî mpot r
iva lui Apophis. Ra
n-ar fi putut învinge el earp
ăf
ră it
ne.
— Sunt g rozav, a r ecunoscut Set
. Dar Ra a pl ecat e p
ntru totdeau
na,
mulumi t
ă
ie.
— Poate ăc n u pentru t otdeau
na,i-am spus. Va r
t
ebu i să-l găs
im. Apophise
tot maiput er
nic,cee a cens îeamnă că ov
m avea nevo
ie de o ti zeii ca să upt
ăm
l
cu el
.a
Set Ch i
ar f
mai id
or e oi
at t
ne.
datăl egăutri
le di
n eneg
ri
e albă.Cân
d i-a datseama că un
l
e poate urpe,mi-
a zâm bi
t str
âm b.
— Su gerezi
o ali
an ă? i Aavea ncred
îeernî mine?
Cart
er azbu i
cni
tî nr âs.
— Cr ed că gl
umet i
. Darac um t e-
avem la mână.Numele ău
t secret
. Nu-
i
a a,Sadie?
399
 Mi-am str
âns d eg
eel
te,iar eg
lăturil
e s-au st
râns nîjur
ul lui Set. A str
igat de
durere.Er
a nevo i
e de omar e cantit
ate de energi
e ti
am
i că un -
l pot ine aa
preamul ttimp, dar n-avearost să-
i spun il ui Setast
a.
— Cas a Vi eiia încer
cat ă-s
i alunge pe zei, am spus. Ast
a n- af uncionat.
Dacăt e nî
chidem undeva, nu sunt
em cu ni mic m aibuni decâtei . N-aj
utăla
ni
mic.
— Su nt p efr
ect de acodr, a gem ut Set. A a că dacă mi -aisl ăbi up i
n
l
egături
l
e astea…
— Et iîncă u n gunoi mizer
abi
l, am spus. Daraiun r ol de u
jcat i vatr
ebui
să te inem sub cont rol
. Sunt de acor
d să tedacă
el
i
ber
u
jez
r
is –
ăt e compori
cum trebui
e,să e tn î
tor
ci în Duat i să nuf aciprobleme până când nu te v
om
invoca. arI atunci v ei acfe probl
em e doar în favoaera noast
ră, uplt
ând
împotr
ivalui Apophi s.
— Sau a put easă- it aicapul, a suger
at ar
Cter
. Astat e-ar osc
at
e din j
oc,
probabi
l,pentr
u o bună b ucat
ă de it
mp.
Setne-a privit pe ânrd.
— Să acf r opbleme nîf av
oarea oast
v
ră,zici
? As
ta-
i sp eci
al
it
ateamea.
— J ur
ă p e n umel e ău
t i pe r tonul l
ui Ra,am spus. Veipl
eca acum i nu vei
reap
ărea ânpă â cnd nu et i chem
at.
— O, j ur,a p sus, mult prea ep
rede.Pe n umel
e meu i pe r t
onul lui Ra
i pe
coa
tele nî
stel
ate l ae mam eimel e.
— Dacăent rădezi
,l -
am averti
zat, îi ti
u numele.Nu vo i maiavea milăa
doua oară.
— Ai f ost mer eusor a m ea ref
perată.
I
-am mait r
an smis u n ult
i m oc,doar acsă- i am
intes
c ci
ne-
i ef ul
, apoi am
di
zolvat l
egături
le.

arSet
murăs-
air
pi
d
iicat
el ie,
e ro ii
-aî
cu n
bt
ai
n
bs
ră nb
r
ael
ea e.
gr
ăb A
if
urap
ă
ca
tăru
tisu
bif
och ormat
scân u
ein
etu
oi
ir
r ăz
ibo
cr
ui
n
zi
ic
;dcu
ar
în Duatam văzut par
teacealal
tă,un infernfuri
os acer bai
a se abineasă nu se
dezl
ănuie isă nu pârjol
easăctot
ul în cale.I-afăcu
t cuoch i
ul lui Horus,apoi
s-
a p r
efăcu
t că ă
m mp
î u că
i
nând degeel
te caepu n pi
stol
.
— O,vasuper.
fi O să nei st
dr
ăm de mi nune.
— Pl eac
ă,Zi Nefas
tă,i-
am spus.
4''
 S-
atr
ansf
or
mat î
ntr
-un st
âlp de sare
a di
spăiru
t
.

Zăpada di
n Par cu
l Nat i
onalMal l se topise într
-un păt
ratper f
ect
, exactde
măr i
mea pi r
am ideilui Set. Pe margini, o duzi nă de magi ci
enir au
e încă
l
e na ii
. Bieii de ei ncep
î useră să- irevină cân d seî nch
i
sese por
talul
, dar
exp l
ozi
a piramideiî i ăc
fuse knockout d in nou. Şi al i m urit
ori din zonă
fuseseă
r afect
ai . O per soană car
e f ăcea j oggi
ng dimineaa devr eme er a
prăbuită pe rtotuar
. Pe str
ăzi
le di
n ap r
opiere,mot oarel
e ma nii
l
or mergeauî n
gol întimp ce ofer
ii dor
meau pr
ăbuii pes
te volan
e.
Dar nu toatăl umea o d
rmea. Î
n depătr
are se zeau
au si r
eneel maini
lor de
poliie, iav ând î n vedere ,căpr
act
ic,ne el
tepor
taser
ăm î n cur
teapre i ed
ntel
ui,
eram sigură că î n scurttimp vomave a parte de compani a unor oameni
înarmai pânăn - dini.
Car
ter i cumi ne amal er
gatspre cen
trul păt
rat
ului t
opit
, unde Amosi Zia
zăceau chi
rci i pe arb
i ă.Nu era niciurmă di nt r
onul lui Setsau din si
cri
ul de
au r
,daram î nce r
catsă n u mă gândes
c al as
ta.
Amos a gemut .
— Ce …
Ochii i s-auî nt
unecat de groaz
ă.
— Set … el… el …
— Odi hnet e-t
e.
I-am pus m âna pe r f
unte.Ardea edal ebr
f ă.Dur
erea in
d mintea ui
lera at
ât
asc
uit
ă,că o si
m eamt ăioas
ă ca o lamă.Mi-
am amint
it o vr
ajă pe car
e s
Ii
s m i
-
o ar
ăt
ase n î New Mexi co.
— Li nite,am opHa t
it
.h-r
i.
Faa i-af ostl uminat
ă de hierogl
if
e pal
ide:

