Sunteți pe pagina 1din 164

B. E.

, fi 414
C u vob«Iavp,.Nev¿iiiiif iá
Ş i iiiderimxi.íit'In s p e r r i v t i a
A m o r si p r i n péti-'a rresTiate
L a Téi'a c»i T> « m i t a t e !
j V s i è şi l ì n m a n n o v i ( [ n a r e
I n d e l t i il e - s e l a l u m i n a r e '.
M
^^< <xy?*;rtd£ d l 1 î
u ¡¡¿k

S V S R A H T3 ft I f S A i » EKG
lnvétiâtoriuScóle-i Romanescidiii IVsf;i
• (©).

(
( n Jyuri/n i\. 'J/'^tryrii/// ft/t/r/'////.
//
.^:/:x.. ^
r tfjL ^fi JUt¿
/y/r
B e bunu-Génu nâscutu-lui Domtni

G E O . R G I Ü M U C I O
Localu-lai - Directora a Scole-i Romanesci
şi Grecesci din Pesia , qua adevéralu-lui Pa­
tronii al aqueslu-i Calendariu cu cuvéuciúsa
plecăciune se dedica.

De bunu Genu nàscute Domnu-le I

Dorire-a qué de mulţi ani a Nému-lui


nostru quelui pré insetatudupò inbràeisa-
rea de nomi a stremosesci-loru Litere, s'au
inplénit' de t o t a in Anu treculu cu esiré aque-
st u i Calendai-iu; quarele nu numai prin in-
demnu-1 Domnie-i Tùa-le s'au lucra tu , qui
mai vìrtosu, si singur prin zelu-1 quel mare
al Patronime-i Tùa-le pula videa lumina.
Santa datorintià dare a li am ténutu, mi m i -
mai publica multiàmire naţionala a Ţ i face,
qui si Nému-lui a arelà invàpòiata inimà a
Patvonime-i T ù a - l e , quel que cu asìnuué
buna vrere si alte C a r i i , (mare cit pre bunii
folosii, se intorcu aslâ-di prin mâni-le l l o -
m â n i - l o r u , a si dâ la lumina ai medllocilu.
Dequi fiend che aquestâ pre lăudata fapld
asie de plăcuta se vidiu tutu-roru Romani-
loru ; quât luând inscientiari dela mai m u l ­
te Medulare a Genu-lui nostru despre face­
re-a Calendariu-lui şi pe Anu-1 aqnesta, l i ­
na si despre aquesta am fostti cercetat, cjua
ţcsetura aquestui Calendariu si o irrrrcslesn
unu seu doi a n i , si cu scrisore-a Cixilice-
scâ , qua o medîlocire, prin quare mai n -
şor şi fora diferenţia fieşque quare Romanii
trâgend folosu-1 din i c i , si se agiungâ do-
ritu-1 scopu. Pentru aquea fâeendu-se pu-
blice-i cereri de agiunsu , fiend' aquestu Ca-
lendariu dupo poftita forma i n l o g m i l u , cu
Naţionala semţirc se inclinâ Patronime-i
Tua-le

prin

Autorţj.
CRONOLOGIA.

Anii.
Dcla faccre-a Lume-i dupò numeru-1
Grcci-loru - - 7337
— — — Romano-Calol. 6542
— — — Iudei-Ioru 5387
Dela redicare-a Cilale-i Roma - - 2588
Dela descàlccare-a Roiriani-loru in
Dacia , adcchc : in'Téra Romanésca,
in Moldavia , iii Bucovina , in T r a n ­
silvania , in Bànatu şi in nnc-lc parti
a le Ungarie-i - - - - - - - 1724
De quànd' au mutaţii Constantinii
qiic-1 mare T r o n u - i Imperàtie-i
sùa-le la Bisantu - - - - - - 1494
Dela incepuiu-1 Cràime-i Ungarie-i - 829
Dela facere-a Citate-i Viena - - - 733
Dcla aflare-a pulberu-lui de Puscà - 548
Dela aflare-a Càrthie-i - - - - 456
— — — Tipografie-i - - - - 389
Dela despàrtire-a Transilvanie-i de
T é r a Unguréscà - - - - - - 289
Dela redicare-a Transilvanie-i in mare
Principalii 58
Dela incoronare-a Imperatu-lui FRAN-
CIŞCUS I. qua Craiu-1 Ungarie-i 37
Dela incepntu-1 Scóle-loru Preparan-
deRomànesci si Serbesci - - - 17
SERBÌTORI-LE ŞI ALTE DILE.PRESTE
AKU ÎNSEMNATE SCHIMBATÓRE.

Dopo Nascere-a lui Crislos mâncare de


carne Septimâni 7. şi Die-le 6.
Triodu-1 se incepe Februariu - - - 3»
Lâsatu-1 de carne Februariu - - - 17
Lâsatu-1 de Casa ( B r â n d i â ) Februailu 24
Sânţii 40. de Mucenici Sâmbâli a duo
Septîniânâ in Pâresimi.
Sânle-le Pasci. Aprilie - - - - - 14
înâlţarc-a lui Crislos, Maiu - - - 23
Doniinica Rosale-lorâ Iuniîi - - - 2
Pâresimi-le S S . Apostoli Petru si Paulu
Septimâni duo , şi die-le 5. Dio loru
Sâmbâlî. .

Vedi I Serbitori-le guele slmnate cu ("n


r o ş i e , sùnt Serbltori legate Imperâtcsci ;
érò (juele cu f negra sùnt Serbiteli B â s i -
riccsci. C. insìmiiésà Cuviosu. CC. Cuyioşi.
M. Mucenicii. MM. Mucenici. Mea. Muceni­
ca. Pr. Prolelu. P . P a r é n t e . PP. Parénti.
S. Sàntù. A. Apostolu. AA. Apostoli.
Sóre-lc © Tupiter
Mercuriù SaturnuS $
Vcnus ? Uranus 5
Pàmèntu-l t Luna
Mars

Duò-spre-dece Zodii a le Ceriu-lui.

Ariete-le V Cumpàna •&>'


Tauru-1 V Scorpia ni
Gemina D Sàgilàtoriit
Cràcitu (Racu-1) 52 Caprioru-1 "V
Leu-I Q Udàtoriu a*
Virgura (Fecióra) ity Pesci X

Pàtrare-le Lune-i-
Luna nóuà # | L u n a piena .
Pàtrariu-1 ànteiu ^jPàtrariudinurmà j£

Pianeta Domnilóre.
In Anu-1 questa 1829. domnesce Plancia
Venus ? . Témpu-1 sub Stepènire-a questii
Planele è mai multu umedu, de quàt us^
catti, inse fòrte caldu.
espré" patru, tertipuri a le Anu-Iui.

Despre Ernâ.

Erna anco in Âriu-1 quel trecutu 4828.


in 9. Decembrie au Inaili inccpuLu-1 s u n ,
quànd' au intratu Sóre-le in simnu-1 séu
Zodia Caprioru-lttt şi quàndune au fà--
cutu dio mai scurta şi nópté mai lunga.
Erna 'quésta nn va fi pré frigurósà, inse
multe-le vàrsàri de a p â , va càusa mare
paguba.

Despre Primavèra.

Primavera se incepe in 9. M a r i l ù , la 9.
óre 7. minute séra , quànd intra Sóre-le in
Zodia <Y\ Ariete-lui, şi dio cu nópté asf-
inine face. Parte-a quésta a Anu-lui queva
mai tàrdiu ne bucurà cu tèmpii plàculu;
inse tolnşu preste tolu va fi stèmpàratà ,
si pentru tòte frucluri-le folosilóre»

Despre Véra.

Véra se incepe in 9. Iuniù, la 7. óre 1 3 .


minnle séra, quànd' intra Sóre-le in Z o ­
dia ss. Cràcitu-lui (Racu-lui), şi dio mai
lunga, érò nóple-a mai scurtà o face. Y i -
nu-1 va fi istu témpu burnì; inse Grànu-1
şi Fènu-1 va ave multa scadere pentru ploi­
le quele adése.
Despre Tómnà.

Tómna se va incepe in l'I. Septembrie,


la 9'. óre 23. minute dé'manéta , quand' inlrà
Sóre-le in Zodia Cumpìne-i şi a dùò
óra face dio cu nóplé asìmme. Quésta par­
te a Ann-lui inbunétà la incepulu témpu
formos şi caldu ; inse totuşi témpuriu ne a-
ducc gieru.

N . B . In Anu-1 questa 1829. ira fi dio


ué mai scurta şi nóple-a mai lunga in 10.
Ì•ecembrie, la 2. óre 43. minute démànéta.

Despre Eclipsuri séu intunecimi-le Sóre-lui


si a Lane-i.
In Anu-1 questa se vor inlemplà patru
întunecimi : adeche duo in Sóre şi duo in
Luna. In Sóre , qué de ànteiu este in 22.
Marini , la 9. óre 2. minute séra. A duo in
16. Septembrie, la 0. óre 17. minute démà­
néta. — Li Luna , qué de ànteiu cste in 8.
M a r t i ù , la 2. "óre 7. minute nóptea. A duo
in 1. Septembrie, la 6. óre 39. minute dé­
mànéta. Din tòte aqùéste iuluuecimi, la
noi néque una nu se va vede*
"Nome-le Sànti-lora Nom. Sanţî-
CZ3 şi loru
Serb ítori-le. Calen, nouu.
M (f Vràérea inpregiur. 13 Un ri us
M S. sures. Papa Rom. 14 Felics
J Profet. Malahia 15 Maurus
V Adun. 70. de Apost. Marcelin
Theopem. şi Theona m Antonia
17
Dominica şi Bolesu-1 Dommi-lui. Evangelia
delà Älateu capii 3.

D (fìBotesii-1. Domnul. Prisca


L •f S. Joan Bolesetor. Canutos
M C. Georg, şi Domnica Fab. Sebast.
© Luna pièna.
M SŢM. PoHevct Agnes
J Par. Grégoriu 'Nisis Vincent.
V C. Teodosiu Log. Mari.
S S. M. Tatiana Timoteii3

Dom. dnpò Botesu-l lui Crist. Ev. delà Mat.


í-apu 4. Tonu-1 (Glasu-1) 2..JEv. învierii 2.

D 1-13 S. M. Ermil Paul. Bec.


L 14 Prunc, ucişi inSinaiu Policarp.
M ! 15 C. Paulu Thiveu Joan. Cxia.
M 116 Inc. Lane. S. Petru Carol, mare
C Pairaría din urmà
Lungimc-a dili 9. óre 40. minute.
a
&• 3 Nome-le Şânţi-loru 0 Nom. Sanţi-
CO
•z> si Üa loru
fti '& S e r i ic tori-lc. Q< Caleud. nonij
J 17 •f C. Antoniu 29 Franc. S.
V 18 f P P . Äthan, şi Cirila 30 Adelgund.
S 19 C. Macarie Egipt. 31 Petru Noi.

Dom. queloru 10. Leproşi. Ev. Lue. din Dom.


29. dupò Rosal. Tomi 3. Ev. înv. 3.

p 20 -f- C. Euthimiu 1 Febr. Ignat*


L 21 G. Maximu 2 {+)Int. Crisi
A. Timotheu
M ' 22 3 Blasms
M 23 M. Clement' 4 Veronic.
• Ljtţna nóu|.
J 24 Cu viosa Xeni .5 Agata
V 25 •j-Pàr. Grégoriu 6 Dorotea
s 26 C. Xenofontu 7 Romuald.

Dom. lui Zacheu. Ev. dela Luca din Dom. 32.


•dupò Rosal. Tonu 4. Evang. Inv. 4.

D 27 •f Joan gura de auru 8 Joan M.


L 28 C. Efrem Siru-1 9 Apolon.
M 29 M. Ignatiu 10 Scolast.
© Pàtrariu-1 ànleiu..
30 (+)SS Vas4Greg.Joan
s
11 Desider.
31 Cini si Joan' i " 12 Eulalia
FEBB.U ARIÚ are dié-le 5 3 ,

su 5 5
su Édf Nornc-le Sânţi-loru Nom. Sânţi-
CQ
o loru
-O 1» d
Serbitori-le. Calend. nouu

V 1 S . M . Trifon 13 Catarina
"S (f) Intern. Domnului 14 Văleni.
Doni. Vameş, şi a Fariseu-lui. Ev. dela Luca
capu 18. T o b a 5. Ev. înv. 5.
3 S. Simeon 15 Faust,
L 4 C. Isidor 16 Juliana
M 5 Mucenica Agathia 17 Sabin.
M 6 Pâr. Vucolu 18 Simeon.
© Luna plenâ
J 7 Pâr. Partlieniu 19 Susana
V 8 M. Theodoru Strat. 20 Eleuter.
s 9 M. Nicefor 21 Eleonor.
Do ni. Fiiu-lui relicetu (curvariu). Ev. Luca
capu 15. Tonu 6. Ev. înv. 6.
D 10 M. Haralampiu 22 Pet. CaU
L 11 S. M. Vlasie 23 Eberb.
M 12 Pâr. Meletie 24 Malhia
M 13 C. Martinianu 25 Victorin
J 11 C. Auxentiu 26 Valburg,
<£ Pâtriaru din urm i
V 15 A. Onisim' 27 Leander
s 16 M.Pamfilie 28 Ik'iiat.
Lungime-a dili 10. ore 54. minute.

¿ lNomc-le Sânţi-loru -Nom. S â n ţ i -


-O şi loru
3« Serbîtori-le. Calend. n o u a
Dom. Làsa L u - l u i de carne. Ev. Maieu capa 2 5 .
Tonii 7. Evnng. Inv. 7.

D M.. Theodora Tirón.


17 Mart. Alb.
L Pâr. Leo Papa
18 S implic.
M A. Arhip
19 Cuiicgund.
M Leon' Epis. Cataniei
20 Casimir.
i C. Timothcu
21 Fridolin
0 Luna nóua.
V 22 All. móst. din Eug. Friderîc.
S 23 Pâr. Policarpu Tomas

Dom.
6. Tonu 8. Ev. înv. 8.

D 24 •f- AU. cap. S. Joan' Joan


L 25 Pâr. Tarasie Francisca
M 26 Pâr. Porfirul 40. Martir.
M 27 Procopiu Decapol. Heracl.
J 28 C Yasilie Gregor.
3S> Pâtrariu ànteiu.
i H A ft î i u are uie-ie ox.

3
Nome-le Sânţi-loru 2 Nom. Sânţi-
Şl j loru
Serbltori-le. Calend. nouu
V Cuviósa Eudochia Rosina
M. Theodotu Mathilda
Dora, ànteain Pàresimi. Evang. Joan c a p u l .
Tonu 1. Ev- înv. 9.
M. Eutropia 15 Longin.
C. Gerasim 16 Heribert:.
M. Corion 17 Getrud.
S S . 42. Mucenici 18 Eduard
M. Vasilie 19 loséfu
Par. Thcofilactu 28 Ioachim
<g) Luna plénà
f 40. MM. dinSevast. 21 Benedict.
Dom. a duo in Pàresimi. Ev. Marcu capu 2.
Tonu 2. Evang. Inv. 10.
10 M. Codratu 22 Octavian.
L 11 Par. Sofroniu Ierus. 23 Victorin.
M 12 C. Theolair 24 Gab. Ai-.
M 13 Ad. móst. Nicéfor 25 ifr) B.Vestire
J 14 C. Benedictu 26 Emanuel
V 15 M. Agapiu 27 Rupert.
s 16 M. Savin 28 Guntram.
C Pâtrariu dm urmà
Lungime-a dili 12. óre 56. minute.
pJ
LUTI.
CC
Nome-le Santi-ioni Öo Nom. Sânţi-
si>
Ö- loru
Dil.

A ,
Scrbìiori-lc. Ü Calend. nouu
D om. atrea inPàresimi. Ev. Marcii capu 8.
1 Tonu 3. Ev. înv. 11.
"
C. Alexie
17 29 Ciril.
L Pâr. Cirilu Ierusal. 30 Quirin,
18
M MM. Crisant şi Daria 31 Veniam.
19
M Pâr.ucişi inMon.Sav. 1 April. Hugo
20
J G. Iacob Epis.Catanii 2 "Franc. P.
21
V 22
M. Valasie 3 Ruhard.
^Lunanouâ.
S 23 G. Nicon 4 Isidor.
Doni. a patra in Pâresimi. Ev. Marcu capu 9.
Tonu 4. Ev. înv. 1.
21 G. Zacliaria 5 Vincent.
25 (-]-) Buna Testere 6 Guilelm.
M 26 Adun^Arh. Gabril 7 Albert.
M 27 G. Matrona 8 Dionis.
J 28 C. Uarion 9 Demetr.
V 29 C. Marcu 10 Ezechiel
S 30 C .Joan dela Scara 11 Leon. P.
3 âtrariu-I ănteiu.
Dom. a quiuqiié in Pâresimi. Ev. Marcu capa
10. Tonu 5. Ev. înv. 2.
t 131[G. Ipatlê |12|IuliusP.
APRILIE are clié-le 30.

Noine-le Sànti-loru Nom. Sànti-


oa si loru
•o
C Serbìtori-le. , Calend. nouu
L C. Maria Egiplénca 13 ; Iustin.
M Pàrénte-le Tita llJTiburt.
M Pàrént. Nicéta 15 Ilari sius
J Par. Ios. şi Georgia 16 i Turibins
V Tlicodul'. Agathop. 17. Rudolf.
S Par. Eulihie. 18 J Apolonia
Dom. a sésa a Flori-loru. Evang. dola Joan
capii 13.
7 C. Georgia 19 (f) Pascile
<g) Luna pièna.
L 8 Irodion, şi Agav 20 f ) Sttlpic.
M 9 M. Eupsihie 21 Anselm.
M 10 M. Terentie 22 Rafael
J 11 M. Antipa 23 Adalbert
V 12 C. Vasilie Episcopu 24 Georgia
s 13 M. Artemon 25 Marcu
Dom. Pasci-loru. Evang. dela Joan capu 1.
Tonu 1.1
DI 14 (f) Sântele Pasci 26 Cletus
I @; Pâtrariu diu urma
1
L 15 (f) A. Aristar., P m W Peregr.
jDió Sept.i Lunghwc-a dili I L óre 18. minute:
Dil. Luti.
5
Nome-le Sânţi-loru, Nom. S â n ţ i -
d loru
Serbítori-le. Calend. nouu
M 16 f f ) M.Agapia, Irena 28 ViLalis
M 17 C. Simeon 29 Pelr. M.
J 18 C. Parénte Joan' 30 Ca tarin.
V 19 C. Joan' delà Pester 1 Main. FiLlaa.
S 20 G. Theodor Trih. 2'Sigism.
Dom. a duo a Tornei. Evang. Joan capii 20.
Tomi 1. Ev. înv. 1.
D '21 Muc. Ianuariu 3 Aliar, f
• Luna nouă.
L 22 Pâr. Theodor Siceot. i Florian
M 23 ( f ) S . M. Georgiu 5 Gothard &
M 24 S . M . Sava *6 Joan
J 25 •f S. Evang. Marcu 7 StanisL
;
V 26 S. M. Vasilie 8 luven.
S 27 Simeon Erat. Domn. 9 Gregor.
Dom. a trea a Purlàtóre-loru de Miru (Miro-
nos.). Ev. Marcu capu 15. Tomi. 2. Ev. înv. 3.
D 28 A. Iason 10 Anton.
3 Pâtrariu ànteiu.
L 29 MM. din Chisic. 11 Beatrix
M 30 A.Iacohu 12 Panerai.
ö

Dil. Lun.
JNome-le Sânţi-loru 9 Nom. Sânţi-
ce 0
-o ,si loru
d Calcnd. nomi
Qi Serbifori-le. GÌ
M 1 Prof. Eremia 13 Serva t.
J 2 Parent. Alhanasiu 14 Crisliàu.
V 3 M. Timoteu 15 Sofìa
s 4 Mucenica Pelagia 18 Joan N.
Dom. a patra a Slàbànogu-lui. Evaug. Joan
capu 5. Touu 3. Ev. luv. 4.
5 Mucenica Irena 17 Ubald.
L 6 S. direptu Iacobu 18 Felix C.
© Luna piena.
M 7 M. Acachiu 19 Potent.
M 8 Joan Evangelislu-1 20 Bernard.
J 9 Prof. Isaia 21 Constan.
V 10 A. Simon Zilot. 22 Iulia I..
s 11 Mochie şi Metliodie 23 Dcsider.
Dom a quinqué Samarinéncii. Ev. Joan capu
4. Tonu 5. Ev. Inv. 7.
1) 12 Epifanie şi Germanii 24 Ioana
L 13 M ucenica Glicheria 25 LTrban.
@ Patrarm dm urma
M 14 M. Isidor 26 Filip.
M 15 C. Pahomiu 27 J o a n P .
i 16 Par. Theodor 28 ( f ) Inàltaa-é
Lungimc-a dili 15. óre 38. minute.
Dio Scpt.|

DC.nouu
!A
Nomc-le Sânţi-loru Nom. Sànti-
p—H
1
, S. lom
5< Calend. nomi
Serbi tori-le.
:

V 17 1 Apost. Andronicu 29 Maxim.


S i a | M . Thcodotu 30 Felix -
Dom. a sésa a Orbu-liii. Evang. Joan capu 9.
Tomi 5. Evang. lav. 8.
D 19 M. Patricio 31 Petron.
L 20 M. Thaleleu , 1 luniùNicod.
% Luna nóuà.
M 21 (ŢjConslant. şi Elena 2 Erasm.
M 22 M. Vasiliseu 3 Clolhild.
J 23 (f) înalţ, lui Cristos 4 Quirin.
V 24 C. Simeon 5 Boiiifac.
S 25 -J- Afl. cap. S. Joan' 6 Norbert.
Dom. a septé a S S . Parénti. Ev. Joan cap. 17.
T o m i 6. Ev. înv. 10.
D 2 6 Aposl. Carpu 7 ( f ) Rosaïile
L 27 S. M. Terapontu 8 (f) Medard.
M 28 Nice la Epis.. Haie, 9 Gebhard.
3D Pàtrariu ànteiu.
M 29 Mucenica Theodosia 10 Margar.
J 30 ,C. Isaachie 11 Varnav.
V 31 'Aposl. Ermiu 12 Joan F .
I UNI Ù are 'tìié-le 30.
0
Ou B Nome-le Sânţi-loru a
o
co d . Nom. Sânţi-
. **. , d : loru
•o - Serbìlori-le. a< Calend. nouu
s<
s 1 i M. IusLinu 131 Anton. P.
Domiuica Rosale-loru. Evangelia dcla Joan
papa 7.
D 2 (+) Pog. Duh. Sdntu 14 (+) S. Treim.
L 3 H-) M. Lucianii 15 Vilna
M 4 Parent. Mitrofanu 16 Franc.
M 5 Parent. Dorolheiu 17 Adolf.
© Luna plena.
J 6 Parent. Vasirionu 1 8 4-) J o i verd.
V 7 S. M. Theodolu 19 Liliana
s 8 S. M. Theodor 20
Florent.
Doni. 1. a Tuturor Sânţi-loru. Ev. Maieu
capu 2 0 . Tonu 8 . Ev. înv. 1.
1 9 Ciril Arh. Alexandrii 21 Alois.
L 10 M. Timolheu 22 A cat.
M 11 AA. Varth. Varnava 23 Sidon.
M 12 G. Pâr. Onufrie 24 Joan B .
d Pâirariu din tirmâ!
J 13 Mea. Aquilina 2ci Prosper.
V 14 Prof. Eliseu , 26 Joan P.
s 15 Prof. Amos i 27 Lauisl.
Xungimc-a ăiii 4 5 . óre 46". minute.

Nome-le Sânţi-lora Nom. Sânţi­


'fi . 1 lor ti
SerMlori-le. Calend. nomi
)om. -a 2. dupò Rosalii. E T . Mateu capu 4 .

D 16
M. Tilionu : 28 LeoP.
L 17
MM. Manuel ,'Savelu 29 (f)Petr.Paul.
M 18
M. Leontiu 30 Paul. G.
M 19
A. Iuda frat. Dom. 1 Iuliû. Teod.
• Lunanóuà
J 20 Parent. Metodie 2 Cerc. M.
V 21 M. Iulianu 3 Cornel.
S 22 M. Eusevie Episc. 4 Udalr.
)om. a 3. dnpò Rosalii. Ev. Maieu capu 6.
Torni 2. Ev. înv. 3.
23 Mucenica Agripnia Vilhelm.
24 (+) Isaia Prof.
25 Mucenica Fevroriia Ester.
26 C. David Cilian.
27, C. Samson Lucret.
3 Pâtrariu ânteiu.
•28 Cţru si Joan' Amai.
29 (•fi Petru si Patilu Pius P.
Dom. a 4. dupò Rosal. Ev. Mateu .capu 8.
Tonu 3. Ev. Inv. 4.
D | 3 0 | f Adua. Apostolilor 1121 Henri*
. 9 *
IULIÙ a r e dié-le 31.
ri
Dil. Lun.
o Nome-le Sânţi-loru © Nom. S â n ţ i -
CO
si a loru
~o
Serbifori-le. d Calend. nouu
P<
L 1 Cosma şi Damiana 13 Margar.
M 2 Veslmént. Procurai. 14 fionav.
M 3 Analolie Iachint 15 Inp. Ap.
J Andrei Arh, Cxiţuluj 16 Faust.
4 © Luna plena.
V 5 Pâr. Alhanasie Alho. 17 Alexiu
6 C. Sisoiu 18 Arnold
s
Dom. a 5. dupò Rosai. Ev. Mateu capii 8.
Tomi 4. Ev. Iny. 5.

rr 7 C.Toma 19 Vincent.
L 8 M. Procopie 20 Elia Pror.
M 9 M. Pancratie 21 Daniel
M 10 45. MM. diuNicopol. 22 Mar. Magdal.
J 11 Mucenica, Eufemia , ,23 Livorius
(Î P a l r a n u dm urma
V 12 M. P r o d a 24 Cristina
s 13 f Arh. Gavril 25 Iacob.
Dom. 6. d. Ros. a S S . Parénti. Ev. dela Mateu
capu 9. capii. 5 Tomi 5. Ev. Inv. 6.
D 14 Apost.Achila 26 Ana
L 15 Ciricu si Iulila 27 Pantei.
M 16 S. Athinogenu 28 Inocent.
M 17 Mucenica Marina 29 Marta
Lungime-a ăili 15. óre 6. minute.

3 a
Nome-le Sànti-loru Nom. Sànti-
Ï \*4
co fi loru
Serbitori-le, Calend. nouu
18 llachint, Emilianu Abdon
I • Luna nóuà.
V 19, Curiósa Macrina Ignat. LoL
S 20 ( f ) Profet. Elia Aug. I - P e t r a

Dom. a 7. dupò Rosai. E T . Maleu capu 9.


