Sunteți pe pagina 1din 29

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.

3 BAIA – STRUCTURA BOGATA


PROFESOR HLIHOR LENUŢA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ


PLANIFICARE ANUALĂ ŞI CALENDARISTICĂ
CLASA a VI-a – AN ŞCOLAR 2015-2016

ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE MANUAL: LIMBA ROMÂNĂ –


DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ MANUAL PENTRU CLASA a VII-a
CURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 4 ORE AUTORI: ANCA ŞERBAN, SERGIU ŞERBAN
EDITURA: ALL EDUCAŢIONAL, 2009

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 1
COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi
limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
 Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 2
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate


1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu dintr-un -mesaje orale diverse;
mesaj oral, stabilind legături sau diferenţieri între informaţiile -structurarea textului oral (actualizare);
receptate din surse diverse -structura textului oral de tip narativ, descriptiv şi informativ;
-*acte de vorbire;
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în funcţie de context -structura fonematică a cuvântului;
-forme lexicale corecte/ incorecte;
-receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare; serii sinonimice şi antonimice; stabilirea sensului
unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sensul omonimelor în context;
-arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele literare studiate;
-sufixe diminutivale şi sufixe augmentative;
-cuvinte compuse prin alăturare, subordonare şi abreviere;
-familia lexicală;
1.3 sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral -corectitudinea structurii gramaticale (morfologică şi sintactică) în fluxul enunţurilor orale;
-abateri de la normele gramaticale (acord, flexiune) într-un mesaj oral;
1.4 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui -organizarea textului dialogat;
comportament comunicativ adecvat -*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;
-*acte de vorbire.

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

Competenţe specifice Conţinuturi asociate


2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ, -ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin
descriptiv, informativ) adăugarea ideilor secundare;
-rezumarea orală a unui text dat (actualizare);
alcătuirea unor texte orale narative, descriptive şi informative;
2.2 utilizarea relaţiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în -sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite contexte;
organizarea mesajului oral -utilizarea, în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi;
-utilizarea adecvată, în contexte diverse, a unor sinonime, antonime, omonime;
-familii lexicale; câmpuri lexico-semantice;
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de -alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; fraze construite prin coordonare şi subordonare;
propoziţii -propoziţia regentă; elementul regent;
-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi
conţinuturi noi): verbul, substantivul, pronumele, numeralul, adjectivul, adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia;
relaţii şi funcţii sintactice;
-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat), acordul predicatului cu
subiectul, atributul (atributul adjectival, substantival, pronominal, verbal), complementul (complementele
circumstanţiale de loc, de timp, de mod; complementele necircumstanţiale, complementul direct şi complementul
indirect);
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 3
2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog -textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes pentru elevi, modalităţi de adaptare la interlocutor;
adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog -monologul oral (texte narative, descriptive, informative);
-organizarea replicilor într-un dialog complex; adaptarea la interlocutor;
-*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale;
-pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonaţiei, în funcţie de starea
de spirit (bucurie, surpriză, supărare);
-comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare de atitudine, de opinie;
-*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, prezentarea
unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute, descrierea unui obiect, a unei
persoane sau a unui loc etc.);
-exersarea dialogului/monologului de către elevii aparţinând minorităţilor etnice, în situaţii concrete, care le-ar putea
crea dificultăţi de comunicare
2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o -organizarea replicilor într-un dialog complex; iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite categorii de
atitudine favorabilă progresiei comunicării interlocutori cunoscuţi;
-*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii impuse sau propuse; susţinerea unui schimb verbal într-o
conversaţie de grup, utilizând corect limba literară, posibilităţile expresive ale limbii vorbite;
-*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis.

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate


3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul -identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi
textului citit trăsăturile obiectelor descrise; într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec
evenimentele; într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora);
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune
-*structura cărţii: rolul cuprinsului, al prefeţei, postfeţei şi al notelor;
-texte literare epice şi lirice; texte nonliterare: anunţul, ştirea;
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a -caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei
procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii
într-o naraţiune; descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor;
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, populare şi culte (personificare, comparaţie, enumeraţie,
repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura
versurilor
-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
-trăsături ale speciilor literare: pastelul, fabula şi doina populară;
-texte nonliterare: anunţul, ştirea; modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de
reflectare a realităţii în textul literar);
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor;
-rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea
formelor arhaice şi regionale;
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale);
-câmpuri lexico-semantice;
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi
(nonliterare şi literare) şi a deveni şi auxiliarele; moduri personale şi nepersonale); substantivul (substantive defective de singular sau de
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 4
plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului); pronumele (pronumele personal,
pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ);
numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului; numeralul cardinal şi numeralul ordinal, funcţii
sintactice); adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de comparaţie, funcţii sintactice); adverbul
(gradele de comparaţie; funcţii sintactice); prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia; interjecţia (interjecţii predicative)
-felul propoziţiilor, fraza, propoziţia regentă, elementul regent, coordonarea şi subordonarea;
-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu
subiectul; atributul, complementul;

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate


4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
-redactarea unor scrisori şi anunţuri;
-rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar); aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate;
-relatarea unor fapte/ întâmplări; *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare;
-motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane din
realitate;
-descrierea de tip tablou şi de tip portret; povestirea unor texte narative/filme văzute etc.;
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile -utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date;
semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, -familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico-
pentru exprimarea nuanţată semantice;
-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare,
subordonare şi abreviere, schimbarea valorii gramaticale);
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect -coordonarea şi subordonarea;
semnele ortografice şi de punctuaţie -utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de
dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);
-aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază; ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat;
aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor.
4.4 alcătuirea rezumatului unui text literar sau nonliterar -identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; alcătuirea planului de
idei; transformarea textului dialogat în text narativ;
-rezumarea textelor narative (pregătire, redactare, verificare)
-rezumarea unui text nonliterar; povestirea unui film, a unei piese de teatru etc.

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 5
CONŢINUTURI
Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a.

1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. *Structura cărţii: cuprins, prefaţă, postfaţă, note.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele
subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).
1.2.2. Figurile de stil (actualizare). Antiteza.
1.2.3. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată). Măsura.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare − populare şi culte − aparţinând diverselor genuri şi specii. Opera epică. Opera lirică. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina populară.
1.3.2. Texte nonliterare: anunţul, ştirea.

Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.
Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi
oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să
evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.3 şi 1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii


2.1. Comunicarea orală
2.1.1. Structurarea textului oral
Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).
2.1.2. Textul dialogat şi cel monologat.
Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.
Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare).

*Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire:


- identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;
- susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup;
- exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei impresii personale;
- formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;
- descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);
- prezentarea unei acţiuni complexe.
2.2. Comunicarea scrisă
2.2.1. Procesul scrierii
Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, anunţul).
Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic.
2.2.2. Contextele de realizare
Relatarea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare.

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 6
Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate.
Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea.
Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate.

3. Elemente de construcţie a comunicării


În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea
autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului nonliterar şi literar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice,
exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în
variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.
Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în
calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare,
de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de
ortoepie, de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea
cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.
Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.
Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

3.1. Lexicul (actualizare)


Noţiunea de vocabular.
Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului.
a. Derivarea (actualizare).
Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative.
Prefixarea.
b. Compunerea.
Compunerea prin alăturare, subordonare 1 şi abreviere.
c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea).
Substantive provenite din alte părţi de vorbire. Adjective provenite din verbe la participiu. Adverbe provenite din adjective şi din substantive.
Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale).
Câmpurile lexico-semantice (aplicativ).
Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare).
Omonimele (omofone şi omografe).
Arhaismele şi regionalismele.