Amos a ador
mit di
n nou,dar t
iam că-
i doaro soluie em
t por
ară.
Zia er
a imai rău. Cart
erî
ilegăna cap
ul iîncerca o s-
li
niteasă
c spunându-i
c-
o să efi b
i
ne,dar eaarăt
arău. Piel
eaeiaveao cu loar
e ro ai
ti
căciudată, uscat
ă
4'1
 if
ragil
ă,de parc ă ar fisu feri
t o arsură ori
bil
ă.Î n iarba din jur p
ăea
lu nit
e
hi
erogli
fe – r ăm ăiele cer
cului p r
otect
or –,i m i
-am dat am se a ce s-
a
î
ntâmplat. Î if
olosi
se ltu
i
mele p uter
i pent
ru a se p rot
eja pe ea ipe A mos ân
cd
pi
ram i
da făcuse mp
il ozi
e.
— Set ? ant î
rebat eapieri
t
ă. A pl eca
t?
— Da .
Cart
erm- a pri
vit iam t i
ut că ov m păstr
a detalii
le pent
ru noi
.
— To tul e bi
ne,mulumi tă
i
e.Numel e escr
eta u fncionat
.
A datdin cap î
mpăcată och
i
i auînceput să ise nî
chi
dă.
— Hei!
Vocea u
li Cartert r
emura.
— Răm âit rează. N-o să mă lai si
ngur u c Sad
ie,nu-i aa? u N-i cea mai
pl
ăcută o
cmpan ie.
Ziaaî ncercat să zâmbeasc
ă,dar oef
r
tul depus a ăcu
ft-
o să se nîfioar
e.
— Eu n- am f ost
… de apt
f aici
, Cart
er. Am purt
atdoar un mesaj – am i nut
l
ocul.
— Hai,nu vor biaa.
— Găs ete-o,bi
ne?a p sus Zia.
O lacri
mă is- a p
reli
ns p e ân
lgă nas.
— Ei i -
ar… plăce
a… o n îtâl
nir
e al mall.
Pr
ivir
eai s- a mut
atde a l Cart
er
, fixându-se ep cer
.
— Zia!
Cart
era t srân
s-
o de m ână.
— Te r
mi nă.Nu poi… Nu poisă…
Am î ngenunch
eat l
ângă el i am at i
ns aaf Ziei
. Er
ar ece ca
pi
atr
a.Şi ch
i
ar
dacănel î
eseesm ces-a nît
âm pl
at,nu t iam cesă psun saucu
m să-
l con
sol
ez ep
fr
aA
tel
tenci
u meu .
s-aCîa
rt
nterp
âm i
-
la.î
atnchi
s
De-
al c
on
u h
i
gi
ul i -
i
a
dâr
ei pl
l
ecat
eca
ăsat dp
eul
.
lacr
ima Zi
ei, di
n colul
ochiului pân ăl a baza nasul
ui, chi
pul Zi
eis- a spart
. Au ap
ăru
t micicrăpăutr
i,
care s- au î nti
ns pe t oat
ă pielea. ar C
nea i s- a uscat i s-a î nt
ări
t…
tr
ansformân du-se nîlut.
— Car ter!am spus.
— Ce- i
? a ăs rpuns elpe unt on pi
eri
t.
4'2
 A r i
dicat capul ch
iar când o l uminiă al
bast
răai ei t din gura Ziei i s-
a
ri
dica
tî n aer. Cart
er s-
a retras u
i
mi t.
— Ce… ce- aif ăc
ut?
— Ni mic, i
-am spus. Eshabti.
un De a st
a a spus că- anfost de apft ai
ci
. C-a
i
nut doar l
ocu l
.
Cart
erpăr ea nmăr
î mur it
. Darap oi o lumi
niă is-
a a pri
ns n î och
i – of ăr
âmă
de pser
an ă.
— At unci
… ad evăr
at
a Z i
a r t
ăi
ete?
— I skan
dar apr otej
at
-o, am spus. Când spi r
itul l
ui Nephthys s-a unit cu
adevăat
ra Zi a a
l Londra,Iskandar
i
-a datseam a că eae n î peri
co l
.Iskandar a
ascu
ns-o ia î nl
ocuit
-o cu un Î
shabti.i amintet
i ce pusneaTh„Shabti
ot
h? s unt
nite dubluri ex
cel
ente.
“ As ta a f ost ea. I
ar Nep hthy
s mi -a spus că se
adăpos
t et
e undeva
,î nt
r-o gazd
ă ad or
mi t
ă.
— Dar un de
…
— Nu t i
u,am spus.
I
arnîst arean car
îe er a Cart
er
,î mi era pr
eat eamă sănîu
adevăratat
r
neb
par e:
dac
ăî n t otacet
st i
mp Zi af uses
e uno cunos
shabti, cuserăm noicu ad evăr
at?
Adevărata Zia nu se ap ropias
e n i
ciodată de n oi
. Nu ap ucase săes d
coper
e ce
persoanăi ncr
edibi
lă eram . Doam ne f er
ete,er a posibil să nicinu- i placă de
Carter!
Car t
er- aiati
ns a fa, de care a s-ales r a
pful.I-al uat baghet
a, care era dintr
-un
filde are,
t dar oi neacugr ij
ă de p arcăi -ar fi f
ostt eamă să unse ap ev
ore ea.i
— Lumi nia aceea albas
tră,a mur muratCar t
er, am văzu t-
o pe Z ia eli
berând
una i î n Pri
ma Nomă. Asemeneael or
cshabti
doidin Memphi s acer i -
au
tr
imi s ni
formaii
le uli Thoth. Deci Zia rtebuie să f fi
ostî n con
-
ut
shabtia
lct
ei
cu
.
Asta eral uminia.Pr obabi
l că h sc
imbaui nformai i
, nu cr ezi? Eaştie
treb
uie să
p
î
nr
i
tn
r-
unce-
fa
elt
r
decutsmnul
eshabti-
o . Dacă
magi ad
c sau
…ev
ăTr
are
atbu
Z
ii
ea-t
s
orăi
ete,
găs
im!ar up
t
eafi pr i
zonier
ă sau
Nu eram sigură că a er
atâtde si mplu, dar - am
n vrut să-l con
tr
azi
c.Pe aă
f i
se t ea
cidisperarea
.
Apoio voce cunos
cut
ă m -a ăc
fut să m ă nîfior
:
— Ce a if ăcut?
Era Desj
ar
dins, car
e il
ter
almen
te ufmeg a.Hai nel
e ul
i zdr
en uit
e nîcă up
rt
au
4'3
urmel
e bătăliei
.(Carter cezi căn-
ar r eb
tui să spun căi se ed veu
a boxeri
iroz,
dar i se vedeau!
) Toiagul săulumina,iar rel
fie d i
n barbă mocn eau
.În spat
el
e
săueraut reimag i
cienilaf elde dărâmai, care ar
ătaude par cătocmai i-
ar fi
recă
păt
at cunot i
na.
— O,super ,am mur murat
.Trăi
eti.
— V- ai tocmit cuSet ? antî
reb
at Desj
ardi
ns.L- ap
il
el
că
?
esatsă
— Nu-i dăm i e o scot
eal
ă,a mormăit Car
ter.
A făcut un pasnai înt
e,cumân a p e asb
ie,daram î nt
ins br
aul i l-
am oprit
.
— Desjar
dins, am spus pe cel maical m ton cu put i
nă,Apop his câ t
igă
putere,în caz c-ai r
atat parteaasta.Avem nev oi
e de zei. Casa i ei
Vi t r
ebuie să
î
nvee d in nou vechil
e căi.
— Vechil
e căi ne-
au di str
us!mi -as t
rigat
.
Î
n urmă cu o săp t
ăm ână,pr ivi
real ui m-
ar fif ăc
ut să t remur. St
răl
ucea
efect
iv de furie ihi ero
glifel
e ser ev
ărsauî n jurul l
ui. Er
a Li ct
orul
-Şefeui
tocmaidistr
usesem tot ce ăcu
f se C as
a după căd erea gE
ipt
ului. Desj
ardi
ns m ai
avea puin i mă r t
ansfor
ma n î
tr-
oi nsectă,iar ngâ
dul ăst
a m ă nîgr
ozea.
Î
n schi
mb, l-am privitî n ochi
.Î n acest moment, er
am maiput er
nică decâtel
.
Mul t mai putern
ică. Şi i
-am arăt at
-
o.
— Mân dri
at e-a distr
us, i -
am spus. Lăcom i
a i eg oismul i t
oate ast
ea.E
greusă ur mezi cal
eazei lor. Dar acf
e parte din magie.N-o poi anula pur
i
simpl u.
— Et i beat
ă de put ere,a mâr âit el. Zeii e-
tau pos ed
a,t aa cum f ac
întotdeauna.În cu r
ând veiui t
a căi te
i om.Vom l upt
a i vă v om dist
ruge.
Apoi s-a nîcr
untatl a C art
er.
— I ar nîce etpr ive
pett
ie
ne… t i
u ce-ar ficerut Horus. Nu vei r
evendi
ca
niciodată rt
onul. Cu ulti
mel e m el
e puter
i…
—
ApoLias
-oam
m- b
at
ul
ă,
i
t am
ataspr
l u
fsel
.e m
at eu.
— Şt ii cer eb
tuie ăs acem
f ?
Ne-am î nelesi ar
ă cuvint
e.Am fost usr
pri
nsă ce uor l
î pot i
ct
i. M-am
gândit c-
ar upteafi i i nfluen
a zei
l
or, dar ap
oimi-am datseam
a că eram o
famil
ie,f ami
li
a Kan e,frat
e i sor
ă.Şi Carter
, Dumnezeumi
-e mar
tor
, era i
pri
etenul meu.
4'4
 — Et i si
gură?m- a n î
treba.
tRăm ân
em des coperii
.
I
-a aruncat o pri
vir
e asp rălui Desj
ardins.
— Nu maiam t imp de-o u l
ti
mă n îcăi
erar
e ă snăoas
t ă?
— Su nt sigură,Carter.
Am î nchis ochi
i i m- am concentrat
.
„Gândet e-
te b i
ne“, mi-a psus sI
is. „Ce amf ăc
ut pân
ă acu
m e d
oaro mică
par
te din put er
ea ep a ce
r ou pt
em avea mprî
eu nă.
“
„Ast
a-i problem a“,am zi s. „Nu sunt pr egăită.Treb
ui
e să r
eues
c si
ngur
ă,
chi
ardacă eul t
mmaigr eu.
“
„Etiînel ea
pt
ă, pent
ru un murit
or“, a spus si
Is.„Preabi ne.
“
Imag
inai-vă că r
enunai la oav eern î bani gheaă.I maginai
-vă căaru nca
i
celmaif rumos olci
erde d iaman
te d in l
ume.Sămă sep arde I si
s re
a i mai
greu,mult maigreu.
Darnu er a imposibi
l
. „Îmi ucnos c l
imit
ele“, spusese mam a, i ac um
îneleg
ema cât f
usese de nîel
ea
ptă.
Am simi t cum mă părăsete sp
iri
tul zeiei
. O par t
e ai ntratîn col
i
erul meu,
darcea mai mar e part
e s-a înd rept
at ca un aburspr e Monum entul
Was
hingt
on, înapoi în Duat , de unde s I
is ur
ma ăs por
nească… spr
e alt
e o l
cur
i.
Sp
reo n ouă gazdă?Nu er am sigură.
Când am des chi
s ochii, Carterstăt
ea ânlgă mi
ne,părândîndurer
at,inându-
iîn mân a am ulet
a u c Ochiul lui Horus.
Desjar
dins era atâtde u imi t
, că enptr
u o cli
pă a ui
tatsă ovrbea
săc negl
eza.
— Ce ’ n
es
t pas ss po
ibl
e.On ne pou rai
rt pas…
— Ba put em, am spus. Am r enunatde bu năvoi
el a zei
i noti
i. Şimaiai
mul
te de nîvăatdesp r
e ce e osi
b
pil
.
Cartera ar uncat sabi
a.

