Sunteți pe pagina 1din 73

OBICEIURI SI TRADITII

de zilele SFINȚILOR

NICOLETA MATEI

1
Paharul mântuirii voi lua și numele Domnului voi chema.

Nu moaștele în sine aduc vindecări sau consolări”,ori scăpări de necazuri, ci sfântul, prin harul
pe care Dumnezeu i l-a dat.
Părintele Calciu Dumitreasa

Cine se unge cu mir pe frunte, va avea gânduri bune, judecată dreaptă și înțeleaptă. Cel care e
miruit pe frunte îl are pe Dumnezeu cu el, cel care este mirut pe piept are inima bună, știe să-și
stăpânească dorințele și să-și înfrâneze pornirile. Miruirea ochilor, a buzelor și a urechilor face
ca simțurile să fie dezvoltate. Când sunt unse cu mir încheieturile mâinilor și picioarelor, omul
capată putere de muncă și reușește să ducă la bun sfârșit tot ce începe. Mirul dă tărie
sufletească încredere și face legătura cu divinitatea.

Cu postul, cu rugăciunile și cu faptele cele bune se capătă Împărăția Cerului, spuneau moșii și
stămoșii noștri.

Nicolae Grigorescu – Încoronarea Maicii Domnului - Mânăstirea Căldărușani

2
Dumnezeu Tatal, reprezentare unică în Muzeul Mânăstirii Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus

3
Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Densuș sau Biserica Sfinților fără ochi unde icoana Sfintei Treimi
are o reprezentare unică,Isus îmbrăcat în cămașă populară.

4
Calendarul Gregorian, cel care stabilește că ziua de 1 ianuarie să marcheze noul an, a fost adoptat
de Biserica Catolică de la Roma în anul 1582. Luna ianuarie își primește numele după cel al zeului
Ianus, divinitatea cu 2 fețe, una care privește înainte și alta care privește în urmă.

1 IANUARIE - SFÂNTUL VASILE CEL MARE, Sfântul care alungă duhurile rele.
Sânvăsâiul este apărătorul creştinilor.
O legendă din bătrâni spune că Dumnezeu i-a dat prima zi a anului, pentru că sfântul Vasile ar fi luat
un clopotel ar fi legat un fir de busuioc și a început a ura numai lucruri bune și frumoase.
Superstițiile spun că cel care doarme în aceată zi va fi leneș tot anul,nu se coase, nu se spală.
Anul va fi bogat sau sarac in funcție de situația materială a musafirului care îţi va trece primul pragul
casei în prima zi a anului.
Fetele nemăritate să intre intr-un grajd şi să lovească uşor vaca sau porcul spunând :Anul asta ori la
anul. Dacă porcul guiţă sau vaca se mişcă din loc, nunta va avea loc în curând.
Nu e bine în această zi să te superi ci să fii vesel căci aşa vei fi tot anul.
E bine să fii sorcovit, mai ales de un băiat, nu se imprumută , nu se dă nimic din casă.
În această zi se agaţă calendarul. Pe vremuri sorova era făcută din crenguțe de brad și crenguțe de
pomi fructiferi infrunzite ornate cu beteală și lână roșie iar în vârf o crenguță de busuioc.
Înainte de a intra în curte copii strigau:
De ziua lu Vasile Sfântu,
Mi-a furat caciula vântu,
Și mi-a dus-o sub fereastră,
Chiar aici la dumneavoastră, apoi intrau în casă și începeau să-i sorcovească pe toți ai casei.
Un alt obicei este cel al dezlegării Anului. Grupuri de feciori binecuvântau anul colindând pe ulițe,
troznind din bice,buciume sau oale înlâturând forțele malefice. Ei dezlegau și cununiile strigând pe
ulițe: Slobozim căsătoriile, Să mărităm fetele, Umblați feciori, Și să fie pețitori.
Apoi închinau un pahar de vin roșu,ca să fi roșu în obraz și vesel tot anul.
Se mânâncă 12 feluri de bucate,(ca şi de Revelion) printre care Vasilițe, plăcintă cu brânză cu
stafide în formă de melc, resturile de la masă nu se aruncă ci se dau animalelor. Este ultima zi când
mai poți afla cum vor fi cele 12 luni, se pun 12 bucăţi de ceapă( pe un calendar în dreptul fiecărei
luni), în care se pune sare. Fiecare bucată de ceapă este denumită după o lună a anului. Dimineaţa
se verifică în care dintre ele s-a topit cel mai tare sarea. Aşa se vede cea mai ploioasă lună. Copii
invită trecătorii să-l atingă pe mieluțul Vasilică. Se crede că cei care ating mieii purtați de cei mici vor
avea noroc. Fericiți vor fi aceia care în ziua Sfântului Vasile cel Mare se vor ruga împreună cu îngerii
și cu Sfântul Vasile în Sfintele Biserici și Mânăstiri. Să nu uitam și lista cu ce dorim să realizăm în
anul care a venit cu voia lui Dumnezeu spre binele nostru. Această listă o punem sub o lumânare pe
care o aprindem de mai multe ori de-a lungul anului cu gândul că Dumnezeu ne-a ascultat dorințele.
Sfântului Vasile cel Mare, episcop de Cesareea, primul ierarh care a înfințat lăcașuri de adapost
pentru săraci, orfani, bătrâni (aceste adăposturi s-au numit mai târziu Vasiliade în amintirea celui
care le-a înfințat). Înainte se citeau Moliftele Sfântului Vasile, slujbe de dezlegare a farmecelor,
vindecătoare de boli grave, slujbe deosebit de puternice menite să alunge lucrarea demonului. Nu
orice preot se încumeta să le citească, fiind necesară o pregătire severă, cu post negru și rugăciune
dar s-a renunțat la acestă practică probabil nefiind bine să incepem anul cu blesteme.
Parti importante din Moastele Sfântului se află:
– Catedrala din Analfi, Italia, se află capul sfântului Vasile
- Biserica San Giorgio dei Greci din Venetia se află mâna dreaptă a sfântului
- Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

5 Ianuarie - Ajunul Bobotezei, credincioșii țin ajunare, post aspru și post negru. In noaptea dinaintea
bobotezei fetele își pun busuioc ( de la preot)sub pernă, ca să-și viseze ursitul, în unele zone fetele
nemăritate își leagă de inel un fir de mătase roșie și un fir de busuioc pe care le pun sub pernă.
Băiatul pe care îl vor visa va fi cel cu care se vor căsători.
Tradiția populară mai spune că ajunul Bobotezei ar fi cea mai geroasă zi a anului și că în noaptea
Ajunului viitorul poate fi citit în oglindă. Astazi este și ziua păsărilor, fă o faptă bună și presară pe
pervaz seminte pe care să le ciugulească. Ne aflăm în plină iarnă iar hrana se găsește cu greu.
Pentru belșug, pe masă se puneau paie de grâu, în formă rotundă, boabe de grâu și un colac în
mijloc.

