LICEUL TEHNOLOGIC CONSTANTIN BRANCUSI DEJ

JUD. CLUJ

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE ŞI OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL 3 AVANSAT

SPECIALIZARE: ASISTENT DE GESTIUNE

TEMA: ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A CHELTUIELILOR

ŞI VENITURILOR ŞI TRANSPUNEREA ACESTORA ÎN CONTUL DE
PROFIT ŞI PIERDERE

Absolvent: Îndrumător de proiect:

NISTE AMALIA CRINA prof. BODEA GHEORGHE

ANUL II

2015
 ARGUMENT

Scopul principal al lucrării este de a încerca să descrie cadrul organizării şi conducerii

contabilităţii veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatului exerciţiului, inclusiv tehnica contabilă
adecvată pentru elementele patrimoniale care fac obiectul claselor 6, 7, respectiv 1 din Planul
general de conturi utilizat de agenţii economici din România.

În acest scop vor fi făcute anumite consideraţii de ordin teoretic şi vor fi prezentate câteva
studii de caz la S.C. VIOSAMI S.R.L.. Dej.

În capitolul I este prezentată entitatea economică S.C. VIOSAMI S.R.L... precum şi

particularităţile activităţii acesteia.

Capitolul II prezintă noţiunile generale privitoare la venituri, cheltuieli şi rezultate,

definiţiile, structurile şi conţinutul acestor elemente.

Capitolul III cuprinde un studiu de caz privind organizarea şi tehnicile contabile utilizate în
cadrul S.C. VIOSAMI S.R.L. aferente cheltuielilor, veniturilor şi modul în care acestea se
transpun în contul de rezultate.

În finalul lucrării am încercat sa pun în evidenţa câteva propuneri care ar putea avea ca
efect creşterea profitabilităţii societăţii comerciale VIOSAMI S.R.L.
I. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII S.C. VIOSAMI SRL

1.1. Scurt istoric

S.C. VIOSAMI S.R.L.. Dej s-a constituit ca persoană juridică română sub formă de societate
cu răspundere limitată la data de 24 octombrie 2012 , având sediul social în localitatea Dej,
judeţul Cluj, strada Unirii nr.6.

Societatea este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului-Camera de Comerţ şi Industrie

a judeţului Cluj sub numărul J/12/1801/2012 şi la Ministerul Finanţelor prin codul de
înregistrare fiscal RO 5869595.

Capitalul social subscris este 2.000 lei, format din 100 părţi sociale a câte 20 lei fiecare şi este
vărsat de către fondatorul societăţii, asociat unic, care este şi preşedintele societăţii şi
îndeplineşte şi atribuţiile de administrator.

Obiectul actual al activităţii societăţii comerciale îl constituie comerţul cu amănuntul al

painii,produselor de patiserie, zaharoaselor, laptelui si oualor.

S.C. VIOSAMI S.R.L.. Dej este înfiinţată pe perioadă nederminată cu începere de la data
înregistrării la Camera de Comerţ şi Industrie, îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
legile române şi cu statutul de organizare şi funcţionare.

Adunarea Generală reprezentată prin asociatul unic poate hotărî în condiţiile legii mărirea
capitalului social şi poate să dea împuternicire de reprezentare pentru anumite acte sau în faţa
anumitor organe, altor persoane.

În condiţiile legilor, societatea comercială se poate asocia cu persoane fizice şi juridice

române şi străine pentru realizarea obiectului de activitate sau activităţi comune în scopul
creerii unei noi societăţi comerciale.

Societatea comercială face parte din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, întocmeşte
bilanţ contabil şi este plătitoare de T.V.A.

Obiectul principal de activitate al societatii comerciale potrivit codului CAEN este

comertul cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse
alimentare.

Stocurile de marfa intrate in patrimoniul societatii sunt evaluate la cost de achizitie,

cost care are urmatoarea structura: pret de cumparare fara TVA; taxe nerecuperabile(taxe
vamale, comisioane, taxe de asigurare); cheltuieli de transport, manipulare si alte cheltuieli
care pot fi atribuite direct achizitiei de stocuri.

Evaluarea stocurilor de marfa la inventariere si la inchiderea exercitiului financiar se

realizeaza la valoarea actuala, denumita si valoare de inventar. Valoarea actuala se stabileste
in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei. Cu ocazia inventarului se
stabilesc diferentele cantitative in plus sau in minus dintre situatia faptica stabilita la
inventariere si situatia scriptica din contabilitate si diferentele valorice in plus sau in minus
dintre valoarea contabila, de intrare, si valoarea actuala, de inventar. In situatiile financiare,
stocurile sunt inregistrate la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila si valoarea de
inventar, astfel daca se constata ca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea
contabila, in listele de inventariere se inscrie valoarea contabila, iar in situatia in care valoarea
de inventar este mai mica decat valoarea contabila, in listele de inventariere se inscrie
valoarea de inventar. Pentru diferenta dintre valoarea contabila, mai mare, si valoarea de
inventar, mai mica, se calculeaza ajustari pentru deprecierea stocurilor.