1
Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv; botgros,coate-goale, vorbă-lungă, acid clorhidric, Almaşul-Mare ş.a. b) adjectiv + substantiv
(în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă, bună-cuviinţă, bunăvoinţă, rea-credinţă, rea-voinţă etc.; c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboţica cucului, gura-leului, floarea-
soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniţei, Neagra Şarului […], Delta Dunării ş.a.; d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb, bou de baltă, floare-de-colţ, Roşiori de Vede,Baia de Aramă etc.; 2.
Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-vară, zgârie-brânză, ducă-se pe pustii; 3. Subordonare faţă de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv: a)
adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis, închis: roşu închis/deschis; două adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui; c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial:
bine-credincios,bine-venit, clar-văzător; 4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste“ zece); subordonarea
atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.). (cf. art. Compunere, semnat de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira,
2001, p. 124-125).

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 7
3.2. Noţiuni de fonetică (actualizare). Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).
3.3. Noţiuni de sintaxă (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.
3.4. Morfosintaxa.
3.4.1. Verbul – (actualizare). Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi, a deveni) şi auxiliare.

Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri.


Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin.
3.4.2. Substantivul (actualizare).
Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului.
3.4.3. Substituţi ai substantivului
3.4.3.1. Pronumele
Pronumele personal.
Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului.
Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice.
3.4.4. Determinanţii substantivului

Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice.
3.4.5. Părţile de vorbire neflexionare
3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial.
3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual.
3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare).
Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a prepoziţiei şi a conjuncţiei.
3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). Interjecţii predicative.
3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare).
3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni).
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus).
Acordul predicatului cu subiectul.
3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul pronominal. Atributul adverbial.
3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanţiale. Complementul
direct. Complementul indirect.

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 8
CALENDAR ŞCOLAR 2015-2016
SEMESTRUL I – 18 săptămâni – 88 de zile lucrătoare

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Feb.


1 2 3 3 4 5 6 7 7 8 9 10 11 12 12 13 14 V V V V 15 16 17 18 V
L 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 1 8
M 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 2 9
M 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 3 10
J 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 4 11
V 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 5 12
S 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 6 13
D 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 31 7 14

SEMESTRUL al II-lea – 18 săptămâni – 87 de zile lucrătoare

Februarie Martie Aprilie Mai Iunie


19 20 21 21 22 23 24 25 25 26 27 28 V V 29 30 31 32 33 33 34 35 36
L 15 22 29 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20
M 16 23 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21
M 17 24 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22
J 18 25 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23
V 19 26 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24
S 20 27 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25
D 21 28 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26

 Săptămâna 31 octombrie 2015 – 8 noiembrie 2015 – clasele din învăţământul primar sunt în vacanţă
 Săptămâna 18 – 22 aprilie 2016 din semestrul al II-lea – activităţi extracurriculare şi extraşcolare „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”
 Zile libere: Semestrul I: Luni, 30 Noiembrie 2015; Marți, 1 Decembrie 2015; Semestrul al II-lea: Luni, 20 iunie 2016

Semestrul I Semestrul al II-lea


Cursuri: luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015 Cursuri: luni, 15 februarie 2016 – vineri 22 aprilie 2016
În perioada 31.X. 2015 – 8.XI. 2015, clasele din învăţământul primar sunt în vacanţă Săptămâna 18-22 aprilie 2016 – „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”
Vacanţa de iarnă: sâmbătă, 19 decembrie 2015 – duminică, 10 ianuarie 2016 Vacanţa de primăvară: sâmbătă, 23 aprilie 2016 – marți, 3 mai 2016
Cursuri: luni, 11 ianuarie 2016 – vineri, 5 februarie 2016 Cursuri: miercuri, 4 mai 2016 – vineri, 24 iunie 2016
Vacanţa intersemestrială: sâmbătă, 6 februarie 2016 – duminică, 14 februarie 2016 Vacanţa de vară: sâmbătă, 25 iunie 2016 – duminică, 11 septembrie 2016
5 octombrie 2015 – Ziua internaţională a educaţiei – activităţi specifice 5 iunie 2016 – Ziua învăţătorului – activităţi specifice
Tezele din sem. I al anului școlar 2015-2016 până la data de 11 decembrie 2015 Tezele din sem. al II-lea al anului școlar 2015-2016 până la data de 20 mai 2016
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 9
STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR 2015-2016
36 de săptămâni – 175 de zile lucrătoare
Semestrul I Semestrul al II-lea
18 săptămâni – 88 de zile lucrătoare 18 săptămâni – 87 de zile lucrătoare
Săptămâna Data Săptămâna Data
I 14.09.-18.09.2015 / 14.IX.-18.IX.2015 I (XIX) 15.02.-19.02.2016 / 15.II.-19.II.2016
II 21.09.-25.09.2015 / 21.IX.-25.IX.2015 II (XX) 22.02.-26.02.2016 / 22.II.-26.II.2016
III 28.09.-2.10.2015 / 28.IX.-2.X.2015 III (XXI) 29.02.-4.03.2016 / 29.II.-4.III.2016
IV 5.10.-9.10.2015 / 5.X.-9.X.2015 IV (XXII) 7.03.-11.03.2016 / 7.III.-11.III.2016
V 12.10.-16.10.2015 / 12.X.-16.X.2015 V (XXIII) 14.03.-18.03.2016 / 14.III.-18.III.2016
VI 19.10.-23.10.2015 / 19.X.-23.X.2015 VI (XXIV) 21.03.-25.03.2016 / 21.III.-25.III.2016
VII 26.10.-30.10.2015 / 26.X.-30.X.2015 VII (XXV) 28.03.-1.04.2016 / 28.III.-1.IV.2016
VIII 2.11.-6.11.2015 / 2.XI.-6.XI.2015 VIII (XXVI) 4.04.-8.04.2016 / 4.IV.-8.IV.2016
IX 9.11.-13.11.2015 / 9.XI.-13.XI.2015 IX (XXVII) 11.04.-15.04.2016 / 11.IV.-15.IV.2016
X 16.11.-20.11.2015 / 16.XI.-20.XI.2015 X (XXVIII)– Școala altfel 18.04.-22.04.2016 / 18.IV.-22.IV.2016
XI 23.11.-27.11.2015 / 23.XI.-27.XI.2015 Vacanța de primăvară 23.04.-3.05.2016 / 23.IV.-3.V.2016
XII 2.12.-4.12.2015 / 2.XII.-4.XII.2015 XI (XXIX) 4.05.-6.05.2016 / 4.V.-6.V.2016
XIII 7.12.-11.12.2015 / 7.XII.-11.XII.2015 XII (XXX) 9.05.-13.05.2016 / 9.V.-13.V.2016
XIV 14.12.-18.12.2015 / 14.XII.-18.XII.2015 XIII (XXXI) 16.05.-20.05.2016 / 16.V.-20.V.2016
Vacanța de iarnă 19.12.2015-10.01.2016 / 19.XII.2015-10.I.2016 XIV (XXXII) 23.05.-27.05.2016 / 23.V.-27.V.2016
XV 11.01.-15.01.2016 / 11.I.-15.I.2016 XV (XXXIII) 30.05.-3.06.2016 / 30.V.-3.VI.2016
XVI 18.01.-22.01.2016 / 18.I.-22.I.2016 XVI (XXXIV) 6.06.-10.06.2016 / 6.VI.-10.VI.2016
XVII 25.01.-29.01.2016 / 25.I.-29.I.2016 XVII (XXXV) 13.06.-17.06.2016 / 13.VI.-17.VI.2016
XVIII 1.02.-5.02.2016 / 1.II.-5.II.2016 XVIII (XXXVI) 20.06.-24.06.2016 / 20.VI.-24.VI.2016
Vacanța intersemestrială 6.02.-14.02.2016 / 6.II.-14.II.2016 Vacanța de vară 25.06.-11.09.2016 / 25.VI.-11.IX.2016
Zile libere 30 Noiembrie 2015 și 1 Decembrie 2015 Zile libere 20 iunie 2016

STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR 2015-2016, CLASA a VI-a


36 de săptămâni; 175 de zile lucrătoare; 138 de ore/ an (4 ore/ săptămână)

SEMESTRUL I: 18 săptămâni x 4 ore/ săptămână = 69 de ore SEMESTRUL al II-lea:18 săptămâni x 4 ore/ săptămână = 69 de ore
TEZE: se susțin până la data de 11 decembrie 2015 Săptămâna – 18-22 aprilie 2016 – „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”
ORE LA DISPOZIŢIA PROFESORULUI: 1 oră – activităţi extracurriculare şi extraşcolare, având orar specific
EVENIMENTE: 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei – activităţi specifice TEZE: se susțin până la data de 20 mai 2016
ZILE LIBERE: Luni – 30 Noiembrie 2015 și Marți – 1 Decembrie 2015 (S 12 / XII) ORE LA DISPOZIŢIA PROFESORULUI: 2 ore
EVENIMENTE: 5 iunie – Ziua învăţătorului – activităţi specifice
ZILE LIBERE: Luni – 20 Iunie 2016 (S 18 / XVIII)
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 10
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA
PROFESOR HLIHOR LENUŢA

PLANIFICARE ANUALĂ
CLASA a VI-a – AN ŞCOLAR 2015-2016

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a VI-a
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE AUTORI: Anca Şerban, Sergiu Şerban
CURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 4 ore EDITURA: All Educational, 2009

Semestrul Unitatea de învăţare Nr. de Săptămâna Observaţii


ore
I I. Unitate de învăţare introductivă 4 S 1-S 2
Prezentarea manualului. Recomandarea lecturii
Recapitulare iniţială
Test iniţial 2
I II. Cartea – obiect cultural 4 S 2-S 3
Cartea – obiect cultural.
Universul cărţii
Comunicarea orală. Structurarea textului oral. Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).
Textul dialogat și cel monologat. Rezumatul oral (actualizare)
Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele
ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic.
Ore la dispoziţia profesorului -
I III. Structura operei literare 21 S 3-S 9
Figurile de stil (actualizare). Antiteza. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimă. Măsura
Lexicul
Noţiuni de fonetică
Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul
operei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de
caracterizare a personajelor)
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Povestirea. Rezumatul
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/ persoane din realitate
Evaluare – Structura operei literare 1
Ore la dispoziţia profesorului 1
I IV. Texte nonliterare 15 S 9-S 14
Noţiuni de sintaxă
Morfosintaxa. Verbul
Texte nonliterare: Anunţul. Ştirea
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Relatarea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 11
Comunicarea orală. Textul dialogat și cel monologat. Textul monologat. Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ
Evaluare – Texte nonliterare 1
Ore la dispoziţia profesorului -
I Lucrare scrisă semestrială 4 S 11-S 12
Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială
Lucrare scrisă semestrială
I V. Texte literare culte. Opera lirică 14 S 15-S 18
Texte literare culte.
Opera lirică. Pastelul
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Descrierea de tip tablou, de tip portret
Morfosintaxa. Substantivul
Morfosintaxa. Substituţi ai substantivului: Pronumele
Evaluare – Texte literare culte. Opera lirică 1
Ore la dispoziţia profesorului -
I Recapitulare semestrială 1 S 18

Total ore semestrul I 69 S 1-S 18

SEMESTRUL al II-lea

II VI. Texte literare culte. Opera epică 16 S 19-S 23


Texte literare culte
Opera epică
Comunicarea orală. Textul dialogat și cel monologat. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor.
Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale
Morfosintaxa. Substituţi ai substantivului: Numeralul
Morfosintaxa. Determinanţii substantivului: Adjectivul
Texte literare culte
Fabula
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Aprecieri personale referitoare la textele epice studiate
Evaluare – Texte literare culte. Opera epică 1
Ore la dipoziţia profesorului 1
II VII. Texte literare populare. Opera lirică 13 S 23-S 26
Texte literare populare
Opera lirică. Doina populară
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Aprecieri personale referitoare la textele lirice studiate
Morfosintaxa. Părţile de vorbire neflexionare:
Adverbul
Prepoziţia
Conjuncţia
Interjecţia
Evaluarea – Texte literare populare. Opera lirică 1
Ore la dipoziţia profesorului -

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 12
II
Activităţi extracurriculare şi extraşcolare: „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” 4 S 28

II Lucrare scrisă semestrială 4 S 30


Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială
Lucrare scrisă semestrială
II VIII. Texte literare populare. Opera epică 19 S 27-S 34
Texte literare populare
Opera epică
Comunicarea scrisă. Contexte de realizare. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate.
Comunicarea scrisă. Procesul scrierii.. Organizarea unui text în funcţie de destinaţie: Scrisoarea. Anunţul
Sintaxa propoziţiei
Predicatul
Subiectul
Atributul
Complementul
Evaluare – Texte literare populare. Opera epică 1
Ore la dispoziţia profesorului
II Recapitulare finală 7 S 34-S 36
Recapitulare pentru testul de evaluare finală
Test de evaluare finală 2
Recapitulare finală

Total ore semestrul al II-lea 69 S 19-S 36

TOTAL 138 S 1-S 36

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 13
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA
PROFESOR HLIHOR LENUŢA

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
CLASA a VI-a – SEMESTRUL I – AN ŞCOLAR 2015-2016

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a VI-a
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE AUTORI: Anca Şerban, Sergiu Şerban
CURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 4 ore EDITURA: All Educational, 2009