5
Pictor - GHEORGHE TĂTĂRASCU

6 IANUARIE- BOBOTEAZĂ, Apa Vie,Botezul Domnului, Epifanie,Teofanie, Arătarea Domnului sau


Descoperirea Cuvântului Întrupat
Botezul Domnului, alături de ziua Sfântului Ioan prăznuită a doua zi, marchează sfârșitul Sărbătorilor
de iarnă. Boboteaza este o sărbătoare dedicată purificării naturii, a apelor, a oamenilor și a
animalelor.Este o zi de post și rugăciune, așa s-a pregătit Ioan Botezătorul pentru a vesti venirea
Mântuitorul. Când Domnul Cristos coboară în Iordan, apa se sfințește, omul se îndumnezăiește, iar
natura se înoiește. De obicei în această perioadă este foarte frig și de aici expresia: gerul Bobotezei.
In ajunul Bobotezei preoții umblă din casă în casă cu crucea, stropind cu un mănunchi de busuioc cu
aghiazmă peste toate acareturile. Venirea preotului era anunțată pe ulițe de copii zgomotoși cu
expresa Chiralesaaa! ce vine de la Kirie Eleison adică Doamne miluiește!
Chiralesa, spic de grâu,
Până.n brâu, roade bune
Mână-n grâne.
Se spune că oamenii capătă putere, rele fug și anul va fi curat până la Sfântul Andrei. În biserici,
preoții fac aghiazmă (apă sfințită) cu care boteză apele, oamenii, animalele și casele. Este suficient
câteva picături pentru a vindeca deochiul, crizele de nervi, patima alcoolului, sterilitatea.
În această zi se sfinţesc apele, iar preotul se duce la o apă şi aruncă în ea o cruce de lemn sau de
ghiață. Cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se crede că
persoana va fi ferită de boli și va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea și o
aducea la mal primea și daruri de la domnitorul țării și avea un loc de cinste în comunitate. In
această zi, preoții botează și animalele și mai ales caii, urmat de obicei de o întrecere între cai. Se
spune că cei ce-și botează caii vor avea un an bun, cu recolte bogate. În unele zone ale țării, preoții

6
primesc fuioare de cânepă din care se vor face funii pentru clopote și gropari. Și Maica Domnului va
face din fuioarele de cânepă plasele cu care va scoate din iad sufletele care vor reuși să se agațe.
Pentru cei care au necazuri sau pentru toți credincioșii care vor să se întărească duhovnicește se
ţine post negru cu o zi înainte de Bobotează, vor stropi cu aghiasma casa și hainele spunând : Cu
noi este Dumnezeu, înțelegeți oameni și vă plecați, căci cu noi este Dumnezeu.
Dezleagă Doamne, toate vrajile, farmecele, blestemele cu care m-au legat vrășmașii mei știuți și
neștiuți, dezleagă-le și întru nimica să se prefacă. Cearta, duhurile necurate pe pustiu să se ducă,
unde om nu locuiește, la mine să nu se întoarcă iar pe mine Doamne, (N) apără-mă.
Nu se spala, nu se coase, nu se dă nimic cu împrumut, ca să nu se risipească belșugul din casă. In
această zi, ca în toate zilele de sărbătoare nu e bine să fi trist,supărat sau să te cerți cu cineva și
mai ales cu cei din familie.
În ajun seara se fac focuri,tinerii sar peste foc în credinţa de a fi feriţi de boli şi de păcate iar cenuşa
se presara printre straturile de legume,prin vie pentru a le face rodnice.
În noaptea dinaintea bobotezei fetele nemăritate își pun busuioc (de la preot) sub pernă ca să-și
viseze ursitul, totodată, tradiția populară spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează
pot fi sigure că se vor mărita în acel an. În noaptea de Epifanie, se crede din strămoși că tinerele își
pot visa ursitul dacă își leagă de inelar un fir roșu de mătase și o nimb de busuioc și bineînțeles
busuiocul sub pernă. Pe vremuri fetele ca să fie iubite își puneau mărgelele ca preotul să pășească
peste ele. Este mare păcat să speli rufe in această zi sfântă dar și în urmîtoarele 8 zile să fie
pângărite apele ce tocmai au fost sfințite.
Se mănâncă piftie, grâu fiert şi se bea vin roşu pentru sănătate și să nu cumva să te cerți cu soțul.
Aghiazma mare se ia timp de 8 zile în fiecare dimineaţă pe nemâncate ea având puteri
tămăduitoare. Dacă aghiazma păstrată de Bobotează devine vâscoasă sau capătă un gust neplăcut
se spune că cineva din casă a comis un mare păcat sau asupra casei a fost aruncat un blestem.
Dacă pomii vor fi îmbrăcaţi în promoroacă va fi belşug şi sănătate, ploaia anunță o iarnă lungă iar
timpul frumos o vară caldă, dacă bate crivățul e semn că vor fi roade în bucate , iar dacă curge din
strașină va fi vin bun.
În această zi se tămâiază şi se stropeşte casa cu aghiazma mare care vindecă,insănătoşeşte şi
curătă mintea, sufletul şi trupul.
Se spune că și copii care mor nebotezați pot primi botezul dacă mamele lor cară 7 ani la rând de la
7 biserici aghiazmă mare și le stropesc mormintele.
În fiecare an la Patriarhie se înalță o cruce din ghiață împodobită cu flori și crenguțe de brad. Dacă
crucea se va topi atunci cu siguranță va fi un an foarte îmbelșugat.
În acestă zi să cântăm împreună cu îngerii:
Miluiește Doamne poporul tău și binecuvântează moștenirea Ta,
Biruință binecredincioșilor creștini,asupra celui potrivnic dăruiește,
Și cu crucea Ta păzește pe poporul tău.

Să ne luminăm sufletele și să cântăm Toparul Bobotezului Domnului:


În Iordan botezându-te Tu Doamne,
Închinarea Treimii s-a arătat,
Că glasul părintelui a mărturisit ție,
Fiu iubit pe Tine numindu-te,
Și duhul în chip de porumbel
A adeverit întărirea Cuvântului.
Cel ce te-ai arătat Hristoase,
Dumnezeule și lumea ai luminat
Mărire Ție.

7 IANUARIE SFÂNTUL PROROC IOAN BOTEZĂTOTUL


Ioan,Iohanan, prescurtare din Iehohanan, înseamnă Dumnezeu s-a milostivit.
Ocrotitorul pruncilor și a mamelor ca pruncii lor să se nască sănătoși, Înainteamergătorul şi
botezătorul lui Cristos cel mai mare dintre profeți care boteza cu foc în Duhul Sfânt.
Sărbătoarea se mai numește și Sânt-Ion.
Cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul.
Nu se spala, nu se coase, nu e bine să dai sau să iei cu împrumut.
Se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte,
Dimineaţa să ne stropim cu aghiazmă mare pe faţă pentru a fi feriți de boli tot anul.