Evaluarea stocurilor de marfa la iesirea din patrimoniu se face la pretul cu amanuntul,

metoda de evaluare a stocurilor utilizata in comertul cu amanuntul pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje de adaos comercial
similare si pentru care nu este practic sa se utilizeze alte metode. Costul stocurilor de marfa
vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare a stocurilor.

In cadrul S.C. VIOSAMI S.R.L.. contabilitatea analitica a stocurilor de marfuri este

organizata utilizandu-se metoda global-valorica, aceasta metoda constand in tinerea numai a
evidentei valorice atat la nivelul gestiunilor cu ajutorul rapoartelor de gestiune, cat si in
contabilitate cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse.

De asemenea, in organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor de marfuri societatea

utilizeaza metoda inventarului permanent, in contabilitate inregistrandu-se toate operatiunile
de intrare si iesire stocurilor de marfuri, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in fiecare
moment a valorii stocurilor de marfuri.

1.2.Structura organizatorică

La infiinţare, societatea comerciala a pornit doar de la 3 angajaţi, respectiv asociatul

unic si 2 vanzători iar in prezent personalul societatii este in numar de 10 persoane.

De asemenea , societatea deţine 5 autovehicule care deservesc activitaţi de

aprovizionare cu marfa a magazinelor.

Zona in care este amplasat punctul de lucru al S.C. VIOSAMI S.R.L.. permite accesul
facil al clientilor si al furnizorilor iar cladirea este dotata cu toate utilitatile necesare
desfasurarii activitatii in comditii bune de lucru.

Controlul si coordonarea întregii activitaţi a firmei este asigurata de administratorul

societaţii care are si funcţia de director general .
II. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

2.1. Noţiuni generale

Realizarea obiectului de activitate al oricărei intreprinderi, în esenţa generator de

venituri, reclamă importante eforturi materiale, de muncă şi financiare concretizate, de regulă,
în cheltuieli. “În sfera producţiei materiale, serviciilor şi prestaţiilor, exploararea se regăseşte
în procesul de transformare a valorilor materiale, sub acţiunea forţei de muncă şi a
potenţialului tehnic de producţie, în produse finite sau servicii care, prin vânzare, aduc din
nou ciclul economic la forma de bani, iar aceştia trebuie să fie neapărat mai mulţi decât cei
avansaţi pentru a putea derula activitatea productivă în continuare. În sfera circulaţiei
mărfurilor exploatarea vizează procesul de cumpărare a mărfurilor şi ambalajelor, precum şi
cheltuielile de circulaţie pe care le ocazionează, urmat de vânzarea lor, din nou urmând
obţinerea unui excedent bănesc ca expresie a avansului veniturilor dobândite asupra
cheltuielilor efectuate” consideră Drăgan C.M. în lucrarea “ Noua contabilitate a agenţilor
economici”, 2004.

Prin urmare, o mare diversitate de operaţii economice conduc la transformarea unor

elemente ale patrimoniului economic în rezultate economico-financiare care in sens larg se
concretizează în:

a) cheltuieli care, în principiu, semnifică o “sărăcire” a întreprinderii, generate fie de o

micşorare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o creştere a unor elemente de pasive
patrimoniale. Potrivit Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare
elaborate de IASB cheltuielile reprezintă “diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri
ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele
rezultate din distribuirea acestora catre acţionari”

b) venituri care, în principiu, semnifică o “îmbogăţire” a întreprinderii, generată fie de-o

creştere a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de pasive
patrimoniale. Potrivit Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare
elaborate de IASB, cheltuielile reprezintă “creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale valorii activelor sau
descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât
cele rezultate din contribuţia acţionarilor “.

În sens restrâns, se concretizează în:

a) profit, dacă într-o perioadă de timp determinată, de regulă perioada exerciţiului

financiar, veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;
b) pierdere, dacă într-o perioadă de timp determinate, de regulă un exerciţiu financiar,
veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.

2.2. Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor

Principalele obiective ale organizării cheltuielilor şi veniturilor sunt:

• fundamentarea cheltuielilor şi veniturilor în bugetul de venituri si cheltuieli pe baza

informaţiilor din exerciţiul financiar precedent şi a obiectivelor din perioada următoare;

• separarea veniturilor şi cheltuielilor din perioada curentă faţă de cele aferente

perioadei viitoare;

• gruparea cheltuielilor şi veniturilor după natura lor economică în vederea stabilirii

rezultatului din exploatare, financiar şi extraordinar.