Tonu 6. E T . Inv. 7.

D C. Simeon
21 g Portiun.
L 22
Măria Magdalena 3 Stefan.
M 23
M. Trofim 4 Domin.
M 24
Mucenica Cristina 5 Maria Snee
J 25
+ Ador. S. Anei 6 Schim. feçii
V 26
M. Ermolae 7 Caietan.
© Pâţrariu ânleiu.
S 27 •f- M. Panteleimon 8 Chiriac.

Dom. a 8. dupo Rosal. E T . Mateu capu 14 (

Tonu 7. E T . L I T . 8. -

D 28 A. Prohor, Nicanor 9 Roman.


L 29 M. Calinicu 10 Laurent.
M 30 Apost. Sila 11 Susana
M 31 Dirept. Eudocliimu 12 Clara
3 Nome-le Sânţi-loru Noin. Sânţi-
CO
SI loru
Serbitorile. Calend. nouu
J Scot. -f-, şi Macabeu Hipolit.
V S. M. Ştefana Eusev.
© Luna plenâi
G. Isaachie (f)Ad. Mar.
Dom. a 9; dupo Rosali. Ev. Maieu capa Î L
Torni. 8. Ev. înv. 9.
D 4 S S . 7. Coconi 16 R.ohus
L 5 M. Eusignie 17 Liber.
M 6 (f) Schimb, la faciâ 18 Elena
M 7 M. Demolie 19 Sebald.
J 8 M. Emilianu 20 ( f ) Stef. Cr.
V 9 Apost. Mateu 21 Ioachim
C Pâtrariu din urma
s 10 M. Laurenlie Arh.- 22 Timot.
Dom. a 10. dupo Rosali. Ev. Mateu capu 17.
T o n u . l . Ev. înv. 10.
o 11 M. Evpla 23 Filip.
L 12 M. Folie 24 Varlol.
M 13 G. Maxim 25 Ludov.
M 14 Prof. Mihea 26 Samuel
15 ( f ) Ador. Măriei 27 Iosefu
V 16 Aducerea Iconei 28 Augus.
s 17 M.Miron 29 T â . 1. Joaa
% Luna noua.
Lungimc-a dui 43. óre 16". minute.
•hi»
a s
Npme-le Sânţi-loru d Nom, Sânţi-
o
SO-
si S loru
ü Calend. noua
Q< ß< Serbuon-ie. Od
Dom. a 11. dupò Rosai. Ev. Mateu cairn 18.
T o n a 2. Ev. Inv. 11.

18 Flor, şi Lavru 30 Rosa


L 19 M. Andrei 31 Raim.
M 20 P r o f Samuel 1 Sept-Aegid.
M 21 Apos t. Tadeu 2 Iodoc.
J 22 M. Agatonicu 3 Mans..
V 23 M. Lupu 4 Rosalia
S 24 M. Evtihu 5 Victor.

Dom. a 12. dupò Rosali. Ev. Mateu capu 19.


T o m i 3. Ev. Inv. 1.
Apost. Vartolomeu Zahar.
2) Pàtrariuânteiu.
MM. Adrianu, Natal. Regina
C. Pimenu. (fJNasc.Mar.
C. Moise Arapul Gorgon. 1
(T) Tàer.Cap.S.Joan Nie. Teol.
Parent. Alesandru Emilia
Bràul Prcc. Marii Tobias
Dio Sept. 1
Dil. Lun.
Nottie-le Sànti-loru o Noni. Sànti-
şi d loru
Serbitori-le. Calend. nouu
Dom. a 13. dupò Rosali. Ev. Mateu capii 25.
T o n a 4. Ev. Inv. 2.
I) 1 Ţ C. Simeon şi Marta 13 Erocliius
© Luna pièna.
L 2 M. Mamanlu 14 Inàlt. f
M 3 M. Anthimu 15 Nicodém.
M 4 S. M. Vavila, Moisi 16 Ludmila
J 5 Pâr. Zahăr, şi Elisab. 17 Lamber.
V 6 M. Eudoxie 18 Toma
s 7 M. Sosontu 19 Constant.
Dom. ànte-a înălţării Crucii. Ev. Joan capu
3. T o n u 5. Ev. Inv. 3.
D 8 ( f ) Nasc. Précuratci 20 Eustach.
C Pàlrariu din urina
L 9 PP. Ioachim fi Ana 21 Ap. Mat.
M 10 Mucenica Minodora 22 Maurit.
M 11 Cuviósa Teodora 23 Tecla
J 12 M. Autonomii. 24 Gerard.
Y 13 M. Cornelie Sutasul 25 Cleofa
S 14 ffjluâlţ.Crucii ' 26 Ciprian.
Dom. dupò Inalţare-a Crucii. Ev. Marcu cap,
8. Tonu 6. Ev. Inv. 4.
D 1151M. JNichita |27|Gosm.D.
Lungime-a dili 11. óre 31. minute.

Nome-le Sânţi-loru Noni. Sànji-


CC
şi loru
Serbitori-le. Calend. noun
Mucenica Eufemia 28 Vençesl.
# Luna noua;
M Mucenica Sofia Mihael
M C. Evmenie Hieronim.
J M. Trofim Octob. ReiiR
V M. Euslatie Leodogard.
S 21 j Apost. Codralu Candii.
Dom. a 16". dupò Rosali. Ev. Luca 1. capu
r
5. Tomi 7. Ev. Inv . 5.
D 22 M. Foca si Iona 4 Frano. S.
L 23 •f Zemisl. S.JoanBot. 5 Placid.
® Pàtrariu ànteiu.
M 21 M. Tecla 6 Binino
M 25 Cuviósa Eufrosina 7 Iustina
J 26 f Ador. S. Joan Ev. 8 Brigita
V 27 M. Calistratu 9 Dionis.
S 28 C. Haritomi 10 Fran. B .
Dom. a 17. dupò Rosali. Ev. Luca 2. capti
6. Tonu 8. Ev. Inv. 6.
D 29 C. Chiriacu 11 Burch.
L 30 Par. Grégorie 12 Maxim.
® Luaa pléaâ.
O C T O B R I E are dié-le 31'.

Nome-le Sànti-loru o Nom. SánCi-


SI loru
Calend. nouu
Serbitori-le.
Apost. Anania Eduard.
M. Caprianu Calis t.
M. Dionisiu Teresia
M. Hierolhcu Gains
Muccnica Charitina Iledyigi

Dom. a 18. dupò Rosali. E T . Luca 3. capa


7. Tomi 1. E T . Inf» 7*

D 6 •f- Apost. Thoma 18 Luca E .


L 7 MAL Sergie, Vach. 19 Ferdin.
C Patrariudinurm«
M 8 Cuviósa Pelagia 20 Vendei.
M 9 f Ap. Iacob alui Alf. 21 Ursula
J 10 M. Eulampiu 22 Cordula
V 11 Apost. Filip. 23 Severin.
S 12 M. ProT. si Tarach 24 Rara el..

Dom. a 19. dupò Rosali. Ev. Luca 4. capu


8. Tonu 2.. E T . InT. 8.
13 M. Carpu si Papila Grisant.
14 ( f ) S.Tarasceva Demetr.
15 M. Luciana Sahína
# Luna' nóuà.
Lungíme-a dilì 10. óre, 4. minuta
Dio Sept.
Dil. Lun.
IS"ome-le Sänjirloru Ü Nom. Sanz-
ioni
Serbitori-le. fä Calend. nouu
M 16 M. Longinu 28 Sim. lud.
J 17 Pär. Osie 29 Cenobia
V 18 -f-Luca Evangelist. 30 Claudia
s 19 Prof. Ioel 31 Volfg.
Dom. a 20. dupö Rosali. Ev. Luca 6. capu
8. Tonu 3. E v . Inv. 9.
D 20M. Artemie 1 Noera. Sán.t.
L C. Hilarion
21 2 Pom. Rep.
M Pär. Avercie Episc.
22 3 Victor.
M 23
Apost. IacoJj 4 Carl.R,
D Patrawu anteiu.*
J 24 M. Areta 5 Emeric.
V 25 TVT IVT.'i i*f> i .1 w- ß Leonardi
26 •(f) M. Demetriü 7 Engelb.
Dom. 2 1 . dupò Rosali. Ev. Luca 7. capu 8.
Tonu 4. Ev. Invv 40.
27 M. Nestor 8 Gotfrid
L '28 M. Terentie 9 Teodor
M 29 Mca. Anastasia 10 Andrei
M 30 M. Zenovie 11 Martin. E .
tj? inulta piena»
J 31 Apost. Stallie 12 Emilian.
DC.nOiiu
o 3 Nome-le Sânţi-loru Nom. Sânţi-
CC
•o §i loru
ÌQ< S< Serbîtori-le. Calend. nouu
V 1 Cosma şi Damian 13 Stanisi.
s 2 M. Achindinu 14 Serap.
Dom. 22. dupò Rosali. Ev. Luca 5. cap. 16.
T o n u 5. Ev. înv. 11.

M. Achcpsima 15 Leopold.
C. Ioanicie 16 Edmund.
M..Galaclcon 17 Gregor.
Paulu Arh. Const. 18 Eugen.
<?£ Pàtrariu din Urma
33. MM. in Meietina 19 Elisaheta
(-f)Arh.Mih.Gavril' 20 Fehes.
M. Onésifor 21 Int. Mar.

Dom. 23. dupò Rosali. Ev. Luca 8- cap. 10.


Tonu 6. Ev. înv. 1.

1) 10 Apost. Erastu 22 Cecilia


L 11 M. Mina 23 Clem. P.
M 12 Joan induratul 24 Joan gu. aur,
M 13 f Joan gura de auru 25 Catarina
J 14 -j- Apost. Filip 26 Conrad.
•Luna nóuà,
V 15 M. Gurie 27 Virgil.
s 16 •f- Mateu Evang. 28 Soslen.
Lungime-a dili 8. óre, 42. minute.

fu
oc
Nome-le Sàn^i-lorn Nom. Sam)ì~
-o ,si loru
Serbìfori-le. Calend. noua
Dom. 24. dupò Rosai. Ev. Luca 9. capu 12»
T o n u 7. Ev. Inv. 2.
D Par. Grégoriù
17 29 Satura.
L M. Platon
18 30 Andr. Ap.
M Prof. Avdie
19 1 Decem.Elig.
M Grégoriù Decapolil.
20 2 Babian.
J (f) Tntr. ih Bàsiricà 3 Fram X .
21
^ Pàtrariu ànteiu.
V 22 Apost. Filémonu 4 Varvara
s 23 Par. Amfilohie 5 Sabas
Dom. 25. dupò Rosali. Ev. Luca 13. cap. 18.
Tonu 8. Ev. Inv. 3.

D 24 M. Clement Pap. Ro. Nicolaus


L 25 Mca. Catarina Ambros.
M 26 C. Alipie (f) Z. Maiv
M 27 f M. Iacob. Persul Leocad.
J 28 Stefan quel nouu ludit.
© Luna piena.
V 29 M. Paramon Damas.
s 30 f Apost. Andrei Maxent.
DE CEMBRIE are dié-le 3 1 .

Nome-le Sán^i-loru o.Nom. S a n y -


•o |i
Serbítori-le. Q.ICalend. nouu
Dom. 26. dupó Rosali. Ev. Luca 14. cap. 18.
Tonu 1. Ev. Inv. 4.
D 1J Prof. Naum 13 ¡Lucia
X 21 Prof. Avacum 14 Nicas.
M 3 Prof. Sofouie Valer.
M -f- Mucenica Jiariara Eusev.
3 f C. Sava Lazar.
V (f) Párént. Nicolau Gratian.
<¿ Pátrariu din urmá
s 1 Par. Amárosle 19 Nemes.
Dom. 27. dupó Rosali. Ev. Luca 10. capu 13.
Tonu 2. Ev. Inv. 5.
r. 8 C. Patapie 20 Teofil.
L 9 •f- Zemisl. S. Anei 21 Tom. A.
M 10 M. Mena, Ermogenu 22 Zenon.
M 11 Daniel StílpnicU'l 23 Víctor
J 12 •j- Par. Spiridon 24 Adam, Eva
V 13 M. Avxentie 25 ( f ) N. Cris.
& 14 M. Thirs' '26 (f)Stef.M.
• Luna nóuá.
Dom. .28. dupó Rosali. Ev. Luca 1 1 . capu 14.
Tonu 3. Ev. Inv. 6.
S> 115 M. Eleuteriu Joan'E.
L } l 6 Prof. Agheu Prun. nev.
Lung'îmc-a dili 8. 'óre, 14. minute.

Dil. Lun

pC.noin
,Diô Sept
Pîome-le Sànti-loni S'om. Sàntf-
loru
Scrhitori-le. ]alend. nouu
M 17 Prof. Daniel 29 Toma -E.
M 18 M. Sebastian 30 David
J 19 M. Bonifacio 31 Silvest.
V 20 M. Ignatie 1 Ann noun i
S 21 Mucenica Iuliana 2 Macaria
IDPâtrariu ànleài.

Dora, in ante Nascerii lui Gristos. Ev. Maleu


-capu 1. T o n a 4. Ev. Inv. 7.

Mucenica Anastasia Genoveva


S. 10. MM. din Crit. Titus
Mucenica Eugenia Telesf.
. . "f") Nasc. D. Cristos
26" f-j-) AdunarePrecurat. Isidor.
27 f f i Ap.SţefanuArhid. Severin,
28 S S . 20, 000 de Mucen. Iul. IL
Luna plénâ.
Dom. dupò Nascere-a lui Cristos. Ev. Mateu
.capu 2. Tonu 5. Ev. Inv. 8.

Prunci: quei ucişi Agaton


Mucenica Anisia Higin.
Csa. Melania Ernest.
T E R G U R I - L E Q U E L E D E F R O N T E IN
UNGARIA, TRANSILVANIA Ş I BANATU.
A.
Abrud (îîspâA) Februariu; 19. Aprilie ţ
12. Septembrie ; 17. Decembrie.
Agria.(.ărp'i*) 30. Apriliu ; 29. Iutiiu ; 2,5. Iuliu;
20.Augustu; 17. Septembrie; 29. Decemb.
Almaşu mare (iîamaujs mape) 11. lanuariu; 19.
Aprilie ; 10. Iuliu ; 15. Septembrie.
Aradu (âpţA) 17. Februariu; 17. Iuniu; 2
I u l i u ; 23. Octobrie.
B.
Belgradu (Eeatpaa) Marţi in ante-a Pasci-lorn
Romano-Gatolice; 18. Septembrie.
Beiuş (Esiouj) 24. lanuariu.; 12. Aprilie; 8. Iul.
16. Octobrie.
Blas (BAAUI) 2. Aprilie; 2 0 . I u n i u ; 24. N o
uembrie.
Braşov (Bpauiok) In Jouia verde a duo S e p t i -
mânâ dupo Rosali-le R . Catolice; 8. Apri­
lie | 27. Auguslu; 20. Octobrie.
Buda (E«aa) 17. Februariu; 15. Iuniu; 2. Sep­
tembrie j 18. Nouembrie.
Caransebeş ( Kapahcekeuj :) 24. Aprilie; 23.
Septembrie.
Caşovia (Kaujobu) & Ianuarni; 19. Aprilie;.
9. Ian i u ; 3. Augustu; 7. Nouembi-ie.
Cécova (l-fcKOKA ) 18. Martin; 2 9 . Septem­
brie ; 30. Oclobrie.
Cludi (Ka83h) 1 2 - A p r i l i e ; 1. Iuniu; 29.
Iuliii; 2 1 . Oclobrie.
Checîcbemet (Kemhímit) 28. Februariíi; 2 .
Aprilie; 29. Iulie; 14. Septembrie; 13.
Nonembric
D.
üebrecinu ( ^ e e p í u h h ) 12. Aprilie; 3. Au­
gustu ; 27. Septembrie; 25. Decembrie.
Deva 30. Aprilie; 22. I u l i i i ; 18.
Oclobrie.
Dcju ( j Mereuri ánte-a Seplímáná a
Párcsimi-loru R . Calolicej Joui a duo
Seplfmana dupó Rosali-le R . Catolice;
8. Augustu; 8- Decembrie.
F.
Jogoraşi ( ^ z r z p A i u ) Marţi dupo Rosali-le
Romano-Catolice; 28. Augustu; 24. No-
uembrie. 3 Fo-
u
Fàgetu ( 4 > z u e t ) 6. Ianiiariù; 7. Februariù;
In Dominica Flori-loru ; La Inalţare-ă
lui Cristos; 2 9 . Iuniù; 1 5 . Auguslu ; 1 2 .
Oclobrie ; 6. Decembrie.
G.
Gitila (ILiaa) 1 3 . Ianuariù; Luni in ante
de Rosali-le Romano-Calolice ; 1 0 . Iuliù;
27. Augustu.
IL
Hacegu ( X A U i r ) 2. Februariù ; Mercuri du-
pò 1 2 . dié-le a le lui Augustu;
Hinedóra (XÌ'héaoapa) 2 9 . Ianuariù; a 5 - a
Seplimànà in Pàresimi-le nòstre; la Inàl-
ţare-a lui Cristos; 2 8 . Iuniù; 1. Nouemb.
L.
Lipova (di'noKà) 1 9 . Aprilie; 1 9 . I u n i ù ; 8 .
Auguslu; 1 3 . Nonembrie.
Logoşu (/lorom) 2 9 . Ianuariù; 28. Aprilie;
20. Iuniù ; 9. Octobrie.
• 5 i • • • o. ;. '
Oradc-a mare ( Opa,v* M i f t ) Mercuri in
Seplímána qué dupò Bolesu lui Cristos
la
là Romano-Calolici; Mercuri in a duo
Septìmànà a Pàresimi-lora R . C-Mercuri
dupò Joui-a verde R . C-Mercuri dupò 20.
Iuniù ; Mercuri dupò 20. Augustu ; si
erósi Mercuri dupò 22. Septembrie.
P.
Panciova (IIahmoka) 29. Iuniù; 8. Sep­
tembrie.
Pesta (IIé£ta) 7. Martiù; 27. M a i u ; 17.
Augustu; 3 Nouembrie.
Poşonu ( i I o u i o H a ) 17. Februariù ; 12. I u ­
niù ; 17. Septembrie ; 13. Nouembrie.
S.
Sibiiu (Gì'kì'ioJ Luni dupò Nascere-a lui Cri-
stos; C. nostru; Marţi in Septìmànà a n -
t e - a Pàresimi-loru R. Catolice; 2 1 . Apri-
lie ; 19. Iuliù ; 2. Septembrie.
Seghedinu (GfrtAim) 23. Aprilie; 19. I u -
l i ù ; 28. Septembrie; 18. Nouembrie; fi
totii dé una Luni se incepe Térgu-1.
T.
Témésóra ( Tì'mVujoapa ) A duo Duminica
a Pàresimi-loru R . Catolice : La Rosali-
3 * Jc
le nòstre ; Dominicà iu ante de Sànlu-
Mihaél 11. Catoliccscu; 6. .Decembrie.
Tirnavia ( T Ì ' P N A K Ì A . ) 10. Ianuariù ; 'Ante-a
Dominicà a Pàrcsim. R. Catolice; 12.
Aprilie; 3. Iiiniù; 13. Iuliù ; Dominicà
dupò Santa M a n i mica a R . Calolici-
loru. ; 16. Octobrie ; 21. Nouembric.
U.
Ungvar ( Y H T K A P ) 13. Ianuariù; La Domi-
nicà Flori-loru R . Catolice ; 25. Aprilie ;
13. Iuliù ; 17. Septembrie.
V.
Vaciu. f Riirè ) Mercuri in ante-a Flori-ilor
11. Catolice; 20. Iuniù; 1. Octobrie; Cjuu
una Septimànà in ante-a Nascerli lui
Cristos dupò a R . Catolici-loru.
Verseti (Eepiueu) La Dominicà Flori-loru:
16. Octobrie.
Q U A ' T E VA T E R G U R I DE CA'PU'TEiNTE
A Ţ E R I - L O R U DIN AFARO'.
JJrinu ( B P Ì ' H ) Luni dupò Mercure-a Cenu-
şei (Asermitvoh); Luni dupò Joni Verde;
Luni dupò Santa Maria mica ; Limi du­

3 7
•• . -, . . . - '

po Zettrislire-a Maria-i. Fiesqac gaarele


dupo Calcnd. Romano-CaLolicescu , si ţ e -
nc 3. Septimâni.
Lineiu (A\hh) Luni dupo Pasci-le R . Cato­
lice ; In 4. Augustu dupo Calcnd. nostru
Fiesquc quarele ţene 3. Septimâni.
Lipsea (/Ii'ntKA ) In 1. I anuariu ; 5. Aprilie ;
22. Septembrie. Fiesauq gaarele de 3.
Septimâni.
20. Martiu; 1. Iuniu; 2 0 - O c -
tobric; Ficsqrie quarele de 3, Septimâni.
QUA'NTEVA T E R G U R I DIN Ţ E R A
TURCEASCA' DE QUEA P A R T E D E
DUNA'RE.
Cheryanu ( Kipkah) In 10. Februariu.
L a c * ( d â i u ) Li dio de Sântu-1 Luoa.
Nevrocopu. ( H i K p o K o n ) I ' L Augustu.
1

Petriei ( ILtp'ih ) La Sântii-1 Demetriu.


Pirlepu (ni'pAin) La Sânlu-1 Georgiu.
Pristiuu (np'uTi'H) In 14. Septembrie.
Skmnia (GaimhVa) La Rosalii.
LIdongiova ( V 3 o h u o k a ) In 2. Septembrie.
* *** f ***** * * * *•*

D I A L O G U

s c u.
V O R B I R E
intre

I N V E ' Ţ I A ' T O R I U şi SCOLARIU.

d e s p r e

ROMANI si ROMA'NI séu DACO-ROMANI.


E

0 o 1 a r i u. Bunà démànétia Domnu-le


Tnvètiàtoriu !
I n v è t i a t o r i u . Bène vcnişi. fiiu-le ! si
fi. sànilosu.
S c o l a r : Mi parc fòrte bène D o m n u .
le qua in Recraţia de astà-di T e afla sin­
gur şi àncò ne depréns c a l a c r a .
1 n v è ţ : Pentru que fèlu-1 meu ? !
S c o l a r : Eri in proiecţia de dupò p r à n -
diu diseşi : qua noi suntem adeyeraţi stre-
•GOL* *> «¡<*> DOT» •&>§• <*5§»<*iS-**-:*I*

Ä I á J o r 2S
• fi O f 5 H fQ
T p E
„•
^fìllITiTOPK) om QKQiIdPK).
A i t n p E
PO/H/iHH mu fOíltTiIIH g * Í iilKO-
fOJMHH.
0 K 0 A A F M. F&H2 ^HAAXH'KLLA &oM*ITF-
A£ .^RXLIXTOPLO !
^ B S I J X T O jl K . E H H < rí£HHUJH «PITTAI !
C'A (PH CXHÄTOC
G k o a a J) : ívIh naps (poap-rE emme
AOAAnSaE KA 4 PíKpAUra £í ACTX^H Te
ACBAS' C H i i r t f p ujh mcl me ^ e d j i h h c

Gicoaap: ßpw ^ npEAtKiiïa ^ e $Íñ%


nfXH^M ŞHCFUIH; KS NOU C ä h t e m a ^ e -
nepoţi a prò mârîţ'i-lorn Romani, a que-
Joru que (juândva tota Lume sì fi domnii !
de quea am şi indresnit cu quésta visita
(cercetare) a Te a şapri —
I n v è t : In quàlu-mi aducu aménto a
fi dis, asiè este.
S c o l a r : Io, in quàtu è acredere despre
alòcuire-a Itomani-loru in Dacia , şi despre
fa.rtnàcòtura nome-lui Roman u in II o -
m âîiu şi Ru m un a (prin flocòse-le guri a
le unora), aquésta din pré laudata Istorie
a nemuritoriu-lui P e L r u Maio r u , de
şi cam cu scadere, ne avèndu de pièna
cunosciéntià a citirii ; totuşi óre quàt me
am inveţatu a cunósce. Ma in quàt so În­
ţelege de vechii Romani, afarò de cuvènta-
re-a Domnie-i Tùa-le de eri, alta cuno-
sciéntià mi ani ; rogu-Tc direptu aquea,
de ai vre una Carte despre aquésta , dà mi
si o eilescu, érò de nu este , fi fiumi a-mi
spune j cpie si cùténe a credere do vechii
Romani ?
K'ApALfM C T f f M f r i O U H A Pip'k MSpKUHAC-j) Pc-
M A N H , A HEAOp SE K f t H ^ R A T O A T S íltfM'fc C X
c})H ^ O M H H ' r ! ^ E ASEA AM LUH ^ f . £ p E C N H T
AS'k.CT"X Bi'cVtS ( s E p S E T A p E ) A TE A C ^ I I O H .