7
În Transilvania se practică obiceiul Udatul Ionilor. La porțile celor care poartă numele Sfântului se
pune cîte un brad împodobit, iar sărbătoriții sunt vizitați de tineri călărare cu steaguri tricolore
îmbrăcați tradițional care îi stropesc cu aghiazmă, fac petreceri cu lăutari, apoi sunt duși prin sat cu
fală. In alte zone sărbătoriții sunt duși la un râu în care cu boi, gătite cu crenguțe de brad, împodobiți
în straie multicolore și udați simbolic pe cisme pentru purificare după care toți se îndreaptă pe Ulița
Mare unde are loc tradiționalula horă.
Mai există Iordănitul. Tinerii de peste 15 ani devin Iordănitori și stropesc pe toți pe care îi întâlnesc
după Slujbă. Iordăniții trebuie să-i răsplătească pe tinerii urători cu bani. Cu banii strânși tinerii
sărbătoreau în seara respectivă pe Sânt-Ion.
Iordănitul femeilor. Nevestele bătrâne le primeau pe cele tinere în grupul lor le duceau la râu să le
stropească pentru un ritual de purificare după care făceau o masă comună cu cântece și dansuri
unde bărbații nu aveau acces. Pe vremuri acest ritual se numea Cumetria, Ziua babelor sau
Țonțoroiul femeilor.
Se crede că de Bobotează toate apele pământului sunt sfințite și fiecare om trbuie să se stropeacă
cu aghiazmă nouă pentru a fi feriți de boli.
Pe sfântul Ioan Botezătorul îl sărbătorim de 6 ori pe an.
7 ianuarie Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
24 februarie - Intâia și a doua aflare a capului Sfântului Proroc
25 mai - A treia aflare a capului Sfântului Proroc
24 iunie - Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul
29 august - Tăierea capului Înaintemergătorului
23 septembrie - Zămislirea Sfântului Proroc
Moaştele Sfântului se află - Sozopol Bulgaria,fragmente de os din brațul și piciorul sfântului.
Pireu,Muzeul Benaki Greci, Muzeul Topkapi, Istambul,Turcia, Moscheea Umayyazilor din Damasc
se află capul sfântul, Muntele Athos,Mânăstirea Dionisiu, Roma Vatican, Mânăstirea sf.Ioan
Botezătorul din Lipnița, Mânăstirea Radu Vodă,Bucuresti, Mânăstirea Negru Vodă,Câmpulung,
Mânăstirea Pasărea, Mânăstirea Secu.

10 ianuarie - Sfântul Cuvios Antipa de la Calapotești,o părticică din sfintele sale moaște se află la
Mânăstirea Cristiana

16 Ianuarie - Cinstirea lanțului Sfântului Petru.


Se spune că cei ce țin această zi vor fi feriți de junghiuri și că prin intermediul sfântului Petru lanțurile
ce îi trag în jos vor fi mai ușoare în drumul către Rai. Femeile țin această zi pentru a feri copii de
bube și de boli. Cei care au necazuri în închisoare sau pentru a fi feriți de a ajunge acolo. Se mai
crede că sfântul Petru vine la fiecare animal și îl întreabă cum este îngrijit de stăpân. Dacă animalul
nu este mulțumit,sfântul îl ia. Cine nu mănâncă plăcinte în această zi va rătăci în călători.

17 IANUARIE SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE


Mare făcător de minuni și vindecător de boli, sfântul întmeietor al vieții monahale, părintele
călugărilor, care alungă toate relele. Ziua lui se ține pentru protejarea împotriva duhurilor rele,
farmecelor, bolilor, loviturilor și arsurilor, îndrumătorul săracilor și a celor cu probleme financiare
Există o legendă potrivit căreia, înfuriat de încercările zadarnice de a-l atrage pe cuvios în mreje,
diavolul însuși s-a declarat învins de forța credinței lui Antonie. Se spune că știa să descopere
influența ispitelor diavolești asupra călugărilor și să le infrângă. Cărțile bisericești spun că dormea
foarte puțin pe o rogojină, mănca o singură dată pe zi sau chiar la două zile, după asfințitul soarelui
numai un codru de pâine și bea apă. A trăit până la 105 ani, atingînd desăvârșirea.
Se impart turte cu unt, pâinici cu brânză şi zahăr sau gogoşi, se imparte vin
Nu se coase, nu se spala.

Moaştele Sfântului : se spune că ar fi fost în muntele Al-Qalyam, unde l-au îngropat din dorința
sfântului pentru a nu-i fi venerate rămășișele pământești. După 200 de ani de la trecerea sa la
Domnul prin relevație divină, in timpul împăratului Justinian,în anul 56 moaștele au fost descoperite.
Ele sunt în biserica abației Saint Antoine,din localitatea L”Abbaye de Saint Antoine de langă orașul
francez Grenoble,
- la noi în tară se află icoana făcătoare de minuni a sfăntului la Curtea Veche
din București, lăcaș care îi poartă numele. Icoana este unicul obiect rămas intact după incendiul
devastator din 1847 de la Biserica Pușcăriei,în ruine s-a găsit icoana și a fost adusă la Biserica

8
Domnească Curtea Veche - Sfântul Anton, tot aici se află din anul 2017 un fragment din moaștele
sfântului.
Marțea este ziua lui iar novenele, rugăciunile ţinute 9 marţi consecutiv care au efecte miraculoase,
aduc sănătate, îndepărtează farmecele, dă spor în casă și liniște sufletească.

18 Ianuarie - Sfântul Atanasie


Considerat scut împotriva ciumei,a infirmităților,amețelilor și loviturilor.

20 Ianuarie - Sfântul Efrimie cel Mare


Considerat scut împotriva frigurilor, pagubelor și primejdiilor.

24 Ianuarie - Sfînta Xenia din Rusia și sfânta Xenia de la Roma


Protejează familia, sperie diavolii, aduce fetelor soți buni, împiedică nunțile dacă mirii nu sunt
potriviți, ajută la găsirea unui loc de muncă, vindecă mințile bolnave

30 IANUARIE SFINŢII TREI IERARHI VASILE CEL MARE, GRIGORE TEOLOGUL şi IOAN GURĂ
DE AUR - Trisfețitele, Teclele, Filipii de iarnă sau Praznicul de iertare.
Protectorii teologilor aduc ploaie la timp și apără semănăturile. Acum încolțește grâul sub zăpadă și
se schimbă vremea.Dacă se întâmplă să curgă stașinile, va fi o primăvara friguroasă iar dacă va fi o
zi geroasă, vara va fi călduroasă.
Sf.Vasile cel Mare simbolul energiei și al acțiunii pus în slujba oamenilor este ocrotitorul nevoiașilor
și cel ce alungă spiritele rele.
Sf.Grigore Teologul simbolul științei teologice este protectorul văduvelor
Sf.Ioan Gură de Aur, zelul apostolic prin cuvânt și faptă, este ocrotitorul și părtinitorul celor necăjiți
Este bine să nu dai nimic din casa ca să nu păgubești tot anul, nu se coase ca să nu ai bube,nu se
spală să nu rămâi văduvă, să fi ferit de înec,arsuri,moarte violentă.
Ziua Trisfetitelor reprezinta un praznic pentru păcate săvârșite.
Se fac pomeni pentru cei care s-au stins neîmpărtășiți și se respectă sărbătoarea pentru a fi feriți de
boli și de durere. Se dă o lumânare de pomană pentru ca viața să ne fie luminată și plină de belșug.
Femeile ar trebui să tină post pentru o căsnicie fericită, mamele să se roage ca fiicele lor să se
mărite iar femeile care și-au intrerupt sarcina să dea de pomană, să se roage și să țină post.
Cine lucrează în acestă zi se spunea că își pierde mințile și vederea.
Au primit recunoașterea sfințeniei lor în 1936 și au fost desemnați protectorii Institutului de
Învățământ Teologic Ortodox.
Părticele din moaștele sfinților se află la mânastirea Trei Ierarhi din Iași.
Sfantul Grigore Teologul - moastele lui sunt la Mânastirea Schimbarea la Față din Suceava, după
ce vreme de 55 de ani au sălășuit în incinta Muzeului Național de Artă din București Catedrala din
Iași, Muntele Athos iar capul sfântului ascuns de Maria Doamnă,soția lui Șerban Cantacuzino în
1709,se află la marea Lavră de la Vatoped
Sfantul Ioan Gura de Aur moaștele lui sunt la Patriarhia din Bucuresti, Mânăstirea Darvari din
București, Mânăstirea Secu , judetul Neamț.
Unul e mintea, altul gura cu care propovăduiește, celălalt mâna care pune in practicâ, toti lucrând
intr-o desăvârșita armonie.
Intre 25 ianuarie si 2 februarie sunt Filipii de iarna,Teclele sau Trisfetitele care se cinstesc cum se
cuvine.