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor se realizează cu ajutorul clasei 6 ”Conturi de cheltuieli”,

structurata în grupe de conturi, pe nature relative omogene de cheltuieli, iar în cadrul fiecărei
grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice de gradul I şi eventual de gradul al II-lea pentru
fiecare element de cheltuială în parte.

Structura pe grupe a conturilor de cheltuieli aşa cum este reglementată de Planurile de conturi
în vigoare în sistemul contabil românesc este următoarea:

60 Cheltuieli privind stocurile

61 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi

63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

64 Cheltuieli cu personalul

65 Alte cheltuieli de exploatare

66 Cheltuieli financiare

67 Cheltuieli extraordinare

68 Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustarile pentru depreciere sau pierdere de

valoare

69 Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite

Pentru contabilizarea curentă a veniturilor, în mod sistematizat, după conţinutul şi natura lor
economică, se utilizează clasa 7 “Conturi de venituri”, structurată în grupe de conturi, pe
nature relativ omogene de venituri, iar în cadrul fiecărei grupe de conturi s-au instituit conturi
conturi sintetice de gradul I şi eventual de gradul al II-lea pentru fiecare element de venit in
parte.

Structura pe grupe a conturilor de venituri aşa cum este reglementată de aceleaşi Planuri de
conturi în vigoare în sistemul contabil românesc este următoarea:

70 Cifra de afaceri neta

71 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

72 Venituri din producţia de imobilizări

74 Venituri din subvenţii de exploatare

75 Alte venituri din exploatare

76 Venituri financiare

77 Venituri extraordinare

78 Venituri din provizioane şi ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare

Conturile de venituri şi cheltuieli se închid la sfârşitul exerciţiului financiar prin transferarea

acestora asupra rezultatului exerciţiului. Astfel veniturile se preiau în creditul contului 121
“Profit sau pierdere”, iar cheltuielile, în debitul contului 121 “Profit sau pierdere”.

Întrucât conturile de cheltuieli şi venituri se soldează la sfârşitul exerciţiului financiar, acestea

nu apar in bilanţ, dar influentează indirect structura şi mărimea acestuia prin intermediul
soldului contului 121 “Profit sau pierdere”. Astfel soldul creditor al contului 121 “Profit sau
pierdere” reprezintă profitul iar soldul debitor, pierderea. În felul acesta, contul de rezultate
121 “Profit sau pierdere” realizează legătura dintre conturile de venituri şi cheltuieli pe de-o
parte şi conturile bilanţiere, pe de altă parte.

2.3. Structura cheltuielilor şi veniturilor în contabilitatea financiara

În cadrul activităţii sale, un agent economic realizează o multitudine de operatii care

angajează cheltuieli şi generează venituri. Cheltuielile diminuează performanţele financiare
ale entitaţii, iar veniturile generează creşterea performanţelor financiare ale acesteia.

Efectuarea cheltuielilor şi generarea veniturilor se derulează în mai multe etape successive sau
simultane. Astfel, în cazul cheltuielilor se delimitează patru momente:

• angajarea cheltuielilor- intervine în momentul cumpărării de bunuri stocabile şi

nestocabile, lucrări, utilităţi, servicii destinate producţiei, când apare obligaţia de plata către
furnizori;

• consumul- reprezintă utilizarea efectiva a resurselor în scopul satisfacerii nevoilor

productive sau neproductive concretizându-se în utilizarea materiilor prime pentru fabricarea
produselor finite sau în vânzarea mărfurilor.
• Plaţile- înseamnă achitarea unei sume de bani ca echivalent al bunurilor şi serviciilor
primite. Există anumite plăţi care reprezintă un transfer fără echivalent, cum ar fi: plata
impozitului pe profit sau venit, plata amenzilor sau penalităţilor.

• Imputarea- reprezintă etapa în care cheltuielile sunt decontate, adică sunt suportate din
veniturile realizate, obţinându-se astfel rezultatul exerciţiului.

În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează patru momente:

• Producţia- este etapa realizării bunurilor şi serviciilor în cadrul obiectului principal de

activitate al unei entităţi;

• Facturarea sau vânzarea pe credit- reprezintă transferul dreptului de proprietate de la

furnizor la client;

• Încasarea- este etapa în care bunurile şi serviciile vândute se transforma în bani

• Încorporarea- este momentul în care veniturile absorb cheltuielile în vederea obţinerii

rezultatului.

Întrucât România a optat pentru o contabilitate de angajamente, înregistrarea în contabilitate a

cheltuielilor se face în momentul angajării cheltuielilor sau al consumului de resurse,
indiferent de momentul plăţii iar înregistrarea în contabilitate a veniturilor se face în
momentul livrării bunurilor şi serviciilor pe baza de factură sau alte documente, indiferent de
momentul incasării acestora.