Nr.
Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi asociate Conţinuturi de Săptămâna/ Obs.
învăţare ore Data
I. 6 S 1-S 2
Unitate de 1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi -mesaje orale diverse 1 Prezentarea manualului. 1 14.IX - 18.IX
învăţare cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind Recomandarea lecturii particulare
introductivă legături sau diferenţieri între informaţiile
receptate din surse diverse Recapitulare pentru testul iniţial:
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul 2 Opera epică. Trăsături. Moduri de 1 14.IX - 18.IX
cele de detaliu în cadrul textului citit şi spaţiul în naraţiune; expunere. Momentele subiectului.
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): Personajul literar. Caracterizare.
un text epic şi a procedeelor de expresivitate naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul Portret fizic şi portret moral
artistică într-un text liric operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al
descrierii într-o naraţiune; descrierea (portretul literar,
tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a
personajelor;
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar); aprecieri
personale referitoare la textele epice şi lirice;
-relatarea unor fapte/ întâmplări;
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, 3 Opera lirică. Trăsături. Figuri de 1 14.IX - 18.IX
un text epic şi a procedeelor de expresivitate populare şi culte (personificare, comparaţie, enumeraţie, stil. Elemente de versificaţie
artistică într-un text liric repetiţie, epitet); tipuri de rimă şi măsura versurilor ;
-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi -structura fonematică a cuvântului; 4 Noţiuni de fonetică. 1 14.IX - 18.IX
în funcţie de context -forme lexicale corecte/ incorecte; Noţiuni de vocabular.
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, -utilizarea sinonimelor, a antonimelor în contexte date; Elemente de morfo-sintaxă
recurgând la categoriile semantice studiate şi -familia lexicală (derivate), câmpurile lexico-semantice;
la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, -utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a
pentru exprimarea nuanţată vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe);
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul -utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 14
redactat, utilizând corect semnele ortografice punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de
şi de punctuaţie dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima),
-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în
hiat; despărţire în silabe a cuvintelor.
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gra-
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii maticale specifice părţilor de vorbire învăţate: verbul, sub
stantivul, pronumele, numeralul, adjectivul, adverbul, pre
poziţia, conjuncţia, interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;
-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal),
subiectul, acordul predicatului cu subiectul, atributul,
complementul;
3.4 sesizarea organizării morfologice şi -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire:
sintactice a textelor citite (nonliterare şi verbul; substantivul; pronumele; numeralul; adjectivul;
literare) adverbul; interjecţia;
-părţi de propoziţie: predicatul, subiectul; atributul, 5 Test iniţial 1 21.IX - 25.IX
complementul; 6 Discutarea testului iniţial 1 21.IX - 25.IX
II. 4 S 2-S 3
Cartea – 3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -*structura cărţii: rolul cuprinsului, al prefeţei, postfeţei şi 7 Cartea –obiect cultural. 1 21.IX - 25.IX
obiect cele de detaliu în cadrul textului citit al notelor; *Structura cărţii: cuprins, prefaţă,
cultural postfaţă, note
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -identificarea problemei principale abordate într-un text Text suplimentar
cele de detaliu în cadrul textului citit literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, Basmul toamnei
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele; într-o de Ionel Teodoreanu
descriere: elementele şi trăsăturile obiectelor descrise); 8 Lectură explicativă şi expresivă. 1 21.IX - 25.IX
-subiectul operei literare, timpul şi spaţiul în naraţiune; Vocabular. Moduri de expunere:
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, naraţiunea, descrierea. Figuri de stil
un text epic şi a procedeelor de expresivitate populare şi culte (personificare, comparaţie, epitet,
artistică într-un text liric repetiţie, enumeraţie);
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate
lexicale în textele citite într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor;
Comunicarea orală
1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi -structurarea textului oral (actualizare); Structurarea textului oral
cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind 9 Ordonarea ideilor în comunicare 1 28.IX - 2.X
legături sau diferenţieri între informaţiile (actualizare).
receptate din surse diverse Textul dialogat și cel monologat
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într- -ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea Rezumatul oral (actualizare)
un monolog (narativ, descriptiv, informativ) orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin
adăugarea ideilor secundare;
-rezumarea orală a unui text dat (actualizare);
Comunicarea scrisă
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul -utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de
Procesul scrierii
redactat, utilizând corect semnele ortografice punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de 10 Semnele de punctuaţie: punctul şi 1 28.IX - 2.X
şi de punctuaţie dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima,virgula, linia de dialog şi linia de
punctul); pauză. Semnele ortografice: cratima,
punctul ca semn ortografic
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 15
III. Figurile de stil (actualizare). 23 S 3-S 9
Structura Antiteza. Versificaţia (actualizare).
operei Tipuri de rimă. Măsura
literare Text suport:
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Peste vârfuri...
lexicale în textele citite într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; de Mihai Eminescu
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -texte literare lirice; 11 Lectură explicativă şi expresivă. 1 28.IX - 2.X
cele de detaliu în cadrul textului citit Vocabular. Semnificaţia titlului 5 oct. –
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -rolul figurilor de stil învăţate în textul literar cult 12 Figurile de stil (actualizare). 1 28.IX - 2.X Ziua
un text epic şi a procedeelor de expresivitate (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, Antiteza internaţi
artistică într-un text liric antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, 13 Versificaţia (actualizare). Tipuri 1 5.X - 9.X onală a
rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor; de rimă (monorima, rima educa-
împerecheată, rima încrucişată, rima ţiei –
îmbrăţişată). Măsura activităţi
specifice
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Text suplimentar:
lexicale în textele citite într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; Creion de Tudor Arghezi Temă
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -rolul figurilor de stil învăţate în textul literar cult Vocabular. Figuri de stil. Versificaţie acasă
un text epic şi a procedeelor de expresivitate (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
artistică într-un text liric antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, 5 oct. –
rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor; Ziua
internaţi
Lexicul onală a
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi -arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele literare 14 Lexicul (actualizare). Noţiunea de 1 5.X - 9.X educa-
în funcţie de context studiate; vocabular. ţiei –
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -expresivitatea formelor arhaice şi regionale; 15 Arhaismele. Regionalismele 1 5.X - 9.X activităţi
lexicale în textele citite Mijloacele interne de îmbogăţire a specifice
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi -sufixe diminutivale şi sufixe augmentative; vocabularului:
în funcţie de context -cuvinte compuse prin alăturare, subordonare şi 16 Derivarea (actualizare). Sufixarea. 1 12.X - 16.X
abreviere; Sufixele diminutivale şi sufixele
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, -utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a augmentative. Prefixarea.
recurgând la categoriile semantice studiate şi vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – 17 Compunerea. Compunerea prin 1 12.X - 16.X
la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, prin alăturare, subordonare şi abreviere, schimbarea alăturare, subordonare şi abreviere.
pentru exprimarea nuanţată valorii gramaticale); 18 Schimbarea valorii gramaticale 1 12.X - 16.X
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (conversiunea). Substantive
lexicale în textele citite (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale); provenite din alte părţi de vorbire.
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, -familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin Adjective provenite din verbe la
recurgând la categoriile semantice studiate şi schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico- participiu. Adverbe provenite din
la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, semantice; adjective şi din substantive.
pentru exprimarea nuanţată 19 Familia lexicală (derivate, 1 12.X - 16.X
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale -familia lexicală compuse, cuvinte obţinute prin
noi în funcţie de context schimbarea valorii gramaticale).
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -câmpuri lexico-semantice; Câmpurile lexico-semantice
lexicale în textele citite (aplicativ)
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi -receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi Categorii semantice:
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 16
în funcţie de context nonliterare; serii sinonimice şi antonimice; stabilirea 20 Sinonimele (actualizare). 1 19.X - 23.X
sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; Antonimele (actualizare)
sensul omonimelor în context; 21 Omonimele (omofone şi 1 19.X - 23.X
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un omografe)
lexicale în textele citite text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite;
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, -utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor
recurgând la categoriile semantice studiate şi adecvate în contexte date;
la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului,
pentru exprimarea nuanţată
Noţiuni de fonetică
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi -structura fonematică a cuvântului; 22 Noţiuni de fonetică (actualizare). 1 19.X - 23.X
în funcţie de context 23 Reguli de despărţire a cuvintelor 1 19.X - 23.X
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul -ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în în silabe. Ortografia pentru
redactat, utilizând corect semnele ortografice hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a despărţirea în silabe (inclusiv
şi de punctuaţie cuvintelor; folosirea cratimei şi a apostrofului)
24 Exerciţii – Lexicul. Noţiuni de 1 26.X - 30.X
fonetică

Modurile de expunere. Naraţiunea


(autor, narator, personaj;
naraţiunea la persoana a III-a şi
naraţiunea la persoana I; subiectul
operei literare, momentele
subiectului; timpul şi spaţiul în
naraţiune). Descrierea (portretul
literar, tabloul). Dialogul (mijloc de
caracterizare a personajelor).
Text suport:
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Sobieski şi românii
lexicale în textele citite într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; de Costache Negruzzi
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -identificarea problemei principale abordate într-un text 25 Lectură explicativă şi expresivă. 1 26.X - 30.X
cele de detaliu în cadrul textului citit literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, Vocabular. Povestire orală.
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); 26 Naraţiunea (autor, narator, 1 26.X - 30.X
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul personaj; naraţiunea la persoana
şi spaţiul în naraţiune; a III-a; subiectul operei literare,
-texte literare epice momentele subiectului; timp şi spaţiu
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la în naraţiune). Idei principale
un text epic şi a procedeelor de expresivitate persoana a III-a, subiectul operei literare, momentele 27 Descrierea (portretul literar, 1 26.X - 30.X
artistică într-un text liric subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, tabloul). Dialogul (mijloc de
personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; caracterizare a personajelor).
descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc
de caracterizare a personajelor;
Comunicarea scrisă
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar); Contexte de realizare
4.4 alcătuirea rezumatului unui text literar -identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un 28 Povestirea. Rezumatul 1 2.XI - 6.XI
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 17
sau nonliterar text dat, în vederea rezumării acestuia; alcătuirea planului
de idei; transformarea textului dialogat în text narativ;
-rezumarea textelor narative (pregătire, redactare, verificare)