•V&au: ^ kítíÍmh a^S'h ft.MHMTf a


(J)H X H t , AlU'k gCTE.
G K OA Ap : I O , -f. K-ST g AI<pE¿E?.E
^.fCllpE AAXK^Hf'k POAAAHHAOp ^ . A AHÍ A ,
LUH ^ECIlpE (bxpAAXIíZTVpA MOMIA a H P 0-
MAH ^ fCAlíM UIH Ptf'M$?N ( npHÍI
(f! A OIC O A C E A E rtfpH A A E yHOpA ) AH'kcTA
¿,HH n p k A s S ' ^ A T A Í t T O p Í £ A MEA\tfpHTC-
pWA^M II E T p M A l'O p , ^>E UJH K A (W
lítf C K K ^ E p E , HE AR'/H \ f ^ \ E rjAHH A tóllO-
CHÍ'hmU/A A HHTHpiVt ; T O T í / l U H OAjjE K S T
m' AA1 -f.R7.UAT A kSViOACHE- MA - K1T r

CE ^LlEAEUf $E RElí'lYÍ Pc-MAHlí ¿ A(bAp%


kJ/b%ntap "k AomnVíh Taae £ E 6 p H ,
TZ K^H0tHIHHU,7» N # A M ; porV-TE ^i'pEílT
ASEA, ^ E AH RpE y i l A l Í A p T E $ E C n p E A S ' k -
CTA, MI* C S O H Í T É C K , Í'Ap% $ E N # 6"
CTE , (})H litfll AMH C n t f l I E , SE C'A K ^ B H ü E
A K f í ^ E p E ^ E BEIíVh P O M A N H ? f
I n v è ţ : Nu fora ititrislàciune fiiu-1 meni
polu sì dicu, quum che Nému-lui noslni
fòrte mare scadere se acàsunà din lipsa ne
averii Istorie-i şi a Antiquitate-loru Roma­
ne ; şi quàci voesci 'quéste a scire, si quu-
mu-şi irage Nému-1 şi sànge-le nostru in -
oeputu-1 dela ci, esci vered'nigu de tót.i
lauda !
S c o l a r : Ş i io cuget, quo alte mai de
lipsà nu este , de quatu mai àntèiu si c u -
nósccmu q u u m , şi de unde ni se trage
incepuLu-11
I n v è ţ : Adeverat' esle fètu-1 meu : ime
io aşi vré si scili din quare causa poftesi-i
aquésta sì sci ?
S c o l a r : Nu din alta causa vréu a s e i
«quésta , fora numai che vidènd' io girite­
le vecine intr' o marita stare a se alla , cu­
get che iele anco dela inceput lotii asiè au
l'i >slu ; érò din contrà a Romàni-loru sórte
vidènd' o che è trista si misélà, lesne me
ara plecatu a crede, qua a Ioni àncò da
punire asiè au fostu.
.ÍV B X t J . : Ntf (bxpX -f.TpHCTS4K5HÉ (DIMA
ME#! nCT CS ^HK, K#A\ KS H'b/W^Ab'H
HOCTfV CpOapTE M A f f CKSAÉpE CE aKSUltf-
IIX ^HH AÏnca Ml ABEpÏH IcTOpÏElÎ UIH A
Í Í N T I K R I T ATEAOp P O M A N E ; UIH K X H H R0EC1H
VtcTE A C H H Û É , UIH K^AA^UIH TpAyE N'k-
M#A UIH CXNIjIEAE H O C T f V ^HEII^tS'a At**
A
gH, g C S H BEpEAHHU ,AE T O A T Ä A A ^ A !
GKOAap: IIIh to K^ufT , KS aatx
Man ^E ahhcs ntf 6cte , £E kxt mah
.^TSW CS K ^ N O AC'IEAA K # A \ , UJH A J y t l ^ E
MH C£ TpayE ^heü^tVa?
*fvBxit: ilAEBEpAT g c T £ (pST^A a\eS':
^ c £ Vo a u i H B f k cs ciiV, ahm kaje kaS'-
CS nOCpTÉC'IH A H ' b c T A C S CM H ?
h h
G k o a a ö : Htf ^ aats Katfcx Bp-k^
a o h an-kcTa, ({)sps h^aaah ks rs^&ha
-
ÎO l / l N T í A E REHHHÍ ^Tp' O AASpHTS C T A
ft a CE A(pAA , K^UET K S CAE ^ . K S AEAA
^MEn&T TOT AUIS A# (f)OCT ; lApS AHM
KOHTps A POAASHHAOp C O A p T f R X ^ H A O
KS g TpHCTS UIH A\HUJ'kAS, AECHE AU
A.W riAEKAT A KpEAf j KS A A"optf if K S
ntfptfp'k auix atf (borr.
I n v t ' ţ : Ncque de quuiu fi iu-l meu! a-
quéslà credinţiâ si nu amàgéscà ciigetu-1
tùu ! Qui audi béne, cunôsce şi le invétà
a crede adeyèru-1: Slremoşii nostrii Roma­
nii dela quarii ncmu.-l nostru se pogoré s

nu avut o Impcràtià asiè de mare, quàt


mai tota Lume cuprindea: Tôle Ginle-lc
din aqucle pàmènturi , numai de insuşi 1 1 0 -
me-le Romanu audind, se infricosé , cu unu
curenţii : Romanii au foslu Domnii a l è -
tà Lume.

S e o l a r : Ajjrôpe necredulà mi se vide


aquéslà dicere ! qua Romanii slremoşii n o ­
strii , si lie avut asiè mare Imperàtià si si
lie foslu in tôtà Lumé măriţi ; éro noi r c -
màsiti-le loru si fimu asiè ticăloşi .'

I n v ê t : Adeverat fihi-le ebe quéslà con-


' binare şi asiminare—• fiesque qudrui R o ­
manu inţeleptu şi luminaţii acàsunà of­
tare! — Ş i a ţi le desgursl Iote de ame-
runtu, pré scurtu mi se vide témpu-1 ;
crô ménte-a tùa àncô pré fragîdà de a le
^ B x ii: HHHÉ At K ^ M (DVwa MES/ ! ai'k-
CTX KÛEAHMLIS C'A H# AMXU'kcKX K^IJE-
T&A T X V ! ÍH A # ^ H GHHE, K^NOACHE Ulli
l

E
TE -f B A U X A KfEA AAEBXp^A : GTfEAAOUjïlï
HOtTp'lH PO.MAHIH, AEAA KApÏH H ^ M ^ A NO-
cTfK C E noroApx, AW A R ^ T O ^nEpxLiïf
AlU'À A 6
MApE , K S T M A H TOAT7> ri^M'^ K^-
flfHilA'k: TOATÉ IJÏHTÉAE AH H ASEA E nX"
M X H t K û H , H ^ M A H Af -fctfuiH HOMEAE Po-
MAH AS^HHA, C E .^cppHKOUI'Ê y KV yii
K S B X H T : POMAHÏH a# cpocT AOMHVH a T O -
T X ilb'M'k.
G KO A A p.: ilnpOAHE HEUpE^TX MH CE
BXAE AH'btTX ^HHEps! KA POMAHIH CTpE-
MOUIÌ'H H O C T p Ï H } C X (pÏ£ AB^T ALUX AA A p E
vJsnEpXLlïX UIH CX (blE (pOCT f. TO ATX dtf-
M-k MXpHllH ; ÏApX HO H pEMXLlIHLIHAE ACp
E
CX C[)HA\ ALUX A THKXAOUlH !
^ R X l l : iÎAÈBEpAT CpïliAE KX A'I'ktTX
KONKÌHApi LU 11 ACXAAXHApf , (pÏECHE KXp&M
PO.WXN ^LlEAEnT U I H A^MHHAT AKXlliS'lIX
OíJ)TApE ! IIIH A I I H AE ^EcrKpCH TOATÉ
AMXp&Wtf , np-k CK^pT M H CE RXAi
TIMni/A; iapx MHHT-k T A f KX fip'k cbpA-
pute tòte pricepe şi prejudicii: de attica
remane quésta póne quàndu vei veni in
slare de aputé singur cili şi inţelege Isto-
rii-le, apoi atunci te vei inveţa mai j>e largii
a cunósce adevèru-1 , quare io amù ţi—1
dicu.
• S c o l a r : Bene.' io pentru luminata sci-
èntià şi caracleru-1 Domnic-i Tùa-le mai
in ante de venire-a la aquel scopu , quele
que-mi dici le credu : dare qua si nu ne
indepàrlàmu dela lìrii-1 incepute-i cuvén-
t à r i , rogu-te a-mi spune : unde au fostu
întemeiata aqué mare Imperàlià ? quine au
fostu Urdetoriu ei? şi prin que médlóce au
crescut a sic de mare?
I n v è ţ : Qua 'queste tòte una dupò alta
sì ţi-le n u m e r , se ar cuveni sì am unu
témpu mai lungu fètu-1 meu ; fora lotuşi
quàt è de lipsà qua sì cunosci pre scurt ţi
voiu spune :

Aqué pré mare şi multu laudata Impe-


ràtià au fostu inlemeiatà la R o m a , quaré
t/l'Afc -fii A AÉ ntfvk T O A T E fijSHHEilE UJH
f i p E H ^ ^ H I C A : ¿>í AME A p E M X H X W'kcTA H X -
MX K X H J y BEH B E H H -f. C T Apt £ E A n i ^ T È C H H -
r t f p M H T H UIH ^ I I E A E U E I c T O p I H A E , AnOH
AT&YlHlÎ T E BEH ^ B X l l À M A H n E A Apr A kH-
HOAíNE A ^ E R X p ^ A , K A f E IO AM& LJ.HA ^ H K -
G K O A A f : Ehne! To n E N T p t f a&mh-
HATA Cs'lHNUX UJH K A p A K T E p ^ A Ä O M N I E H
Taa£ M A H jf. AMTE BtNHfk AA ASEA
C K O n , HEAE HEMH JäjHHH A f « p E ^ t f : ^ A f Ä
KA C X M # H t ^ . ^ É n X f T K M £ É (pHf^A ^.HE-
fl^TEH K^RXNTXpH, p C T ^ T E AMH C P ^ H E :
yn^E a # q b o t T ^ . t e m e i a t x a t I ì m a ^ e ^fv-
lUpXUIE? IHME A # (fcOfT yp^XTOfK) gii?
UIH npHH ME MHJjAOAHE A # K p E C K ^ T A LU'À
£E MApí?

Absij: Ka ' h E c t é toate y ha ¿%n%


A A T A C X U H AE H # M X p , CE Ap kVbEHH C X
AM yH THMfltf MAH A ^ N T qbxT^A ME# ;
d)XpX TOT^UIH KXT g £E AHÍUX KA C X
K^NOCHH , np£ C l t ^ p T U H BOW C n ^ H E :
iltè. np'b MApE uiH mVat^ AX^A a T X

^nEpxujx a # (bocT ^ . t e m e i ' a t x a a Poma,


KAp-b gCTE O ïlTATE + ÎtAAÏA UJH CTX
osie o Citale in Italia şi sta pone asta-di.
Redicheloriu 'queste-i Citaţi şi Imperarli
este R o m u i u s . Muma lui au fostu R e a
S i l v i a séu 11i a , fiia 'lui N u m i t o r
Craiu-lai din Alba ( o Citale in Italia), pre
quare-le pisma 'frate-lui sùu que-1 mai
tener A m u l i u s i l alunga din Tronu-1
Craime-i érò pre Nepóta sua R e a 11 i a
qua si o repéscà de tota sperinţa de a pule
nasce urmàtori frate-lui sùu , o inclina
Dcoe-i V e s t a , intru acru ària Mònàslire
inchidènd'o, in al şepte-le anu a domn irli
lui Amulius Uuchiu-lui e i , nàscù prin iu—
i)ire-a lui M a r s (prequum se crede) pre
R o m u i u s şi pre R e m u s gemini. D e -
cjui pentru pecalu-1 ei fu dupò legi ingro-
patà de vie ; érò pruncii lepădaţi in R i u - l
T i b e r , pre guarii aflând u-i F a u s t u l u s
Vâtau-1 turme-loru lui Amulius, ii duse
la Muiere sua A c a L a r e n ţ i a (alt epum
pentru frumseeia sua şi inclinare-a crué
mare coirà barbati, nomila L u p a ) . Anne­
sta repilà de frumseţia prunci-loru, li se
; . P
HXtlX ífTS^H. ff^HKXTOpW H É C T E H }V- 1

'rxiiH UIH ^ntpxiiÏH gcTE POMÎTA^Î. Mtf-


Mi AKH atf (DOCT P E A G Ï A B Ï A ckV Ì-
A VA , (DÏÏA 'A&H H A\ Ï T O p KpAKA^M
^Hll f l A C i ( O " i ï ' F A T E Jf. Í t A A Í A ) , np£
KApEAE ÍIHCMA (bpAT^A^H CxK HEA MAH
THNXp i l M H. A ï t f t ^f.A AAÎnifS ¿ H H TpO-
H&A K p x Ï M E H ; ÏApx n t H E U O A T A C A P E A

Î A Ï A K A ex O pEirbtKX ^ E TOATX cnE-


p Ï H L l A £ E A n ^ T ' k HACHE y p M X T O p H (DpA-
TEASH Cxtf , O -f.KAHHX S E O E H fi £ t T A ,
.^Tptf AKXpÏA M x i l X C T Ï p E ^ . K H ^ X H ^ ' o , .A
A A UlEriTEAE A H # A y^OMHHpÏM A $ / H /IAIV-
AţVc VHKWA^H glï,HXtKy npHH KKHpk
a^H Mapc ( n p E K ^ M C E KPE^E) npt Poiw^
AVc tun iipE PEA\C?C yEMHHH. A EH H
nEii'rpS ?
riXKATÍíA ç» cbtf ^S/ns AEHH

rpOHATX £ E BÍt; Ï A p x riptfuHIH A E n X ^ A L L l i


^. PH&A ï l ' c E p , npE KAp'lH ACDAXH^^H
<ï> A CT A^ C fiXTA^A T^pAUAOp A #H
aMoYlVc, ^ H ^tfcE AA MWlO'É CA il K A
<T A p E H LL V A ( A A T K & M [ l E H T p ^ (bp^MCE-
U/k C A UIH ^ . K A H H A p ' k H ' k MApE K X T p X E X C -
EDAI L lì HOMHTÎ il H HA). ill'ktTA pEMHTX
fece a duo Muma , dàndu-le cuvènciósa
crescere.
Crescènd aquum R o m u l u s si R e m i l a
qua Pastori, totuşi soiu sùu mi putù r c -
màuc-a loru necunoscut, şi asiè àncò in
al 18. ami adunând ei o mulţime de Pastori
şi Télhari càdurò asupra lui A m u l i u s ,
şi omorèndu-1, redicarò erósi jrre Mosu-1
sùu N u m i t o r in Scamnu-1 Stèpànirii
din A l b a . Dupò aquea intorquèndii-se si
cu ai sui erosi la Munţii in quarii se exe-
scu-se , fècù R o m u l u s in Monle-le P a-
1 a t i n u o Citate, nomind' o de pe nome­
le sùu R o m a , dela quaré apoi şi locui­
torii se nomirò R o m a n i . Cu aquestà o-
casiò se fècù Romulus ànleiu Craiu al R o -
maui-loru : Ecce asiè fu miscare-a Impe-
ràtie-i Romane.
S c o l a r . Fòrte formosu Invètiatoriu-le !
inse aTUtau ei la inceputu şi muieri?
I n v e ţ : Ba nu fètu-1 m e u ! direptu a-
quea vîdendu R o m u l u s , q u a de nu va ave
Poporu-1 sùu Muieri , prin quare si se p ó -
£E (bfb'Mckiia nptfnHHAóp , AH C E cbEiE Ä
^OXM^MX, ¿ X N ^ K A E K^BHNSOACA KfECHEfc.
KfECKXH^ AK^M P O M ^ A V C LÜH P £-
m V C K A IlXCTOpH, TOT^LUH C OWA Cxtf Hb'
R V T Ö pEMXwk A Of NÍIíVNOCkVT , LÜH A LUX
.f.KX ^ 4A l8- A N ^ A^NXN^ £H O M&V
LjHME II'ÄCTOfH LÜH T ^ A ^ A f H KX^tfûX
AcVnpA A^H fi. !>\ti \'\ti C , LÜH OMOfXH-
$1*1 fE^HKAfX ÏAJÎXUJH npE MOLU^A C'iti
H^AAÏTOÛ «fr ÖKAAAN^A GTXnXHHfiVÌ
^LHM fi A K A. AtfnX AHÉA ^.TOfKXN^^CE
g í í lîtf A H CXH ÏAfXUJH AA M ^ H L L Î H Jţ. K A -
1
fÏH CE KfECIitfcE, LUXIi» POM^A&t ^
MOHTEAt I T A A A T V H ^ O ÏÎTATE , M0-
MHHJy' O £E nE N O M E A E C X T F P O M A , ^ E -
AA K Ap'k ÂHOH LU H AXK&WOPÏH CE HOMH-
ÛX P O M A H ÏÎ. Kti AfkcTX AKACÏX CE (pXU^
P O M ^ A ^ C ^TEHS K fAW AA POMAHHAOf : Í A K X
A LUX (bti MHLUKApk ' vjvnEpXLLÏEH POMAHE.
G K O A : 4>0ApTE ( bOfMOC ^BXllXTOfMAE!
.f.TX AR^TA^ g H AA ^Htn^T LU H M^'lEfH ?
^VBXLi: K A H# (bXT^A ME#J ^H^EflT
AHEA BÄXXH^ P O MtiAtiC , KX ^E « t í BA
ABU I I O N O P ^ A C X V MtfJEfH, ílfHM K Aj>£
tè inmulţii, nu va pote-a fi statornica de
nouu întemeiata Imperâtiâ, au fècutu jocu
pe unu Munte de còtrà Sabineni, quare
jocu se crede a fi fostu togma aquesla, pre
quare î l jócà la noi Coluşârii 1). La aquesl

1) Dupò pué Romanii se inpecarò cu Pâ~


renţii repile-loru fetişore, şi iucepurò a
ave femei, eseu intru aqueiaşi die in to—
tu anu-1 quei mai aleşi jucători dintre
Ténerii Romaui-loru de jucau pe clisu-l
Munte iu sîmnu-1 aducerii aménle. A-
quesli jucători se nomcu la Romani Col­
ii salii ; èro noi ii nominili C ò 1 u ş à r i.
Quel mai mare dintre Collisala quei
vechi se nomea, Vates ; érò la noi se
dice V a t a u : Ecce Române de unde se
trag Câluserii tui ! Adeveru-1 aquesta è cu
mul tu mai l ă m u r i t , de quàt si i se potè
pune vre o îndoiala in contra, pentru a-
quârui intârirc numai unu esempla mi­
cuţi se aduce iu ante : La incepere-a b â -
tèlie-i Francioseşci, ténèndu-sc in Italia
unu ospetiu mare, unde pre lòngà căpe­
tenia Militarésca şi quei mai de fronte ai
Italie-i, mulţi şi din quei fugăriţi dintre
mai marii Francie-i se aflau de faciâ ; cu
«quésta ocasiò 11. Feciori tèneri quo erau
mai aleşi intre Militami Români din R e -
C% Ct NOATX ^.M^AU.H , N # BA (PH C T A -

TOJLNMK'X A I Notf .F-TEMEIATA ^VNEFXLL'Ú,

aS 7
(bxK^T » O K N T y N M ^ H T E $ E KXTC"&
GAKI'NENH , KAJLE » O KCE KFÉAE A CF)H CPO-

I T # TOTAAA AMECTA , N F E KAFT F.A » O A K X

AA NQH KXA^ULZFÌH 1 ). LÎA AMECT » O K

i) À\ânz M E P O M A H Ï H C E ^nzKApz Kâ ÏIzpHHu,'in


PEFLHTEAOP <}>ÉTHLLJOAPE Î U I H .^MENSPZ A AK*K
<F)I A U H 5 BUI-KS >TP8 AMEAIUM 3 H ^ TOT ANSA

NEH MAM AAÉWH ¡KaKZTopí A H H T P E THHEP'IM

POMAHHAOP A E TTÔKAS nE Ş H T F I A IHÂHTÉ ^ C Z M -


HÂA AASMEPÏM AMHHTÉ. iÎMECTH SKÔKZTOPH C L
HOM-KÂ AA PAMAHH KOAAVIAAÏH; Ï A P Z N O M
.FH H O M H M K Z A 8 U I Z P H- *ÌÉA M A H M A P Í
A M H T P T A
K O A A L ' T A V H H E M KtKH C E N O M *
B A T E E ; ÏAPZ A A H Ö H C E Ş H N E ßzTAa : I A K Z
P O M A H E A * VHAE C E T P A R K z A S w z p Ï H T Z H ! ñ-
K Z T
A E B . Z P 8 A ANETTA 6tT£ M A H A Z M S P H T , A *
CZ It C E N O A T Z n8HE K P E O ^AOVAAZ . F KOH-
TPZ j NEHTPS AKZPSH ^ T Z P H P E HSMAH yH 6-
CEMNAÂ MHKSU C E AA8ME ^ AHTE : ^NINEP-K

KZTZAÌH $PAH LLOTEEM H 5 L Ţ H H Z H A S C E Jfr ITAAÏA


VH otneiţio MAPE > V H A E NPE A Z H T Z K Z Ü E T E -

WVA IFLÏAÏTTPTÎCKZ U I H N E H M A H AE <(>POHTE A H

ÍTAAL'fH, M Á A U H LÜH AHH NEH < } ; 8 R Z P H 4 H AHHTPE


MAH MAP'LH 4>PAHLTÏEH C E A<()AA8 A ' <T>AL(Z Kñ
ANSITZ OKATÏE 11. 4>£N0PH THHEPIÍ ME €p¿í
54 > % i
jocu venind fetişore-le Sabineni-loru şi a
ie altoru Popore vecine , totu Romanu şi
au luat quâle una , şi le-au dus in Citate—
şi asie pe incitu se au miscatu creseere-a
Imperâtie-i.

Ş c o l a r : Minunate lucruri aud' i o ! in­


se fiend ei dintru început nu pre mulţi;
quum au putut subpune sieşi atânte Ginte 1
I n v e ţ : Nu cugeta fetu-1 meu .' quum
che fiend ei ânteiu pucini indatâ au apu­
cat a se bate cu Popore-le quele t a r i , qui
cu quele mai micutiâ, pre omenii quei in-
vinşi ii purtua la R o m a ; şi asie din die in

gimenturi-le Transilvanie-i ihbrâcendh-sc


in vestmente Colusârisci , au jucat in
ante-a ospeţi-loru , prin al quârora jbeu
quâtâ conplâcere , atânta şi mirare s'au
sternitu, in inimi-le queloru que erau
la masa , vidend aquum pre CollisaUt,
vechi-loru Romani târdiu dupo 2500. de
ani veniţi din D a c i a lui T r a i a n u in
I t a l i a ! dirept âquea imu-1 dintre 6 s -
peţi au şi fâcut Versuri despre Golusâri
in linba Alemanescâ, quare Romanesee
asie suna :
R R I H HA CpfTHUJOAj>fA£ GAKÏNtMÏAOp UJH A
A-E AATOjl ÍIonOAjiE BEHHNÉ, TOT P O M A I l t f Ol«
c
A^AT K-ÄTE y N A , UJH A^ .f-METATE

LÜH ALUS n f ^fsHÄT CE A# M H U i K A T KfEC'IE-

g K O A A f: MHH^HATE A^KfltfCjH A^a 'O-


H M T
. c%
r (J)Ïhha 6 H
A f ^ -fiEn^T np'k
M^AIIH; K#M A# nbV&T CVKTI^HE CÏEUIH A-

TXHT'k IJVHTE?
^ B X LJ. : H t f KVUETA cfcXT^A ME# ! K#A\
K% cbÏHHA gH -t-TEHJ n t f l l H N H f A A T X A$ A -
l l ^ K A T A CE GATE K# ÍIOHOpEAE HTVAE TApH ,
S H K.tf lliAE MAH M H K ^ l I X , H f E OAAAENVH
HEHfBHHLUH . f H ntfpTA A A f O M A ; LUH AUJÀ
'

A \ A H AA£UI H - f T p E ïHÎAÏTApÏH PoMZHH AHH Pf-


yÏMEHTSpHAE T p A H £ ÏA K A H Ï£ H ^KpZKZHA8rS -fi
KEETMHHTE KzA8llIZp££NH , AS « S K A T ^ AHT'S
OA£niUHA0p ) npHH AA KZpopA xoh KZTZ KOtl-
IlAZNEpE, ATZHTA UIH AVHpApl G'AS CTZpHHT
4. HHHMHAÍ V
1£A0)> NE 6p*8 AA MACZ > KZ^KHA

AKSA\ npt KOAAÍÍAAÍT KEKHAO'p POMANH


TZp^l'S A S n Z 2500- At AHH KÉHHIIH AHH & »"
1-Ï'A A f l H T P A I A H 8 ^ I T A A Ï A ! AÎ'pïIlT A-
M*ÏA YH8A A H P OA£ll£U,H A S LUH <]>ZK8T
, , T É
fiip-
tSpH A £ t n p £ KzASllJZfH 4
AHHKA Ì 1 A £ A \ Z H * E £ H Z :

«APE PQAAAH 1i£N E A U J Z . CSHZ:


die inmulţindu-sc , lesne au fostu, qua
bârbâţesca sua virtute, pre tote Ginte-le
le face sieşi subpuse.

Salt â me-i Romane ! saltâ !


Qua jucare-a qué înalta,
Jucare-a qué Romanesca
Fie quine s'o cunoscâ.
Asié Romulus striga
Cu picioru 'n páméntu da
Cu socii-le que aveal
Quând Citate o facea.

Romulus merge infronte


"Tru 'nu desfetâtoriu Monte,
Sabineni-loru mirare ;
Aquârora fetişore
Venind , Romanii le repescu —
Sabinenii se pornescu ,
Pre Romani si-i prepâdescâ ,
Que gândire nebunescâ l

Dâ-mi pace o iubit T a i c a !


Lasâ-me in pace Maica!
Striga ele: La que-ţi face
Price? Cuiu nu-i place
A lui Romulus socii?
Sunt Eroi, ţepeni şi vii.
Cu quarii de nu vom fi,
Gata suntem a perl.
•AMU J/t ^ M ^ A t l H H A ^ t E , AÍCHf A^5
(bOCT, KA l<tf KKpCÄLl'kcKA CA BÏj>T#Tf, Pfl
TOATE ÏJÏNTEAE CZ AE (pAKX Cl ELU H C & n V ( E

G A A T Z MZH POMAHE! C A A T Z !
K A »fiKAp-6 N-Ë ' H A A T Z J
äiSKAp* PoMAH-ËEKZ
<ÌV|'é -HHHE C 0 KSHOACKZ-
í I l J J Z POMSASC CTpHTA
Ks riHHopS H nZMZHT A*
Kt) GoUÏHAE HE A K *
K Z H A " l i ' T A T * O <J>ZN-t-

P O M S A S I MÉU-t ^.(JipâHTE
'TpS H A"4>ZTZT0pK3 MoHTi,
G A K Ï H E H Ï A O P MHpApE.'
ÍÍKZpopA <J)ETHLU0AP£
BEHHHA» POMAH'I'M AE PINETK
GAKÌ'HEHVH C E NOPHEEK;
upe POMAHÍÍ c z í í n p E n z A * E K S '
*Í£ rZHAHPE HEESHÍEHZ!

i z M Î Î F1AM E O W E H T TAÍÍKZ!
( I A I Z M Z * HAMÉ /IlAHKz!
G T P H T Z 6AE: / I A HE-UH <ţ>AM£
ITpHNE? K í » HS-d'llAANE
ñ A Í H POAVSASC couïiï?
GsHT 8p0H 3 Lţ-fenEHH U1H KÌYl.
KS KApííi A ' HS ROM <J>H
TATA C R H T E M A ntţh'
S c o l a r : Ş i avutau multe halelii ?"
I n v â ţ : In 700. de ani dupò facere
R o m e - i . numai de trei ori au avut Rom

Pârenţii se mulcomescu,,
Cu hu curie pornescu,
Ş i pre Gèneri şi pre Fete
'Ambràelosése cn sete,
S i viaţi cu bucurie!
De aquum pòn' in vecie
Noi (dicu ei) unu. Nému şi fim
Si Lumea si biruim.

Sabinenii cu Romanii
Se 'npreund, le crescu anii r

De ici unu Poporu cresce


Quare nu se contenesce,
Pone Lumea şi-au supus;
Ş i fie unde ş' au dus,
Nemuri loru li 'so inclinat,
Genunchi-le ş'au plecat.