Structura cheltuielilor şi a veniturilor în contabilitatea financiară se face dupa natura

activităţilor care le-au generat şi anume:

• Cheltuieli şi venituri de exploatare- generate de activităţi desfaşurate în cadrul

obiectului de activitate al entităţii economice, precum şi de alte activităţi conexe acestora;

• Cheltuieli şi venituri financiare- generate de activităţi de natura financiară precum şi:

diferenţe de curs valutar, dobânzi, cheltuieli şi venituri aferente investiţiilor financiare, etc.

• Cheltuieli şi venituri extraordinare- rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt
diferite de activităţile curente şi care nu se repetă în mod frecvent;

• Cheltuieli şi venituri privind amortizările şi provizioanele;

• Cheltuieli cu impozitul pe profit sau venit şi alte impozite.

2.1 Contabilitatea cheltuielilor

2.1.1 Conţinutul şi structura cheltuielilor

Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natural lor, astfel:

a) Cheltuieli de exploatare care cuprind:

• Cheltuieli cu materiile prime, materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor

de inventar;

• Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

• Cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigurările şi protecţia

socială precum şi alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridică.

• Alte cheltuieli de exploatare: pierderi din creante şi debitori diverşi, cheltuieli cu

despăgubirile, amenzile şi penalităţile suportate de persoana juridică, donaţii şi alte cheltuieli
similare precum şi cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital, etc.

b) Cheltuieli financiare care cuprind:

• Cheltuieli reprezentând pierderi din creanţe legate de participaţii;

• Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;

• Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar nefavorabile;

• Cheltuieli cu dobânzile privind exerciţiul financiar în curs;

• Cheltuieli cu sconturile acordate clienţilor;

• Cheltuieli reprezentând pierderi din creanţe de natură financiară şi altele.

c) Cheltuieli extraordinare care sunt reprezentate de pierderile din calamităţi şi alte

evenimente cu caracter ocazional.

d) Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele care se referă la cheltuielile de exploatare

cu amortizările, cheltuielile de exploatare cu provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli,
respectiv cheltuielile de exploatare şi financiare cu provizioanele pentru deprecieri şi
cheltuielile financiare referitoare la amortizarea primelor privind rambursarea obligaţiunilor.

2.1.2.Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

Pentru contabilizarea curenta a cheltuielilor cu consumurile de stocuri se utilizează conturile

din grupa 60 “Cheltuieli privind stocurile” a cărei structură de conturi operaţionale este
prezentată în continuare:

601 “Cheltuieli cu materiile prime”

602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”

603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”

604 “Cheltuieli privind materialele nestocate”

605 “Cheltuieli privind energia şi apa”

606 “Cheltuieli privind animalele şi păsările”

607 “Cheltuieli privind mărfurile”

608 “Cheltuieli privind ambalajele”

609 “Reduceri comerciale primite”

2.1.3 Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti

Pentru contabilizarea curenta a cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi se

utilizează conturile de cheltuieli din grupa 61 “Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de
terţi” a cărei structura de conturi operaţionale se prezintă astfel:

611 “Cheltuieli cu întreţinerile şi reparaţiile”

612 “Cheltuieli cu redeventele, locaţiile de gestiune şi chiriile”

613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”

614 “Cheltuieli cu studiile şi cercetările”

615 Cheltuieli cu pregătirea personalului

2.1.4Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi

Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi se utilizează

conturile de cheltuieli din grupa 62 “CHELTUIELILOR CU ALTE SERVICII
EXECUTATE DE TERŢI” a carei structură de conturi operaţionale este reprezentată în
continuare:

621 “Cheltuieli cu colaboratorii”

622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”

623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate”

624 “Cheltuieli transportul de bunuri şi persoane”

625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferuri”

626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”

627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”

628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”

2.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu alte impozite, taxe si vărsăminte

asimilate, prin Planurile de conturi în vigoare s-a instituit contul operaţional 635 “Alte
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”.

2.1.6. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu personalul se utilizează conturile din

grupa 64 “CHELTUIELI CU PERSONALUL” a cărei structură de conturi operaţionale este
prezentatî in continuare:

641 “Cheltuieli cu salariile personalului”

642 «Cheltuieli cu avantajele în natură şi tichetele acordate salariaţilor»

643 “Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit”

644 «Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii»

645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”

2.1.7.Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

Pentru contabilizarea curentă a altor cheltuieli de exploatare se utilizează conturile din

grupa 65 “ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE” a cărei structură de conturi operaţionale
este prezentat în continuare:

652 Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător

654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi

655 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale

658 Alte cheltuieli de exploatare

6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi

6582 Donaţii acordate

6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital

6586 Cheltuieli reprezentând transferuri şi contribuţii datorate în baza unor acte normative
speciale

6587 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare

6588 Alte cheltuieli de exploatare

2.1.8. Contabilitatea cheltuielilor financiare

Se utilizează conturile din grupa 66 “CHELTUIELI FINANCIARE”a carei structură

de conturi funcţionale este prezentată în continuare:

663 “Pierderi din creante legate de participaţii”

664 “Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate”

665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

666 “Cheltuieli privind dobânzile”

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

668 “Alte cheltuieli financiare”

2.1.9. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor extraordinare se utilizează potrivit

planurilor de conturi în vigoare contul 671 “CHELTUIELI PRIVIND CALAMITĂŢILE ŞI
ALTE EVENIMENTE EXTRAORDINARE”, cont cu ajutorul căruia se reflecta valoarea
pierderilor din calamităţi, exproprieri şi alte evenimente asupra cărora întreprinderea nu are
nici un fel de control.