du—
r Des
a cevjar
a.d
Oi
ns,
săeu n
depu
r
indcau
emtcal
săeaau
izet
ir
l
oo
rnuO
. l
. Nuid
să- î
nacănu-
văăm l cât
ipeiga
ls
i
in
igu
. Îr
,pi
i oiast
a
piv
era
de
vremea ncer
î cân
d să n e d i
str
ugi saune p oi aj
uta.
Si
reneel se r o
ap
pi
aut ot maimul t. Vedeaml umini
le veh
iculel
or de u rgen ă
veni
nd di n maimul t
e di recii
,î nconj
ur ân
d încetParcul NationalMal l. Mai
aveam doarcâteva minute n î
aint
e ă s fim înconj
urai.
Desj
ardins -
ia pri
vit pe mag i
cien
ii din spat
elelui, pr
obabil gândi
ndu- se pe
4'5
cesprij
in se poat
e baz a.Î nsoitori
i săi enpr i
veaucu r es
pect. Unul ch iara
î
ncep
ut să i msenchîine,ap oi - i
ar evenit.
Des
jar
dins ar fi put
ut să ne di st
rugă de unul si ngur. Eram nit e simpl i
magi
cien
i acum – nit e mag i
cien
if oart
e obosi i
,f ără ni
cio inst
ruir
e pr opri
u-
zisă.
Năr
il
e u l
i Des
jar
dins s-
auumflat .Apoi m- a su
rpr
ins,coborându-i toi
ag ul
.
— Am avut parte d e prea u mltă d i
strugere azi
. Darcalea zeil
or va ămân
re
î
nchi
să. Dacămai încurcai vreodată soctoeli
le CaseiVieii
…
A lăsat am eni
nareasă pl uteasc
ăî n aer.A l ovit cutoiagul în pământ i , cuo
ulti
mă ex pl
ozie de energi
e,cei pat
ru mag i
cieni s-
aupr ef
ăcutî n vânt idu iau
fost.
Dint
r-odată,am si mi t ep uizar
ea. Groazal egată de l ucrur
ile pri
n car e
trecusem a î nceput să se ins t
aleze.Suprav
ieuiserăm, dar t as
a nu mă î ncăl
zea
preat ar
e.Î mi era dor d e părinii mei.Îmi er at ar
e dor. Nu maier am o zei ă.
Eram o put oai
că normală
i-l maiaveam doar pe rf
ate-
meu.
Apoi Amos ascosnugeam ăt i a î ncer
cat să se ri
dice. St
răzi
le di
nj ur re
au
blocate de ma n i
i de p oliie dei nit
e cam i
onete negre si
nistre.Sir
eneel ur
lau.
Un eli
coptera r t
ecut pes
te P
ot
omac, apropi
indu-
se ap
rid. Dumnezeu ti
e ce-
or
fi crezu
t mur i
torii de ân
rd că -
sa nî
tâmplatla Monumen t
ul Was hingt
on,darnu
voi
am să pa aralt i
ri
le de sear
ă.
— Car ter
,t r
eb ui
e săl ec
p
ăm de aici, am spus. Poi invoca suficien
tă magi
e
pent
ru a-lt r ansf
orma pe A mos nî ceva mic –î ntr
-un or i
cel, poat
e? lÎputem
duce nî zbor.
A încuviinat di n cap,încă lu
ui
t.
— Dar t ata… nu m… a
S-
a uitat î nj ur neputi
nci
os.Şti
am cum se mt sie.Pir
amida, tronul, si
cr
i
ul de
au
apri–î
o lt
oat
piedud
er ispăm
serăr
u.
ser
Î
nă. Aj
pl
uunses
s, er
priămp
ma at
rât
i
et dă
ene adel
p
uait
r
e p
e
Cart n
t
erru cea
a-
ls
ză al
ava
l pipo
cie at
tal
arel
e uii
sub forma u neigr ămezi de ciobur i de cerami
că.Ni ci ast
a n u-
l aj
uta,maimul t
casigur.( Cart
er s su
ine cănu er a, de af
pt, prietenal ui. Hai să mfi ser
io!)
i
Nu put eam r ămâneac oo.
l Tr ebuia să fiu put ernică pentru amândoisau
urma ă s aj
ungeml a nî
chisoare.
— Săî ncepem cu î nceputul
,i -am spus. Tr ebu i
e să- l punem pe Amos al
4'6
adăpost.
— Unde?A î
ntr
ebat
Carter
.
Nu mă p
utea
m gân
didecâtla u
n si
ngu
rloc
.