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Text suport:
lexicale în textele citite într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; Amintiri din copilărie
-expresivitatea formelor arhaice şi regionale; – fragment –
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -identificarea problemei principale abordate într-un text de Ion Creangă
cele de detaliu în cadrul textului citit literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, 29 Lectură explicativă şi expresivă. 1 2.XI - 6.XI
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); Vocabular. Povestire orală.
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul 30 Naraţiunea (autor, narator, 1 2.XI - 6.XI
şi spaţiul în naraţiune; personaj; naraţiunea la persoana I;
-texte literare epice subiectul operei literare, momentele
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la subiectului; timp şi spaţiu în
un text epic şi a procedeelor de expresivitate persoana I, subiectul operei literare, momentele naraţiune). Idei principale.
artistică într-un text liric subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, Rezumatul.
personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; 31 Descrierea. Dialogul (mijloc de 1 2.XI - 6.XI
descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc caracterizare a personajelor).
de caracterizare a personajelor;

Comunicarea scrisă
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme Contexte de realizare
discutate în clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane 32 Motivarea unei opinii privitoare la 1 9.XI - 13.XI
din realitate; textele studiate sau la fapte/ persoane
din realitate
33 Evaluare – Structura operei 1 9.XI - 13.XI
literare
IV. Texte nonliterare: Anunţul. Ştirea 16 S 9-S 14
Texte 2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; Noţiuni de sintaxă
nonliterare învăţate, în diverse tipuri de propoziţii fraze construite prin coordonare şi subordonare; 34 Noţiuni de sintaxă (actualizare) 1 9.XI - 13.XI
-propoziţia regentă; elementul regent; Felul propoziţiilor. Fraza.
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sin- -felul propoziţiilor, fraza, propoziţia regentă, elementul 35 Propoziţia regentă. Elementul 1 9.XI - 13.XI
tactice a textelor citite (nonliterare şi literare) regent, coordonarea şi subordonarea; regent. Coordonarea şi subordonarea
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul -coordonarea şi subordonarea;
redactat, utilizând corect semnele ortografice -utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de
şi de punctuaţie punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de
dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima,
punctul);
-aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază;

Morfosintaxa. Verbul
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor 36 Verbul (actualizare) 1 16.XI - 20.XI
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 37 Verbele predicative şi verbele 1 16.XI - 20.XI
(actualizare şi conţinuturi noi): verbul; relaţii şi funcţii nepredicative: copulative (numai a fi,
sintactice; a deveni) şi auxiliare.
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 18
3.4 sesizarea organizării morfologice şi -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: Modurile personale:
sintactice a textelor citite (nonliterare şi verbul (verbe predicative; moduri personale); 38 Modul indicativ. Timpul viitor 1 16.XI - 20.XI
literare) anterior
39 Modul imperativ 1 16.XI - 20.XI
40 Modul conjunctiv. Timpuri 1 23.XI - 27.XI
41 Modul condiţional-optativ. 1 23.XI - 27.XI
Timpuri
Lucrare 3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de -identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau 4 S 11-S 12
detaliu în cadrul textului citit nonliterar (într-o descriere: -elementele şi trăsăturile obiectelor descrise;
scrisă într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în
semestrială care se petrec evenimentele); 42 Recapitulare pentru lucrarea scrisă 1 23.XI - 27.XI
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în semestrială
naraţiune
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic -caracteristicile operelor epice: naraţiunea la persoana a III-a şi la
43 Recapitulare pentru lucrarea scrisă 1 23.XI - 27.XI
şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi
liric spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dia-logului şi al des- semestrială
crierii într-o naraţiune; descrierea (portretul lite-rar, tabloul); dialogul
ca mijloc de caracterizare a personajelor; 44 Lucrare scrisă semestrială 1 2.XII - 4.XII
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare (personificare,
comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă
(monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi 45 Discutarea lucrării scrise 1 2.XII - 4.XII
măsura versurilor semestriale
-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text
textele citite citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor;
-rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat;
sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice
şi regionale;
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea,
compunerea, schimbarea valorii gramaticale);
-câmpuri lexico-semantice;
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
-rezumatul unui text citit; aprecieri personale referitoare la textele epice
şi lirice studiate;
-motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de
la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate;
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la -utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în
categoriile semantice studiate şi la mijloacele de contexte date;
îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată -familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea
valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice;
-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare
cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi
abreviere, schimbarea valorii gramaticale);
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, -utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie
utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a
semnelor ortografice (cratima, punctul);
-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea
regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor;
4.4 alcătuirea rezumatului unui text literar sau nonliterar -identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un text dat, în
vederea rezumării acestuia; alcătuirea planului de idei; transformarea
textului dialogat în text narativ;

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 19
IV. Morfosintaxa. Verbul
Texte 2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor Modurile nepersonale:
nonliterare învăţate, în diverse tipuri de propoziţii gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 46 Modul infinitiv 1 7.XII - 11.XII
(actualizare şi conţinuturi noi): verbul; relaţii şi funcţii 47 Modul gerunziu. Modul participiu 1 7.XII - 11.XII
sintactice; 48 Modul supin 1 7.XII - 11.XII
3.4 sesizarea organizării morfologice şi -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: 49 Exerciţii – Noţiuni de sintaxă. 1 7.XII - 11.XII
sintactice a textelor citite (nonliterare şi verbul (verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni Verbul
literare) şi auxiliarele; moduri nepersonale);

3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -identificarea problemei principale abordate într-un text 50 Texte nonliterare: Anunţul. Ştirea 1 14.XII-18.XII
cele de detaliu în cadrul textului citit nonliterar (într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi
intenţia comunicativă din spatele acestora);
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -texte nonliterare: anunţul, ştirea;
un text epic şi a procedeelor -texte nonliterare: anunţul, ştirea; modul de reflectare a
realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de
reflectare a realităţii în textul literar);
Comunicarea scrisă
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -relatarea unor fapte/ întâmplări; *prezentarea unor Contexte de realizare
informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare 51 Relatarea. *Oferirea de informaţii 1 14.XII-18.XII
privind diverse aspecte ale realităţii
înconjurătoare
52 Evaluare – Texte nonliterare 1 14.XII-18.XII