2.1.10. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele şi ajustarea la inflaţie

Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu amortizările, provizioanele şi ajustările

se utilizează conturile din grupa 68 “CHELTUIELI CU AMORTIZăRILE, ŞI
PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE” a căror structura de conturi de gradul I este prezentată
în continuare:

681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”

686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările ”

2.1.11. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite

Se utilizează conturile din grupa 69 “CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI

ALTE IMPOZITE”.

691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

 698 “Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”

2.2 Contabilitatea veniturilor

2.2.1 Conţinutul şi structura veniturilor

În general, veniturile reprezintă expresia valorică a producţiei stocate şi/sau livrate. Similar
cheltuielilor, veniturile au o mare diversitate şi pot fi identificate cel puţin patru modalităţi
principale de formare:

a) Obţinerea producţiei fabricate în cadrul obiectului principal de activitate al unei

întrprinderi productive. În acest moment al ciclului economic, evaluarea producţiei obţinute se
face la costuri efective de producţie;

b) Livrarea (facturarea) producţiei fabricate, care constituie momentul transferului

dreptului de proprietate de la producător (vânzător) către client (cumpărător). În acest moment
al ciclului economic, evaluarea producţiei vândute se face la preţuri de vânzare, inclusiv TVA
– acolo unde este cazul. Veniturile din vânzare se constituie pentru producător (vânzător) la
nivelul preţului negociat de vânzare fără eventuala Taxă pe Valoarea Adăugată;

c) Încasarea unor sume de bani, ca urmare a facturării de produse, lucrări, prestaţii şi

servicii care fac obiectul curent de activitate al întreprinderii, dar pentru care nu s-au
inregistrat anterior creanţe faţă de clienţi (cumpărători);

d) Încorporarea (includerea) în veniturile curente ale exerciţiului financiar expirabil a

unor sume reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile în exerciţiile financiare
anterioare, dar care au devenit certe în exerciţiu financiar expirabil. Este vorba de venituri
constatate în avans scadente şi/ sau de venituri din anularea provizioanelor pentru deprecieri,
riscuri şi cheltuieli, rămase fără obiect.

Structura reglementară a veniturilor vizează:

1. Sumele sau valorile încasate sau de încasat, nume propriu din activităţi curente,
activităţi care sunt reprezentate de orice acţiuni desfăşurate de o persoană juridică, ca parte
integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe ale acestora. Veniturile
din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzări, comisioane,
dobânzi, dividente.

2. Caştigurile din orice alte surse, câştiguri ce reprezintă creşteri ale beneficiilor
economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar care nu diferă ca
natură de veniturile din această activitate.

Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor, astfel:

a) Venituri din exploatare care cuprind:

• Venituri din vănzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi serviciilor
prestate;

• Venituri aferente costurilor stocurilor de produse, reprezentând variaţia în plus sau în

minus între valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în curs de
la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluînd
în calcul provizioanele pentru depreciere constituite. Variaţia stocurilor de produse finite şi în
curs de execuţie pe parcursul perioadei reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru
a reflecta faptul că fie producţia a mărit nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus
nivelul stocurilor. Veniturile din producţia stocată se inscriu alături de celelalte venituri, în
contul de profit şi pierdere cu semnul (plus sold creditor) sau minus (sold debitor);

• Venituri din producţia de imobilizări, reprezentânt costul lucrărilor şi cheltuielile

efctuate de unitate pentru ea însăşi, care se înregistreaya ca active imobilizate corporale şi
necorporale;

• Venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea

diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care
beneficiază unitatea;

• Alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi
alte venituri din exploatare.

b) Venituri financiare care cuprind:

• Venituri din imobilizări financiare;

• Venituri din investiţii financiare pe termen scurt;

• Venituri din creanţe imobilizate;

• Venituri din investiţii financiare cedate;

• Venituri din diferenţe de curs valutar;

• Venituri din dobânzi;

• Venituri din sconturi obţinute;

• Alte venituri financiare.

c) Venituri extraordinare, reprezentate de exemplu de daunele pretinse de deţinătorii de poliţe

de asigurare în urma producerii unor calamităţi.

d) Venituri din provizioane anulate.