FEBRUARIE - FĂURAR, Făurel


Este mezinul lunilor din an, luna februarie este plină de tradiții, este luna iubirii, Sfântul Valentin,
Dragobetele. La începutul lunii romanii sărbătoreau Lupercalia, fertilitatea și se ospătau cu turtițe
coapte în așteptarea primăverii.
1 Februarie - Sfântul Trifon, în popor e ziua lui Trif Nebunul care a speriat-o pe Maica Domnului
când se îndrepta spre biserică,la 40 de zile de la nașterea lui Isus. Sfântul Trifon este protectorul
viilor și livezilor, alungând dăunătorii. In acestă zi se stropesc viile și livezile cu aghiasma și se fac
rugăciuni pentru rod bun.

2 FEBRUARIE - ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI, Sărbătoarea Luminilor, Stretenia, Ziua Ursului,


Astăzi sfințita Maică a intrat in BIserică arătând lumii pe Făcătorul de lume și Dătătorul Legii în
iubire și iertare.

9
An de an, la 40 de zile după Crăciun celebrăm Întâmpinarea Domnului, Praznicul Curățirii,
Sărbătoarea Luminii, Ziua Lumânărilor. La catolici și Greco-catolici există obiceiul de a binecuvănta
lumânarile și a le păstra acasă pentru a le aprinde în caz de primejdie și necaz. Tot acum se
cinstește Icoana Maicii Domnului numită Îmblânzirea Inimilor Împietrite sau Profeția lui Simeon în
care Maica Domnului este înfățișată fără Isus, cu șapte săbii străpungându-I pieptul.
Prin analogie cu cele petrecute în Ierusalim atunci cînd Mântuitorul a fost adus la templu de
Fecioara Maria și dreptul Iosif în a 40-a zi de la naștere, ca primul născut de parte bărbătească să
fie prezentat și închinat Domnului Dumnezeu,și la noi, mamele sunt datoare de a aduce pruncii la
biserică la 40 de zile de la naștere pentru molifta de curățire a mamei și închinare la altar și la
sfintele icoane a pruncului.Preotul face semnul crucii pe mama și copil, citește cele 5 Molifte din
Aghiazmatar pregătindu-l pentru botez. Dacă este băiat, pruncul este dus în altar spre deosebire de
fetițe care sunt închinate la ușile împărătești. Pe vremuri preotul lua pruncul în brațe,îi facea cruce,
făcea semnul crucii cu el mai întâi în fața Ușilor Împărătești, apoi în mijlocul bisericii, apoi îl punea
jos, în fața Ușilor Împărătești în semn că este închinat lui Dumnezeu.
In folclor se mai numește Ziua Ursului, Stretenia, Târcolitul Viilor din Transilvania unde bărbații își
pun crenguțe din vie la pălărie și se cinstesc cu un pahar de vin vechi.
Sunt sărbători încărcate de semnificații și ritualuri.
Ziua Ursului întâmpină iarna cu primăvara, daca afara este soare, ursul iese din barlog văzându-și
umbra se sperie și intră la loc, asta inseamna ca iarna se prelungește, dacă în această zi este
cald,vara va fi călduroasă și îmbelșugată,dacă va fi ger și viscol, vara va fi răcoroasă și capricioasă,
copii se ungeau cu grăsime de urs pentru ca puterea ursului să-I întărească, dacă este înorat şi nu-
şi vede umbra, el rămâne afară vestind apropierea primăverii.
Acei care sufereau de sperietură erau afumati cu par de urs ca să scape de sperietură. Pentru a-l
ademeni să iasă afară oamenii îi puneau vase cu miere și bucăți de carne.
Stretenia era o divinitate feminină mitică, un fel de Baba Dochia care prezicea și schimba vremea
după firea ei schimbătoare. Ea trecea peste ape și dacă acestea nu erau îngheţate Stretenia făcea
un pod de gheaţă.
La începutul lunii februarie locuitorii Romei sărbătoreau Lupercalia,sărbătoarea fertilității, la care
locuitorii mâncau turtițe coapte și beau vin roșu.
Francezii sărbătoresc Întâmpinarea Domnului, Chandeleur, mâncând clătite.
Este bine ca mamele care au copii bolnavi să dăruiască lucruri de îmbrăcăminte copiilor săraci
pentru a alunga boala din familie şi a aduce bucurie copiilor.
Doamne al Puterilor fi cu noi,
Căci pe altul afara de tine,
Ajutor întru necazuri nu avem,
Doamne al Puterilor fii cu noi.

10 Februarie - Sfântul Haralambie


Aralampie, Harlam sau Aralam, a fost episcop și mare vindecător atât pentru oameni cât și pentru
animale, el ține molimele în frâu. Legenda spune că atunci cînd Dumnezeu le împărțea sfinților
indatoririle, Haralambie, a ajuns cu întârziere. Cum Dumnezeu nu mai avea ce să îi dea, i-a
încredințat o cătelusă cu lanț de aur la gât. Se spune că acea cățelusă ar fi ciuma. Acesta este și
motivul pentru care Sfântul Haralambie apare în icoane tinând ciuma în lanț și a lâsat cu limbă de
moarte că în orice loc unde se va afla o părticică din trupul lui acolo molima să fie ținută în lanț. De
ziua sfântului Haralambie, nu lucrează și nici un animal nu se înjugă ca să nu moară în chinuri.
Femeile coceau colaci înainte de răsăritul soarelui rupeu colacul în 4 și îl aruncau în cele 4 zări
pentru ca boala și necuratul să nu se apropie de casele lor. Se fac pomeni se împart colaci și
lumânări aprinse mai ales pentru cei care s-au stins intr-o moarte violentă. Se stropesc cu apă
sfințită grădinile, casele, animalele. Dacă plouă în această zi, va ploua 40 de zile la rând. Cine ține
această zi are parte de sănătate și recolte bogate.

11 Februarie - Sfântul Vlasie, protectorul femeilor gravide. Femeile țin sărbătoarea pentru a avea
copii frumoși și sănătoși.