4'*
 41.
Pen
t
ru momen
t
,opr
im î
nreg
i
str
area

CARTER

Nu-mi vi
ne să cr ed că Sad i
e mă l asă să am ul timul cuvânt. Separ e c-a
î
nvăatceva din ex
peri
en a rt
ăit
ă mpîreună.Au! Tocm aim- a o
lvit
. Nu-i ni
mi c.
Ori
cum, mă bucur că a pov etsi
t ea l t
u
ima part
e.Cr edc-aî neles-
o maibi ne
decât mine.I ar hes
ctia cuZi a care nu era Zia i cut ata car
e n-af ost sal
vat…
fost greude g est
i
onat.
Dacă e ineva
c care rt
ebui
e ăs e s fisimi t maiprost decât mine,acela e mo A s.
Am avut sufici ent
ă magie âctsă mă r t
ansform pe m ine nît
r-un oim i arpe el
î
nt r
-un hamster hei
(, eram grăbit
!)
, dar alcâ i
va kil
omet r
i de Parcul Nati
onal
Mal la început să se zbat
ă ca să se rtansf
orme nîapoi. Sa
die cuimine am f ost
ni
evoi
aig
s- săem
h at
er
uii
t
,zăm
tr
emun
ud
reva
ân ân
d. Am glă
îno gar
cer
cată,
săunvo
der
biA
mos
m a
cu el,even
dr
ari
tl a
unero
fr
ma
a î
ns u
mt an
areă să
rost
ească p oropozii
eî nt
reagă.
În cele din urmă,l -
am ad us n î gar
ă.L- am l ăs
atsă doar mă pe oban că în
ti
mp ce ad Sie cuimine nea-m î ncăl
zit ine- am ui t
at la t ir
i.
Potri
vit Canaull
ui 5, Washingtonul rea un or a î nchis. Existau măr t
ur i
i
despre expl
ozii il umini ciudate nîj urul Monumen t
ului Was hington, dart ot
ce ne arătaucam erel
e de fi l
mater a un păt r
atmar e d e zăpad ă otpit
ă p e rtotuar
,
a a căr ep
ort
ajul er
a plict
isit
or. Au ven it experi iauvor bit despret erorism,