2.2.2 Contabilitatea veniturilor componente ale cifrei de afaceri

 Pentru contabilizarea curentă a veniturilor cuprinse în cifra de afaceri se utilizează
conturile din grupa 70 „CIFRA DE AFACERI” a cărei structură de conturi operaţionale este
prezentată astfel:

701 Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole şi a activelor biologice de
natura stocurilor

7015 Venituri din vânzarea produselor finite

7017 Venituri din vânzarea produselor agricole

7018 Venituri din vânzarea activelor biologice de natura stocurilor

702 Venituri din vânzarea semifabricatelor

703 Venituri din vânzarea produselor reziduale

704 Venituri din servicii prestate

705 Venituri din studii şi cercetări

706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii

707 Venituri din vânzarea mărfurilor

708 Venituri din activităţi diverse

709 Reduceri comerciale acordate

2.2.3Contabilitatea veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse

Sistemul românesc de contabilitate include în categoria momentelor de recunoaştere a

veniturilor şi pe cel al obţinerii producţiei fabricate sau a altor stocuri din producţia proprie.
Astfel, veniturile din exploatare sunt influenţate şi de cele rezultate în urma variaţiei stocurilor
fabricate de întreprindere (produse finite, semifabricate, produse reziduale, producţie în curs
de execuţie, animale şi păsări) în sensul că:

a) în situaţia în care la sfârşitul perioadei întreprinderea are stocuri de producţie fabricată mai
mari decât la începutul perioadei, diferenţa dintre cele două valori va majora valoarea
veniturilor totale din exploatare;

b) în situaţia în care la sfârşitul perioadei întreprinderea are stocuri de producţie fabricată mai
mici decât la începutul perioadei, diferenţa dintre cele două valori va diminua valoarea
veniturilor din exploatare.

Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din variaţia stocurilor referitoare la

producţia fabricată, reprezentând costul efectiv de producţie (uneori format din cost standard±
diferenţele de preţ dintre costul efectiv şi costul standard), s-a instituit contul 711 „Venituri
aferente costurilor stocurilor de produse” care:

- după conţinutul economic este un cont de venituri din exploatare;

- după funcţia contabilă este un cont bifuncţional;

- se creditează:

• la sfârşitul perioadei (lunar) cu costul producţiei, lucrărilor şi serviciilor în curs de

execuţie;

• cu costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite şi

produselor reziduale obţinute, la sfârşitul perioadei, precum şi diferenţele între costul efectiv
şi preţul de înregistrare aferente;

• costul de producţie sau preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor obţinute din

producţie proprie şi diferenţele de preţ aferente.

- se creditează:

• cu reluarea producţiei, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, la începutul

perioadei;

• cu costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite,

produselor reziduale, animalelor şi păsărilor vândute, constatate lipsă la inventariere precum
şi diferenţele de preţ aferente.

- inainte de închidere soldul contului poate fi:

• creditor, în situaţia în care costul efectiv al producţiei obţinute în cursul perioadei

(lunii respective) este mai mare decât costul efectiv al producţiei ieşite din depozit, inclusive
reluarea producţiei, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadei (lunii
respective);

• debitor, în situaţia în care costul efectiv al producţiei obţinute în cursul perioadei (lunii
respective) care este mai mic decât costul efectiv al producţiei ieşite din depozit, inclusiv
reluarea producţiei, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadei (lunii
respective);

- la sfârşitul perioadei (lunii calendaristice) contul nu prezintă sold deoarece soldul existent
înainte de închidere este preluat de contul 121 „Profit sau pierdere”.

2.2.4. Contabilitatea veniturilor din producţia de imobilizări

Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din producţia proprie (în regie) a

imobilizărilor se utilizează conturile din grupa 72 „VENITURI DIN PRODUCŢIA DE
IMOBILIZĂRI” a cărei structură de conturi operaţionale se prezintă în felul următor:
 721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale”

722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”

725 Venituri din producţia de investiţii imobiliare

2.2.5. Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare

Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din subvenţii de exploatare se utilizează

conturile din grupa 74 „VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE”.

2.2.6 Contabilitatea altor venituri din exploatare

Pentru contabilizarea curentă a altor venituri din exploatare se utilizează conturile din
grupa 75 „ ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE” a cărei structură de conturi
operaţionale este structurată astfel:

754 „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”

758 „Alte venituri din exploatare”

7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi”

7582 „Venituri din donaţii şi subvenţii primite”

7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”

7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii”

7588 „Alte cheltuieli de exploatare”

2.2.7 Contabilitatea veniturilor financiare

Se utilizeaza conturile din grupa 76„VENITURI FINANCIARE” a cărei structură de conturi

funcţionale este în felul următor:

761 „Venituri din imobilizări financiare”

762”Venituri din investitii financiare pe termen scurt”

763 „Venituri din creanţe imobilizate”

764 „Venituri din investiţii financiare cedate”

7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate”

7642 „Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate”

 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

766 „Venituri din dobânzi”

767 „Venituri din sconturi obţinute”

768 „Alte venituri financiare”

2.2.8. Contabilitatea veniturilor extraordinare

Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din elementele extraordinare, prin Planurile

de conturi în vigoare în România s-a instituit contul 771 „VENITURI DIN CHELTUIELI
PENTRU EVENIMENTE EXTRAORDINARE ŞI ALTELE SIMILARE” cu ajutorul căruia
se contabilizează subvenţiile primite sau de primit drept compensaţii pentru pierderile suferite
de o întreprindere, ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente
extraordinare.