14 Febriarie - Sfântul Valentin, cu toate că nu se cunosc multe date despre el și nici despre faptele
sale reprezentanții biserici catolice au hotărât să-l sărbătorească în calitate de preot martir și ca
protector al îndrăgostiților pe 14 februarie. Singura legendă despre el este că ar fi că a trăit ca preot
creștin pe vremea împăratului roman Claudius al II lea,cel care ar fi interzis căsătoriile însă preotul
Valentin nu a ținut seamă și a oficiat în secret căsătoriile. A fost prins și trimis în închisoare unde s-a

10
îndrăgostit de fata temnicerului. Înainte de a fi decapitat a scris pe pereții închisorii o scrisoare de
dragoste pe care a semnat-o cu Al tău Valentin. A fost decapitat pe 14 februarie 268.
Sfântul Valentin a înlocuit Lupercalia, o sărbătoare păgână din Roma antică care era dedicată atât
miticei lupoaice care i-a alăptat pe gemenii fondatori ai Romei,Remus și Romulus, cât și lui
Lupercus, zeul fertilității și a turmelor.Lupercalia se sărbătorea între 13 și 15 pe dealul Palatin, una
dintre cele 7 coline ale Romei. Preoții cultului săvârșeau un ritual de purificare jertfind capre și bând
vin,după care alergau pe străzile Romei atingând trecătorii cu fâșii din pielea animalelor.
Femeile nemăritate le ieșeau în cale să fie atinse având credința că vor rămâne însărcinate. Ziua se
termina cu petreceri cu ocazia cărora se formau cupluri pentru o zi sau pentru o viață. Din cele mai
vechi timpuri de Sfântul Valentin îndrăgostiții își dăruiau flori, felicitări și bomboane de ciocolata.
Prima felicitare scrisă pe pergament datează din 1415 și a fost scrisă de Ducele de Oreleans soției
sale, pe când era închis în Turnul Londrei. Sunt obosit de iubire, draga mea Valentina. Scrisoarea
este păstrată în Biblioteca Națională a Marii Britanii,British Library. În orașul Italian Verona se
primesc cam 1000 de scrisori de dragoste adresate Julietei , personaj shakesperian din drama
Romeo și Julieta

24 FEBRUARIE - DRAGOBETELE, tânărul zeu al dacilor, pețitor și naș al dragostei ce oficiază din
cer nunta tuturor animalelor, ocrotitorul îndrăgostiților.
Năvalnicul, Zburătorul, Cap de primăvară, Logodnicul păsărilor, Zeul pețitor al dacilor, începutul
primăverii, nunta tuturor animalelor, zânul dragostei, al tinereții, al veseliei, zeitatea ce îi ocrotește și
le poartă noroc îndrăgostiților. Personaj mitologic cu o parte omenească și o parte îngerească,
identificat cu zeul Cupidon sau Amor din mitologia romană sau cu Eros din mitologia gracă, fiu al
Babei Dochia și cumnat cu zeul vegetației Lăzărică. Este protectorul și aducătorul iubirii în suflet și
în casă și se pare că acest tânăr ar veni noaptea la fetele aprinse de fiorul iubirii și le-ar săruta
asemenea Zburătorului. Se mai spune că el ar cădea în fiecare toamnă într-un somn adânc și se
mai trezea la începutul primăverii cînd ghioceii își scoteau capul din zăpadâ și ca niște clopoței
anunțau primăvara.
In această zi toate păsările și animalele își găsesc perechea. In ajun fetele mergeau nemâncate în
pădure. Lăsau orfanda de pâine cu ouă sau pâine cu sare și culegeau popelnicul plantă cu care să-
și spele părul pentru a fi frumoase și a mirosi frumos a doua zi de Dragobete.
Tot în ajun, fetele strângeau rămășițe de zăpadă, numită zăpada zânelor care era folosită pentru
înfrumusețare și pentru descântece de dragoste. Ele își spălau chipul și părul cu acea apă pentru a
fi frumoase și atrăgătoare ca zânele. Dacă nu era zăpadă ele se spălau în ajun cu apă de ploaie sau
apă de izvor. Îndrăgostiții aveau grijă în această zi să se sărute, ca să rămână nedespărțiți, să
trăiască în bună înțelegere toată viață. În Antichitate și în Evul Mediu se dăruia persoanei iubite o
bijuterie în formă de inimă sau cu simboluri magice iar ea răspundea dăruindu-i o batista din dantelă
sau un mic dar legat cu panglicile de la ciorapi. În Grecia Antică indrăgostiții trimeteau mere roșii
iubitelor. Toate aceste daruri au fost date uitării numai trandafirul rosu a rămas peste veacuri
simbolul străvechi al iubirii care semnifică frumusețea, dragostea și pasiunea. Element sacru al
zeițelor Isis și Afrodita
Tinerii plecau să caute flori de primăvară, ghiocei, viorele, tămîioasă, năvalnicul, popelnicul, plante
care se folosesc la farmece și descântece de dragoste. Dacă găseau fragi înfloriți fetele luau floarea
în palmă o sărutau spunând: Floride, fragă, din luna lui Faur, La toată lumea să-i fiu dragă. Apoi
băieții le alerga pe ulițele satului pentru a le fura o sărutare (obicei numit Zburătorit). Dacă prindea
fata iar ea accepta să fie sărutată în văzul tuturor, sărutul pecetuia logodna. De aici expresia:
Dragobetele sărută fetele. Se aprindeau focuri, tinerii stateau de vorbă și faceau hore.
Tot în ziua de Dragobete se pecetuiau frații de cruce.Iși crestau brațul în formă de cruce, își
suprapuneau tăieturile însângerate devenind frați sau surori de cruce. In zori fetele strângeau
zăpada lui Dragobete pe care o lăsau să se topească iar apa avea să le facă frumoase și iubite tot
anul,femeile obișnuiau să atingă un bărbat străin pentru a fi drăgăstoase tot anul. In ajun se pune
busuioc sub pernă ca să-ți afli ursitul. Unele fete sau femei mai îndrăznețe își doreau să fie*
pedepsite* de Dragobete iar atunci când îl vedeau se îndrăgosteau iremediabil. Dacă vrei să afli
cum este relația ta, trebuie să iei 2 nuci, pe care să le numești cu numele voastre, se scrie inițiala și
să le pui în același timp pe foc să ardă. Dacă ard mocnit și se transformă în jar, înseamnă că
iubirea voastră va fi de durată și armonioasă iar dacă pocnesc, crapă și se desfac, veți avea parte
de multe certuri, de luptă,de orgolii. Ghioceii și viorelele adunate în această zi se păstrează la
icoane, fiind aducătoare de prosperitate și noroc. Dacă plouă în această zi primăvara va fi lungă și
frumoasă, iar cine va auzi pupăza va fi harnic tot anul. Nu se spală nu se coase dar se face un pic
de curățenie pentru ca să ai spor în casă.

11
Tot legile nescrise din străbuni spun că în această zi bărbații nu au voie să supere femeile ca să nu
aibă parte de ghinioane. Nu ai voie să plângi sau să fi supărată, lacrimile care curg în această zi
sunt aducătoare de necazuri și supărări. Pe vremuri tinerii își daruiau inimioare rosii din turtă dulce.
Pe vremuri fetele făceau Ghemele iubirii pe care le mânca impreună cu iubitul, iar cele ce nu aveau
iubit le oferea bărbaților. Rețeta : 500gr faină, drojdie, 5 ouă, 2 linguri zahar, un praf sare, 200 ml
lapte sau apă călduță. Se taie fâșii, se impletesc, se prăjesc în ulei și se dau prin zahăr pudră sau se
taie fâșii ca niște tăiței mai lați si se formează bulgărași care se prajesc într-o strecurătoare într-o
baie de ulei.
Dragobetele, Năvalnicul sau Zburătorul oficiază începutul primăverii, nunta animalelor și a păsărilor,
începutul anului agricol. Strămoșii noștri daci sărbătoreau 1 martie, începutul anului cu un mărțișor
prins în dreptul inimii. Tot de Dragobete se ținea obiceiul Roata în flăcări, cu tentă ușor ironică la
adresa fetelor care au rămas nemăritate, acest obicei a fost reînviat la Sinca Nouă, in județul
Braşov.
În Spania, Franţa dar mai ales la Veneţia în Italia,carnavalurile sunt la loc de cinste. Şi la noi se
organizau baluri, festivaluri, cu scopul socializării fetelor de măritat.