Acpiesia de 'npâciuire
Tempu, spr' a luturoru scire
Tarii Romanii il serba,
Quând se incepe vera
1
Quam cotrâ Luna lui Maiu
Quand e mai desfătat traiu,
Atunci aquei Juni juca,
Que Cahisâri se chiemâ.
G K O A A jl: IÎÎH A R S T A t f A A ^ A T t C B T X A I H ?

^ B Ì I | : 700. ANW ^ ^ n s (bastjik

f O M E H , MVAAAM A E T f E H OfH A # Afi#T PO-

IIzpHHLlÏH C£ A\âAKOA\££K

Ks Káiíápu nopKecK
III H npt l ^ H H E p H U I H npt 4>£1 £
^UpZtţHlUl5££ KS C I T I ,
Gz KÏALLH K 8 EfiKâpÏE.'
Jk,i AKSM n Z H Z H KEMÏE
Uşii (5HK 6M) VH H"KA\ C Z «fiHAA
IDH J Í M - 6 CZ KHpSHAV

GAKVHEHÌ'H KS POMAHÏH
Gì H n p í á H Z A£ K p £ C K AHÏH)
V
At H !H VH IloilOp KpE£M.É
K * p £ Ha C E K O H T t H É E M E
I I z H z J â M ţ ui AH cfisnâf;
IIIH 4>Ì'E VHAE c AS A 8 » £

II-feA\£)píí A O p A H C O ^ i K A H H A T »
1,1 E NtíH !i H A E UJ AÖ nAÉKAT'

¿ N É t T A Af HnZMIOHpe
THMH, Clip A T S T g p o p CM Mpt:
TAP'I'H POA\AHH -JIA C E p K A
KZHA c e -viEfri; R-RpAj
KAM K z r p z Adua A â n /MAIO
K Z H A è A\AH A t £ <
t > Z T A T TPAIO,
i l T â H H Ï i *MEM /KtíH.H ttSKA
It K z A â u r x p H C £ KÏEMA-
• ii pace. 'Antea pace au fostu sub N u m a
a duo dupò àntea bàtélie quea cu Punii a
vulà ; érò a trea sub Augustu Impera tu-

Unu-1 pre toţi ii purta,


Quarc Vaţjau se chiemà;
Se dlicé voioşi cântând
Cu picioru 'n pâmentu dând,
Ş i asiè cu mişcare
Câulaua quat' unu versu: quare
Mai in ante '1 lucrase,
Quésta datina luase.

Ore quâţiva ani trccurò


, Lucruri-le bene furò,
Ecce se nasce Trăia nu
Se face Imperatu Romanu.
Quare qnànd imperàtiesce,
Multa Lume biruésce;
Din Resàritu pòn' la Apu.su,
Gènte multe s'au. subpusu.
Mai pe urma ecce plécà
La Dacia quéa gàsdacà,
Pe Decebal bène '1 pune—
Şi Téra i o subpune.
Romanii o stcpàncscu,
Romani in ea se 'nmulţiescu;
Aquàrora seminţia
Sunteţi voi pòn' in vecic.
MAMÏH nawE- ./fvrEa n a s E \tf (bocr ctfsHS'-
1 1 5
M a ; a aV* A^ " ->TEa GXTXAÎE i'k K#

H i i i " M ABKTX , VAUX a TfEa C&K ñtí-

V l i S A 11pE TO URI -f,H n á p T A ,


Ii Ap É l i Z T A ä C E K Ï E A \ À
Gf ASffi K O ' l O U I H CZATZHA
Kô nHNOpfi 1/ IIZWZHT a z h a >
III H A11IZ KÔ MHUJHApE
H c :
K z H T A KZT Y K£P K*P'
/ÎIAH ţ ANTE A AgKpAEE,
" I t t T Z A * T H H Z AâACÉ'

O A P £ liZIţHKA AHH TpEKSpZ


/ ï o K p S p H A É KHM E 4 > ¡ ) p Z i
IA K Z CÉ HACHÉ T PAIA H
G* <1>AHÉ yfuiEpAT PoMAH.
KdpE K Z H , \ ^nzpzUÏÉCHE,
í í l s A T Z ¿IfiME KHpSEtME;
Ä.HH pECZpHT nZH AA i l n S C ,
I.ÍÍHTE A\gATE U l Afc) C 8 K i l á £ >

¿IIAH nE ypA\Z ÏAKZ HA'feKZ


Aó, ¿ . A H I A M-K r Z E , \ A K 7 ,
Ï Î S / \ t ^ £ K A A EHHE A n g H E —
1ÍÍH I['fepAÍ'0 CtìngHE.
PoMAHÏH O CTEnZHECK,
POMA H H £ VA CE HA\SAHE£K;
fl Rzpop* CEA\H.HI¡Í'E
G z N T E U H ROM I1ZI1
quand s'ali nàscili C r i s t o s . Stibpiisau iii-
eurgerc questui tèmpii mai tote Ginle-le
in Europa, Asiasi Africa Imperàtie-i Roma-

A quésta si dovedéscà
Jucare-a qué Romanésca,
Quar' Impiratu-l Traianu
Vestu-1 aquel Romana,
Lau adus si lau sedi tu
Cu Nému^-1 sic iubilu
In Dacia qué invinsà
S i cu vilesie prénsà.

Du te Erou-le şi saltâ.'
Sâllând cu voi'ba 'nalta;
Strige versuri! aquum toţ i
A lui Romnlus Nepoţi.'
Daţi in pâmentu cu pieioru-1
S i se cutremure Noru-1,
In gratia Patroni-loru
De bene fâcetori-loru.
Màcar aquéstà jucare
Qucloru cu pismà mare,
Ar ii dorè ne placata.
Ş i ne bucuros vidutâ,
Totu si la mulţi va plàcea
Mult î iubita or a vea.
Şi qua unu lucru vechiu forte
<5 vor iubi pòn' la morte.
K fi I C T O Í . GtfsntfcA.^ ^K&pîiEp'k SECTIO

t h a u i m a h t o a t e DJi'mteae jf. ß^ponA, î l -

¡ á l * t T 4 <5Z A O K E A * t K Z ,
fKSKAp-feH-K PoMAN-KCKZj
"Kap .rVilzpATÍA TpAÌAH
ß i l T H T S A AH EA P o M A H j
u î i â AAS £
m,H A A â C f A H T
Eg H-KMÖA U I Ï É I C S H T
IjV J ^ A H Î o H "6 ^ KM H I Z
ILEH K S KHTEUJÎE n p H H C Z .

J,,STl 8pOSA{ UJH C A A T z !


G z A T Z N A K8 K O p K Z HAATZ;
G'f'p'ril,l£ ß s p t f i p H ! A K Ö M T Q I J H
4 A S H f O M S A S C HinOljH!
v\oJţM .f n Z M Z H T K â FlHHOpÔA
Gz CE KâTpEMăpE HopSA,
Jb- rpAllÏA Ü A T f O H H A O p
ji,í EH H E <J)ZKZTOpHAOP'

/ H z K i p AH-feira ä'.ÖKApE
HEAOP K â t l H I M Z M A p E »
ñ¡i $ 1 A O A J T Z H E r i A Z K â T Z
ÍLÍrt HE KaKâpCE K Z ^ S T Z j
ToTSUIH A A M Ö A U H K A riAZHlv
áíaAUH K 3 K H T Z O p AK*Í\«
ÎIIH K A V U A á l í p g KEKK> C O A P T E -
O 5 S p I O S H 11ZH A A MOapTE*
ne, aşiequâl Romanii se nomeu Domnii a to­
l a Lumea.

Fie quine quum grăiască,


Măcar quum vo ocărască;
Voi a lui Romul Nepoţi
Ş ' a lui Traiami Eroi toti,
Sunteţi de toţi mai lăudaţi
Qei d' unu sânge cu voi fraţi.
Numai la voi fu păstrata
Zestre-a lui Romulus totâ!

Mergeţi iu te şi jucaţi!
Si jucând asie strigaţi:
r
Si stai V ienâ cu pace!
Si n' aibâ neme que-ţi face
Contrarii si ste departe
De ai tui Muri nalţi forte
Stai Vicnâ fericita
De lotu reu-1 mântuita.

Poporn-l que sede 'n té»e


Aibé de pururé béne,
Fie in veci fericit
De pururé pâciuit,
Fie FRANCISCO sânitos,
Fie vesel şi voios ,
Gu A u g u s t a ' M p e r â t é s k
Patrona qué pré alésá.
KXT P O M A H Ï H GÉ N O M ' k t f AO.WMÏH A TOATĂ

4*Ï£ M H H f K Ô M rpZÏAEKZ»
/HzKAp KSM KZ OKZpAIKZ;
ß o i i à ASH POMSA HtnOLlH
I I I ' A A 8 H TpAlAH OpOM T O - l l H ,
GzNTELLH A É
TOLLH M A H A Z S A A L L M
H
Hi» A Y C Z H U i K S K O H <)>pALlH.
HSMAH A A KOH <ţ>S nZITpATZ
SfCTp-K AÖH F O M S A S L T O A T Z «

Miţuiu,n IOTE LLIH ÎKSKAIIM!


IIIH ÎRSKZHA A L U Z C T p H T A L l H "
G z C T A H £ ¡ £ H Z KS n&V(]
G z H A H K Z HHA\£ MElţii N
4>A I£
E r
KoNTpApÏH C Z C T * A > A p T £
£,£ A H T Z Í Í /lISpH H A A l l H «ţl.OApTt
GTZÍÍ fiïiHZ<J)£pHHHTZ
]L,í T O T p £ S A M Z H T S H T Z .

IIonOpSA 1t LU lí A 'H T H H Í E

tlhkz AE nsiiap-fc EHNÉ,


4 > ï f 4. K f l H 4 > £ p H H H T
ÄE n S p S p * n Z N B H T ,
! *Ï£ *PüHIiIGK CZHZTOt,
4>ïf K E £ £ A LU H KO IO C
Ks n ' i r a I T A /K n £ p 7, T t [ i
ÜATpOAHA Mt H p * AAt£Z«
- 5
Ş c o l a r : Aquum cunoscu iubite Invetiâ-
toriu-le! quum che Romanii stremoşii noştri
cu purtare-a Bâtelii-loru au fostu infricoşati
tuturor Popore-loru; acruurn mise deschi-
sero ochii menţii de a pute pricepe guum ş' au
putut lâţl Romanii Imperâtia sua in totâ
Lumea. 'Inse aşi mai vre ascire, ore cu Scien-
ţii-le şi Mâestrii-le asîmine mergere in an­
te au fâcut?

I n v e ţ: Romanii mai in ante de a subpune


sieşi T e r a Grecescâ. , in Scienţi şi Maeştrii e-
rau forte străini; inse dupo crue au bâtut pre
Greci şi i au subjugatu, avend' inparteşire cu
densii, Scientii-le si Mâcstrii-le asie le au
inbrâciosat', intru q_uât in uni-le a u a s i m î -

£>i Teri-le quele are,


S i aibe linisce mare,
Bucuria se 'nfloréscà
S i in tòte p à r ù s ì crésca;
Departe bòia si rie
De aciuum pòn' in vecie,
Tòta trista intèmplare
S i n' aibe la noi stare.
G K 0 A & p : fÏK^M K^NOCK KCHTÉ ./j\BX-
ijXTOpwAE ! K^M KX j? O M A N Ï M CTJIÍAVOUIÍh

NOCTpÏH K# ntfpTApTì EXTEAÏHAOp A# (DOIT


^qbpHKOUJALIH T^T^pOp ÍIonOpEAOf; AK#M
MH Ct ^EtKHCtpX OKÌH MHHliÏH ^ £ A f l ^ T ' k
MpHMEflE K#M Ut A# ntfvtfr A X 1 1 H fOMANIH
^nrpXll'lA CA ^TOATX /I^MTi. ^VtX AU) H MAM
Bp'k AtWMpE, OApiE litf G 'I IH H11 i 11A E U ) H MXE-
C'rpÏHAE AtXMXNE MEpujpE Jf. AHT E AV qbXK^T
^BXIJ.: POMAMÏM MAH ^ ANTE £ E A
C^Eil^NE CVEUIH II.'kpA TpEH'kcKX, - f OHV-
HIU|E UJH MXECTpÏH gpatf CD 0 ApT E CTfl-
MNH ; ^ . C X ¿ t f f l X HE A&' K X T V T nfE TpEHH
UJH ï A# C&EJKtfrAT, ABXN£ .A nxpTXLUHpE
K# ^XNUiÏH, GHÏHNIIEAE UJH MXECTpÏMAE
AUJX AE A# ^.EpXlflOUJAT , -f-TCitf KXT Jf. y -

III H QcpHAE HIAE Apt


Gz AH^Z A H H H IH £ MApf,
E ô K S p i A C Z H<ţ)AOp-fcniZ

III h + t o a t î nzpijH cz xptcKz;


ÄjüApTl EOAAA CZ 4>Vi
i , t AKSM nZHZ H KiHÏ£,
T O A T Z TpKXTA +TZMnAA p Í
Cz H&HKZ AA H 0 H CTApi»
5*
nat pre Greci, in alte-le i au inlrecutu. Ince—
putii-1 Culture-i Romane au fostu asiè : La a- :

nu-1 304. iu ante de Cristos Latin Craiu-1


Latiu-lui indreptàndu. Linba Romana o f à -
cù Gramaticale, nomindu-o dupò nome-le
sùu L i n b a L a t i n a . De aqui grin G r a ­
matici , Retori , Poete , Oratori, Istorici
şi alţi Scriptori vestiti lotu mai cumplétà
s' au fàculu 'quésta Linbà , quàt in dile-le
lui Cicero , Virgili us , Iulins Cesar ,. Augu-
stu Imperatoru şi alţii póne la- Imperatu-1
Traianu, au fostu. in trépta que-a mai in­
fiori tà, şi s'aa nomitu: E p o h a quéde
a u r li.

S c o l a r i Me bucura şi saltu cu inima


pentru aquestc ! inse spunc-mi , este ade-
veratè aràtarc-a lui Petru Maior, quum
che noi suntem Strenepotii vechi-loru R o -
mani ?:

I n v è t : A'quésta fétu-1 meu .' fora de


tòta indoiala asiè este, La inceputu-1. S u -
te-i a duo dupò Crislos era o Térà. quaré
+1EAÉ &1? ACSMSHAT nfE TfEHH , f. AATEAE

ïatf .f TpEK^T- N
4Vf ^T^A K^ATÍ/jlEH POMA-
tlE A# (pOCT AUIS: iÏA AN#A 3 0 4 . f ANTE AÉ
Kp'l'cTOC, IIATÏN KpAKA /IAUJVAVH ^AfEH-
T S M A # ifiNEA fOMANS O CpSKS TfAAAA-
TTKAAS , HOMHNA^-O A^HS NOMEAE Cstf
líÍ'tlEA J I A T Ï N S . AM H npHN TfAMA'
THMHj PfTOpHj IIOETE, OflATOfH, IcTOfHHH
U/H AAllH GKfVnTOpH BECTHUH TOT MAH
KVMHAVTX C'A# CDSK^T M-kcTS ÎÏÏHES, KST
^ ŞHAEAE AKÍÍ MHHEfO, BVpy'lVlVc, I C ^ A Í V C Í
MECAp , f i t f r t f c T ^ ^ n S f ATOf^ U J H A A L I I H
nSNS AA ^VnSfAT^A TpAÏAutf, \tf CpOCT^
J¡- Ttì'knTA M'k M A H ^CpAOfHTS, LÜH C A$>

HOMHT : ß n o p M'k A £
à^.'f'ì
G K O A A p: Mi E^K^p UJH UJH C i A T ^
HMHMA flENTptf AMECT'k ! -fCE CfltfllEMH,
g t T E AßEBSpATS ApSTAp-fc A#H ÜETptf MA-
ÏOp, K ^ M K S NOH CSHTEM OTpENEflOU'lH
BEKHAOp PO M A H H ?
^ B ï l | : fÎM'kcTA ( p S T ^ A Mítf ! tpSpS
£ E TOATS ^.AOÌAAA ALUS gCTE. ¿A .f.M£ntf-
TVA G^TEH A ¿ V s A ^ n s KpïcTOc gpÀ O
JPkps KAp-k KtfnfHHA'l; ^ CHUE MOA^ABÏA,
cuprinde-a in sène Moldavia, Bucovina,
Ţera Romanésca, Transilvania, Banalu-1
şi óresi quàt din Ţ e r a Unguréscâ , şi a-
quésta se nome Imperàtia Dàciascà ; érò
Craiu-1 ei se chiemà Decebalu. Asupra 'que­
stui sculând u-se Traianu Imperatu-1 R o -
mani-loru cu arme-le qua si infrenùse adé-
se-le asupriri que le càusa ImperaLie-i R o ­
mane , asiè Iau bàtutu, quât nu numai
pre Militarii lui i-au sliiisu cu t o t u - 1 , qui
şi dintre locuitorii Terii puçini ş' au pu-
tutu scapa viaţa ; quàci qnarii s'au smultu
de sub arme-le Romane , de nu au pututu in
Ţ e r i - l e vecine , ei in Mare Negra şi in R i u -
ri-le quele mai aprópe şi-au aflatu scàparé.
Vìdènd aquum Imperatu-1 Traianu Ţera
Dàciascà cu totu-1 deşertată de l o c u i t o r i ,
si cunoscénd dulcétia ei , au adus in anu-1
105. ne numerata mulţime de locuitori R o ­
mani din Italia cu Muieri şi cu prunci, a -
şedendui in quele mai in ante dise Provin­
ţii. Vedi fiiu-le ! delà aquestii ne tragem
noi.
EtfKOBÏlIA, Ij/fcpA POMAN'kcKX , TpAMMABA-
NÏA, BAHAMA UJH OApEUJH K Ï T ^ H H J [ ' t -
J1A Y'HrS'fbCKS , UJH AvkcTA CE HOwÊ
flip'AI L I A ÄXwVaCKX ; VâfX Kf AMA g í í CE
KÏEMA ÄE'JEKAAtf. í l c t f n p A HECT^H CK^AXH-
A#ce Tpaìantf ^n(ţxr^,\ P o m a n h a o û RJf
AfAAEAE KACX ^CDfEHXCE A^A/kCiAE AC^nfHfM
SE AE KfctfcÀ ^VnEfXLţVEH POMANÉ , ALUS
AA# K S T ^ T , K Ï T H^MAH nfÉ MÌaV-
TAfÌH A # H Ï A # CTHHt TOT#A , H H UJH
^HHTfE AXK^HTOplH I [ X ^ V h ntfu,HHH Uj'
A# n ^ T ^ T CK-snÀ b ï a l l a , k x h h I; Api h c'atf
CM^ATÍ/ £ E C^C Ap A A E A E fOMAHÉ, ^E N #

A# n^T^T Jfi IjEpHAE BEMHIIE , g H ^ Ml-


f'k H'krpï UJH ^ PïVpHAE «HiAE MAH AfipOA-
OE Uj'A^ACpAAT CKSnAp-k. fi/S^XH^ AK#M
^ n x p A T ^ A T f a V a m JÜ'kfA A x h ï a c k x t o *

T # A ^EUJEpTATX $ É AXK^HTOpH , UJH


AH,
n o c k x h ^ A^ fc4* 6 M
• *^ A ^ a
-t- » h ¥ a
c

IO5. HE H ^ M E p A T X M^A1L,HME y\E AXK^H-


TOpH P o m a h h JjHii Ï t a a i ' a K # M^EpH UJH
K # np^HMH , AUJE^-ÄH^H ^ HTÌaE M A H ^

A N T E ŞHCE npOBVnU,ÏH. IÏE^lÎ fplïjAE ! ^EAA


AMECTiÏÎ HE TjlALJEM HÖH*
u
S c o l a r : Minundtu l u c r u ! Nu T e su-
pera Invèliàtoriu-le de a questa Întrebare a
mé. Disesi a quésta despre aducere-a Co-
loni-loru Romane in Dacia numai diipó
màrturisire-a lui Maioru ? Séu dupò adeve-
rire-a altoru Scriptori veclii verednigi de
credinţa ?
I n v è ţ : Şi pentru que a quésta în­
trebare ?
S c o l a r : Nu pentru alta, qui numai
qua venindu-mi eri a mànà o Carte Ale-
mànéscà (Nemcéscà) şi Romanésca ( m i
se pare a fi) sub titula: „Arătarea qua
,, Vlahii séu Rumânii nus viţa Roma-
., n i i , şi che ràdìcinà aquéa din linbà l o -
,, ru slavenéscà mestecată cu talnanéscà
,, nu se urmésa. — i Din linbà nemtascà
pre quea Rumànéscà fntórsà , si cu mai
„ multe màrlui-ie inmulţita prin S. T . —-
„ In Buda tipàrità 1827. "
Aquéstà Carte de şi tota nopté quo tre­
cuta am petrecutu in citire ei, totuşi din
linba ei que-a stricata alta nu am pulatu
-G K oAAp: MWH^NAT A^Kptf ! Htf Tí
CtfflXpA ./ftRXliXTOpiOAE AE A H'kcTX ->T|>f-
CAfE A AAli. SHCXUIM A N'kcTA AfcnpE A-
^tfnEp'k KOAOHHAOp PO/WANÉ ^ ¿AVIA H#-
M A H A ^ n x MxpT&pHCHpk A V H Maïoptf?
G'ktf A^flX AAfREpHp'k AATOp GKpVnTOfH
E
R£KH REpEAHHMll A KptAHNUX ?
^ Î Ï I } : UJH rmrrptf. HE A nkcTX
TpEKApE.
GiiOAAp: H V nfNTptf AATX , HH

MAH KX RENHHA^AAH gpH A MXNX O KAp-


TE ÎÏAIMXH"kcKX ( HEMlJ/k CKX ) U J H POMX-
N'kcKX ( M H Cf riApE A t p ï ) C & E ŢJTJjf-
AA: iîpXTAp-fc K Ï DAAX'lH Cxtf P^AAÄ-

NÏH N#C BILLX POMAHÌ'H, UJH KX pXAX-


„ HHNX ATkA AHN A H H E X AWp CAABEN-fcCKX
j , MECTÉKATX Ittf TAAHAN-ktKX NO* CE yp-
„ M'k3*. AHN /IHHEX N'fcMUAfKX fipí
S , H"k p^MÄHACKX ^.TOAptX , U J H utf MAM
„ MOLATE MXpTS'pÏE ^ M ^ A l j H T Ï npHN G-
,jT. — ^ E # A * THnxpHTX 1827-"
í l T k t T X KApTE $ E LÜH TOATX HOAflT'k
it TpEK^TX AM nETpEK^T Jf. HETHp'k
TOTo'uJH AHH AVHEA g « H'k CTpHKATX AA-
pricepe, de quàt che noi ( Romanii ambe-
loru Dacii) mi suntem strenepotii vechi-
loru Romani, qui numai o Gintà Slavicés-
c à , quaré prin subjugare-a Romani-loru ar
fi imprumutatu numai une-le cuvénte dela
Romani! Rogu-te dare spune-mi adevèru-1
desjjre a quésta, nu me là sa cofundatu in-
tru intunerecu ! Spune-mi fi borni de este
ţesetura dise-i Càrti in linba nòstra , pen­
tru que è asiè de stricata? Ori de este in
alta Dialectà R o m a n a , aréte-mi quaré è a
quea? Ş i mai pe urmà quine è Autoru-1 ei?