d
i
rar
em î
n
ediabc
i
lel
eci
ă, din u
au fr
omă
t doa
s arde ven
âtc
evi
atl l
car
uminică
înf
rn
iu ăt
co s-
oaep
ar .r
od
Duusu
pă n
ni
cio
t
i s
mpt
,r
icăc
iun
mass-e
med i
a aî nceput să specul
eze cu pri
vir
e a l of urt
ună n eo
binuit
ă sau l
a paarii
a,
rar î
ntâlni
tăî n su d, a auroreiboreale.Într
-o oră, autori
t
ăile ua desch
is roa u
l.
Mi -
a fi dor it s-
o avemcu noi pe B ast, pent
ru că Amos uner aî ns tar
e ăs ne
poart
e d e g r
ij
ă;daram r euit să ucmpăr ăm bilet
e pân ă al N
ew Yor k pent
ru noi
i unchiul nostr
u „b ol
nav“.
4'+
împot
rivi
t.
Horus s-a aezat pe t
ron. Isi
s - i
a adus u n scep
tru i un bi ci – cel
e două
însem
ne l a
e unui far
aon. Şi l
e-aî ncru
ciat pe piept itoii zei
i i s-
au închi
nat
.
Când s-au r
idicat
,I si
s apă t ispre noi
.
— Cart er i Sadi
e K an
e,ai f ăcut mult
e p en
tru a ref
ace a’M
at-
ul. Zei
it r
ebui
e
să-i adune puteri
le i vo i ne-ai dat eva
c t imp, dei nu t im cât edmul t
.
Apophis nu va ămrâne nî
chis pent
r utotdea
una.
— Mi -arplăcea ăs fie âceva
t te
sude ani
,a p sus Sa
di
e.
Isi
s a âm zbit.
— Or i
ce avfi, ast ăz
i suntei eroi
. Zeii vă su
nt datori inoi ne luăm datori
il
e
î
n se roi
s.
Hor us -s
ar i
dicatde pet ron. Mi-af ăcut cuoch i
ul i a î ngen
uncheatî
nf aa
noast
ră. Ceilali zeis-
au foit st
ânj
enii, dar apoi i
-au urmat exempl
ul. Chi
ar
i
zei
iî nf ormă d e ofc i
s
-audomol i
t flăcăr
ile.
Probabil că păreamfoarte uimit
, căci Horus aî nceput să râd
ă după ce s-a
ri
dicat
.
— Ar ăi ca u at
ncicân
d Zi a
i-
a psus…
— Da,am put ea ărs
i peste p atr
ea tas
a?am zisr eped
e.
Exist
ă d ezav
ant
aje ser
ioaseacă d-i per
mii unui ze
u să-i păt
rundă nî minte.
— Mer gei în pace,Car t
eri Sadie,a spus Horus. Vei găsi dar
ul nostr
u
mâi
ne dimineaă.
— Un dar ? amî nt
rebat nel
initit
, pent
r
u că dacă maipr imeam o am ulet
ă
magi
că a f ăcu
fi t o cri
ză.
— Vei ved ea,ne-
a p romisI sis.Vom fi cu ochii pe vo
i i vom at ept
a.
— De- asta mi-
ef ri
că,
i a sp us Sadie.
Isi
s
i-a flutur
atmân a i , brusc,eram din nou pe ertasa nco
acului cacu mi
ni
mi ci
Sadenu s-
s-
a ar
n
îtfir
o sî
ntâm
m
elpl
at
c.
an ol
ică r
sp
e mi
ne.
— Pr ovocat
or.
Am î nti
ns â mna.Amul edjed
ta era st
r
ăluci
t
oar
e ica
l
dă î
n î
nvel
iul eide
pânză.
— Ai i dee ce acef esch
t
ia a
st
a?
Sadi
e acl i
pit.
419
 — Hmm? O,nu -
mipas ă.Tu uc m l-
aivă
zut pe Anubi
s?
— Cum l -am… ca pe-un t i
p.Ce-icu as
t
a?
— Un t i
p bi ne asuun t ip cu capde â
cni
e asi
lvân
d?
— Cr ed că… nuer a cu cap de câine.
— Am t iuteu!
Sadi
e-aînidrept
atdegeutl spre mine d
e p
acră rafi câtigato di
sput
ă.
— Ar at
ă bi ne.Şt
iam eu!
Şi
, cuun zâmbetr idi
col, s-arăsuct
ipe că
lcâ
ie ia i ntr
at î
n casă.
După u
cm pr
obabi
l am maispus,sor
ăme
- a emaici
udat
ă.
A doua zi,am primit darul zei
l
or.
Când ne-am tr
ezi
t, conacul fuses
e completr ep
aat
r până la celmaimi c
detali
u. Ter
minaser
ăt ot ce unr euiserăm noi – i ast
a ne-
ar ai
mfil uatprobab
i
l
o u lnă deuncmă.
Pri
mul lucr
u pe care -l
am observatauf ost hai
nel
e noi di
n dul
ap i, după o
scurtă ezi
tar
e,m-am î mbrăcat cu ele.Am cobor âtla par
ter
ii-am găs
it pe
Khuf u i Sadie d
ansândî n Mar ea Sal
ă erăc
fut
ă.Khufu aveanut ri
counoucu
Laker
s
i o mi ngenouă de b acshet
. Mături
le
i mopuril
e mag i
ce erauocupat e
cucu răenia.Sadi
e m- a pri
vit imi -
a zâ mbit
, după care pe faă i s- aî nt
ipări
t
surpriza.
— Car t
er,ce… p
ce
orţ
i?
Am cob oârtscăr
ile i maisi gur pe mi ne.Dulapul îmi ofer
ise maimul te
va
riant
eî n dimineaa asta,nu doar ai h
ne de pân ză.Vechil
e haine erauacol o,
pr
oaspătcu răat
e –o căm a ă cu nast
uri
, pantal
oni kak
i ap r
etai
, mocasini. Dar
av
usesem i o a t r
eia var
i
an t
ă,pe car e-
o i al es
eesm: pant
ofi de sp ort Reebok,
bl
ugi, un tr
ico
u i un han orac.
—
con dSunt
sier
a pr
oă
bă…
ăi
ab ldin bum