MARTIE - MĂRTIȘOR, Germănar sau Încolţitorul


Luna Martie-i vântoasă
Luna Mai va fi frumoasă
Dacă Martie-i cu rouă
După Paște, mult mai plouă.
Luna martie e plină de sărbători dedicate renaşterii naturii, a noului început. Pe vremea dacilor
mărţişorul era amuleta începutului de an, Chinezii celebrează Festivalul primăverii, evreii încep luna
cu Purim, sărbătoarea Destinului, cea mai veselă sărbătoare iudaică ca să o încheie cu
Pesah,Paştele Evreiesc. Turcii și arabii ţin Nevruzul, se fac focuri peste care se sare pentru a avea
noroc. De festin se mănâncă 7 feluri de mâncare iar dulciurile orientale sunt nelipsite.
9 Martie - Sfinții 40 de Mucenici, pentru sănătate de bea 40 de păhărele de vin iar împotriva înecului
se spune că este bine să mănânci 40 de chitici (peștișori mici)
10 Martie - Caii lui Sântoader
17 Martie - Sfântul Alexie, este momentul renașterii viețuitoarelor mărunte, care sunt închise în
pământ de la Ziua Crucii pe 14 septembrie. În ajunul Alexiilor se leagă foarfecile din casă cu o
sfoară pentru a lega botul jivinelor care atacă animalele din gospodărie. Este și ziua peștilor care ies
din apele subterane. Pescarii o sărbătoresc pentru a avea noroc la pescuit.
La echinochiul de primăvară (20 sau 21 martie) fetele pun grâu în blidele cu apă invocând ploile și
fertilitatea. Se spune că cum va crește grâul așa vor fi și fetele și holdele.
Tunetele din martie arată un an mănos. Prima buruiană este urzica, care te scapă de boală. Iarba
mare face minuni contra mușcăturile de șarpe.
25 Martie - Buna Vestire, Blagovesteniile, Ziua Cucului. Se face un foc mare lângă care se pune
pâine, sare și apă, ca să se încălzească îngerii și să mănânce .Nu e bine să pui mâna pe ouă, sau
să pui cloșcă, că ies puii strâmbi și urâți.

1 Martie - MĂRȚIȘORUL
Se crede că în vremurile îndepărtate pe vremea dacilor Baba Pricinoasă (Dochia) ar fi tors prima
dată funia norocoasă,mărțișorul ca un talisman împotriva relelor și scopul purtării lui este aducerea
soarelui mai aproape de inima noastră purtându-i chipul, așa cum a afirmat și poetul George Coșbuc
în studiul dedicat Mărțișorului.
Este un ritual stravechi de pe vremea dacilor. Pe vremurile străbunilor noștrii anul nou începea pe 1
martie, justificându-se septembrie, luna a șaptea, octombrie, luna a opta, noiembrie, luna a noua.
Urăturile caracteristice anului nou Plugușorul, face referire la brazda de semănat și la tot ce ține de
muncile cămpului. Abia în anul 1701 strămoșii noștri sărbătoreau începerea anului pe 1 ianuarie.
Denumirea de Mărțișor, funia zilelor și a nopților îi revine doar șnurului răsucit pe vremuri în alb și
negru care ar fi fost purtat la piept și care simboliza împletirea pământului creator cu albul purității,
împletirea dintre zi și noapte, dintre bine și rău, dintre viață și moarte, vara și iarnă, yin și yang,
binele și răul care se răsucesc toate în funia vieții. Dacii iubitori ai focului, a soarelui și a lunii aveau
firul roșu care reprezenta focul, viața,soarele, masculinitatea și albul, Luna, puritatea, castitatea.
Preotesele și preoții lui Zamolxe erau îmbracați în alb. Este un ritual stravechi din zona carpaților.
Vecinii bulgari îl păstrează sub numele de Martenița sau Baba Marta. În Transilvania se obișnuiește

12
ca mărțișoarele să fie atârnate de ușile și ferstrele caselor pentru a alunga spiritele rele iar în
Bucovina și Maramureș există obiceiul ca fetele să ofere mărțișoare făcute de ele, băieților.
Mărțișorul, este un simbol ancestral și nu este un talisman strict dedicat femeilor, el este un talisman
norocos pentru orice muritor, copil adult,animal,pom sau planta. De firul mărțișorului erau prinse
pietricele de râu vopsite în roșu, monede din aur sau argint care erau purtate la gât de copii, în piept
de fetele nemăritate și la mână de femei. Când înfloresc pomii mărțișoarele se leagă de crenga unui
copac fructifer, roditor, spunând: Ia-mi negrețele și dă-mi albețele , iar moneda o dădeau pe caș
dulce și vin roșu,ca posesorul să aibă pielea albă și rumenă în obraji, ritualul fiind menit să asigure
bunăstarea pe tot parcursul anului. Se spune că pomii care au mărțișoare dau rod bogat și gustos.
Pe 1 martie fetele nemăritate topeau zăpada și se spălau cu ea pe față pentru a fi frumoase, iubite,și
rumene la față. Dochia,conform legendei culese de poetul Gheorghe Asachi este sora regelui
Decebal de care s-a îndragostit împăratul Traian. Ea a refuzat iubirea lui și a fugit pe muntele
Ceahlău ( unul din munții sacri ai Daciei) urmărită de Traian. Dându-și seama că nu are scăpare,s-a
rugat zeului Zamolxe, care a ascultat-o și a transformat-o în stâncă împreună cu oile sale. O altă
legenda spune că Baba Dochia nu a rezistat să treacă iarna cu adevărat și a pornit cu oile pe munte
chiar dacă și-a pus pe ea 9 cojoace (în alte zone 12 reprezentând lunile anului sau 13, lunile
dacice). Pe drum ea se încălzește și începe să-și arunce cojoacele. Odată ajunsă pe culme se lasă
gerul și Dochia se face sloi transformându-se în stană de piatră. In unele regiuni baba cea țâfnoasă
ar fi tors pe drum un fir de lână roșie și unul de lână albă pe care apoi l-a răsucit. Așa cum
ursitoarele țes firul vieții, la fel Dochia țese firul vremii. Ea este prezentată drept o frumușețe rebelă,
în alta drept o babă arțăgoasă, pusă pe rele. Se zice că fiul ei, Dragobete, i-a adus o noră pe care ar
fi pus-o la o probă imposibilă, să aducă fragi copți din pădure sau să spele un ghem de lână neagră
până se albește. Un moșneag (Moș Timp) apărut ca din senin o ajută pe tânără să treacă cu succes
probele Babei Dochia. Conflictul dintre soacră și noră simbolizează de fapt veșnica înfruntare dintre
bine și rău, dintre zi și noapte, dintre anotimpul cald și cel rece. Binele, Soarele fiind întodeauna
învingător.
Femeile își aleg baba (ziua în care s-a născut) de la 1 la 9 martie, in funcție de cum va fi ziua așa
este și caracterul persoanei. Pentru cei care s-au născut după nouă ale lunii se adună suma celor 2
cifre.
Noi sărbătorim de 2 ori sosirea noului an,o dată pe 1 ianuarie și o dată pe 1 martie în memoria
strămoșilor noștri daci când martie era prima lună a anului, cănd fiecare locuitor al Daciei purta cu
mândrie un mărțișor. Așa putem explica că urăturile de Anul Nou fac referire la semănat , arături și
tot ce ține de muncile agricole.