I n v è t : H a ! h a ! ha! h a ! Qua unu


pruncii fora de sciéntià şi esperientià,
prunccsce judeci ! Au n' ai auditu dicala
Romanésca : „ Nu tòte sburàlóre-le sùnt
bune de mancare. " —Ascultà dare şi te
descéplà din somnu! Carte de q u a r e l u g r à -
esci se au tipàritu àntea óra la Hale anu-1
1823. in linba Alemànéscà. Autoru-1 ei se
numera intre Aristotehi (nebunii) a Secului
Nouè-spre-dece , a quàruia Creeri prin do-
f
TX M V U M n ^ T ^ T nûHMEnÉ , A KXT K X
NOH ( POAAANÌH AMEEAOO AAHÌ'H ) C X H -

TEAA CTOEHEnOLLIH REKHAOp POMANH, I H Eltf-


MAÍÍ O tJÍHTTt GAAfii'wkcKX , KAfk fi pH H
CtfKîKtfrAp'k PO.WANHAOp Ap (pH ^ . n p ^ A A ^ -
E A A
TAT^/ H^AAAH y HEAE K^BHNTï A
1
M A UH ! POTETE a*! * cntfnEAAH AAEñ-sp^A
AECnpE AM'kCTA, H # AAE AXcÀ KOCfitf H A A T #
J^Tţti ^.T^HEpEK ! Gn^HEAAH (pH EON g-
CTE llECET^pA ^HCXH KxpljH A H N E A NOA-
CTpX, nENTptf ME g ALU'S A £
CTpHKATX?
OpH AE gfTE .f. AATX AÏAAEKTX POAAAHX,
ApATEAAH K Ap'k g AHEA ? ÎÏÏH AAAH nE y p -
MÄ IHME g iI^TOp^A -gH ?
! a ! A ! K a M
^ R % LL : X » '• X* X X Y
E
np^Hli (pxpfc A CMÏHHllS LUH gCflEpÏEHLL'Aj
np^NMEflE ?K^AEHH ! íltf N ' A H H ^ H T ŞH-
KAAA POAAAirkcKX : „H^i TOATE CE^pXTOpE-
1
AE CXHT E#HE A M*NKApî." íICK^A-
A T É t t 4 n T , s H N
TK A f & " J " A '^ A COAAH^!
e K A E T
KapT'k a f ^ rpxEcsH C E A # TÏnS-
2
ÛHT ^ T E A OAp-S A A XAAE AN&A 1 8 3-
AHME A /ÏAEAAXN'kcK'X. /Ï^TOp^A gH CE N#-
MEpX ^ T f E iIpVcTOTEAÌH (HEE^HIH) A GE-
ctorii-le'nallu i n v è t i a t u - l u i D o m n u D a m a s -
c é n u T. B o j i n c a din anu-1 1827. a )
si- 1828. b ) de plénu s' au vindecatu.— Pre
a quelu pàlimasiu Fau urmatu si al doi-lé
quarele in anu 1827. lotu aqueiasi Carte
mai inmul^ind' o au preintors' o (dupò so-
cóta lui) si in linba Daco-Romanà asiè pre-
quum tu au vidut' o . Ero quàci s' au t i -
2>àriLu cu asiè linbà stricatà , nu fora prc-
pusu au pàsitu Bàriltoriu , qui qua sesi a-
giungè scopu-1 àncòi la quei urmàtori, a-
declie , qua dupò giumetale de Seculu séu
mai t a r d i l i , sculàndu-se vre unu-1 de soiu
domnie-i lui si dica , quum che a quea au
fostu originala Linhà in tèmpu-1 de aquum

a) Animadvcrsio in Dissertationem Hallen-


sern sub T i t u l o : Crrrceifí,fcafifcie2Baiací)cn
nicf)t Di L m i feí) c i 2 f 6 F u 11 ft ftni> etc.vom f. 3iatfi
v. *** 1823. editara

b) Respundere desgursetóre laCírtirea qué


in Hale in Anu 1823. sub titula: Arelare,
quum che Romana ambe-loru Dacii nu
sunt viyi d e R o m a n i , de Cr. Consiliar
de * * * fácula.
: - . TT

K^A^H ffOSCnftţtHT, A KXptfÏA KfífpH nfHfT


^OKTOÛÏHAÉ HAA'F ^BSLIAT^A^H ÄOMH
A A M ACU, H N T . E O J K H N K A A H H ANVA

1 8 2 7 . A ) U J H 1 8 2 8 - E ) A E nAHH C'A&" BHN-


^EICAT. HfiE AHEA ïï X T H M A UJ K) AA# yf-
AAAT UJH AA AOHA'k, K A f E A É f AH# 1827.
TOT AHEALUH KAfTÉ MAH ^ . M V A L I H H A ' O A #

HfE ' N T O f c ' o (A^n-Ä COKOATA A ^ H ) UJH


-f AINEA ÄAKO-POMANX AUJ'i nfEK^M T #
AH B X J ^ T ' O . ÏAOX KXHH C'AV THuXpHT
K # AlUX A Ï N E A C T p H K A T X , MRV C p X f X H f É -
iltfc A # n S U J H T ExpcpHTOpKOA H H KA CEIUH
AU^NTX CKOfl^A ^ . K X H A A y O M X T O f M ^ A -
£ÉKX, KA A ^ n x
U^MXTATE £É GEK&AV

Cfctf MAH T X f ^ ï t f CK^AXNA^CÉ BfE y H & \


AE COMA AOAUlÏEH A#H C X ŞHKX K # M K X

AHEA A ^ C p O C T ^ Oj>ïuÏNAAA il INC S . f THM-


n^A ¿ E AIÎVM A ÄAKO-POMANHAOfi Ktf KA-

&) IIpEKÔAV CENÏTEINÉ A i CTZHTA CáK AMÉtT CZAAH»


lilH -ftZMH-ECZ ATZHTA KZT N * E T Z YpMZTOApE»
K) PfinfiHAEpÉ AEETSpEETOApE AA KzpTHp-fc I * >
XAAE > ñus 1823- c á E TI'TÔ A A • Scrocifî ìa$
îiie 2Bûiaaien nia)t atêmifcLier SitJfunft finit,
AAEKZ : iîpZTApE KéAA KX PoMZNIÏI Hâ C Z H T
> I PART*AHh Af K - KoHIÏAÏAP Al * * * <)>ZKâTZ.
a Daco-Romani-loru, cu quare el aquum
numai pentru a sua inţelegere au scris.
Inse nemicu pentru a quea: io pe longâ
lâudatu-1 Doctor — m a i cunoscu anco doi
Doctori pre aleşi, quarii in vera trecuta
au aduuatu nenumerate Erburi — cu aquâ-
rora agiutoriu am sperinţâ quum che quât
mai eurend nu numai se va vindeca lungo-
re-a la creri smiutitu-lui Autoru , qui
dinpreunâ ii va cade şi larva de pre faciâ
— asiminându-se Corbului quând se inbrâ-
ca-se cu pene de Columbu! >—

Ş c o l a r : Mai una anco despre a questa


te rogu a-mi spune: Deche suntem noi a-
deverati Nepoţi a vechi-loru R o m a n i , pen­
t r u que dare nu ne nomescu şi quele alte
Ginte: R o m a n i ? qui V l a s i , V l a h i
seu V a l a h i şi Dumnedeu mai scie
quum?
I n v e ţ : Nome-le Vlah seu Valah cu
quare nomesce pre noi alte Ginte, este vor­
ba Slavica , şi insimnesâ atânta, quât R o -
manu seu Latin. Ero q u u m , şi quând se
f k £A a n ^ M HS)MAH nfHTftf ACÁ -JUIEAE-

UEfE A # CKfÎC. H E AMI K nENTftf AHEA:


IÓ Mí AXUrX A s t f ^ A T ^ A AOKTOf MAH
K^HOtlt -f-KX £OH AOKTOpH nfk AAElUH j
KACj'lH ^f. fi-kfA T f E K ^ T Ä A# A^tflIAT H£N#-

MEpATE epK^fH • K$ A UXfOfA AM^TOfW


A A \ CnifÌMllX K # M KX K 8 T MAH KtffŞH£
M^MAH C E BA RHN^EKA A^HTOAfk AA
KfEpH CAAHHTHT^A^li iI^TOf , M H £HH-
nfE^HS ^ H RA K X ^ y E UJH AAfBA ££ fiţi
4>ALIS A C% AVA H7» II ^ S ' c E KOfK^A^H K'All^
CE . ^ E f T L K A C X K # nEME ^ E K O A ^ M E .
& H
G K o A A a : MAH y HA ^.KX A £ c n
f e
'k-
tTA TE (lOrV AAAH Cn^HE: Ä " k K X CXNTEM
HO H A^EtVÄfAllH lÍEnOLLH A REKHAOf P O -
MANH , nEHTfW Mí ¿ A p X I-ttf HE HOMECK

UJH -IAAE AATÉ Î|ÏMTE: P O M A N H ? HH

B A A C H , fi A A x H cktf ß A A A M, UJH

Ä V M H E ^ E ^ M A H CHÏE KKM?

^R-SLi: HOMEAE ß A A \ C*ttf fîAAA^Ç


KAft HOMECK nfE HÖH AATÉ tJÏNTE • gCTE
ROpEX G A A B Ï K X , UJH •f.CXMH'kcX ATXHTA,
KIT fOMAH C'ktf 1ÎATÏH. iAfX K#M , UJH
K X N £ C' A.W AfVnKAT A1ECT HOME KAfKAf
au aruncatu aqucslu nome barbar in spate­
le Romani-loru, asie s' au intemplalu : Pe
Bnlgarii quarii lòcuescu in Misia póne la
A n a C o m n e n a 'Ruşii şi Slavii, prequum
şi Daco-Romanii ii noméu , V o 1 o h i , de
dupò Riu-1 V o l g a lòngà quare-le ei mai
in ante locuise. Dequi fiénd che Slavii é-
ròsi (juum pre Romanii din Dacia vechie ,
asie şi pre quei din Dacia nova (quum mai-
in ante am dis) ii nomea dupò inţelesu-1
linbe-i sùa-le V i a si- seu V l a h i , adeche
R o m a n i , incepù- si se nasce in guri-le
stràini-loru unu nome pentru ambe-le Na-
tii. Quàci locuind Romanii Dacie-i nove
parte invecinati, parte mestecaţi eu Bulga­
r i i , s'au intemplat qua A n a G o m n e n c i ­
ori din patima, ( din nesciéntià n' au putut
fi) ori din lenevire , ori numai din o glu­
m a (quaré ei era insuşitâ) cu isteţime Î n ­
trebuinţata; ( dupò quum màrturisésce 'nalt
inveţatu-1 Istoricii E n g e l ) sì noméscà àn-
tea ó r a şi pre Pastorii Romaniloru şi pre
ai Bulgariloru cu unu-1 si aquelaşi nome
Jţ. CTIATEAE POMXNHAOp, AUJX C ' A # . ^ T X M -
EIAAT: Iii K^ArafÌH KA^IH AXK^ECK ^ Mï-
CVA nTINTI AA ñuA KO A\ N E H A PtfiuÏH
UIH GAAHÌH npEK^AA UJH AAKO-POAAANIH ^.H

NOM'ktf, fioAOXH, AE A^/nx PÄO'A ROA-


TA AXHTX KApEAE g H MANCANTE AXK^HCE.

AEHH CpÏHNA K X G A A B Ï M Ï A p X U l H K # M npE


POMANtH AHN AlfHA BEKÏE , AUJX UJH npE
MEH A H N AA'IVA NOAfiX ( K # M M A H jf. ANTE
AAA Í^Hc) ^ . H NOM'ktf A ^ H X .f.llEAE(tfA AHN-
CEH CAAE B A A C H C4$? fi A A \ - H , AAEKX

fOMANH, ^HEFlo CX C E I I A C K X ^T^pHAE


CTpXHNHAOp yN NOME HENTptf AMCEAE H A -
I I Ï H . KX'IH AXK^/HNA POMANIH A & H Ï E H NOA-
RE riApTE ^ . R E H H N A l l H , 11 A"p T E M'ECTEKAUH

iiti K^ATAplH , C BU ^TXMnAAT K A i l II A


K O M M E N A opíi AHN FIATHMX(AHM NE-

I H Ï H N I I X N ' A # f l ^ T ^ T ( D H ) , OpH A H II A E -
IIERHfE, OpH N^MAH AHN O T A ^ M X ( K A -
P'k g H g p À ^C^UlHTX ) K # HCTEUHMÉ .f.-
K
TpEC^HNll'kTX ( A ^ n * # M MXpT^pHckuiE
'NAAT ^.RELIAT^A ÏCTOpÏK ß N V E A ) CX NO-

M ' k t K X ^ . T E A OApX U J H npE IIXCTOpÌH PO«


MANHAOp UJH npE AH K^ATApHAOp Ko y HO* A
isloricesce Blalii. V e d i ! Aquésta au iostu
quel de ànteiu Alualu al aquestui nemărgi­
niţii ren ! — Dequi fiénd clic Scrisori-le I -
slorice a Anà-i Comnena şi póne astà-di se
numera intre quele adevèrate, pré lesne
dare au putut dupò aquea sì se insele quc-
a mai mare parte a Istorici—lòra, qua pre
Romanii a amhe-loru Dacii, néque cu no-
me-le quel Ioni adevèrat' insnşitoriu R o-
m a n i i , néque erósi cu aqucle multe no­
m e , cu quare Romanii din Dacii póne la
Anna .Comnena fura nomiti de Istorici, se-i
mai insìmne ; qui mimai a dice : qua R o ­
manii din Dacia vechie |vorhescu una linbà
cu B l a h i i séu V l a h i i ( R o m a n i i ) din
Dacia n o v a , asiè dare şi aque-i sunt Vlahi.
Aquum ecce unde dace nodu-1 ! din qua-
re-le~ unii dintre quei mai novi Istorici,
au din pismà au din lipsa ne intregite-i
cunosciéntià , nu s' au pututu desnodà ! —
Prequum şi mai in ante làudatu-1 Istoricu
Engel in Istoria Bulgari-loru din Misia
UJH AMEAAUJH HOMí 7cTOpÍ*MECHE E A Ü ^ H ,
FIE^H. ílHECTA AW (pOCT MEA AE ^TSW £1-
AÍ/jT AA AHECTVKÍ NEMSpUHNHT pxtf !
&í*iH tblHHA KS Gl<pHCOfHAE IcTOflME X
ÍÍHEH KOMNENA UJH nSNS ACTZJjH C E N # -
MEpX ^ T f E i t A É AAEBSfATE, nfk AECNE
^Apx atf n^T^T A^nx ASEA ex CE ^ I U E A E

•fk MAH MApE flAOTE A ICTOp'lMHAOp , KA


npE POMAHÍH A AMGEAOp AAH'ÍH , NHH.E KCF
HOMEAE SEAAOp A AEBXpAT ^.C^UJHTOpiO P 0 ~
MJHÍH, NHWÉ lApXLUH U H AS'kAE M&ATÉ
HOME , vM KApE POMAHÍH AHN &AHJH ns-
U S AA ÍÍNNA KOMNENA CptfpX NOMHU.H ,AE
ICTOp'lMH , CEH M A M .fCXMNE} - J H N^MAH
A j^HHE: KX P O M A H Í H A H N ¿.ASÍA BEKÍÉ

BOpEECIÍ yHA AHIIKX vM E A A )( í H C k t f


E A S ] ( Í ' H (POMAHÍH) AHH A AHÍ A NOBX,

, AUJX ^ A p X UJH A1EIH CXNT fi A A \ ft.-


H.
K&M ÍAKX yNAE ^AHE N O £ # A , A H N KApE-
AE yNIH AHN HEH MAH NOBH ícTOflMH j A#
AHII Í1HCMS , A^ ¿ H N AHHCA NE -fTfElJH-
TEH K^NOCHÍHUIIÍX , N # c'A# n^T^T ¿í-
CNOAA ! llpEK^M UJH MAH f ANTE Axtf-
¿AT^A ITTOPJK §H T EA f. ÍCTOFÍA E#A-
la § 2. pag. 294. a) asîmine marturisesce î
B u l g a r i i nu sunt V a l a h i adeche
,, R u m u n i , qui sünL V o l o h i i quarii
,, öre quandva au löcuitu longa R i u - 1
V o l g a ; erö R u m u n i i nome-lc suu
quel de aquum V a l a h i (cu quarc slrâ-
„ inii ii nomescu) este imprumutatu dela
„ Bulgari."

Ş c o l a r : B e n e ! dare pentru que erösi


Literalii nostru questi novi au inceputu a

a) £ i e ^ B u l g a r e n finb feine 2BaIarficn b. r).


R u m u n j i ; fie finb fber 2 I > o I c d ) c i i , b. i>.
ehemalige 2£oIga = ü i n wo fin cr , unb bre
Rumunji fyabtn tr)ren üftamen, 2B a l a d) e n ,
von ben îS u Ig a r e n geborgt.. ( Erö inchia-
re-a §. asie suna) 2Btr votffcn inbeffen femeii
auâ ber (Jinteitung, bof> tic 2 5 u l g a r e n
fid) fctbfr S i t I g o r e n nannten, aber ein
STf)ciI ber fclben von S l u f f e n unb anbern
© l a c e n , unb von ben f l a » e n i f t r t e n
Romano-Diciern ober Rumuniern , auf 33cr=
antaffung iljrcr alten ©itje an ber S B o I g a ,
SB o t o d) e n gefeilten werben. £)ie Bulga­
ren in Thracien, al3 Nation würben batb
burd; bie vielen Kriege mit ben Bisanlinern
rAßHAOfl A H N M'IVIA A A ff. 2. nAr: 2 9 4 . A )
ftCKMHH'fe MXpTS'pHfkcME '. , , E A TA 0 I H
„ CXHT fi4A4\H A A*K'A P AA NH ,
,,HH CXHT 8*0 A 0 X VH KAß'lM OApE KXNA*
„ B A A# A Ä K S / H T AXMfSP Ä ^ A f i O A T A J I A p X
„ Ptf AA % H V H MOMEAE Cfctf MCA A f
AK#A\
„ f i A A A X H ( K ^ KApt CTpXHNIH N^MECK)
f
gCTE ^ A A n p ^ A A ^ T A T A AA Etf ATApH. '*
GitOAAp: KHNE! AAf& HENTptf ME I A -
pXLUM drrEpALl'lM NOCTpiH MEETH IIORH A H
^ M E n ^ T A II E AA AH NOAAH Ä A K 0-P 0 AA A II H ,

fo fefyr »crringert, baff if>rc Untertraten , bie


Slaven unb Rutnunji über fie eine 9trt von
ttetergewiebt erhielten, unb enbHib fiaöifcfje
gürften, auS 33ojaren = S'fl't'iften , bann in
ber dol^c 1 1 8 6 . ein Rumunifcfter $ür|rAsau
über bie Bulgarey aufjtanb. ©uret) bieg Ue*
forgerotefn war auet) ber flayifclic üftame W o -
lochen allgemeiner , unb bie ehemaligen ,&ir*
ten unb Snecftte ber Bulgaren , bie R u m u -
nji, würben ju erft von ber Anna Comnena
burrf) tiefen Dramen von ben ^Bulgaren auS
einer if)r üen>cf;nHcr)cn <Syit$fintigfeit unter*
fct)teben; nad) ber ^>anb aber f)iefien B u l g a ­
ren unb Rumunier otyiie Unterfdjieb W a l a ­
ehen tep ben Bisantincrn.
ne mai nomi D a c o - R o n t a n i , quànd noi
in vorba comunà ne nomim numai R o-
m a n i ? N u quumva voiescu ei prin a qués-
ta si arete séu si iiitàréscà, qua noi dora
sùntem D a c i R o m a n i s a t i ?
I n v è t : Verédniga de risu este aquéstà
întrebare.' Aquum dèche n'ai putut inţele-
ge din quele póne ici dise pentru q u e , a -
scullà dare ; Aqueslu cognome D a c o in
ante de nome-le R o m a n i atànta insémnà,
quàt a dice: R o m a n i din D a c i a , şi a
quésta pré inţelcpţesce s' au fàcili, adeche
qua cu ànLea audire séu videro si se pylà
desehilinì Romanii quei vechi de coirà quei
de aquum.
S c o l a r : Asie dare quum vid' io sùnt
mai multe soiuri de Romani?
I n v è t : Nu soiuri, qui ramare Romane
sùnt mai multe; şi aquesle Ramuri quare
mimerà unu Popor séu N a t i o , se nomescu
la Istorici D i a l e c t e .
S c o l a r : Ş i quale Dialecte dare nume­
ra Poporu-1 quel vechiu Romanii ?
I n v è t : Dialecle-lc quare s ' a u urditu
din Poporu-1 quel vechiu Romanii, se nu-
K Ä M A MOH jf. Ropca KOM^NX ME N O M H M N#-

MAHPOMANH? 1
H ^ KVMRA BOECK g H npHN A

H ' k c T A C X Af E T E C ' f c $ C X -^TXp-kcKXjKX N O M


AOApX CXNTEM Ä A ' I H P O M A N Ï C A I L H ?

^VBTili: fiEpEA'MHKK f Ä C g C T É Awfc-


CTX ^TfEEApE ! ÎÏK&M A ^ K X N' AH flb'T^T

^.LIEAEUE AHN MEAE Í I X N X HHH ^ H C E ACK&A-


T Ï AApX : ftttCT KOT NOME A A K O ^. ANTE
AE NOMEAE P O M AN H ATXNTA . f c k M N X ,
KXT A ^Hit: P O M A N H AHN A A H VA,

U I H AH'kcTA np'k ^UEAEnU/kCHE C'AV C p X K ^ T ,


A A E K X K A K # -f.TEA A^HpE Cktf BXAEpE
CX C E riOATX AECKHAHNH POMANÏM HEM
E
BEKH A KXTfX HEM AE A K ^ M .
G K O A A p: ft LUX AApX K ^ M BXA^'lO CXHT
MAH M^ATE COKjpH A £
POMANH ?

vflVBEU,: Hb COKpH, HH pAM#p£ POMAHE


CXNT MAH M ^ A T E ; LUH AWECTÉ PAM&pH
KApE N ^ M x p x y N Ilonop c k t f HAU/IX, CE
NOMECK A A îcTOpï'IH A ' A A E K f i -
a x
OK o A A p : IIIH KXTE A'I'AAEKTE A j°
l
No'MEpx IIonOp^A IEA BEKtO POMAN ?
^ B X L I : A'I'AAEKTEAE KApE C'A^ yp5HT
AHN noncpS'A HEA BEKW POMAN j CE NO'ME-
mera aslâ-di urmàtòre-le : D i a 1 e c t a D a-
c o - R o m a n à alni T r a i anii.; şi D a c o -
R o m a n à a Iui A u r e l i a n u ; qué I t a ­
l i a n a ; F r a n c e s i ; S p a n i o l a ; şi qué
Valica.
S c o l a r : Lauda lui Dumnedeu şi Dom-
nie-i Tùa-le mare multemità ! Aquum sbu-
rà tólà indoiala şi superstiţia (credinţa de­
şerta) din cugetu-1 m e u ! Aquum resuflâ
inima mea cu lenisce ! Aquum cunoscu l u -
minatu adevèru-1 urdire-i ( origine-i ) nòs­
tre ! De aquum in ante nu va putea mai
multu bàrfele-le inimici-loru nostri si acâ-
şune sufletu-lui meu superare. Lauda m a ­
re , şi de pururé mulţemiţâ Domnie-i T ù a -
le ! Io aquum pré apriatu cunoscu, quum
che noi suntem o Ramura din strelucita
viţa Romana.

I n v e ţ : Quum che noi ne tragem dela


vechii Romani nu è néque o indoialâ; fi-
énd che aquésta nu numai Istorii-le pré
lămurit' arata , qui şi inseşi linba nòstra .•'
datini-le, inchnatia , jocuri-le , şi alte mai
px ACTX^H ypwxTOApEAÉ : A Va a rit T a
Ä 4 K o-P o M a H % A A # H T p a Va H; LU H

A & K O - P O M A H X a A#H il K p i a Va H ;

it î T 4 A ï 4 Hï ; <ï> p A N LI E ^X; G n A-
H ï O aX; LDH H'kfiA A ï K X.
G Ko a A p : d a t f ^ x a ^ H A ^ A A N E ^ E ^ UJH

AOAANVÎH TAAE wiapE M^IIEMHTX ! íIK^AA

cuS/px ToaTX ^Aoi'aaa U J H c^nEpcTÏiiÏA


H N
(KpEAHNIia ^ É U J ' k p T x ) A K ^ U E T ^ A Mttf !
ílKÜM pEtVcpAX HMHMA M'k K # AHNHCHE !

ÎIK^AA K^NOCK^ A^WHHAT a^EBxp^a yp-


ÇHpÏH (opVui'HEH ) NOatTpE ! A E
AK&A\ Jfk
MATE N # B a nSV'fc MAH AAS'AT cxpcpEAEAE
HNHMHHHAOp NOCTplH C X AKXIU^ME CticpAE-
T^a^H M E # c^nxpapE. ntä&% \\api, UJH
Aï ntfptfp'k M^ALIEMHTX AOMNÏEH TaaE !
ïo AKVM np'k AnpÏAT KVHOCKV , K # M K X
M H
HOlï CXNTEM O f A M ^ p X A CTpEA^IHTA
BHL1X POMANX.
,/JV B E U : R # M K X NOH HE TpAUEM A f A
*
H H H e
BEKÏH POAAAHH è O ^AOÏAAX j
tpÏHNA KX AH"kcTA NS* N ^ M A H îcTC-pÏHAE
np'k AX/wb'pHT ApATX, S H UJH ^.EELUH AHN-

KA N O A c r p x , A * T H N H A £
> ^KAl'NAllÏA * 0 - 7
multe pré apriat' adevèrésà q u a suntem O

Spic/ià a vecliii-loru Romani.

S c o l a r : E bène ! aqueste tòte nu r a b -


dă néque o • îndoiala. Ma de vechii Romani
nu diseşi nemica in numerare-a Dialecte-
î o r u ? Quum è aquésta?
I n v è ţ : Aquésta è asiè fétn-1 meu , qua
cu stricare-a Impcràtie-i vechii-loru Romani,
Urm àtorii şi pré laudatu-1 nome Romanu,
Iau perdut , abia putènd seutl nomire-a
qué dupò Patrie, adcche: I t a l i a n i .

S c o l a r : O Domne Sante! Ş i quum


s'au putut stricà a qué infricosatà Impera-
tie? Quare au fostu eausa?