că ăt ba
arca c,nu
am
gans
p
gs
tus
.
… Sunt
er bun
e penr
t
u magie. Ta
t
a ar
Am f os
t convi
ns căSad i
e o să mă t ac
hineze,dar am î
ncer
catsă i-
o i
au
î
nainte.A st
udiat cuaten i
e fi eca
re d
eatl
iu al inut
eimele.
Apoi a âs
r,î ncânt
ată al maxi
mum.
— E gen i
al, Cart
er. Arăi ap r
oap
e ca un ad ol
escen
t ob
itata
nui
t!
arI
ar
considera…
42'
 Mi-
a r
tas lu
gga pes t
e cap.
— Tat
a ar oncsider
a că r ăi
a ca numag ici
animpecab
il, pentr
u că st a
a i et i
.
Acum,hai
de!Ne a t
eap t
ă micul dej
un în curte.
Cândsă ne ap ucăm de mânc at, a apăurt Amos,iar i nutal ui era i mai
sur
pri
nzăt
oar
e dec âta mea. Purta un costum nou ciocolati
u, cu un pal t
on
aso
rat
t ipălări
e. Pant ofii î
i erau lust
ruii
,l afel ioch el
arii rotunzi
,iar nî păr
ave
a mp
îlet
i
te m ărgel
e d e chi
hli
mbar. Sadi
ei cumi ne n
eam
- hol batl a el
.
— Ce-
i? ant î
reba.t
— Ni mic,am r ăs
punsamând oideodat
ă.
Sadie s-
a ui t
atl a mine i a schiatun „D umnezeu
le!
“ pe mutete,ap
oi s-a
înt
ors al cârnai il a ouă. Eu m-am repei
ztl a cl
ăt
it
e.Fili
p sebălăceaferi
citîn
pisci
nă.
Amos s-a a ezat cu noi l
a m as
ă.A pocnit din deget
e
i ce
aca is-a u
mplut cu
caf
ea ac p ri
n mi nune.Am r idi
catdin spr
âncene.Nu maif olosi
se mag
ia d
upă
Zil
ele Dem onil
or.
— Cr edcă o ăs p l
eco v reme,ne-a anu
natel .În Pri
ma N omă.
Sadie
i cumi ne n eam
- ui tatunul l
a al
tul
.
— Et i si
gur că- io idee ub
nă?- am
l într
eba.t
Amos a or sbit di
n cafea.
S-a ui
tatpeste EatsRi veredp ac
ră ar fi putut vedea
până î
n Was hington,D.C.
— Acol o sunt ceimaibuni mag i
cien
i vindecăot
ri. N-
o să r
efuze e p ci
neva
car
e caută ajutor –chiar ac
dăi-vorba de mi ne.Cr edcă… Cr edc-ar rebu
t i să
încerc.
Vocea î
i er af r
agil
ă,de parcăs t
ăteasă se r upă în ori
ce omment. Tot
ui , nu
maivo r
bise atâta de ăsp
tămân
i bune.
— Cr edcă- io i deegenial
ă,l-a susi
nut Sa die.Vom avea noi gri
jă de casă,
nu—
-
iaDaa,
,Car
am t
er?
spus.Abs
ou
lt
.
— S-
arput ea săipses
lc o rem
v e,a zis Amos. Sim ii
-vă ca iacas
ă.Doar
este
casaoast
v
ră.
A ez
it
at, cău
t
ându- iparcăcugrij
ă cuvi
ntel
e.
— Cred că,probab
il, ar r
eb
tui să î
ncepei recr
utarea.În l
ume sunt muli
puti u
c sân ge de f araon
. Maj
ori
tat
ea nu t i
u ce sunt . Ce-
ai p sus î
n
421
Washi
ngton despre redes
cpoeri
reacăii zei
l
or s-
ar upteasă fie singura noast
r
ă
ansă.
Sadi
e s-aridicati l-a săr
utatpe A mos pe rf
unte.
— Las ă p
e noi,unchiule.Am un pl an.
— As ta,am spus,nu sună p rea bi
ne.
Amos a h sciatun zâ mbet.I-as t
râns mânalui Sad
ie,apoi s-
ar idi
cati mi
-a
ci
uful
it păru
lî nt i
mp cent i
ra nî cas.
ă
Am mucat i n
dtr-
o clăti
tă într
ebându-
mă de ce mă si mt r t
ist
i puin
i
ncompletînt
r-o diminea ă at
âtde r fumoasă.Cu cât l
ucruri
le păerausă m ear
gă
maibine,cuat âtcel e car e il
pseau er
aumaidur er
oase.
Sad
ie se ucaj cu f
ur cul
ia nî omletă.
— Credc- arfi ego ist să avem pret
en i
i maimar i
.
Am privi
t-
o i am î nel escă en g ân
deaml a cael
a i l
ucru. Când zei
i vor
biser
ă
de ca
dou… Ei bi ne,poi sper al a mult
e ulcr
uri
, dar, după cum spunea Sadie,
nu poi fi lac
om.
— Ne vafi gr eu să călători
m dacă vommer ge ăsr ecrut
ăm, am spus u c
pr
ecauie.Doi mi nori neînsoii…
Sadie aîncuviinatdi n cap.
— Fă ră Amos . Fă ră un adu lt ersponsabi
l. Nu cred că-
l put
em lua în
consi
derar
e pe K hufu.
Atuncizeii ne-au oferi
t ir estul ca
doului.
O vo ce d
in prag ul uiia p sus:
— Se p aer că ave i un post li
ber.
M- am înt
ors
i am si mit că mi se r i
dică de pe umeri o povar
ăimensă.
Rezemată de uă,î nt
r-o sal
opetă din piel
e de l eop
ar
d, er
a o doamnă cu păr
negru, och
i galbeni i două cu it
e men
i se.
— Bast
Zei
a- !
pi
si a nst
că r
ig
aat
e- S
zâ
mad
bi
e.
i
tj ucău de par
căar fimi
rosi
t dej
aîncu
r
căt
ur
il
eîn
car
e-
o să intr
ăm .
— A cer ut ci
nevanuî nsoit
or?