Mitul voinicului care a eliberat Soarele


Se poveștește cum că Soarele ar fi coborât pe pământ și ar fi luat chipul unei fete frumoase, care ar
fi fost răpită de un zmeu și închisă în palatul său.Lumea întreagă ar fi fost cuprinsă de mâhnire,
păsările au încetat să cânte, iar tristețea s-a așternut pe chipul tuturor. Un tânăr curajos a plecat în
căutarea soarelui și să-l salveze. Drumul lui a durat 3 anotimpuri. Lupta a fost crâncenă iar în final
zmeul a fost doborât. Natura a reînviat dar tânărul a fost doborât de răni, n-a mai apucat să vadă
primăvara. Sângele său roșu ca focul, s-a prelins pe zăpada albă imaculată împletind roșul cu alb
din care a apărut ghiocelul,puritatea dragostei, prima floare a primăverii.

MOSII DE IARNA , MOȘII CEI MARI, SÂMBATA PIFTIILOR , SÂMBATA MORŢILOR


Cuvântul Moși vine de la strămoșii noștri și se referă la persoanele trecute la cele veșnice.
Sunt sărbători dedicate strămoșilor, sufletelor celor trecuți în lumea de dincolo. I se mai spune și
Sâmbăta părinților pentru cei care și-au aflat sfârșitul în împrejurări cumplite sau cei care sau stins
fără o lumânare la căpătâi
Se ţine în sâmbăta dinaintea Lasatului sec de carne.
Se împart vase noi cu plăcinte dulci şi sărate,sarmale, piftie,dulciuri cu miere şi nuci, colivă, cani cu
apa sau vin însoțite de o lumânare aprinsă și o floare. Se spune că astazi fiecare om ar fi bine să
aprindă 2 lumânari: una pentru pentru a lumina calea celor celor plecați din această lume și alta
închinată sănătății proprii și a familiei.
Se tămâiază mormintele se împodobesc cu flori și se aprind lumânări pentru a încălzi sufletele celor
adormiți
Se spune că sufletele trecute în nefiinţă vin şi se hrănesc cu aburii bucatelor pe care credincioşii le
pregătesc.
Nu este bine să lucrezi că rişti să înebuneşti sau să tremuri ca o piftie.

13
Se spune că deși fiecare are parte, la 40 de zile de la trecerea în neființă, de o judecată menită să
trimită sufletul la locul meritat, la sfârșitul lumii va avea loc o nouă judecată iar printre faptele care
cântăresc greu în balanță se numără și pomenirea strămoșilor.
Bobul de grâu este simbolul Învierii celor adormiți iar legănarea coșului cu colivă reprezintă
comuniunea sufletească cu cel adormit.
Moșii de iarnă sunt cunoscuți de Moșii Cârnelegi în Moldova și Bucovina, Moșii de Piftii în Oltenia,
Moșii Sacrilegi în Banat.

9 MARTIE - SFINŢII 40 DE MUCENICI DIN SEVASTIA, MOȘII DE PRIMĂVARĂ


Cei 40 de mucenici au trăit în Sevastia,din Armenia antică (Turcia). Au fost soldați creștini care au
refuzat să renunțe la credința lor. Au fost condamnați la moarte prin înghețare, într-un lac din
apropiere. Se spune că prin rugăciunile lor au topit gheța și 40 de cununi strălucitoare au pogorât
deasupra capetelor lor, atunci au fost scoși din lac, li s-a zdrobit picioarele, iar trupurile lor au fost
arse.
De ziua celor 40 de sfinți se încheie zilele capricioase ale babelor lăsând loc zilelor călduțe ale
moșilor. În această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului. Copii bat cu bețele în pământ
rostind: Patruzeci de Mucenici, patruzeci de Sfinți voinici, dați cu botele-n pământ, ca să intre frigul
să iasă căldura. Bărbații bat și ei pământul ca și cănd l-ar deschide și spun: Intră frig și ieși căldură,
să ne fie vremea bună pentru plug și arătură. Țăranii scot plugul pentru arat îl trece simbolic prin foc
iar în coarnele plugului se pune un colac împletit în formă de 8 ( infinit), nu inainte de a tămâia casa,
ogorul grădina și animalele.
În ajun se aprinde Focul Sfinților cu jar adus din casă pentru ca căldura din casă să încălzească
vremea. Copii sar peste foc pentru a se purifica și pentru a fi feriți de boli iar femeile păstrează
cenușa și o împraștie prin grădină în formă de cerc pentru a proteja gospodăria. Focul arde
anotimpul vechi și ajută să renască cel nou aducător de vigoare. Se arde gunoiul din curte ritualul
înseamnă arderea iernii, iar tinerii sar peste jăraticul de la focul sfinților pentru a fi sănătoși.Se mai
spune că cum va fi vremea de Mucenici,așa va fi toată primăvara. Acum încep să revină berzele din
țările calde. Fiind vremea moșilor, pentru că vin după babele capricioase și pricinoase, ei sunt buni
și dezgheață pământul, alungă gerul și face să crească iarba verde și florile multicolore.
Cei 40 de Sfinți Mucenici se mai numesc: Măcinici, Brânduși, Brândușei, Sfințișori, Brăduși,
Boboneți.
În cinstea acestor sfinţi martiri se mănâncă şi se impart mucenici în formă 8 ( infinit). În Moldova se
fac celebri mucenici din aluat de cozonac unși cu miere și nucă. În Muntenia se mai face pe lângă
mucenicii fierți în apă, cu zahăr, scorțișoară și nucă, O UITATĂ, un mucenic mare dedicat celor
morți,care au fost uitați în timpul anului.
Cele 40 sau 44 de pahare(mici) de vin roșu constituie un străvechi ritual, având credința că acest vin
dă putere bărbaților pentru întregul an. Acest ritual se mai numește însănătoșirea sângelui. Se
mănâncă și 40 de peștișori pe jar sau la grătar. Se mai obișnuiește ca oamenii să bată câte o
metanie pentru fiecare sfânt ucis la Sevasta sau chiar 40 de metănii pentru fiecare sfânt.
Cum va fi vremea de Mucenici așa va fi toată primăvara, dacă în această zi este frig așa va fi
vremea până la Sfântul Gheorghe.
Plantele sădite în acestă zi vor rodi de 40 de ori mai mult decât de obicei.
Moaşte: au fost găsite într-o capelă subterană din Constantinopol și au fost împărțite la mai multe
biserici.
Schitul Darvari, Mânăstirea Antim, Biserica Icoanei, Biserica Dichiu (Sf.Fanurie) din București.