I n v è ţ : 'Antea causa a stricării Imperà-


tie-i Romane au fundat'o C o n s t a n t i n i i
quel mare Imperatu-1 Roinaniloru şi ànteiu
Imperati! Crestinescu , cu mutare-a T r o n u ­
lui Impcràtie-i Romane la B i s a n ţ i u , p r e
quarele apoi de dupò nome-le sùu i l nomi
C o n s t a i t i n o p o l u . Ero a duo şi que-a
K^ßlTAf, UJH A A T E MAH M'HATE Hf t AnûlAT
AAEBZf'kcx K X CXNTEM O GnHLLÏX A BE-
KHAOf POMAMH.
GKOAAp: f> KHHE! AWECTÉ TOATÉ nti
CAEAX HHHE O ^ A 0 l a A x
' • ^ \ A E
MM« PO*
MAHH V,ti ^HCELUH HÉMHKA Jf. M ^ M E f i A û t A ï -
AAEKTEAOp? K ^ M g AH'kcTA ?
^VBEli: ilH'bcTA g AuJX CpXT^A M£#,
KX KÎ? CTpHK Ap'k ^VriEpXlli'EH BEKHAOp PO-
MANH , ypMXTOplH LUH n p k AxtfAAT^A
HOME P O M A H A\ti nEpA^T j AKVA n^TXIIA-
CK^TH NOMHp'k H t IlATpi'E , A¿EKX :
IT A A VA H H-

GlíOAAp: O ÄOMHE G X H T E ! IIIH K # M '


C A# n ^ T ^ T CTpHKÀ A H'k .f.(bpHKOLlUTÄ
^nEpXLLl'E? K ApE &ti (pOET KA#CA?
^BELi: ^ T E A KA^CX A CTpHKXflH ^
riEpXLLÏEH POMANE bti (pOHAAT'o K 0 N-
C T A N T V H HEA A\ApE ^ n E p A T ^ A POMANH-
AOp LUH -pTEW ^nEpAT KpECTHHECK , liti
M^TAp'k TpON^A^H ^nEfXUJEH POMANE
AA K i A N LJ, I W y npE KApEAE AHOH A E

nX NOMEAE Cxtf ^.A NOA\H KOHCTANTÏHO-


nOA^. ÌApX A A#OX " " H ^ MAH MAf £ K A # -
mai mare causa au alàturisal'o la strica-
rè-a Imperàtie-i Romane T e o d o s i u quel
m a r e , impàrtind' infricosatà Imperàtie Ro­
mana la doi iii ai sui A r c a d i u şi O n o-
r i u , facèndu pre A r c a d i u Imperator la
R e s à r i t u şi pre O n o r i u la A p u s . D u ­
pò a quésta quam còtrà al quinque-lé S e -
culu dupò nascere-a lui Cristos au Tornita
ne numerate Popore barbare in Europa ,
quare (pe lòngà alte mai multe cause) pe
in cet' au adus stricare-a Imperatie-i R o ­
mane.
. S c o l a r : Ş i quum s'au pututu stricà
a qué minunata Imperàtie dèche au fostu
intàrità in tota Lume?
I n v è ţ : Ş i togma pentru aquea quàci e-
rà in tòta Lume latita au urmat asiè lesne
Stricare-a ei 1 —• Cu quéle dise cause s' au
mai insocitu şi aquésta, qua fiénd Domni­
torii làtite-i Imperàtii Romane inbuibati
de tòte bunatâţi-le, şi ne mai avénd teme­
re de nime, s' au dat spre tòte desfàtàri-
le ; din quare apoi se nàscù intre Càpetenia
c* a t / AAXT^PHUJAT'O AA CTpm< a p k
nEpxi LÏEH POMAHE TEO^ocïtf HEA MApE,
^riÄfLLHHA ^.(bpHKOuiaTa «/JvriEpxLiÏE Pô-
Maux AA £OÍÍ (pÏH A H CXH ñ p K A £ ï t f
ujH O H Of ï t f , r i x K X H ^ npE ilfua^iV
^nEfa-rop Aa P i t x f H T LUH O n o p i ' t f
a a íl ntf c. Ä # n x a i ' k c T a Ka,w K X T O X a a
HHN'IEA'k GEKWAW ¿ t f n X HACMEf k A # H K p r
CTOC A # B0MÌV HE N^MEpATE ÎlOflOapE KAÛ-
eapE jf> g t f p o n a , KapE (RE axurx AATE

AAAH AA^ATE KA^CE ) n E Jf> *I£T A # A^WC


CTpHKapk ./ftïlEpXLlïfH POMAHE.
G K o a a p : IIIH K#M c'atf IIS/T^T CTpli-
na as'k' MHN^NATX ^ n s p x a T E ^ ' k i < x atf
cbOCT ^ T X p H T X -f. T O a T X / I ^ M ' k ?
Vf\ H E 1 (. ; IIIH TOTMa HEHTptf aHEA KXMH
gpà ^ TOATX / I ^ M - k AXliHTX A # V f M a T
a u i X AECHE CTpHKAp'k g i l ! Ktf SEAÉ ^ H -
CE K A ^ C E c ' W M A H . ^ C O l l H T UJH a r t c T A ,
K X ( p ' l H N £ ÄOMNHTOpiH AXllHTEH ¿fulEpX-
u,ïh POMAHE ^K^HEaLin ^ E TOaTE E ^ N X -
£
TXILHAE, UJH H E ANA H Ali'/, 1 1 ^ TEMEpE A
HHME , c ' a t f £ A T CnpE TOaTE ^ECqjXTX-
H M K Ä £ Ä n 0 C £
f HAE ; A f " HXCK& , v r p £ Kx-
Impcrâtii-loru Romane, perdetore de fe­
ricire-a omenirii invidia ( p i s m a ) — decrui
quând ei asie încurcaţi şi ne preparaţi se
aflau , sculându-se alte Popore a supra
loru (prequum am dis) pe ia cetu i-au
ba tu tu.
Ş c o l a r : Dare stricându-se Imperâtia
Romana , urmatau si stricarc-a Domnire-i
c ,
Romani-loru din Ţ e r a Romanescâ , Moldo­
v a : Bucovina, Transilvania şi Banatu?
I u v e ţ : Tristu lucru me întrebi fetu-1
meu, negue ti-'l potu spune fora oftare.'
Ş c o l a r : Ori quum iubite Invetiâtoriu-
le ? .' Rogu-te rin me lâsâ lipsitu de cu-
noscerc-a queslui l u c r u !
I u v e ţ : T o t u pre atjuel lempu cjuând
au urmat venire-a ginle-loru străine spre
stricare-a Impcrâtic-i Romane,, am fostu
şi noi subpuşi a qucloru reutâţi, quâci
dupo que s'au stins Imperâtia que. vechie
R o m a n a , ne mai avend ore undeva speran-
ţiâ de agiutoriu şi scâpare; veniendu Gin-
ÍIETENVA ^nEfALlÍHAOf POMAHÉ, nff^ETOA*

f'k £ E q b i j i H S H f k OMENHfiVi ÏNBI'JL/I'A (rwc-


M A ) <A,£HH K S H ^ £H A LUX .f.K&'pK AL1H UJH

HE nptnAUAllH CE ACDAA^ , CK^ASM^tfíÉ


A A T £ IIOnOAjlE AC^fipA AOp ( np EK^M AM
^Hc) REIMET VA^ U Ï T S ) T .
G K 0 A Ap: ÄAp« CTpHI<"SH^C£ ^Vnt-
pXlli'A POMANX , ypMATAtf U J H CTpHKApÜ
ÄOMHHpEH POMAHHAOp $ H N IJ'kfA POMA-

H-ktKX , MOA^OBA , ÉVKOBÏNA , TpAHt'lA-


EANÏA UJH KAN A T .
^VBELL: TpHCT A^Kptf ME ^TpEEH cbS-
T#A MEK! NHHE 14HA noT c n # N E tpxpfc
OCDTApE !
GliOAAp: Opíí K # M KEHTE ^B£U/X-
TOpWAE? ! Portf-TE H # ME ASEA AHfltHT
£E K^HOACMEp'k H E C T ^ H A ^ K f t f !
TOT npE AHEA THMH K X N ^ A#

ypMAT BEH Hp'k UMHTEAOf CTpXHHt CiipE


CTpHKAp-k ^nEp'SLI.VEH POMAHE , AM CJJOCT

UJH NOM C^En^LUM A HEAOp pstfTXLIH, KXHH

^Vnx ME C ' A # CTHNC ^vnEpsiLiA H'k BEKI'E

POMAHX , NE MAH ABXN£ OApE y H ^ É B A


CnEpAHL|'& ^ E AUKJTOfN UJH CK'¿I1 A p f ; BE-
le stràiue—şi peste noi se asedérè cu l o -
casu-1 iti médilocu-1 nostru; atunci fetu-1
meu ! ni s' au stricatu Linba, atunci ne am
perdutu Domnirea, şi alte-le multe f o r a
sperantià de a le mai aflare.

S c o l a r : Au de odatà s' au stins şi Dom-


nii-le Romani-loru din Transilvania, Téra
Romanésca, Moldova şi Banatu ?

I n v è ţ : Ba nu f è t u - 1 meu .' Qui T r a n ­


silvania şi Banatu-1 la venire-a Unguri-loru
ş' au perdutu Stepànire-a; érò Moldova
şi Téra Romanésca dupò iudelungate-le B â -
télii que au avuttt cu Turcii vrèndse m à r -
ginéscà pacea se au incliinatu cu T r i b u t a
(daşdea) Imperâlie-i Tnrcesci ; cu aqucslâ
conditiò , qua punire si aibé Principi din
Natia stia, şi cu a le sùa-le Legi si custe ,
quare aste s' au fècut şi sLà pone astà-di.
Aquéste sùnt inlèmplàri-le pe scurtu disc
quare le am pàtitu noi şi vechii Romani
dela quarii ne tragem cu viţa. Şi aquésle
HYMHA Ul'lITE CTpxHHE—- LUH HECTE HOH,
CE AiuEîykpx KV ASK&UJVA ^ MHÎJHAOICVA

HOCTf^; AT^HHH CpXT&A MEtf ! HH c' R #

CTfMKAT AHHGA , AT^HHH UE A M HEp A ^ T


AOMIIMp'k , LUH AATEAE M ^ A T E C p X f X CnE-
A A £ M A
pAHLLX A E
" ACDAApE.
G K O A A p : iltf A E O A A T S C' A ^ C T H H C
LUH AOMHYMAE POAAAHHAOp AHH T p A H C I A -
RAHVA, IJ'kpA P O M A H ' k c K X , M O A A O B A LUH
KAHAT.

A B E i i : E A u% ( p X T ^ A M E # ! I H TpAH- x

CYABAHÎA LUH EANAT^A AA B E H H p ' k y!ir&'-


pHAOp tu' A # nEpA^T GTEnXUHp'k ; IApX
MOAAOBA LUH JLPkpA P O M A H ' k c K X A^HX f-
AEA^HTATEAE EXTXAIH HE AV A B ^ T T#p-

•HH, B p X N A CE M X p L J M N ' k t K X nAlt c ' A#


^UHHAT KW TpYcVT^ (AA^A'fe) .^nEpX-
III'EH TîVp-rEcHH , Aitcrs KOHAIUYX , RA
r
n&ptfp k c x AHKX npiYiuYriH AHH HAU/I'A C A

UJH KV A AE CAAE f l E U H C X K^CTE , KApE


ALUX C AV CpXK^T UJH C T X H X H X ACTX^H.

/IlECT'k CXHT ^.TXMUAXpHAt nE CK#fT


^HCE,KApE AE AAA nXLIHT H O H LUH BEKlH
POAAAHH $EAA KAplH NE T p A I J E M 11% BHLIA.
au fostu causa q;uâ ne am pogor'ît la asie
trista -sórte:

S c o l a r : Pentru tòte aqueste Ţi mul-


ţiâmescu ! inse T e rog si-mi mai spimi si
aquésta: Au dèche Romanii stremoşii n o -
strii au avut' o linbà asiminé eu a nostra,
avutau dare şi aqueste Litere, quare le a-
vem noi aquum in Cârţi-le nòstre ?

I n v e ţ : Néque de q u u m ! qui au avut'


aquele Litei'e, quare şi aquum se alla in
Càrti-le quele Latine,

S c o l a r : A|iè dare quând ne-au adus


T r a i a n u din I t a l i a in D a e i a , am a-
vut şi noi Lilcri-le quele Latine?

Inveţ: Fora tòta indeiala fètu-1 meu!

S c o l a r : Ş i deche este asiè, pentru que


avem noi alte Litere ? Quum am perdut' a
le nòstre ? Séu quànd si quine le-au repitu
din miclilocu-l nostru? Şi a le cui sùntu
aqueste quare se vidu in Càrti-le nòstre?
niH A l t e r i a t f cpocT KAVCA K X ut A M no-
:fOpXT AA ALU« T f H t T S COApTE.
GKOAâf^ IlEHTptf TOATE AMÉCTE $ H
MVAUEMECK ! f ti T E por CX-MH MAH cntfntï
LÜH AH'kcTA : A ' k ' Í X f OMANVH CTpEMO-
UJVH HOCTpÍH OU A R V T O A'ÍHGX ACXMXH'fc
USS A NOACTpX , AB^TA^ A * p X LÜH AHECTE
UÏTipE, KApE A E AftíM HOH A K ^ M f. Kxp-
11HAE HOACTfE? ; -
*f.BXii: HHHE A E K # M ! su AV A R ^ T
ft'IEAE ătVtftj KApt LÜH A K ^ M C X ACpAX f.
KxpUHAE MEAE /IATÏHÏ.

G K 0 A A p : iÏLUX AApX KXH A HE AV A -


A^< T p A Ï A N A H H
Ï T A A Ï ' A f. A A H i A
AM Afi&T LUH NOM i ï Ï T E pHAE M'kAE rlATÏHE ?
^ B X L L : 4>xpx TO ATX . R ACÏAAA <Ï>X-

T#A MEÍÍ!

G K o A A pi IIIH ^•kK'i. gcTE A i u x , ntn-


Tptf ME AREM HOH AATE átTEÚf ? KS'M AM
nEpA^T A AE HOACTpE ? G'ktf KXNA LUH
MHHE AE fttf pEflHT A H H
MHÍjHAOK^'A H 0 -
CTptf? HI H A AE K ^ H CXHT AMECTE KApE
CE H X A KxpLJHAE HOACTpE?
I n v è ţ : Pone in Seculu a quinqué-spre-
déce dupò Crislos màcar che eram inpresu-
rati de Ginte barbare, lotuşi Literi-le intre
noi le-am ténulu ; inse fiéndu che atuncj
au urmatu Sinodu-1 dola Florcntia ( i n anu
1139. lenii tu ) , hi cruore se adunaserò R e -
seritenii şi Apusenii qua sì inpece Bàsirica
Crestinéscà , a quària linişte trufia şi m ă ­
reţia lui F o l i u Palriarcu-lui Grecescu, şi
a lui IN i c o 1 a u Pape-i dela Roma o t u r ­
burase , qui nu s'au putut' inţelîge —« qua
M a r c i i Archi-Episcopu dela Efesu, el u -
im-1 ne yrènd se subscrie asedemènturi-lc
aquestui Siuodu (dupò quum subscrisésc
Imperatu-1 Grecescu şi alţi Metropoliti şi
Episcopi ) , fugi dela Sinodu , şi agiungènd'
a Casa fece roseole, qo.um che subscriere-a
quelora-lalţi mi ar fi diréplà, de unde apoi
şi mai mare urà se nàscù intre Reseriteni
şi Apuseni : Ma retàciré şi ura quea ma
mare dintre loti Creştinii, pe Poporu-1 Da­
co -Romanu mai tare ş J au versai ycninu-1
VJ\ ß Eq. : n%WA ţ Gititi^ A NHHMHcncE-
ş*ktE A ^ n s KfVcTOc M X K A p gpAM 4 ^ -
npEctfpaiiH A E
U'HTE capcapt, T^TS'UJH

iTi'Ttpi'AE - f T p E HOH AE aAA LIHNIT; - f . C f


tpÌHMA AT^NHH A# ypAAAT GHIOAGA

A E A A C^AOpEHLlì'A (jf. Miti 14 3 9. I I H H ^ T ) ,

AA KApÉ CE AA^HACtp-X PECIUHTEHÌ'H LUH i l -


n t f r E H Ì H ita C Ä -f.nE'iE KxcxpHKa KpECTH-
t f k c K K , a KSpVa A Ï H Ï C T E TptfcplA LUH M S -
p Eli IA A^H<Í)OLLV^ nATpiApU^A^H T p E H E f K ,
LUH A A # H H V I I O A A # l Ï A r i E H A ^ A POMA
O Tî/pK^pACÉ , WH liti C itti fìtirtir ^LIE-
A-syE — K% M A pK ti ilpx'i'-ßnVcKOntf A E A A

ß(j)EC , gA yn#A HE B p X H A C E C^KCKp'l'E


ALUE^EAAXNTtfpHAE A H E C T ^ H G V N O A ( A ^ ' N Ä

K^M C^KCIipVt'ktE ^ n E p a T ^ A rpEMECK LUH


AALiH METponoAHLLH LÜH S N V C K O N N ) (ptflJH
AEAA GVNOAJ MU AywtirxNA A KACX cpt-
1£ p E C K O A A E , K # M K% ctfKCKpÏEp'k wEAOpA
AAAIlH liti Ap CpH A H f k n T - S , A E
Y N
A E
*"

nOH LUH M A H MApE ypx C * HSCKO -fTpE


Pf C'ÀpMTE II M LUH í í n t f c E N H : M A pETXMHpk
LÜH ypa i-k Man MapE A H " ' ^ TOIIH

KpECTHiiiH ) nt RIONOP^A ÄAKO-POMAH


qua dupò que se inlorserö Capùlenù'-le B à -
sîricesci dela aquel Sinod, puserò in Mol-
davia Metropolit' pe T e o c t i s t u Bulga-
r u - 1 , Diaconu lui M a r c u Archi-Episcopu-
lui dela Efòsr Aquesta (dupò quitta arata
D é m é t r i a C a n t e i n i r Prineijm-l Mol-
davie-i, in Descriere-a Moldavie-i Capii 5v
foiia 337.) slàlù> de Alesaudru Voda Molda-
vie-i, qua s i lapede Litcri-le quelc Latine
din tòte Càrti-le Daco-Romane. dicènd 7
qua de vor tene Daco-Romanii si mai i n -
coiò Literi-le Latinesci vor pule citi Càrti-
le f'raţi-loru sui a le Italiani-loru, sì inţe-
lìgènd' Linba se vor alipi cu Credintia rie
Italiani. Dequi intra 'queslu modu. si cu
aquéstà viclenie fusero amègiti Romàm'i,
quàt dupò que- s ' a u datu dfmàadaeiirae,
qua tòte Càrti-le Daco-Romane scrise cu
strcmosesci-le latinesci Litere s i se j)érdé^
infertilitati fiénd Daco-Romanii de Du~
hu-1 amàgirii, asiè cara in focu tòte Càrti-
le svia-le quele cu literi-le Latine, togma
MAH raff UJH aV BxptAT BEHHII^A! KX

A&VIX >II C £ ^.TOAptíjix KXÎIXTEHÏHAE KX-

CXfHMEflH A ' GI'MOAJE


n ^ c i p x 4.
A A
A I E A

MOAAARÏA MiTpOriOAÏT 11 E T £• O K T í í 'F %


K^Arap^A y A Ì ' A K O H ^ AVIÌ MApiitf ilpX'*
ßnVtKon^A^H A E A
* ß t p " : ÍIHKTA ( A ^ H X
KVM apA'FX Ä H M H T Jl ÍÍÍ li A II T C M H I

npÌNMÌn^A MOAAARÌEH, .f- AECKp'Úp'k M O A -


AABÌVH KAR^ 5. tpotïa 337) CTXTH A 1

ÍÍAfCAMAptf fio A A MOAAAfii'EH , K A C X A A -


E
riEA rliTfpHAE M'kAf / Ì A T H I I E A H M TOATE

KxpuHAE Ä A K O - P O M A H E , ^ H K X H A Î K X • A'E

BOp L^HHI; AAKO-POMAHÏH U J H A^AH ^ . K O A Ò

/FÏTEpiAE /TATÏHECHH BOp D^T'iì 'IH T H Kxp-


ILH A E (ppALlHAOp CXH A AE I T AAVAH M AOp ,
UJH f LlEAEFXH A ilïtlEA CE BOp AAII1H lítf
f
KpEAHIULA A ÏTAAÏAHH. ¿EHH f TpA H E CT
M H K
MOA ^ AH'kcTX BHKAEHVE (p^CEpX A -
n
MXUHL1H POMXMÏH , KXT A ^ * H E
C* a S'
AAT A^^+'AX-IKHIE , K A
TOATE KxpLlHAE-
ÄaiiO-POMAME CKpHCE KîV CTpÉMOLUfCSMAE
E
A A T M il Í t H H fi'ÍTEpE C X C E H'kp^X ; -fCp p-
E A
KHNTAilti CpÏHMA AaiíO-POMAHÍV A Ä^X^'
AMXUHpÏH, AUIX KXpÀ f CpOK TOATE Kxg-
qua cum li se ar pare che ad ucu Ardere
( j e r t v à ) lui D u m n e d e u — V e d i ! asiè ne a-
màgirè, asiè ne repirò viclenii de unu. Yisti-
eriu slremoşescu ( adechc de L i t e r e ) , cu
quare Paréntii noslrii aici in Dacia 1335.
de ani se desfclarò ! Ş i in locu-1 aquelora
vèrèrò Cârti c u Linbà şi Litere strànie in
mèdìlocu-1 nostru ! —• Quine dare dintre
Romàni nn va suspina? şi quine nu va
strigA asupra'queslii mari ne direplàli, que
se fàcù Linbe-i şi Nému-lui nostru? !
S c o l a r : Nedircpt' lucru mi se vide a-
quésta, qua noi avènd Literi-le nòstre stre-
mosesci si le làpìdàmu, şi se luàmu ale
altora !
I n v è ţ j Nu numai nedirept qui şi ruşine
este felu-1 meu !
S c o l a r : Ş i nu am pute aquele Litere
erósi a le lunare?
I n v e ţ : Spre aquéstu scopu fèlu-1 meu!
unii Barbati pré luminati intru sciéntià c o -
uoscònd' de unde ' véne scàderc-a Culturii
tlHAE CAAÉ HEAÈ K # l Ì l T E p i A f ÎTATÏHE , T O T -
MA KA K X H A A H CE A f flXp'k K X A A ^ K

AEfE ( JKEpTRX ) A\¡M ÀVmHE^eK fiE^H


E
AUIX HE AMXUHpX, AIUX HE p E i l H p X A y H
fiÎCTÎEfK) CTfEMOUJECK (A^EKÄ AE r l l T E f E )
K^ KApE riXpHNlliH HOCTÛVH AHHH ^. ¿ A *
MIA 1.335- A E C E
AECtpXTApx ! IIÍH
Jţ. AOK^A AMEAOpA RXpxpX KxpIlH litf f l l M E X
UIH AÏTlft CTpXHNE ^ MH^HAOK^A NOCTptf!
l
ÍHH£ A*?* A H H T p E POMXNH N # BA
cVcnHHÀ? UJH HUNE H # RA CTpHTA A c t f l i p *
AHECTEH MApiï N ÈAHpEnTXllH ? HE CE CpX-
xlÏMEÈH UJH H'IìM^AS'H NOCTptf?!
G K O A A p : HÈA'l'pEnT A ^ K p t f M H C E R X -
AE AHECTA , K A HO H A R X N A i Î Ï T E p Ï A E NOA-
CTpE CTpEMOUIECHH C X AE A X f l X A X M } UJH
CE A ^ X M AAE A A T O p A !
ABfU: Htf N^MAH N f A l ' p E n T ; HH UJH
ptfuJHHE g C T E ( p X T ^ A M E # !
G K 0 A A p EO. UlH N # A M flHVk AHEAS
Hi'TfpE ÏApXUJH A AE A#À ?
^ B X U , : OflpE AHECT CKOI1 f p X T ^ A M f t f !
yNI'H KxpEAiiH np'k A^MHHALIH ^Tptf CHÎ-

HNU/X K#NOCKXNA AÉ y N AE B H H E CKXAEpk


nostre, anco mai in ante de 30. de ani air
pus oslenéle, quum ne am puté noi inpàcii
cu fantasia nostra .' —. qua erósi si se in­
troduca stremoşesci-le Litere in Cârţi-lc
nòstre, al quàrora sporteti in anii questi de
curènd trecuţi s' au şi pléuitu ; asiè , quat
aquum lauda Ini Dumnedeu ! numerami*
una O r t o g r a f i e şi o G r a m a t i c a si-
Stematisalà, şi duo L e s i c e n e cu à m -
bràcusate-le Litere Latine tipărite ; érò pen­
tru indeletnicire se tiparescc dupò a q u é s l à
organisatiò in tatù Anu-1 Galendariu Daco—
Romanesca,

S c o l a r : Ore mi am puté noi aquum


preface tòte Carti-le nòstre cu literi-le que-
le stremoşesci , şi pre quele cu Ciriliccsci
Slove si le scòlem' din midilocu-I nostru ?

I n v èţ : Aquésta nu noi fétu-1 meu I


vom face, qui témpu-1 — pàsùnd şi cu
Slove-le Cirilicesci asiè, dupò quum au fa-
KÍÍATVÍÍIT NOACTpr, .f
^.KS MAH A N T E R E

go» £E AHH A ^ fltfc O C T E N T i A E ; K#M NE


AAA n^T-È NOH ^ riXIcÀ K # CpAH'rAcÏA NO A"
iTfs ! — KA VA p 'A LU H es CE ^rpo^KS CTJE-

MOIJJECHÏAE iflTEpE ^. K'ApllHAE NOACTpE j


AA KXpopA CnOpW 4- A N Ì H HECTH ^E ktfpXH^
TpEK^LlH c ' A # tUM Í1AHNMT ; A W X KXT A -
K&M AAtf<VS A # H A^MHE^Etf! N ^ M E p X M y -
IIA O p T O r û A (p V E UJH C j T p A M A T Ï K K
CÏCTEMATÏcAT'X , LÜH ¿tfo% ñ Et ï K OA N t
r
K# ^Gp ALlH UJ&T E A E AITEfif IÌATVNE T N I S U H -
TE ; lApa riENTptf -f. ^EAETNHHHpÉ CE T H n S -

p ECHE ^tfnx A H I Ì C T X o p r A H Ï c A u ï x 4. T O T

ÌIN^A KAAEH^ApW Ä A K O - f O M A H E C K -
6 K O A p: O A p E HÜ AAA nSVÊ N O H A -
K#M M p E CD A H £ TOATE KxpLlliAí HO ACTp E K #
A Ï T E p Ï A E TRAE CTpEAAOLUtCHH , UJH npE H-fe-
AE K9 HIpÏAÏHECHH GAOBE CM AE CKOTEAA £ H N

MH^HAOK^A NOCTpV?
4 V B % 11, : iÏH'kCTA NV NOH (pST^A Mttf!
BOAA CpAHE, HH THAAN^A irAWAll^ UJH

GAOBEAE VlplAIHECMH AUJ'A . ^tfíTA KKAA A#


tDÄK^T KSH^V A# AA^NfAT dÏNEA GAABE-
culli quànd' au alungata Linba Slavencscà
din Bàsirici-le nòstre! In cliéli-le luiR a c o c i .
S c o l a r : Daré que vor dice la aquesta
Coreligiosii nostru vecini ?
I n v e ţ : Nu vor dice nemica, penlrii
che noi mi liiuàmu, qui iàsàmu mimai
que este al Stràini-loru , şi àmbràciosàmu
qile è al nostru, adequo Lileri-le.
S c o l a r : Ş i óre nu se ar face pria a-
qnésta scadere Legii?
I n v e ţ : Ncque de quum ietu-1 meu !
pentru che Lileri-lc nu fac' Legó, qui sünt
numài une-le simne prin quare insímnámu
vorhe-le Liuhc-i. Au nu scìnta este qua
la ami 800. dupó Cristos se náscú price in­
tre Capùtenii-le Bàsìricii, şi se facù despăr­
ţire , inse Litcri-le nu se lapidaro, şi Legé
la Romàni stalli qua şi mai in ante. Eró
dupó aquea la ami 900. quànd ciopli Cirilu
C à l u g è r u - l Slovele Rusi-loru , Daco-
Romanii avéu a le sùa-le ! quare le şi t é -
nurò póne la Sinodu-1 dela Florcntia (quànd
cu amàgìre ni le rapirò), ne facèndu-sc né-
H'kcKS AH H EsCSpHHHAE HOCTff! ^ ŞH-
AHA£ A ^ H f AKOUT.
G K O A A f : À > p S I t ß O f XÍWf A A AH'k-
C T A K O N p £ A ÍU ÍO t IH HOCTpiH B £ H H H H ?
¿j\ B S Lj : Htf BOj) ÍJHHE HEAAHKA, ntNTfK
KS HO H H% A&SM , HH A S C S M N&MAH HE
gCTE A A GTfSHHHAOp, UIH -^EpXlLIOLUSM
HE g AA HOCTftf, AAEKS flÏTEpÏAE-
G K O A A p : UlH OApE U% CAp CpAHE fipHH
AH-kcTA CKXAEpE / I E I J Í H ?
E
jJVRSLI: NHHE A (pST^A M E S / !
flÊHTpS' K S /lÏTEplAE ntf (pAK /Ï£U'k , H H
CSHT N ^ M A H y HEAE C A AM IE nûHH KAßE 4.-
IXMHSM BOpKEAE /ÍHHKEH- íl% tl% C H I V T
gCTE KS AA AHÍ/ 8OO. A^IIX KpÎCTOC CS
HSCIitf npHHE -fTpE KxnXTEHÏHAE EXCXpH-
HÏH, LÜH CE (pXKtf £f tnSpLLHpE , ^ C S jtiV-
TEpÏAf tltf CE A S n S A A p S , LÜH iÏEU'k A A Po-
MXNH CTXT& K A LÜH M A H J¡< A N T E . iApx
A ^ n S AHE A A A ANS" ÇOO. K S H A HOnAH Ï Ï -
p Ï A - K S A ^ r s p ^ A GAOBEAE PtflUHAOp,
ÄAKO-POMAHlVl Aß'ktf A A E CAAE ! KAp£ A E
LÜH i i H H ^ p s n s H s A A ' G ' H I O A ^ A A E A
- A
<J>AO-
pEHLLIA (.KXHA K ^ AMSLJHpE HH AE pEHHps),
que o smintelâ in Lege, şi nu s'ar fi făcut
neque pone asta - d i , quâ Lileri-le nu au
neque o incurgere in Dogme-le Bâsîricesci.
Vedi ! Aquelui quare dela folosu-1 âmbrâ-
cişârii Literi-loru Latine te ar desbate, re-
spunde-i: quâ e pismâtaretiu de slrelucirc-
a Linbe-i Romane; şi il intrebâ: Quâ de
que porta el vestmente Frâncesci au T u r -
cesci ? De que cumpârd in Casa sua vase
şi scule dela vindetori de alta Lege? Au
dore este el pentru aquea Frâncu seu
'Turcu? ? —

Ş c o l a r : Forte formosu, aquesta are


temeiu suu nesclintitu I inse aşi mai vre a
scire, sunt Daco-Romanii toti intr' unu
cugetu despre folosu-1 âmbrâcişârii Literi-
loru stremoşesci ?