2.2.9. Contabilitatea veniturilor din provizioane şi ajustări

Se utilizeaza conturile din grupa 78”VENITURI DIN PROVIZIONE ŞI AJUSTĂRI”.

2.3. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cu toate că în bilanţ se reflectă şi rezultatul exerciţiului prin soldul contului 121”Profit sau
pierdere”, apare, totuşi, necesară utilizarea unui alt document în care să se detalieze modul de
generare al rezultatului şi care să ofere informaţii suplimentare privind cauzele care au generat
o anumită performanţă economică. Un asemenea deziderat este realizat prin întocmirea
contului de profit şi pierdere, care cuprinde, în principal, următorii indicatori:

• Cifra de afaceri (veniturile din vânzări şi prestaţii);

• Rezultatul din exploatare (venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare);

• Rezultatul financiar (venituri financiare – cheltuieli financiare);

• Rezultatul curent (rezultat din exploatare + rezultat financiar);

• Rezultatul extraordinar (venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare);

• Impozitul pe profit;

• Rezultatul net al exerciţiului (rezultat curent + rezultat extraordinar - impozitul pe

profit);

Există două modele principale de prezentare a contului de profit şi pierdere şi anume:

• Sub formă de tablou bilateral (schemă orizontală);

• Sub formă de listă (schemă verticală);

Potrivit legislaţiei actuale, întreprinderile vor întocmi contul de profit şi pierdere sub formă de
listă, care se poate reda astfel:

Potrivit legislaţiei actuale, întreprinderile vor întocmi contul de profit şi pierdere sub formă de
listă.

Denumirea indicatorilor Rând Exerciţiul financiar

Precedent Încheiat

1. VENITURI DIN VÂNZĂRI ŞI PRESTAŢII (ct.701+704+707….) 01

2. Variaţia stocurilor

(ct.711) Sold creditor 02

Sold debitor 03

3. Producţia imobilizată (ct.721 +722+725) 04

4. Venituri din provizioane (ct.781…) 05

5. VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd.01+02-03+04+05) 06

6. CHELTUIELI DIN EXPLOATARE – TOTAL (ct.601+607+…+641+645….) 07

7. REZULTATUL DIN EXPLOATARE

- - Profit (rd.06-07)

- - Pierdere (rd.07-06) 08

8. VENITURI FINANCIARE (ct.761…) 09

9. CHELTUIELI FINANCIARE (ct.663…) 10

10. REZULTATUL FINANCIAR

- Profit (rd.09-10)

- Pierdere (rd.10-09) 11

11. REZULTATUL CURENT (rd.08+11) 12

12. VENITURI EXTRAORDINARE (ct.771) 13

13. CHELTUIELI EXTRORDINARE (ct.671) 14

14. REZULTATUL EXTRAORDINAR

- Profit (rd.13-14)
- Pierdere (rd.14-13) 15

15. REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI (rd.12+15) 16

16. IMPOZITUL PE PROFIT (ct.691) 17

17. REZULTATUL EXERCIŢIULUI (rd.16-17) 18

III. STUDIU DE CAZ PRIVIND CHELTUIELILE ŞI VENITURILE ÎN CADRUL

SOCIETĂŢII “S.C VIOSAMI S.R.L.”

1. S.C.VOSAMI SRL achizitioneaza marfuri la costul de achizitie de 60000 lei

plus TVA de 24%,din care livreaza unui client marfuri la pret de vanzare de
35000 lei plus TVA de 24%,iar costul de achizitie a marfii este de 28000 lei.
Sa se inregistreze in contabilitate:

Achizitionarea marfurilor:%=401 74400

371 60000
4426 14400

Livrarea marfurilor 41111=% 43400

707 35000
4427 8400

Descarcarea gestiunii de marfuri vandute:

607=371 28000
2. Se calculeaza IP pe baza urmatoarelor informatii:

Cheltuieli cu materialele consumabile 8.000

Cheltuieli cu salariile 500
Cheltuieli cu amenzile 120
Venituri din vanzari marfuri 20.000
Venituri din participaţii (dividende) 6000
Pierdere fiscală din anul precedent 300