1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi -structura textului oral de tip narativ, descriptiv şi Comunicarea orală
cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind informativ; Textul dialogat și cel monologat
legături sau diferenţieri între informaţiile 53 Monologul: text narativ, text 1 14.XII-18.XII
receptate din surse diverse descriptiv, text informativ
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într- -alcătuirea unor texte orale narative, descriptive şi
un monolog (narativ, descriptiv, informativ) informative;
2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de -monologul oral (texte narative, descriptive, informative);
dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la Lectură suplimentară:
situaţia concretă de dialog sau de monolog Vestitorii de Mihail Sadoveanu
V. Texte literare culte. Opera lirică. 15 S 15-S 18
Texte Pastelul
literare culte. Text suport:
Opera lirică 3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Iarna
lexicale în textele citite într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; de Vasile Alecsandri
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -identificarea problemei principale abordate într-un text 54 Lectură explicativă şi expresivă.
1 11.I - 15.I
cele de detaliu în cadrul textului citit literar sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi Vocabular. Semnificaţia titlului
trăsăturile obiectelor descrise); 55 Figurile de stil. Descrierea 1 11.I - 15.I
-texte literare lirice; (tabloul). Elemente de versificaţie
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -rolul figurilor de stil învăţate în textul literar cult 56 Opera lirică. Pastelul 1 11.I - 15.I
un text epic şi a procedeelor de expresivitate (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, Lectură suplimentară:
artistică într-un text liric antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, Mică antologie poetică
rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 20
-trăsături ale speciilor literare: pastelul;
Comunicarea scrisă
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -descrierea de tip tablou şi de tip portret; Contexte de realizare
57 Descrierea de tip tablou, de tip 1 11.I - 15.I
portret

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor Morfosintaxa. Substantivul
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 58 Substantivul (actualizare). 1 18.I - 22.I
(actualizare şi conţinuturi noi): substantivul; relaţii şi 59 Substantivele defective de 1 18.I - 22.I
funcţii sintactice; singular sau de plural. Substantivele
3.4 sesizarea organizării morfologice şi -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: colective
sintactice a textelor citite (nonliterare şi substantivul (substantive defective de singular sau de 60 Cazurile şi funcţiile sintactice ale 1 18.I - 22.I
literare) plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile substantivului (nominativ, acuzativ)
sintactice ale substantivului); 61 Cazurile şi funcţiile sintactice ale 1 18.I - 22.I
substantivului (dativ, genitv, vocativ)

Morfosintaxa. Substituţi ai
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor substantivului: Pronumele
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 62 Pronumele. Pronumele personal şi 1 25.I - 29.I
(actualizare şi conţinuturi noi): pronumele; relaţii şi pronumele personal de politeţe
funcţii sintactice; (actualizare)
3.4 sesizarea organizării morfologice şi -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire): 63 Pronumele posesiv. Forme, cazuri 1 25.I - 29.I
sintactice a textelor citite (nonliterare şi pronumele (pronumele personal, pronumele posesiv şi şi funcţii sintactice
literare) adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi 64 Adjectivul pronominal posesiv 1 25.I - 29.I
adjectivul pronominal demonstrativ); 65 Pronumele demonstrativ 1 25.I - 29.I
Forme, cazuri şi funcţii sintactice
66 Adjectivul pronominal 1 1.II - 5.II
demonstrativ
67 Exerciţii-Substantivul. Pronumele 1 1.II - 5.II
68 Evaluare – Texte literare culte. 1 1.II - 5.II
Opera lirică
Recapitulare 3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic -caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la persoana a III-a 1 S 18
şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în
semestrială liric naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o
69 Structura operei literare. 1 1.II - 5.II
naraţiune; descrierea (tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a Noţiuni de fonetică. Lexicul.
personajelor; Verbul. Substantivul. Pronumele
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, (personificare,
comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet); tipuri de rimă (monorima,
rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura
versurilor
-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
-trăsături ale speciilor literare: pastelul
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
-rezumatul unui text citit (literar); aprecieri personale referitoare la
textele epice şi lirice studiate;
-motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de
la texte studiate;
-descrierea de tip tablou; povestirea unor texte narative;

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 21
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la -utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în
categoriile semantice studiate şi la mijloacele de contexte date;
îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată -familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea
valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice;
-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare
cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi
abreviere, schimbarea valorii gramaticale);
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, -utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie
utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a
semnelor ortografice (cratima, punctul);
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a -aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază; ortografierea
textelor citite (nonliterare şi literare) diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor
fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor.
-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe
predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi
auxiliarele; moduri personale şi nepersonale); substantivul (substantive
defective de singular sau de plural; substantivele colective; cazurile şi
funcţiile sintactice ale substantivului; pronumele (pronumele personal,
pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele
demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ);

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 22
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA
PROFESOR HLIHOR LENUŢA

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
CLASA a VI-a – SEMESTRUL al II-lea – AN ŞCOLAR 2015-2016

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a VI-a
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE AUTORI: Anca Şerban, Sergiu Şerban
CURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 4 ore EDITURA: All Educational, 2009

Nr.
Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi asociate Conţinuturi de Săptămâna/ Obs.
învăţare ore Data
VI. Texte literare culte. Opera epică. 18 S 19-S 23
Texte Text suport:
literare culte. 3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate D-l Goe…
Opera epică lexicale în textele citite într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; de Ion Luca Caragiale
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -identificarea problemei principale abordate într-un text 1 Lectură explicativă şi expresivă. 1 15.II - 19.II
cele de detaliu în cadrul textului citit literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, Vocabular. Povestire orală
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); 2 Naraţiunea (autor, narator, 1 15.II - 19.II
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul personaj; naraţiunea la persoana a
şi spaţiul în naraţiune; III-a; subiectul operei literare,
-texte literare epice momentele subiectului; timp şi spaţiu
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la în naraţiune). Idei principale.
un text epic şi a procedeelor de expresivitate persoana a III-a, subiectul operei literare, momentele Rezumatul. Descrierea
artistică într-un text liric subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, 3 Dialogul (mijloc de caracterizare a 1 15.II - 19.II
personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; personajelor). Personajele
descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc 4 Opera epică 1 15.II - 19.II
de caracterizare a personajelor; Lectură suplimentară:
Aventurile lui Tom Sawyer
(fragment) de Mark Twain

Comunicarea orală
1.4 aplicarea principiilor ascultării active în -organizarea textului dialogat; Textul dialogat și cel monologat
manifestarea unui comportament -*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală; 5 Organizarea replicilor într-un 1 22.II - 26.II
comunicativ adecvat -*acte de vorbire. dialog complex. Adaptarea la
2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de -textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes interlocutor. Modalităţi de conectare
dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la pentru elevi, modalităţi de adaptare la interlocutor; a elementelor nonverbale la cele
situaţia concretă de dialog sau de monolog -monologul oral (texte narative, descriptive, informative); verbale
-organizarea replicilor într-un dialog complex; adaptarea
la interlocutor;
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 23
-*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la
cele verbale;
-pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale
mesajului oral, reglarea tonului, a intonaţiei, în funcţie de
starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare);
-comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare
de atitudine, de opinie;
-*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor
propuneri, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva,
prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a
dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute, descrierea
unui obiect, a unei persoane sau a unui loc etc.);
2.5 participarea la diferite situaţii de -organizarea replicilor într-un dialog complex; iniţierea,
comunicare, manifestând o atitudine menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite categorii
favorabilă progresiei comunicării de interlocutori cunoscuţi;
-*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii
impuse sau propuse; susţinerea unui schimb verbal într-o
conversaţie de grup, utilizând corect limba literară,
posibilităţile expresive ale limbii vorbite;
-*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis.
Morfosintaxa. Substituţi ai
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor substantivului: Numeralul
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii gramaticale specifice părţilor 6 Numeralul – actualizare 1 22.II - 26.II
de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): 7 Valoarea substantivală şi 1 22.II - 26.II
numeralul; relaţii şi funcţii sintactice; adjectivală a numeralului
3.4 sesizarea organizării morfologice şi -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: 8 Numeralul cardinal şi numeralul 1 22.II - 26.II
sintactice a textelor citite (nonliterare şi numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a ordinal. Funcţii sintactice
literare) numeralului; numeralul cardinal şi numeralul ordinal,
funcţii sintactice); Morfosintaxa. Determinanţii
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor substantivului: Adjectivul
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 9 Adjectivul (actualizare) 1 29.II - 4.III
(actualizare şi conţinuturi noi): adjectivul; relaţii şi funcţii 10 Formele flexionare. Articolul 1 29.II - 4.III
sintactice; demonstrativ (adjectival)
3.4 sesizarea organizării morfologice şi -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: 11 Gradele de comparaţie 1 29.II - 4.III
sintactice a textelor citite (nonliterare şi adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, 12 Adjectivul. Funcţii sintactice 1 29.II - 4.III
literare) gradele de comparaţie, funcţii sintactice); 13 Exerciţii – Numeralul. Adjectivul 1 7.III - 11.III