I n v e ţ : V erednigâ de lauda e aquestâ


r

intrebare! dequi asculta: Cârţi-lc mai in


ante clise, ţesute cu literi-le Latine prin
quare s'au organisatu fuudamenUi-1 adeve-
rate-i culturii nostre, sunt lucrate de unii
Ill
«f ipXKfcH£tfcf NHHÍ O CMMNT'kAÄ -f. iT'k-
Ü}Í , LÜH H # CAf (pH tpXK&V -ti H Ht ll'AIIÄ

ACTX^H , KS rtÏTEpÏAE NS* A # NHME O ^ ~


titif UEf E 4. ÄOrAAEAE ExtXpHMf CMH. fiE^H ! í í -
MEAVH KAfE A T A
* CpOAOt^A .fEpXUÏOLUXpIH
álTfpiAOp llATHNE T i Ap AECEATE , Cntf-
£
HEH: K X g Í1H CMXTApEll W A CTpEA^HHp*k
/ÏI'NEEH POMAHE ; UIH 'A .yrpAEx: Kx A F

ME nOApTX gA BEÍTMMHTE 4>pXNM£CMH A #


TtfpHECMH? A * ME K^MnXpX 4. HACA CA BA-

CE LÜH CK^AE A E A &


BHN^XTOpH A £
AATX
/HuE? ñti AOApX gCTE gA nENTptf AMEA
3>pxnií cktf Ttfpic? I —
G l í O A A p : <ï>OApT£ (pOpMOt, AM'kcTA
ApE TEMEN Cxtf HECKAHNTHT ! 4.CE ALU lì
MAH ßp-k A CMHpE, CXNT AAKO-POMANIH
£ t n £
ToiiH ^.'rp' y n K^yET A f tpoAOc^A ^ *
EpXLlHLUXpÌH XÍlTEpÜOp CTfEMOLUECMH ?
E
^BXli: ßtpEAHHKX A A A ^ A * g AM-k-
Í T X -f.TpEEAp£ ! A ^ " A C I Í K A T X ; KxpiiHAf
MAH ^ AMTE ^HCE , tlEC^TE l<tf AITEpÏAÉ
?
iÏATÏNE II pH 11 UApE C'AV OprAHHCAT (p& N-
AAMEHT^A A AEBXpATEH Ri^AT^plH M O A -
WpE, CXHT A^ltpATÏ £t y HÏH ExfEALlM
Bărbaţi aleşi din Transilvania , Ungaria f\
Bana tu. In Bucovina se afla unu Lesicoiro
şi o G r a m a t i c a cu literi-le Latine de
Măria sua (fie erlatul) Consiliarm B u d a i ,
a cjrorora urdire dupo quum unii dintre Per-
sone-le caiete luminate cu scieutiâ (qua-
rii le au viilut) mârfuriscscu, quâ eşirc;
la lumina a 'cjuestor duo Cârti va lua ân-
tciu locu. Asimine şi despre Tera R o m a -
uescâ adeveresâ Domnia sua D. I. E 1 i a d
in Prefatia Gramaticc-i siîa-le din anu 1828.
Ia Sibiiu tipâritâ: ,, Domnia lui Mare-le
Logofeţii I a u c u V â c â r e s c u are o
„ Gramatica Romanescâ cu lifcri-le L a l i -
nesci gata de tipariu, in quare dice quâ.
,,,.Prin Litere se nasce Literatura ; ero dcla
,,,,Slove si n'asceplc quineva de quât nu—
,,.,mai slovnire." Aqucst credineiosu cercelâ-
„ toriu şi cultivator al Liidjc-i, şi Anacrc-
on Romaneseu are asimine şi destu-le şi
multu pretiuite Poesii, prin quare Liriba
„ Romanescâ au câştigat' aripi şi sbord
SAILUH AHM Tp A H C ' I A R A H I ' A y*NrApi'A LÜH
;

EANAT. ^ ESVOBIMA C E atpAÄ yN i l s e i ­


lt o M LÜH O T p A A \ A T i*K S K% rflTtpiAf
J
iTATiVlE A MspiA C A ((p'l*E g p T A T ^ A ) KON-
ciViAp E ^ A A T , AK^popA yp^Hpt A ^ n x
M N T E
K#AA yNVH A f IlipCOANI-Ai MEAE A # -
AAHNATC K# CHYHNLLX, ( KAp'lH A / A # BX-
^SV) MXpTtfpHCECK, K'Ä gLUHp'k A A A # -
MHH'A A'IECTOp A^OS KxpiLH R A A&Ä ^.TEW
fC,, E
AOK- ilCAAWiirk LDH A f -U'^f* POAAA-
H'kcKX AAlfiXp'kcX ÄOAAHVA CA Ä - I » ß A V-
H M
A A • npECpAlllA rpAMATIHIH CAAE A
AHK 1828. A A OIKV» T i n x p H T X : , , Ä O A A N I A
„A^H MApEAE /lOrOtpET I A N K ^ fiXKX-
; > AfCK# ApE O TpAMATIKTi POMAN'kcKX
„ K# AITEpiAE /lATINECHH T A T A A* TlnApw,
„ .f. KAp'k ^ H H E K S ! „IIpHN /TiTEpE C E HACHE
l A a
„lIlTEpAT^pA ; lApS A ÖAORE C S HA-
E
J.CHEMTE "iHtitr-iA A K S T HS'MAH CAOBNH-
„p-k." il'IECT KpEAHHHOC NEpHETXTOpW LÜH
, KtfATi'BATOp
r A lIlNKEH , LÜH illlAKpEOH
POAAANECK ApE ACXAYSNE LÜH ^tCT^At LÜH
>, A t ^ A T ^ npEutfHTE IiOECIH, lipHH KApE
rllNCA POMAHtcKS A# KSCTHTAT ApHHH ,
,, din preunà cu fantasia.' si sùnt c à n l à -
,., cele lui dulci, vese-le, tènere si vitése
„ qua el instisi." Io ha. me indoescu quum
che şi mai mulţi Daco-Romani se alla qua­
rti au lucrata şi lucra de a inmulţii Cultu­
ra qué n o u à ; fora socotescu qua vei avea
de agiuns' in credintiare din quàt io ara
sciut sì ti spumi, che Daco-Romanii toti
sùnt de una şi aseaşi cugetare, despre^folo-
sn-1 àmbràcisate-loru stremoşesci Litere.

Scolar: Io 'quésta fora tòta indoiala


cred .' Aquum tote quele quo sùnt mai de
lipsà uuui Romanu a le scire, prin nemăr­
ginita Domnie-i lùa-le cunosciéntià, cu
mullu mai luminat le cunoscu, de quàt de
ici in ante bârfele—le inimici-loru nostrii sì
potè bàgà indeialà in cugctu-1 m e u , şi a-
siè alte nu-mi remane indereptu a mai sci-
re , de quàt ; que folosu se potè asceptà de-
la àmbraciosare-a literi-loru Latine?
„ U J H CXHT KXHTEHEAE A # H £#AHH , BEcE-
AE, THHEpE UJH BHT'tcE KA gA -f.ctfuiH."
IO H# Mf ^ O C C K K V M KX U J H MAH MKAUH
&&K.0 POMAHH CE A({)AX , KAfHH A# A^KfAT
UJH A^KpX $ E A ^.M^'Al^H K^AT^pA H'k
HOARX; (J)XpX COKOTECK KX B E H AR-fc ¿1
ay'lVNt ^ Kff^HHJjApE ^HH KXT 1 0 AA\
C H I V T C X U,H cntiuj K X AAKO-POMAMIH TOU,H

CXHT £ f y HA UJH AHEAUiH K # y £ T A P E , £t-


trift 4>0A0<#A ^KFSIJVOUJATÎAOP CTpiMO-

UIECHH ă'irtft.
O K O A A p : ÎO V K F T A (f)XpX TOATS Jf.-
îîti^M.
^VO'lAAA K f t ^ ! TOATE livAE *)E C X H

MAH £ E AHI1CX yH#K> fOMAM AAE CMHfl ,


NFHN HEMXflUHHHTA ĂOMHÎEH TAAE K V -
MOCHIHHHX, K# M#AT MAH A^MHNAT Ai
K Ş / H O C K , ^ E KXT £t HHH Jf AH TE KXp([)EAE-
AE HHHMHHHAOp HOCTp'lH C X HOATX EXRA

-f.£OIAAX Jf> K^ytT^A M£# , UJH AUIX H£-


MHK AATX H^MH pEMXHE -F.££PXRIT A MAH
CHHj>£, £ E K X T ; HE (J)OAOC CE ROATE AtHEn-
A A
T4 £ * -t.KfXUHUJAp'fc ^ÎTEflAOf iÎATl'HE?
8*
I n v è ţ: Mai mare folos' pentru noi R o ­
manii allu nu póle tì., de quăt ămbrâcioşa-
re-a Literi-loru Latine, quàci póne nu vor
intra aquele Litere in tote Carţi-le nostre ,
2)ònè atunci Cultura Linbe-i nu se va m i ş ­
ca , ne mişcandu-se Cultura Linbe-i şi alte­
le quare se ténu de fericire-a Natie-i R o -
manesci, tòte ne cultivate remami ; şi a-
şie Românii de punire in que stare au fo­
ştii şi sùnt, intru aquea de pururé vor şi
remânea: pentru che pone nu vor sci citi
Cârţi-le nòstre şi alte Ginte, şi mai vîrlosu
quele cu noi impreunà lòcuitòre; póne a-
tunci noi si Linba nòstra , nu vom avea n é -
que o preciuire la Lume-a qué cultivata ;
quàci ne piilènd Străinii se cercetese Linba
nòstra qué scrisă , nu numai quă prcciuire-
a Naţională misi va scòte cerbicé din jugii-1
defăimării, qui néque interesu-1 ( Negotiă-
toria ) Romăui-loru nu va pute-a face pă­
suri mai inalte I Apoi mai pre urmă pe
ion°â alte ne numerate folosuri, avem mân-
^ fi ï it : M Ä H M4fE <J)OAOC nEHTptf H Ö H
t k A T ^ utf HOATE (J)H , ^ E KXT ^Kpïu/l'oiUA-
p'k • lïÏTfAÏAOjl rlATÏHE , KXSH nSHS HS'
ROf jfTpÀ AHEAE /TlTEpE ATÓATE KxpiJHAE
ilCACTfE, I'ÄH'Ä ATVN'IH K ^ A T ^ f A íTlHKEM
tltf CE RA MHUJKA ; HE MHUJKXN^tf CE KVA-
T # p A ÎÏÏMKEH LÜH AATEAE KAfE CE 1J,HH $ í
(J)EflHWHp'k NAUJ'EH POMAHECHH , TOATE HÈ-
K^ATHBATE pfMXN ; UJH AU1X POMXHÏH £E
ritff'lipk -f.HE CTApE A^ <j)OCT UJH C 8 H T ; jjf*
T f & ASEA n ^ p ^ f k BOf U J H pEMXM'lì : n t H -
T f t f KX n S H S H # ROp C*)H 1HTH K ¿pU,HAE r

MOACTpE UJH AATE IJÌ'HTE , U J H MAH HXp-


T O t H"kAE N O H «f-npE^HX AXK&HTOApE ;
11X112 A T ^ N N H NOH UJH ff IM U A NOACTpX, H #
ROM A ß t NHHÉ O npElflVnpE A A i ï ^ M - k H"k
K^ATVBATÄ; KXMH HE ft^TSHJ) GTpEHHÏH
CA HEpMET"kcE ill tiK A HOACTp* H'k CKpHCX ,
NV H#MAH KÄ npEi^i'^Hp-b H A U / I ' O H A A Z N^UIH

RA CROATE MEpEHM"k J ^ H H J K ^ r ^ A ^Efjb-XH-


r
M Äp'm , HH HHHE iHTEpEt^A ( HErOU/XTO-
flA) POMÏHHAOp N # B A ll^T-É fj)AHE HA-
UJ^pH MAH ^.NAATÉ ! flnOH M A H npf ypMX
níASMr* AATE HE N^MXpATt cf)OAO<tfpH, X-
geilore sperantia şi de aquesta , quâ cti
intribuentiare-a Literi-loru strenioşesci mai
lesne ne va fi cunoscere-a Cârţi-loru a R o -
mani-loru vechi, cunoscere questa va stei'nl
in noi simţire de a judicâ viţa que strelu-
cita din quare ne tragem, aquesta judicân-
du-o lesne (următori aque loara fiend) cre­
dincioşi Monareu-lui, şi Patrie-i fii sirgui-
tori ne vom face. Dequi asie mai in col6
prin lucrare-a fapte-loru bune, sirguintiâ
intru invetiâluri si in totâ comuna frum-
setia , mângâitore sperantiâ ne incâldesee ,
quum cbe sorte-a strenepc*ţi-loru, .Romani,
minunat se Va redieâ, şi scopu-1 spre qua-
rele cu demândare-a pre bunu-lui Monar-
c u , Prepuşii Literature-i Daoo-Romane die
si nopte asuda , cu bucurie se va agiunge,
KEM MXHrXKTOAf t ClMf AHu/lX UJH AH-fe.-
CTA , K% K# ^.Tf(C^MNlllAfk ¿ITEAÍWOO
CTfEMOUJEISH MAH AECHE N£ BA (|)H KSi-
HOAC'lEJi'k K"Afl¡.HAOp A POMANHAOf BEKH;
HOACHEf'k AHÍÍCTA BA CTEfHH Jf. HOH CHM-
llHf'fe A J K ^ H K A BHLJA 1"k CTjJÉA^MHT'S
£HH KAf'k H f TpAUÉM , AfkíTA /R^HÜSH-
¿ t f b AECHÍ ( yfMXTOfH AMEAOfA C¡>ÍHN¿)
KfE^HHHOirJH MOHAfK^A^H , IUH ílATflEH
<f>l"t« eSfrtfHTOfH HE BOM ({)AHÍ. AEHH A-
111« MAH ^ K O A O nfHN A ^ K f A f ' k (})AnTEAOjl
K ^ H f , CXfr^HHU,X ^rfé .f.BXUXTtfpH IUH
4 TOATX KOM^NA (f)j>#McklllS , MXHrX-
HTOAfE CnEfAHLlV'Á HE . ^ K X A J ^ k CHE, K^M KX
COAfT'fc CTf EHEriOq.HAOf POMAHH, MHN#-
HAT CE BA j J E ^ H K A , UJH CnOfKJA Cnft KA-
fEAE K # ^EM'AH^Afb nji'k KVHVAKH M O -
HAfK, DfifnKlUÍH iflTEfATtfpEH A*KO Po-
MAHE ÍJIM UJH H O A n T t Attf^X , K# Ktfktf-
fVí CE BA AUIVHUE.
S T A T I S T I C A
Daco-Romani-loru şi a Serbi-Ioni in ( i n e ­
le trei Diecesi : A r a d , T é m é ş ó r a şi
V e r s e t i , dupó auiim au adevèriL fiii
anii questi de curèndu trecuţi) fie ertatu-l
V a s i I i ù G e o r g.i e v i c i Proto-Presvi-
teru-1 Témésorii, in pré umilita cerere a
Natie-i Romanesci spre a facere in mai sus
dise-le Diecese Episcopi Romàni, asiè sima :
In D i e c e s a Aradu.-lui
Sùnt R o m à n i - - - - 292,897.
şi Serbi - 11,621.

de toti sùnt 304,518.


In D i e c e s a Témésorii
Sùnt Romàni - 254,540-
si Serbi - 170,432.

de toti sùnt 424,972.


In D i e c e s a V e r seti u - l u i
Sùnt R o m à n i - - -* - 220,746.
si Serbi - 28,959.

de toti sùnt 249,705.


In tote 3. Diece-le sùnt Romàni 768,183.
Ero Serbi sùnt in tòte 3. Diece-le 211,012.

Suma tuturor in tòte 3. Diecesi 979,195.


m
O T ¿í T ï OT ï K il.
J.AKO-PoA\ANHAOp l U H A GtpKHAOp M*A t T p t H
J . Ï I u,f ti : ä p i A i T H M H W O A P A UIH ß f p -
III £ 14 . A S n Z KAM AS AAtKZpHT ( .|k A H IM MítTH
At KSpZHA TpEHglttl) <J)'ÍÉ GpTATgA B'AtÏAÏZ I f-
0 p r ì i K MM üpOTO-IIpfCKi TÉpSA THMM'.llOpÏM 5
lip* V'AVMAMTA Ntptpt A NAlţÎfH PoMAHÉCNH Clipt
A <J>ANtpt . f MAH C S I ŞHCfAf ,X,Vtt)í3M 6nïtK0llH
PoMZHM ) AUJ7. C S H Z ^

GZHT PoMZHH — 2921897


ui H G í p s n — — '— TI1621

A« TOLţH C Z H T 3o4'5iS
AftlţfCA TMMHUJOFLH
2
GZHT PCMZHH — — — 54'54o
UIM GtpKH — 1701432
A' TOtţH C Z H T 424-973

G Z H T POMZHM — — ~ ~ 2ăo?746
UJH GtpsH — — — 28^959
At TOlţH CZHT 249?70S
JţS- T'OATI T p t i í ]L,\'mitiAi C Z H T FOAXZHH 768;l83
1
IAPZ G t p K H CZHT -Jl T O A T f T p t H . S j i U t£At 21 1?012

G « M A TfiTSpop ţ T O A T I T p t H ,X,VfUtC¡í 9?9?195


O I s t o r i e .

Doi Scolari din Salamanca, esénd afaró


de pòrta Citaţii Ia preàmblare, au agiuns la
unu Puţiu , din querele vrènd a be apà , au
vidutu de una parte o pétrà neteda pe
quare urmàtóre-le cuvinte erau scobite -
Aici dace i n g r o p a t u sufletu-1
lui Don P e d r o S â n t G r a t i a s . —
O que cugelu nebunescu este a questa ! disc
unu-1: Ouine potè si ingrópe sufletul?-
QueF altu era mai inteleptu; de-qui de-
sparţindu-se de coirà el se au intors éró
indereptii, şi scoţind Cuţitasu-1 sàpà p à -
mèntu-1 inpregiuru-1 petrii, şi redicàndo,
afla unu Vistieriu mare de arginţi şi auri.
De supra quàrora àncò şi aqueste cuvinte
mai sta scrise: T u ! q u e l q u e e s c i d e
plénu inţelcptu a pole pricepe
i n ţ e 1 e su-1 a q u e s t i i I n s c r i p ţ i i , s e
fi m o s t e ni t o r i u- m e u .
O í ( T O fî f.

Ă O H 6KOAA|)H AHN GAAAMANKA, gUJHNA


E
arpaps A noapra ^ Ï T X L L Ï H Aa npEXMCAa-
H M
pE, Âtf Aytfrn A A y H Rtfiţ, A icaptAí
epxNA a K-k a n a , A # B E J ^ T yiiA nap-
T £ O niiTpX N £ T £ A S , r>£ KAp-k ypMXTOA-
pEAE KS'BHHTE epab' C K O C H T E : ñ H M H A- 5
«t í ^.rpOHAT
0 HT
C o ' c p A E T b ' A A Í / H ¿ O H
IltAf G * T p A iii'At.—O HÍ KV-
IJET NEctfuECK gCTE A M6CTA ! ^MCX y -
N ^ A I ' I H N E noATt e x ^.rpoAnE cbcpAETtfA?
*IEA' AATS 6pÀ M A H .ALLEAEiTrtf ; ¿ÍHH
7
¿í-
r
{nxpiiHNA^cí A Kx-rpx gA , C E A # . f Tope
í X n T U J H C K 0 H M
ïftftV ^ A f ' 4 A tfe'll HT ALU^A
CXnX flÄM'ÄNT^A ^npEuS'pS'A riETpÏH , LÜH
pEAHKÄNA^O, A(pAZ yn fiUTUpFO At ApE ^ E
apyuNiiH UJH ab'pH. Ä't ctfnpA KzpopA ^ - K X
UJH AME ETE KVBHNTE MAH CTA CKpHCE: T \&
M E A MI g C M H A E DAHN ^ . L l E A E f l T A
n ï T 'k n p H M ( n E -ţ> 4 E A E c A A M E -
ITVH î H t K p l'n L L Ï H ; C S (pH M O t M E»
M H T 0 p EO M E b''
, i mm m m 1 <• ţ ••

EPIGRAME MONOLOGE.
Dumnedeireţ.
Sânta Fintiâ.' o quum s' aude
A Ta putere ori unde :
In tunete s' aeru viforatu ,
Démânétia si in seratu,
In diori si 1' amédî-dï curatu,
In al Paseri-loru cântatu !
In Mâri, in Fôntâne 1 ) şi Riuri,
In Pâduri şi in Pustiuri.
Asie , io in Sere Te privescu ,
In inima adùncu simţescu,
Si de plénu totu nu Te cunoscu !

Sperintia (Nâdésdé).
Tota de una cu sperinţa inceluitu, şi totu
de una cu inceluirea mângâiaţii , cerc
ne curmaţii delà inccputu, şi pe urma
me surupu inpreunâ cu sperinţa in mor-
mèntu.

J ) ISVGRE.
S öl r fü M 6 MOHOxîOIJO.
A S' M H £ ^ t H f 'k.

GXMTÄ «ÏMHHUS! o KW« C' aW^f •

i l T a n^TEff OfH v n £ £ :
T W N E T Î U J ' AEÛ R Ï r b o p a T ,
ÄHMÄH-tua UJH ^ c t f a T ,
^ SÏOfH UiH a' AMTi^X^H KWÛAT ,
Á aa nacïfHAOj» K S H T J T !
MXfH , 4. « t X H T Ï H M 1 ) UJH PïWf H ,
^ IIX^WfH UJH ^ IlWc'rïWflH.
iluià , ÏO + GûAf f T í llpHK ECK ,
*fv HHHmS a^SHK CHMIIÉCK,
IIIH ^ E nAIIII TOT NW TÍ KWNOCK !

G n f p Vu 14 a ( H ï ^ t u i ^ i ) .
TOT J \ Í y H A KW cnfpïniia ^ . ' I Í A W H T ,
UJH T O T £ i yNA KW ^.HfAWnp'k M x u r s i a T ,
MífK H i KWfMaT $ E A A ^.MfnWT, U J H npt
yjAAx M Í cWpWn .f.nfEWnÄ KW cnipÏNU,*

jj. MORMÂNT»

1) HcKOApE«
Ceriu.
T o t i prévescu spe 'nalţime funde dti-
pò legi-le etate-i ( vecie-i ) in iremesuratc
a r c e , Sóre-le si Luna se invèrtescu ) nevo-
îndu-se a trage din mulţime-a incâleite-
loru Ste-le insciéntiàri de ìntemplàri-le
lémpu-lui venitoriu : Nebuni-loru ! P â -
mèntu-1 singur vò dà de agiungere invé-
tiàturà pentru sórte-a vostra.
P à m è n t u-1.
Feru-1 dupò que de agiunsu s'au fert in
f o c u , scoţindu-se se pune pe Nicovala şi
póne atunci aspru se bate cu Maiu, póne
trae nu-şi capita cuvénciósa forma in longu
şi in latu ; apoi nu de puoine ori àneò p ó ­
ne a nu se face din iei intrebuintiare , i l
vènésà rugina.
E t à (Vecia.)
Mi die' "a me asimina Sérpe-lui quarele-
şi muscà singur coda? Dare io nu am n c ­
que capu néque còda , qui intru totu t r u -
pu-1 sùnt asîmîne. Ş i totuşi din ante me
înpuţinesu singuì'à ; érò din dereptu m\
adaugu nòve màdulare. — Singura viata>
şi singura mórtea.
„ N e m u r i r e a .
Fiesque quare alérgà dupò méne : M i s -
t c r u , Erou şi Filosofii; Ore eàutatì voi
a agiungere la vre o Gènti mai i n a i t i , séu
numai laudi pe Carthii ?
S a t i n séu îndestularea.
T o i i eur ( a l e r g i ) dupò méne; şi quind
quareva m'au prinsu şi de so9Ìi m'au ale­
şii, io alunei me prefac lui in g r é t i i .
S ó r t e a .
Négri şi a l b i ésle induplicata injugare
a Caru-lui Sorţii ; que-a din ante injugare
sé nomesce Frica ; érò qué dé duo Sperinţa.
D u r e r e a C u g e t u-1 u i.
i Cu incordati potere picur io tòte óse-le,
şi c i r i r i - l e peptu-lui le alerg' crucişi şi
curmedişi: De-qui pre méne altu-1 a vin­
deca nu potè, de q u i t témpu-1 séu mórtea.
S e c u l u - ( V c c u - 1 ) Noué-spi> e-déce.-
Siirn io quel mai tener? Bene! sùm da­
re şi quel mai iiiţeleptu şi mai borni ; au
nu tote am arelatu, tote am descoperiţii
róvi ; asiè, quàt abia purtaţi lucire-a
perfecţii. INedireptaté am schimhato in di-
reptate, érò rèutaté in virtute am prefâ-
cuto : Spuneţi que àncò mai lipsésce 'que­
stui tèmpii, de mi-1 nomiti : Seculu quel
de a u r u f
I u b i r e a .
Mandrişoru-le Fluture ! quàci retècesci
asiè inaltu in aeru? Acuşi vei cade giosu-
si ah ! te vei preface in pulbere.
C â l u g e r i ţ a .
De quànd am pcrdut Paradisu ( Raiu )
pe 'questi! Pàmèutu, caut pre aquelu la
înălţime; Cénla remane u n a , numai Cà-
li-le sùiit duo.