Cât
evazil
e mai ârtzi
u, Sadie a av
ut o conver
sai
e t el
ef
oni
că l
ungă cu
mam
aiet
atai
ie F
aust de al Londr
a.Nu m-aucerut l
atelef
on i n-am as
cul
tat
422
convor
bir
ea. Când Sa diear evenitî n Mar eaSa l
ă,avea pr
ivi
reapi
erdut
ă.Mă
temeam – mă temeaf
moar
tetaer – că i eî d
or de L ondr
a.
— Ei bine?am î nt r
ebatfără r t
ageer de niimă.
— Le- am spus ăc su nt
em bi ne,mi -a erpl
icatea. Mi-
auspus că pol
iia n
ui -
a
maider anj
atînl egăutră cu explozi
a d e al Br
iti
sh Museu m. Separ
e căi at
P
ra d
e
la Roset
t
a a ap ăru
t din nou, intactă.
— Ca pr in minune,am spu s.
Sadi
e a zâm bi
t cu un aer superior.
— Pol iia a hotăr
âtcă pr obab
i
la f ost vorba de o expl
ozi
e de ga z,de un
acci
dent. Tat
a nu maie su sp ect
, i ni
cinoi . Ziceaucă -m
a up teaînt
oarc
e c
aasă,
l
a L ondra.Sem es
trul de pr
imăv aă
r nîcepe nî câtevasăp
tăm
âni. Col
egel
e mel
e
Li
ziEmma au înt
rebat de mine.
Nu se au zeaec d
âtcum tr osne
te ofcul î
n em ineu
. Mar
ea Sal
ă mi s-a p
ărut
di
ntr-
odată m aimar e,maigoal ă.
În cel
e d i
n urmă,i -am zi
s:
— Ce e- lairăs
puns?
Sadie ar i
dicato sprânceană.
— Dumnezeu l
e,tare gr
eumaiet i de acpcâteod
at
ă.Tuce r c
ezi
?
— Ah !
Parcă aveam ni
si
p pe i l
mbă.
— Cr edc- abi
a atep i să-
ir ev
eiz vech
i
i pri
eten
i isă ai stdin nou în cam
er
a
ta … i
Sadie mi-
a rtasun pumn î n br
a.
— Car t
er! Le-am spus ăc nu mă potî nt
oarce ac
aăs,pent
rud
sunt ea
c
jă
acasă.Locul meue i aci
. Mulumit
ă D uat
ul
ui,îmi pot ved
eaprieten
ii or
i de cât
e
ori vrea
u. Î
n plus, t
u aifi pi er
dut f
ără mine.