Texte literare culte. Fabula


3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Text suport
lexicale în textele citite într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; Câinele şi căţelul
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -identificarea problemei principale abordate într-un text de Grigore Alexandrescu
cele de detaliu în cadrul textului citit literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, 14 Lectură explicativă şi expresivă. 1 7.III - 11.III
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); Vocabular. Semnificaţia titlului
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul 15 Naraţiunea (subiectul operei 1 7.III - 11.III
şi spaţiul în naraţiune; literare, momentele subiectului; timp
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 24
-texte literare epice şi spaţiu în naraţiune). Descrierea.
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la Dialogul (mijloc de caracterizare a
un text epic şi a procedeelor de expresivitate persoana a III-a, subiectul operei literare, momentele personajelor). Personajele
artistică într-un text liric subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, 16 Fabula 1 7.III - 11.III
personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune;
descrierea; dialogul ca mijloc de caracterizare a
personajelor;
-rolul figurilor de stil învăţate în textul literar cult
(personificare comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
antiteza);
-trăsături ale speciilor literare: fabula
Comunicarea scrisă
Contexte de realizare
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -aprecieri personale referitoare la textele epice 17 Aprecieri personale referitoare la 1 14.III - 18.III
studiate; textele epice
18 Evaluare – Texte literare culte. 1 14.III - 18.III
Opera epică
VII. Texte Texte literare populare. Opera 14 S 23-S 26
literare lirică. Doina populară
populare. Text suport
Opera lirică 3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Măi bădiţă, floare dulce
lexicale în textele citite într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; 19 Lectură explicativă şi expresivă. 1 14.III - 18.III
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -rolul figurilor de stil învăţate în textul literar popular Vocabular. Semnificaţia titlului
un text epic şi a procedeelor de expresivitate (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, 20 Figuri de stil. Elemente de 1 14.III - 18.III
artistică într-un text liric antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, versificaţie
rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor 21 Doina populară 1 21.III - 25.III
-trăsături ale speciilor literare: doina populară; Lectură suplimentară:
Doină de Mihai Eminescu

Comunicarea scrisă
Contexte de realizare
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -aprecieri personale referitoare la textele lirice studiate; 22 Aprecieri personale referitoare la 1 21.III - 25.III
textele lirice studiate

Morfosintaxa. Părţile de vorbire


neflexionare
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor Adverbul 1 21.III - 25.III
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 23 Adverbul (actualizare) 1 21.III - 25.III
(actualizare şi conţinuturi noi): adverbul; relaţii şi funcţii 24 Gradele de comparaţie 1 28.III - 1.IV
sintactice; 25Adverbul. Funcţiile sintactice:
3.4 sesizarea organizării morfologice şi -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: complement circumstanţial de loc, de
sintactice a textelor citite (nonliterare şi adverbul (gradele de comparaţie; funcţii sintactice); timp, de mod, atribut adverbial
literare)
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor Prepoziţia
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate 26 Prepoziţia 1 28.III - 1.IV
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 25
(actualizare şi conţinuturi noi): prepoziţia, conjuncţia; 27 Regimul cazual al prepoziţiei 1 28.III - 1.IV
3.4 sesizarea organizării morfologice şi -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: Conjuncţia
sintactice a textelor citite (nonliterare şi prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia; 28 Conjuncţia 1 28.III - 1.IV
literare) 29 Exerciţii de folosire corectă a ad- 1 4.IV - 8.IV
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor verbului, a prepoziţiei şi a conjuncţiei
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate Interjecţia
(actualizare şi conţinuturi noi): interjecţia; 30 Interjecţia. Interjecţii predicative 1 4.IV - 8.IV
3.4 sesizarea organizării morfologice şi -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: 31 Exerciţii – Părţile de vorbire 1 4.IV - 8.IV
sintactice a textelor citite (nonliterare şi interjecţia (interjecţii predicative) neflexionare
literare) Lectură suplimentară:
Parabola celor doi fii chemaţi
a lucra în via tatălui
32 Evaluare – Texte literare 1 4.IV - 8.IV
populare. Opera lirică
VIII. Texte Texte literare populare. Opera epică 20 S 27-S 34
literare Text suport:
populare. 3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate Toma Alimoş
Opera epică lexicale în textele citite într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; 33 Lectură explicativă şi expresivă. 1 11.IV - 15.IV
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de -identificarea problemei principale abordate într-un text Vocabular. Povestire orală
cele de detaliu în cadrul textului citit literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, 34 Naraţiunea (autor, narator, 1 11.IV - 15.IV
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); personaj; naraţiunea la persoana a
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul III-a; subiectul operei literare,
şi spaţiul în naraţiune; momentele subiectului; timp şi spaţiu
-texte literare epice în naraţiune). Idei principale.
3.2 identificarea modurilor de expunere într- -caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la Rezumatul
un text epic şi a procedeelor de expresivitate persoana a III-a, subiectul operei literare, momentele 35 Descrierea (portretul literar). 1 11.IV - 15.IV
artistică într-un text liric subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, Dialogul (mijloc de caracterizare a
personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; personajelor). Personajele. Opera
descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc epică
de caracterizare a personajelor;
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare,
populare şi culte (personificare, comparaţie, enumeraţie,
repetiţie, epitet, antiteza); Comunicarea scrisă
Contexte de realizare
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme 36 Motivarea unei opinii privitoare la 1 11.IV - 15.IV
discutate în clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane textele studiate sau la fapte/persoane
din realitate; din realitate.
Activităţi 4 S 28
extra- 1.1 3.1 -vizită tematică la biblioteca şcolară / comunală Zilele cărţilor deschise 1 18.IV - 22.IV
curriculare şi 1.5 3.2 -masă rotundă, dezbatere, joc de rol, pentru promovarea Şcoala lecturii 1 18.IV - 22.IV
extraşcolare 2.1 3.3 lecturii, ca spaţiu al cunoaşterii lumii interioare şi
„Şcoala 2.4 4.1 exterioare fiinţei umane
altfel: Să ştii 2.5 4.4 -lectura dramatizată ca modalitate de înţelegere a Literatura şi scena 1 18.IV - 22.IV
mai multe, să mesajului şi a diferenţelor dintre arta cuvântului şi arta Literatura şi scena 1 18.IV - 22.IV
fii mai bun!” dramatică
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 26
Comunicarea scrisă
Procesul scrierii
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -redactarea unor scrisori şi anunţuri; 37 Organizarea unui text în funcţie 1 4.V - 6.V
de destinaţie: Scrisoarea
38 Anunţul 1 4.V - 6.V
Lucrare 3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu -identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar 4 S 30
în cadrul textului citit (într-o descriere: -elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o
scrisă naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec 39 Recapitulare pentru lucrarea scrisă 1 9.V - 13.V
semestrială evenimentele); semestrială
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a -caracteristicile operelor epice: naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, 40 Recapitulare pentru lucrarea scrisă 1 9.V - 13.V
procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în semestrială
naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dia-logului şi al descrierii într-o
naraţiune; descrierea (portretul lite-rar, tabloul); dialogul ca mijloc de
caracterizare a personajelor; 41 Lucrare scrisă semestrială 1 9.V - 13.V
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare (personificare,
comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, 42 Discutarea lucrării scrise 1 9.V - 13.V
rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor
-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică; semestriale
-trăsături ale speciilor literare: pastelul, fabula şi doina populară;
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în
citite context sau cu ajutorul dicţionarelor;
-rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile
cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice şi regionale;
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea,
schimbarea valorii gramaticale);
-câmpuri lexico-semantice;
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe predicative
citite (nonliterare şi literare) şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele; moduri
personale şi nepersonale); substantivul (substantive defective de singular sau
de plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile sintactice ale
substantivului); pronumele (pronumele personal, pronumele posesiv şi
adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul
pronominal demonstrativ); numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a
numeralului; numeralul cardinal şi numeralul ordinal, funcţii sintactice);
adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de comparaţie,
funcţii sintactice); adverbul (gradele de comparaţie; funcţii sintactice);
prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia; interjecţia (interjecţii predicative)
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
-rezumatul unui text citit; aprecieri personale referitoare la textele epice şi
lirice studiate;
-motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de la
texte studiate sau fapte/ persoane din realitate;
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile -utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte
semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabu- date;
larului, pentru exprimarea nuanţată -familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii
gramaticale), câmpurile lexico-semantice;
-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu
sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi abreviere,
schimbarea valorii gramaticale);
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând -utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie
corect semnele ortografice şi de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a
semnelor ortografice (cratima, punctul);
-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea
regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor;