Pòrta séu Imperàtia T u r c é s c à.


InalLà este ResidenLia nòstra , şi Carcu-1
ei largii, qua si nu avem lipsa de comodi-
tate , iutorquèndu-ne cu facia eòtrà Asia
spre fuga. —
ofTorfjolg
A

JHNKEH A Ä K O - f

K 3

CTfEMOLUECWHAE iTATINECIH xTiteCjE.

&«t;j »erfaßte

O R T H O GRAPH1E
b e c
Daco-Romanifcfjeu (
Spr
a
che
mit
£atai«tfr^cn 3
3uc
f
>ft
r
tK3
cn.

> s e s t

1 8 2 9 .
OPTOr
f Ä<S>1A
JÏHE£M JUKO-PoMdNfc KS? CTPEMÔUJEFLM-

AE /ÏÏT£J)£ /ÏATÏNFCHH-

PEr^AÈ ClitffT ^.TOKAAHTE, n p H H AKXfOpA


AAH^AOHHfE J^TIjté y N THAAfl u t f n p ' k A&W
CE flOATÉ £ E nAHH IUH AAApE AECHHpE
.f.BXLjÀ A METH UJH A CKpVÀ POMANECHÉ
AÏTEpHAE IÏATÏNE.

OPTORPA<T>i A -
PoMAH-tCCKZ HgMEpZ 22. fri J | J

TfpÉ, AAÎKS : a , b , c , d , e , f , g , h , i , j ,
A , E , u , A • ! ) <>
t > r> X ' M .'M
1, m , n , o , p , q , r , s , 1, u , v , z , UJH
A , M , H O , n > KÔ , ţ •> t , T , y , K , 5 »
5

CE p E c n â H \ A ^ n z YPMZTOAPEAÉ
f PETOAH-
AÏTEPHAE H t A E MAP« C Z H T '• A, B, C , D,
E, F , G, H , I , J , L , M , N , O, P,Q;,
R , S , T, U , V , Z. UIH C Z ^TpZKâHHLCfcŞS
HÔAAAH A A ^MEnâTâA UEpÎOAAEAOp » HOAAÉAOp IIpO-
nÌH UIH A i,VpErzTopÏMAop-
./|VrpE NfAÉ 22. AI /itrìfi ì npEiiëM Bokaaeae
( c â H Z T O A p E A E ) TOATE 3 , e, Ì , O, U , A U JZ UIH
YHEAE A » H T p £ H E£ă NZTOA pE CZHT , AAfKZ! C, d ,
8,1, KApE A<])ApZ AE TONÍA X
IEA AHA\nEAE AàTÏ-
HEEK l nOApTZ ^ K Z UIH AAT T O H , 111 H CE A E E K H -
AHNECK npHH H H 1 1 E CZA\H£ AOpgUJ ^ C S l I J H T E , KA-
PE A U I Z C E «JiopAA-ttz :
ORTHOGRAPHIE
b Ct

Daco-Romanifd)cn <Sprad)c mit latamt*


feg
i en 23tta)ficckn.
fiur*5 verfaßte Siegeln, mittefft weiden man in
einer furzen Seit bas fiefen unb ®d)reiDen ber
Daco-Romanifdjen <2pra<r)e auf eine fefjr leichte
2(rt yottfemmen erlernen femn.

©ie romanifcf)c (njafadjifcfye) Orihogra-


phie jaf)ft 22. iBuel)|"tofcen , nämfici) : a , h, c ,
d , e , f , g , h , i , j , 1 , m, n, o , p , er,
r , s , t , u , v , z. unb werben nad) fc-Igcnben
Siegeln ge&raudjt.
£>tc grcf;cn SBudjirafen finb : A , B , C ,
D , E , F , G, H, I , J , L , M , N, O, P ,
• Q , R , S , T , U , V , Z. unb Wetten Mo«
im Sfnfan^e ber ©afee, eigenen -Warnen unb
ber 2Bürben gefdmefceit.
Unter ben 22. 23ud)fra&cn finb bic
<Sei6jrfautcr alte ( a , e , i , o , u , ) d§ auefj
einige »on ben üftitfautern , namli-cft : c , d ,
t , bic ouficr ben reinen latainifrbcn $Iang,
«uet) einen etnbern Zon führen, unb werben
w n
, fcutdj beftimmte S « ' ^ » Nil anbern unters
1. HOKAAEAE a, e, e, e, i, 6, o, tu
2. KolUONAHTEAE 9> t*

I. Atcnfit fiOKAAt.

EoKAAEAS A<])APZ A£ TOH8A NEA AHM[1EA£


TIHEEK> MAM nOApTZ 4. A l H KA PoMANlilKZ ^KS
UiM AATfc COHgpM 1 LUH C£ pEEIlSHA KZHA AH C I
AA^SrZ ApZTATEAE CZMNE 4, YpMZTOpiOA A\OA

a , e , 1 , 6 , U , KS ANEtTt CZMNE C£ p£-


cnflHA n& n - 6 - tacere T Z -
SHpHAHNEEKSA z ,
SEpE, JAT'I'HECME tacere; fetare, <f>ZTAp£ > A A T .
fetijlcare; tic lime , TZNIOHE , A A T . titione ; ill-
voluitii ^ K Z A S M T , A A T - involutus; caputiiia fc

K z n z u H N Z 3 A A T . caput.

1 e, KS nfiHT CE pEcnSHAt KA UJM V? n-6'


te^irpu T H M I I 8 , AAT. tempus; tiller THNZP >
AAT. tener.

E e , Kfi AK-14EHT APE AEZMZH-K T O N ns *m-


pHAHMEEHdA * , n-6- pena n * H A • AAT- penna ;
verme s-fcpME, AAT. vermis.

Ii J Kfl AKLtENT c t s 4>zpz A* 6A CE pungBAS


BZHA C T Z A A .JiMEnSTSA KflKHHTSAOp K A UJ H H H pMA>
+ . n. €• ittflattt ^4>AAT» AiT> injlatus, turf
gidus.
4. £>ie ©clffifaitter à , é, é, è, 1, ò, ó , « .
2. £>ie SDìitfoutcr 9 , d, s , \ .

I. 23on ben <SelD(Hautettu

3n ter Daco-Romanifcf>en ©tracce ft'iljren


Me <2en>i"Hauter neDft ber befanntcn rafainifefien
Sene, itoci) ciniae, unb rcerben, roenn fic mit
ben CHigeaeDenen S c i c e l i fkfien, auf fclijcnbe
2Irt ausSejebrucFt:

£Me ©el&ftfaufer à , è, ì , ò, ù, fo 6e*


jcicfiitet, rcerben rete basì cirififcfye z , f r a n a i *
fck c , ober bas ttna,arifcf)e ftumpfe c , attg;]efpro-
écn , 5. 23. tacere, [atailt. tacere, [dm)cid,en ;
lenii, lat. foenum, bct§ -JpCti ; ticiune, fat.
titione , etn 23ranb ; involili t u , lat. invohaus,
ciiKieroicFclt; càpùcina, lat. caput, ber $epf,

É è , mit bem ^unFfe ftefienb, roirb auè*


«.ejVredjen tuie bae i , j . 93. tèmpii, fat. tem-
pus, bie geit; tener, fat. tener, jttntj.
É é , mit bem Accent fcejeicfmet, fiat ei*
tten àfmficljeit £attt mit bem ea , eber i a , Furj
$. 23. péna, lat. penna, He Seber v è r m e ,;

fat. vermis, ber 2Burm.


£}aS I i , mit ober ©f)ne Accent im Stufante
ber SBòrtcr wirb irle baè cirififdjc mit eiitem
<Kf)cmmten Zen aué iej>rod)eit, \ . 23. inflatu ,
;

taf. ìnjlatus, turgidus ,


lApz KZHA ypAvfcţz A8nz i KOKAAZ UIH cf

AtrZ KS A Z M t A ' ATgHNM <J)Ì£ AA -JiMEnflT C*8 A4

MHJHAOKSA K S K Z H T S A S H » CE p U H Ö H \ Er CKSpT UIH

TZMÎIHT n-6« lepare ÏEngpE , Mr-Lepus ; lor-


govaiiu I o p r o K A H , A A T . Orgonosa ; iute KITE t
A A T . cilus ; muialu M S Î A T S > A A T - emoUius.

I j EzHA CTZ ^ CKZpiIIHTSA K8KHHTEA0Û.

H8 <J>AM£ C Ï A A K Z , U I H CE pEtngHAE CKSpT KA UIH rt


CKfipT ^ NETHp-t H H p H A . n- 6- eri tpM, aslâ-di
UCTZţH j C U I KÔH J AAT. CUI. l ţ%
A KZHA CE N£p£ T O -

H8A ASH i AE nAHN A CE pEtnSHAE ) ATgHMH CE


u
ngH AO" > n. e» omenii OAMEHÎH , pàrënlii
nzpHNum.

O Ó, Ka AKLtÉNT CE pEtnSHAE KA UIH NHp*

OA, n. e . ^ ó m e n i o A M E N M í AAT. homines ; póma


nOAMZ , AAT. pomum.
n , Ko AKUEHT KZHA CTZ ^ AHTE Ai KOKA-

AZ MAH nSLJHH AE KZT ÎKSMZTATE AE TOH H CE ASA*

4. pEtnSHAEpE i) 'ÙpZ . f \HEAE KSKHHTE HS CE pE-

cnSHAE HHHH AE K8M,n.e« sùa CA » sùa-le CAAI ;

tùa TA , tùa-le TAAE.

U, CHMnAS KZHA C T Z 4 CKZpuiHTäA KipKS-

fHAOp HS CE pECnáMAE npETSTHHAEH-t-


ffSenn aber nací» i, ein ©elí'ftíauter foíaet,
fe» cè im anfangt, ober in ber £>?itte tee 3Bor=
tee, fo verwanbelt es fieft bann in ben 9)íitíau=
ter i, unb wirb rute bae j , in ben beiirfcfien
äöörtem : jeber, juna,, 3oef>, ctuè^voécn ,
5. 25. Icpure, lat. Lepas, ber J?aae ; lorgo-
\ami, lat. Orgonosa, ber fpanifcfje Jpolhinber ;
iute, fot» citila, fd)llfíí^ muialii, lat. emoli-
tus, aDejcroctcfyr.
i, am Gìibe ber SBSrter ffeljenb, bifbet fei*
ne ©ttlbe, nnb befjalt in ber Siueforacfye nur ei*
nen halben Saut, 5. 23. eri, tat. fari, Seffern ;
astà-cji, íat. hadie, freute; cui, tat. cui,
»rem. SBcnn aber aua) am Gnbe ber ßanje
Saut tee i, aet)ört werben mufi, fo fefeet man
nocí) ein i fjinju, \. 23. Omenii, bie 9)icn*
fcfyen ; Pàrénlii, bie Gltern.
©ae Ó ó , mit einem Accent fxifjrt ben Saut
beè ©oppeliautee oa, ober bes itnaarifobeu ftum»
pfen a , }. 23. ómeni, tat. homines , ?3icnfci)cn ;
póma, \at.pomum } £>6ft.
35aè Ce;eicf)nere ù, wenn ei »or einem ©ei&ft»
laute ftefyt, behauptet in ber 3íuefpraá)c weniger
ale einen halblaut, fefyr oft roirb eè aar nidjt
fiebert, J. 23. sua, íat. tua , fein ; sùa-le , íat.
suae, feine; lúa, íat, tua, bein; túa-le, lat.
tuae , beine.
u , etnfaef), wenn ee am Grube cine? Seit*
wertes ftej)t, wirb nid)t immer auè«,efvroci)cn.
Ii- ÄECrifE KONCOtl&NTE.
AHHTPE KOHEOHAHTE V'HEAI CKHMEZ TOHSA
HE A CHMflAà npM« AAASMEp-6 CZMNZAOp 3 npEKSM :
9, CI, S , \ , X pz A AATEAÉ npHH AETZTSpA K3 8 9 -
KAAEAE M EA E M O H . AAEKZ •* C, g , ti.

Ce, 1 ANTE A E » , O , U , LIIH à , è , ì , Ò , Ù ,


CE pEEflßH A E KA H H p H A « K, lì' 6«" C a r i l o KAPHE,
AAT* caro; conni K o p n S , A A T . cornu; curili
i ; 8 p S » A A T - curtus ; cane K Z H É ,
T
A A T - canis ;
dllcéiidu A Ö K Z N A » A
* ducendo;
A T
fàcitorili
« ^ Z K Z T o p i o > A A T . factor ; c o i r à K Z T p z , AATÌ'H-
contra; c u l l i l i . «spalilo» AAT» curriculum.
C e , 1 ANTE e , é=ea UJH I CE PEEIISHAE KA IUM
M H p H A • M I | i * ß . C e r C U MEPKS , AAT* clrCuluS /
céra ^i-fepz , A A T . cera; fàcia ^ z ^ i t c , AAT- fa-
ciebat; cicórc HHKOAPE, A A T - Cichorium. Ì\$z
KzHA CE MEpE KA C , IUH ^ AHTE A ' E
WH 1

C» CE p E t n à H A Z KA M H p H A" K , ATÄHMH H CE AAAH


AAAfirz li, n. e-J c l i e u i a KEÌ'A, AAT- clavis ;
cJlitlga KHHTA) A A T . cllìgulum. ilEZMZN-fc

KzHA C T Z A8nz e, MAH O HECEÌHZTOAPE UIH

VpA^^Z A8(1Z e , 1 , f px CE PEE118HAE KA U1H


AMEA A

MMpHA- K , f i . e» eresia K p - f u T A , AAT. cresta;


cripta K p H n T A , A A T . crypta.
Co, K8 KOAAZ CE PEEIISHAE -H T O T AOKÖA KA
UJH MHpHA- !}•
C j l l C j U , CE ^ T p f K Ö H H U ' f c j Z ^ A O A Z <t>OfM£ KA K»
LÜH KA M f AAÉKSS KZHA C T Z .f A H T E J A ' KOKAAEAÉ
II. 23 on ben 93ì11 r a u te r u .

@"i niete i'on ben 9)cirtautem ycrànbern ben


einfachen Saut burri) Sufiìgung ber Seichen , ale :
c , ri, s , \ , anbere aber bttreh 23erbinbuncj mit
ben weichen ©elbfiläutern, w t e c , g , <r.
C c , ver beni a , o , u , unb à è , i , ò ,ù ,
wirb als ein f, ausgebrochen, 5. 23. carne, Tat.
caro, bas S'feifch ; c o n n i , tat. comu, ber J&orn?
curtn , tat. curius , fur$ ; ducènd , [at. du-
cendo , fi'ihrcnb ; fàcìloriu , lat. factor, 9)ìa*
eber ; coirà , [at. contra, gegen ; curargli, lat.
curriculus, ber Karren.
C c , »or bem e , é=ea, unb i , lautet une ba$
ttalicnifcbe c e , c i , ungar. t s c , t s i , j . 2 3 . cer-
cuhi, lat, circulus, ber ìKaif; céra, lat. cera,
tèi SSacbS ; fa eia , [at. faciebat, machte ; ci-
oóre, tat. cicorium, 23a[brianfatat. Sfienn aber
©as c , auch t>or e , unb i , afe ein f, ave*
^efprochcn werben muf nimmt bann noch ein h,
v

jti fico , j . 23. clieuia , fat. clavis, ber @cblüffc[ ;


chinga , Tat. unguium, ber ©attctgürtel.
C c , wirb noch als f, ausgebrochen, wenn
jjTOifdjen ihn unb e , i , ein fUfitfatit ju fteheu
femmt, 5. 23. crésta, lat. crysta, ber Jahnen«
ramm ; cripta, (at. crypta. bie Sruft.
©aè bejeiebnete C e , «tri burchaug aU ba$
beutfehe 5 , ausgebrochen.
35as Qu. qu , wirb jweifach gebraucht : wenn
fé »or ben ©elbftuiutcru a , o , u , ftehet, wirb
a , O, U, CI pjtnsHAf KA LUH MHfHA. fi j d» 6«
quaré KAPE, AAT. quis. Lpz 4, AHTE A* E
>
UJH Ì? KA U1H M H pHA• M j IT 6 - CjU•» U q i l é V) HNNH.
A A T . quinque ; quo VE 5 AAT. quid?
P ci , Kg KOAÀZ C£ p£tnSHAE KA UJH W f H A - 5 I
n. 6- elicere JHNEPE» AAT- dicere; die y ì j ,
AAT* c?/es.
G g 5^ A N T E A* 6
» ^ ' e a
» l"H ' i Ct pUnSH -

A£ KA niH iHpHA• u , x
n-6- gemere UEM£PE,AAT.
geni ere ; gémimi. U-KMZHS > AAT- geminus ; f u -
g e a ^ g u * , Aò.T-fugiebat; gingilla yHHuTSA,
AAT- ginglva. I pz
A

KZHA S I T E AHIICZ C Z CE p s c n s H A Z um jf. A N -


E J
T E A£ J ? KA g j ( r ) ATgHHH CE MAH A A A g r Z
UIH h, n- 6- ghermì, TEMO» AAT. glomus ;
gllibll r H E à , AAT- gibus.
z
Ss , Kg K O A A CE pEtnfiHAE -f. T O T AOKg KA
I H P H A - 111 , n- 6 sedere UJEAEPE I AAT- sedere ;
serpe mEpnEj A A T - serpens.

C C 0 1 l
S, CHMnAS ^ ANTE A * ? ' 9™"' 9 "|
CSHZ KA HHPHA- in 5 n- 6 - pesce rncNi, AAT-
piscia; crescere KPECMEPE» AAT- crescere.
^NtZ KZHA C T Z S CHMnAS Jf. A H T £ A ' KOH-
COHANTEAE b , d , g , 1, m , n , r, ATSH'HH ce
RAM C T p E M g T Z \'HE OpH yN IIHKgLl 4. NHpHA» 5>
n- e- sborare c s o p A p e ; sdrànciosu c A P Z N L i o t ;
sgura c r « p A ; deslegatu A E C A E r A T ; pisma ntu-
tíxn fe, wie bag beutfdie t% au§i)cfprotí)cn, $. 58.
quare, íat. quis, weld)er; »or b e m e , unb i ,
ober (o wie bcié ungartfcl)c I s e , t s i , ítaí. c e , c i ,
j . 58. quinqué, íat. quinqué, fünf; que , fot;
quid, roñé.
©as geimpfte D d , wirb wie ba§ unaarifdK
z , augiicfpredn'ii, }. 35. dicerc , íat. dicen.
fa¿en; dié , íat. ber Sag.
íDaé g , ¡>or e , unb i , roirb wie baä litiga*
rifdjcgye, g y i , ober ital. g e , g i , auecjcfpro*
<j)en, g. 58. gemere, íat. gemere, feufjen.
3ft cé aber crforberlid), baf? baé g, aud)
r o r e , i , alé ein reines g , angewanbt werben
fett, fo nimmt es nod) ein h , ju flct), | . 58.
ghcnin , tat. glomus, Snauí; ghibu, tat.
¿its, bcr 58ucfet.
£)ae Dejeidjnere S s , Ftingt burd)aué wie baá
tetitfdie fd), }. 58. sedere, tat. sedere, fígen ;
gerpe, tat. mstpen*, bie @d)íanae.
SÓBenit baé einfache s , t>cr ben ©t)í&cn c e ,
c i , que , q u i , jti fiemen Fommt, wirb wie ba8
unaarífdje sise , stsi, itat. sce , sei, aitf#e«
fprocbcn, | . 58. pesce, íat. , ber ft-ifet);
crescere , tat. crescere, wad)fen.
£>aé einfadK s , wirb oft wie baé betitfdKf,
jwifd)en jwet ©elbftíauter até i m : biefeé ,5ÍBie»
fe, u. f. w. wenn ti vor ben Süiitíautern b , d, g ,
1 , m , n , r , ju ftcf)cn fommt augtiefprodjen,). 58.
sborare , tat. evolare, ffiea,en ; sdráncios , tat.
lacer, jertumpt; sgura, íat, scoria, bie ©djia«
m • desnodatu AEINOAAT ; desrèdèc'natu Aet-

Ţ Ţ , KOAAT CSNZ *AtZA\ZH-f; KS M H p H A - 11 ?

n . e- Ţ«ra u-Ep à . AAT- regio; tenere UHHEPE »


/\A.T- tenere.
t > <ţ>ZpZ M 0 A,\7. CE p E C n g H A E KA H H p H A - LI )
AAEKZ : KZHA A^NZ T , VPA\-KŞZ I MAH KS O K O -
KAAZ> N. 6- T I E LJÌ'É , AAT- tibi; F R A L I E <J>PZIRÏE,
AA.T- fraternitas.
j^KZ UIH ATâHNH C E M A H PETNAHA* ' » K A U, ,
KZHA KHHE ACTA + CKZpiLIHTSA KSKZHTSASH KS 1 .
n. e- frati 4>PAIIH > A A T . / « ^ ' - * « ; nepoţi HEIIOIIH .
AAT- nepotes.
J j » GE PÍCNAHAE AA POA\ZHH KA UIH AA<Ï>PAH-
IŢOTH C-FTS KA N H P H A • x, N- 6- jttdecu A;SAÍK >
AAT. judico ; jngu RCSRS, A AT- jugum.
*ÍÉAÉ AAATE AI'TEPE CE PÍTNSHA W H CE -fTpt-
EßH H Lţ1\£Z K A 111 H .y A H N E A iÏATÏN-EtKZ , C"FCS KA
N15AE A O p S l l I H ACZMZIfK H E T H P"I\ £,ô,KO-Po/MiHK
KS GAOKEAE 'HHPHAÍ'AHE-
étti; deslegaln.,. tat. disligatus, aufa.elò'pt;
pisma, Iflt. invidia, ber -Jceib ; dcsnodalu,
tot. disnodaius , cntfnottcn ; desràdicinatu ,
fot. eradicatus , üUetjCTOUrjelr.
:Da§ gefcbwetfte T$,f(ino.t gteid) bem beut»
féen 5 , nämlich: t^érà, tot. regio, bic ©egenb,
Ì?aitb ; cénere , fot. tenere , polten.
SBenn iiact) beat t , c i t t ì , imb noci) ein
©clt>[tfauter fofcjcttibcraeftet auct) borni b o g t ,
U
ebne ben j&icfjftt 3 nff)W«ö in ein j , j . 35. t i e ,
Jot. tóW-j bit ; i r à t i e , fot. fraternitas, bie
&ruberfcl)ofr.
€ 6 e n fo ouct) ycrwonbelt fiel) boa t , in ein j ,
wenn tè ani @"nbe etneg SBcrteg mit einem i ,
frefit, 5 . 33. f r a l i , fot. fratres , Vorüber ; ne-
p o l i , lor. nepotes, Crnfeln.
35oé S ) , in berDaco-Romanifcfjen @pra»
d)e wirb mie in ber fronjóftfcben auggebrüeft, obet
rote im uitijarifcfyeit boé z s , j . 33. judecu., lot.
judico, ich urtt)eile, richte; j u g u , lat.jugum,
bài *3o<&.
£>te übrigen 35uct)frci6en werben fo, wie in
ber lotainifcbcn ober beutfcfceti ©prache au$cje«
fcrflcfi «nb verwenbet.
KSÏÎÏ of Tore ii*ïgH.

C ç : ) Gt pttnSHA KA UIH HHJHAHHÍCKSA U,-


Ţ ţ: )
Ce ce , Ci ci : ) G E pEtnêNA KA UJH 1 H -
Que que, Qui qui : ) PHAMMEIKSA i; KZNA

CÉ A * r z K8t ïj 5 n . 6- M E , MH-
Ch eli: GE pfináNAE -f T O T AOKÖA KA UJM HH~

PHA- K> — / I c Z A \ Z H É UJM

Qu qu : + AHTE A e a , o , u , â , è , î , o , u ,
CE pEtnSHAE K A W H i H p H A « K«

D cl : Ge pEtnfiHAE KA IUH ' Ï H P H A . 5 -

Ge g e , G i g i : G E PEEÜSHAE KA MHPHA. g > KZHA


C I A-ferz K â e> ï> n- 6- ue> g n -

Ş Ş ' G E pEtnSHAE KA UJH MHPHA. UJ«

J j , Gf pEtnâHAE KA IUH N H p H A* X-

A' á , E ' è , Ì 1 , 0 ' ò , U ' ù : Gf p£cnêH i A

<J>ÏEtME K A p * KA M H p H A - %•
E e, G E pscnäHAE KA UIH MHPHA- * •

E é : GE p t t n ä N A E KA UJH MHPHA- Ï>


O Ó: Gt pEtnSHAE KA UJH MHfHA« O A j CKSpT»
O r t h o g r a p li i e - © d) I li f f e I.

C e : )3Berben auègcfvrocbenmie fcaS beurfdjc 5.


t )
Ce ce , Ci c i : • ) SiHSereen attègefprocben rote
Queque, Qui q u i : ) ba§ betttfebe t\d)C, rfebi /
ober ungarifcfieé' Ise , Isi.
Cli eh: SBirfe ùbcrall roie ba§ beutfebe f , auS*
gefprocbcn. ®o aucb baè
Qu qu : &3or a , o , 11, à , è, 1, ò , ùf, roirb
une f , ausgefprocbetn
D d : 2Birbroieboè ungarifebe z , nufnìefprccben.
G-e ge , Gi gi : SBerbert roie baè ttafienifebe ge ,
gi, ober ungarifebe gye , gyi, au?gefproct)en.
§ s: Sffiirb auggefprocben roiebaè betttfebe fa),
ober uncC
j rtficbe s.
J j , SSirb auègefprocben roie bao ungarifebe zs,
ober frair,j3fifc£)e j.
A ' à , E ' è , ì i . O ' ò , U ' ù : SBeroert roie
bas cii-ilifcbe z , franjDficr)c
rifebe fhtmpfe e , ausgefvrecben.
è , ober tinga»

É é : 2Birb rote baé\ cirilifd)e ober baS la*


tainifebe ea, furf auègefr-roc&en.
E è: 21-irb une bas beutfa)e i , attjgefproeben.
Ù6: 2Birb roie ein oa , Furj auggefprocben.
Virtute Benigni GratiosiJPecrcti Excclsi Con­
silii Locumtcnenlialis *Hiingarici ddto 27-a«
Novembris 1827. Nro. 3 1 2 9 4 , ad Petitum
Georgii Mulso Scholae Gracco - Valacliicae
Pestiensis Directoris, Calendarium Valachi-
cum lalinis Litcris imprimendum

admiltitur

Pcstini 13-a Octobris 1828.

Joannes Theodorovit3 m. p.
G. n. u. Ritus Parochus
Pestiensis ad Assumptam,
Assessor CousisLorialis , et
Librorum Valachicorum
Reg. Inter. Censor.