tPg
errobab
exi
pl
r c
-am
esi
a tâmafi
păat
deun
per
ân
fjet–
aă pr
os
î
ntes
c,
să pen
păreat
ru
î căt
ncânatSad
ă.i
ei
Şt mi
a,-aed
cr s
pu
, s are
că ă
smi
-ea i
drep
tat
e m ăcaro dat
ă.A fif ost pi
erdut f
ără ea.[Da,Sad i
e,nicimie n
u-mi vi
ne
să edcrc-am zi
s ast
a.
]

Tocmai ân
cd lucr
ur
ile i
ntrau î
ntr
-o rut
ină l
init
it
ă,Sadi
e i cu mi
ne am
porni
tîn noua noast
r
ă misiune.Dest
inai
a noast
ră er
a o coa
l
ă car
e-
i apău
rse
423
lui Sadi
eî ntr-
un vis. N-o să văspun car e coală,dar as Bt a avut mul t de
condus casă aj ungem ac ol
o. Caseat asta am î nregi
st
rat
-o pe dr um. Forele
haosul
ui auî ncer
catsă n e opreas
că de m ul
te ori.Am au zticâteva zvo
nuri cum
cădu m ani
i notri auî ncep
ut să-i vâneez pe ceil
ali descendeni aif ar
aoni
lor,
încer
când să ne ăzdăn
riceas
că l an
purile.
Am aj uns al coală cu o ziî nainte de nîcepeea
r sem es
trului de pri
măvar ă.
Holuri
le eraupustii i ne-
a o f
st u oră sn e tsr
ecurăm înăuntru. Sadi
e cuimine
am ales nudul apde v ets
iarlaî nt
âm plar
e,i ea i m-a spus ă s fixez mbcoinaia
de cifre. Am i nvocatmagi a i am am es
tecatnumerel
e:13/32/33.
De ce-ai
schimbao f ormul ă atâtde bu nă?
Sad
iear ostit o vrajă idul apul de vest
iar a ncep
î ut săst
răl
ucea
scă.Apoi
,a
pus p achet
ul î nău nt
ru ia n îch
is ua.
— Et i sigur ă? am î
ntr
eba-t
o.
A încuvi
inatdi n cap.
— Dul apul es t
e parialî n Duat. Va păst
ra amulet
a,până vafi deschi
s d
e
persoana potrivită.
— Dar da căjed
d -ul cad
e n î mâini
le cu
i nu treb
ui
e…
— As ta nu se vaî ntâmpla,m- a asigur atea. Sân
gel
ef ar
aoni
lor eput er
nic.
Amul et
a va fi găs ită de put i
i potrivii . Dac ă-i dau seama cum pot - os
foloseasc
ă,put eri
lel or se vor rt
ezi. Treb uie săav em î ncr
edeer căze i
iî i vor
con duce spre Brooklyn.
— Darn- o săti
m cum să- iins
trui
m, am zi s. Nimeni n-a t
s
udiatcalea ei z
lor
timp de d ouă m i
ide n ai
.
— Ne vom descurca,a psus Sadi
e.N- avemî ncot
ro.
— As ta daăc n u ne vine de hac Apop his,am spus eu .Sau Desj
ardins i Cas a
Viei i
. Sau dacă Setnu-i î ncal
căpr omi siunea. Sau dacămi i de al t
el ucr
uri
mer
—g Da,
pr
ost. p
a sus Sadi
e zâmbi
nd.O să fi e di
str
acti
v,nu-i aa?
Am încuiatdulapul i-
am pleca.
t
Acum suntem di n nouî n cea de-
a Douăz
eci i UnaNomă, di n Brookl
yn.
Vom tri
mite nîreg
ist
rar
eaasta cât
or
va o am
eni al
ei pe sprâncean
ă,ca ăs v
edem
dacăunpoat e ficumva p ubl
icat
ă.Sadie cr
ed
e n î des
t
in. Dacăovp
ets
ea cad
e nî
mâini
let al
e,pr obabi
l exi
st
ă un mot iv î
ntemei
at.djed-
Cau
u
tl
ă
. Nu dur
ează
424
mult să-ireî
nvie put
erea. Apoi ,totul e săînvei să-if ol
osei p tutereaf
ără să
mori
.
După cum spuneaml aî nceput
: povets
eanu s-aî nchei
atî ncă.Păr i
nii ne-
au
pr
omis căne vo m reved ea, aa î ncât ti
u că vat rebui să ne î ntoar
cem pe
Tăr
âm ul Moril
or odat
ă i -odată,ceea ce ed
crcă-i convi
ne l ui Sadi
e,având în
veder
e ăc Anubis e ac
olo.
ŞiZia e o ac
l
o,pe u ndeva –evăr ad
ata Z
ia.Am de gân d s-o găsecs
.
Cel m aiimportante că haos ul psor
ete. Apophis pr i
nde put eri
. Asta
î
nseam nă că
i noi treb
uie săr in
pdem put er
i– z eii oamen
i, unii ca do
i
nioar
ă.
E singura
ansă caumeal ăs n u fie di
strusă.
A a căam fil
ia Kane ar
e m ul
t de ulcru.Şit u,de as
emenea.
Poate vei vreasă ur mezi cal
ealui Hor us asua lui I
sis, Thot
h sauAnubis,
sau ch
iar al ui Bast
. Habar n-am. Dar,i ndi
feren
t cedeci
ziei ei
, CasaVi
eii ar
e
nevoie de âsnge proasp
ătca ăs supr
av ieui
ască.
Suntem Carter
i Sadi
eî nch
i
eem
i aceastăî nregi
str
are.
Vino în Brooklyn.Te t a
eptăm.

425
 NOTA AUT
ORULUI

O mare
part
e id
n aceas
tă o
pevts
e es baz
ează
pe ap
fte eal
re,ce
ea ce
mă ace
f ă scr
ed
Sad
ie i
şCart
er
, cei
doipov
ets
i
tori
, fie auf
ăcu
t o cer
cet
arese
ri
oa
să…fie p
sun ad
eăru
vl.
Casa Vieţ
iia e xi
stat cu ad evă
r
at şi af ost p o
art
eimportan
tă a societ
ăţi
i egipt
ene
ti
mp de m ulte milenii
. Dacă maie xi
st
ăs aunu ş iî n zi
l
el
e n oas
tre –as ta nu văp
spune. Dar ee dn etăgăd
uit ăc magici
eni
ie gipt
eni auf os
tr e
numi ţ
iî n într
eaga lume
antică şimulte idntre rvăj
i
le e p car
e es rpes
upune că e l
u
pteau faceunt sexactaşa mcu
auf ostdescr
i
senîac east
ă povets
e.
Modulîncar
epovestit
ori
iaudescri
smagiaegi
pte
anăeste,dease
mene
a,susţ
inutde
dovezi arh
eol
ogi S
habt
ce. i
,bag
hete curbat
e şi cut
ii de m agici
en
i ausu pravi
eţui
t şipot
v
ăzute nî mult
e m uzee
. Toat
e artef
act
el
e işmon umentel
e ep car
e a Sid
e işCarterl e-
au
pom eni
te xi
stă cu-adevărat–e xce
ptân
d, probaib
l, pirami
da roşi
e.Există o „Pirami
dă

R
î oş
ie“ăl
mbrăcataauGi
ze
fht
os,d nar
î
lăte
uratnumi
e, l tădaş
ăsân a
l
av doar
ederepen
l
bt
ruri
ocu l
ec
ăedpi
et
rr
e
gl
ane
itorigi
oz
r nal
e î
de ndesu
e
d car
e
bt er
a
. De
apt
, propret
iaru
l piram i
dei
, Seneru
f, ar fi î
ngroz
it să e aflcăi ram
pida uli e acu
m roşi
e,
culoa
reaui lSet.
Î
n ceea ec priveş
te pir
am i
da roşi
e m ag
ică e m
nţion
aătnî povest
e, nu putem decâtsă
sperăm c-a ost
f di s
trusă.
Dacă voimaiaj ungeî n posesi
a alt
orî nregi
st
rări
, voitransmit
e n if
ormaţ
i
il
e m ai
depart
e. Până atunci
, nu put em de câtsăs perăm că r e
p
zice
ri
le u l
i Carter şiSad
ie nî
ceea ceri veş
pte p s
ori
rea aohsul
ui sunt er
onae…
t

426