IP=V-CH

IP=20600-8620=11980 SFC CONT 121 (PROFIT)

3. La sfarsitul lunii aprilie, SC VIOSAMI SRL, prezinta urmatoarea situatie:

- Emite facturi catre clienti, pe care le incaseaza in cursul perioadei prin banca,

411= 704, 800 lei

5121=411, 800 lei

- Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile pe care le achita in aceasi perioada prin banca,

611 = 401, 450 lei

401=5121, 450 lei

La sfarsitul perioadei se vor inchide contul de venit (704) si contul de cheltuieli (611) cu
ajutorul contului 121 astfel:

704=121, 800 lei D 311 C

121=611, 450 lei 300 500

SFC 200 LEI

4. Presupunem ca societatea a obtinut un profit de 10.000 de lei si are un capital social de 200
de lei.

Rezerva legala de constituit va fi 20% x capitalul social = 40 de lei.

inregistrari contabile:

129 = 1061 40 lei

"Repartizarea profitului" "Rezerva legala"

in balanta, la 31 decembrie, si in bilant vor aparea:

121 - sold creditor = 10.000 lei

129 - sold debitor = 40 lei

1061 - sold creditor = 40 lei

La inceputul anului urmator, societatea va inregistra:

121 = 129 40 lei

"Profit sau pierdere" "Repartizarea profitului"

121 = 117 9.960 lei"Profit sau pierdere" "Rezultatul reportat"

5.Se achizitioneaza pe baza de factura,100 kg. cartofi la costul de achizitie de 1,7 lei/kg.

Sa se inregistreze formula contabila pe document.

Cost de achizitie:100x1,7=1700:371(A)(+)/D

TVA deductibila 1700x24%=408:4426(A)(+)/D

Total de plata 2108: 401(P)(+)/C

% =401 2108

371 1700

4426 408
CAPITOLUL IV

CONCLUZII SI PROPUNERI

In prezenta lucrare am detaliat si prezentat cheltuielie si veniturile existente la S.C. VIOSAMI

S.R.L.. a carei activitate principala consta in comertul cu amănuntul al pâinii, produselor de
patiserie, zaharoaselor, laptelui si ouălor.

Analiza intreprinsa in cadrul societatii imi dă posibilitatea de a desprinde urmatoarele

concluzii:

- din punctul de vedere al organizarii si conducerii contabilitatii, unitatea aplica Planul

general de conturi pentru agentii economici aprobat de Ministerul Finantelor prin Ordinul
nr.3055/2008 si respecta legislatia in vigoare cu privire la structura si contabilizarea
veniturilor si cheltuielilor;

- S.C. VIOSAMI S.R.L.. este o societate rentabila cu venituri provenite din vanzarea
marfurilor pe piata interna. Societatea si-a format piata interna si s-a mentinut pe pozitie din
2012 , anul infiintarii, pana in prezent.

- Societatea si-a marit in timp numarul punctelor de lucru, a majorat valoarea stocurilor
de marfa si le-a diversificat, a achizitionat tot mai multe autoturisme in scopul aprovizionarii
cu marfa si a livrarii acesteia la domiciliul clientilor, persoane fizice si juridice, a angajat tot
mai mult personal si si-a majorat cuantumul veniturilor.

Ca propuneri, pentru dezvoltarea activitatii si realizarea unor profituri mai mari, mentionez:

- Societatea ar trebui sa vizeze deschiderea unor noi puncte de lucru in orasele limitrofe
care nu sunt acoperite pe segmentul de activitate pe care intreprinderea il desfasoara deoarece
in conditiile adaptarii tarii noastre la economia de piata, fiecare entitate economica, indiferent
de forma de proprietate, profil sau dimensiune, trebuie sa se adapteze in permanenta la
cerintele pietei si ale mediului in care isi desfasoara activitatea, sa-si imbunatateasca
performantele economico-financiare si capacitatea de concurenta in raport cu alti agenti
economici.

- Societatea poate sa isi extinda si diversifice modalitatea de realizare a publicitatii prin

intermediul mass-mediei: presa, radio, televiziune, internet, cataloage de profil, participarea
la targuri interne.

In concluzie pot spune ca nu s-au constatat erori in organizarea si conducerea

contabilitatii firmei S.C. VIOSAMI S.R.L.. si luandu-se in considerare propunerile facute, va
creste considerabil gradul de rentabilitate a activitatii economice desfasurata.de.societate.

BIBLIOGRAFIE
1. Pântea I.P., Bodea Gh.- Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014.

2. Bătrâncea I, Bătrâncea L.M., Borlea S.N. -Analiza financiara a entităţii economice, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca, 2007.

3. Pântea I.P., Pop A.-Contabilitatea financiara a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj-Napoca,

2004.

4. Oprean I., coordonator- Bazele contabilităţii agenţilor economici din România, Editura
Intelcredo, Deva, 2001.