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 27
VIII. Texte Sintaxa propoziţiei
literare 43 Sintaxa propoziţiei (actualizare) 1 16.V - 20.V
populare. Predicatul
Opera epică 2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal); 43 Predicatul verbal
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii 44 Predicatul nominal (numai cu 1 16.V - 20.V
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sin- -părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal); verbele copulative a fi şi a deveni)
tactice a textelor citite (nonliterare şi literare) 45 Exerciţii – Predicatul 1 16.V - 20.V
Subiectul
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -subiectul (exprimat şi neexprimat), acordul predicatului 46 Subiectul exprimat. Acordul 1 16.V - 20.V
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii cu subiectul; predicatului cu subiectul
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sin- -părţi de propoziţie: subiectul (exprimat şi neexprimat); 47 Subiectul neexprimat (subînţeles 1 23.V - 27.V
tactice a textelor citite (nonliterare şi literare) acordul predicatului cu subiectul; şi inclus)
48 Exerciţii – Subiectul 1 23.V - 27.V

Atributul
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -părţi de propoziţie: atributul (atributul adjectival, 49 Atributul (actualizare). Atributul 1 23.V - 27.V
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii substantival, pronominal, adverbial),; adjectival. Atributul adverbial
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sin- -părţi de propoziţie: atributul 50 Atributul substantival 1 23.V - 27.V
tactice a textelor citite (nonliterare şi literare) 51 Atributul pronominal 1 30.V - 3.VI
Complementul
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale -părţi de propoziţie: complementul (complementele 52 Complementul (actualizare) 1 30.V - 3.VI
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii circumstanţiale de loc, de timp, de mod; complementele Complementele circumstanţiale.
necircumstanţiale, complementul direct şi complementul Complementul circumstanţialde loc.
indirect); 53 Complementele circumstanţiale 1 30.V - 3.VI
de timp, de mod
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sin- -părţi de propoziţie: complementul 54 Complementele 1 30.V - 3.VI
tactice a textelor citite (nonliterare şi literare) necircumstanţiale. Complementul
direct. Complementul indirect
55 Exerciţii – Atributul. 1 6.VI - 10.VI
Complementul
56 Evaluare – Texte literare 1 6.VI - 10.VI
populare. Opera epică
Recapitulare Recapitulare pentru testul de 9 S 34-S 36
finală 3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele -identificarea problemei principale abordate într-un text literar evaluare finală:
de detaliu în cadrul textului citit sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi trăsăturile 57 Structura operei literare. Texte 1 6.VI - 10.VI
obiectelor descrise; într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la literare culte. Opera lirică. Pastelul
acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele);
-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi
Lexicul. Noţiuni de fonetică.
spaţiul în naraţiune Morfosintaxa. Sintaxa propoziţiei
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un -caracteristicile operelor epice: naraţiunea la persoana a III-a şi
text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, 58 Structura operei literare. Texte 1 6.VI - 10.VI
într-un text liric timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dia- literare culte. Opera epică. Fabula
logului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea (portretul lite- Lexicul. Noţiuni de fonetică.
rar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; Morfosintaxa. Sintaxa propoziţiei
-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare
(personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
59 Structura operei literare. Texte 1 13.VI - 17.VI
Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 28
antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima literare populare. Opera lirică. Doina
încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor populară. Lexicul. Noţiuni de
-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică; fonetică. Morfosintaxa. Sintaxa
-trăsături ale speciilor literare: pastelul, fabula şi doina propoziţiei
populară;
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-
în textele citite un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; 60 Test de evaluare finală 1 13.VI - 17.VI
-rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; 61 Discutarea testului de evaluare 1 13.VI - 17.VI
sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor finală
arhaice şi regionale;
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, Recapitulare finală:
compunerea, schimbarea valorii gramaticale); 62 Personaje tipice în împrejurări 1 13.VI - 17.VI
-câmpuri lexico-semantice; tipice – Structura operei literare.
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul Modurile de expunere. Naraţiunea
a textelor citite (nonliterare şi literare) (verbe predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a
deveni şi auxiliarele; moduri personale şi nepersonale);
(autor, narator, personaj; naraţiunea
substantivul (substantive defective de singular sau de plural; la persoana a III-a şi naraţiunea la
substantivele colective; cazurile şi funcţiile sintactice ale persoana I; subiectul operei literare,
substantivului); pronumele (pronumele personal, pronumele momentele subiectului; timpul şi
posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele spaţiul în naraţiune). Descrierea
demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ); numeralul (portretul literar, tabloul). Dialogul
(valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului; numeralul (mijloc de caracterizare a
cardinal şi numeralul ordinal, funcţii sintactice); adjectivul personajelor). Texte literare culte.
(forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de
comparaţie, funcţii sintactice); adverbul (gradele de comparaţie;
funcţii sintactice); prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia;
63 Personaje tipice în împrejurări 1 21.VI - 24.VI
interjecţia (interjecţii predicative) tipice – Structura operei literare.
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -structurarea detaliilor în jurul ideii principale; Opera epică. Fabula
-rezumatul unui text citit; aprecieri personale referitoare la
textele epice şi lirice studiate; 64 Limbajul poetic – Structura operei 1 21.VI - 24.VI
-relatarea unor fapte/ întâmplări; *prezentarea unor informaţii literare. Figurile de stil. Versificaţia.
privitoare la realitatea înconjurătoare; Texte literare culte. Opera lirică.
-motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în Pastelul
clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate;
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la -utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate
categoriile semantice studiate şi la mijloacele de în contexte date;
65 Literatura populară – izvor de 1 21.VI - 24.VI
îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea -familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin inspiraţie – Structura operei literare.
nuanţată schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice; Figurile de stil. Versificaţia. Texte
-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului literare populare. Opera lirică. Doina
(derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, populară
subordonare şi abreviere, schimbarea valorii gramaticale);
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, -utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de
utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog,
punctuaţie linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);
-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat;
aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor;

Planificare anuală și calendaristică – Limba și literatura română – Clasa a VI-a – An școlar 2015-2016 – prof. Hlihor Lenuța – Școala Gimnazială Nr. 3 Baia – structura Bogata 29