17 MARTIE - ALEXIE, Omul lui Dumnezeu


Alexiile sau ziua sarpelui erau ţinute de moşii noştri, în această zi nu se spală, nu se coase,nu se
folosesc foarfece sau cuţite pentru ca femeile să aibă perte de naștere ușoară iar casele să fie ferite
de insecte și reptile.
Se fac focuri mari pentru ca fumul să alunge spiritele rele, să omoare dăunătorii și să sperie șerpii.
Focul purifică. Femeile iau cărbuni încinși din foc și înconjoară de 3 ori casa, apoi gradina, grajdurile,
livezile astfel gospodăria va fi ferită de dăunători iar livezile vor avea rod bogat. Tinerii sar peste foc,
ca să fie feriţi de boli. La țară în acestă zi se astupă micile crăpături din case și de la sobe. Se spune
că așa se astupă și ochii șarpelui,să nu se mai apropie de casă și nici nu va mai îndrăzni să muște
omul. Se spune că acum ies șerpii din pământ la lumină după lunile de hibernare. În unele regiuni
gospodinele fac un amestec de mălai cu apă și pun câte puțin în cele patru colțuri ale gospodăriei.
Moaşte: se găsesc la Schitul Darvari

14
POSTUL MARE - începe cu Spolocania sau Ziua Împăcării
Pe vremuri de Lăsata secului,nurorile făceau o plăcintă de brânză dulce cu stafide pe care o oferă
soacrelor pentru ca relația lor să fie dulce și împărțeau 7 sticle de lapte copiilor săraci simbolizând
cele 7 săptămâni albe de post.
Această săptămână este cunoscută sub numele de Săptămâna Albă , Săptămână Brânzei sau
Săptămâna Nebunilor.
Aceste zile sunt ultimele în care se mai pot oficia căsătorii,oamenii obișnuiau să spună că numai
urâții,proștii și nebunii fac după aceste zile nuntă, de aici și denumirea de Săptamâna nebunilor. Se
știe că în calendarul creștin există 12 vineri importante înaintea fiecărui praznic bisericesc. In
această săptămână este prima vineri. Se ține post negru pentru sănătate, iertarea păcatelor și
liniștea casei. Sâmbăta se dă de pomană plăcinte cu brânză și se dă de pomană apă, ca să nu
suferi de sete pe lumea cealaltă. Duminica este Lăsatul secului. Se fac petreceri se cere și se dă
iertare, finii vin la nași cu tort și sampanie. Este bine să nu lipseasc oul ca să ți se pară postul mic și
ușor ca oul. Prima săptămână a Postului Mare începe cu Canonul cel mare iar fiecare creștin ar fi
bine să participe la această slujbă a smereniei în care oamenii se curăță de păcate iar credincioșii
țin post negru miercurea și vinerea. Fetele care vor să se căsătorească este bine să tină post negru.
Păresimile sau Patruzeimea adică Postul dinaintea Învierii este cea mai lungă și cea mai aspră
perioadă aducându-ne aminte de postul de 40 de zile pe care Mântuitorul l-a ținut înaintea începerii
activitîții mesianice dar și că nici Dumnezeu și nici îngerii nu au nevoie de hrană. De aceea ar fi bine
să mâncăm o dată pe zi seara. Se spune că Spolocaniile ar fi niște fete frumoase care merg înaintea
Maicii Domnului cerând iertare pentru păcatele săvârșite de oameni.Iar păstorii sunt convinși că
Spolocaniile sunt niște zâne care veghează somnul mieilor. În sudul tării a rămas un obicei de
purificare ce presupune bărbați mascați numiți cuci, îmbrăcați în fuste, ca femeile, cu glugă în cap,
cu băț în mână de care legau o opincă și ținând un clopot mare în spate, alergau in ziua lăsatului de
sec după copii, fete și femei, pe care îi atingeau sau chiar îi trânteau la pământ iar pe alții îi altoiau
cu lovituri blânde pe spatele curioșilor. Seara cucii mergeau din casa în casă pentru a face hore de
purificare. Masca și sunetul clopotului alungau spiritele malefice. Fetele și nevestele tinere erau
atinse cu opinca pentru a fi fertile, iar prin arderea fulgilor din glugă erau gonite bolile. Masca
reprezenta scurgerea timpului. Cel care se face cuc era obligatoriu sa fie de 3 ori sau de 9 ori în 9
ani.
Taina Spovedaniei ne ușurează sufletul, taina Euharistiei ne apropie de Divinitate. Prin vin și pâine
ne împărtașim cu sângele și trupul Domnului iar cuvintele Mântuitorului au fost: Cel ce mănâncă
Trupul meu și bea Sângele meu are viață veșnică iar Eu îl voi învia în ziua de apoi. Referitor la a nu
avea voie să săruți icoanele după ce te.ai Împărtașit consider asta ca o mulțumire și recunoștiință
față de iubirea infinită, față de harul și darul cu care Cristos ne binecuvintezâ prin Sfânta
Împărtașanie. Așa că fiecare face cum simte.

Leonardo Da Vinci – Buna Vestire

15
25 MARTIE BUNA VESTIRE
BLAGOVEŞTENIE după numele vechi slavon are dată fixă, cu exact 9 luni înaintea venirii pe lume a
pruncului Isus. Este ziua în care Arhanghelul Gabriel cu un crin în mână îi apare Fecioarei Maria
aducându-i vestea că Duhul Sfânt se va pogori și Puterea celui PreaÎnalt o va umbri și se va naște
Fiul Lui Dumnezeu.
Este strict interzisă cearta.
Se purifică stupii,trecându-se deasupra unui foc se afumă și se stropesc cu aghiazmă.
Se spune că cei care pun în pragul uşii apă sare şi pâine în aceasta zi pentru cei care stau la case
iar pentru cei care stau la bloc să pună le fereastră , vor hrăni îngerii cîştigându-le bunăvoinţa pentru
tot restul anului.
Este ziua in care se alunga energiile negative. Gospodarii aduna toate lucrurule nefolositoare şi le
dau foc în ajunul Bunei Vestiri.Obiceiul este cunoscut drept Noaptea Focurilor pentru a îndepărta
blestemele şi gândurile negre. Se tămâiază lucrurile din casă pentru a atrage bunăstarea.
In tradiția populară se mai numește ziua cucului. Pentru a auzi cântecul cucului trebuie să
îndeplinești trei condiții: să nu fii flămând, să nu fii supărat și să ai bani în buzunar.
Tinerii necăsătoriţi cântau cucului: Cucule voinicule, câţi ani îmi vei da, până când m-oi însura
(mărita). Este obligatoriu să ai bani în buzunar, căci orice cântat al cucului trebuie plătit. Deci dacă
auzi cucul să arunci un bănuț în direcția din care se aude. Cucul cântă de la Buna Vestire până la
Sânziene când se transformă în uliu. Craca pe care a căntat cucul era tăiată și pusă în scăldatoarea
fetelor în speranța că flăcăii frumoși nu le vor ocoli.
Se stropesc pomii roditori și se ating cu tăişul toporului sau cu un cuţit mare zicând: Dacă nu rodeşti,
te tai.
În Transilvania se mai păstrează un vechi obicei, prima persoană din gospodărie care se scolă
dimineața, ia un călțui cu tamâie,un jar din sobă și inconjoară în inversul ceasului de ceasornic
gospodăria sunând din clopoței pentru a alunga paguba, necazurile și bolile din perimetrul casei.
Se mănâncă peşte pentru ca în cursul anului să fii ca peştele în apă,să treci uşor prin viaţă şi peste
necazuri.
Nu se pun ouă sub cloșcă. Pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă.
Este dezlegare la pește, iar cine se înfruptă cu pește până la Blagoviștenie face mai mare păcat
decât dacă ar fi mâncat orice altă carne, căci tocmai sacrificarea peștelui face din această zi o
sărbătoare, indiferent dacă pică intr-o zi de post sau nu.
În ajunul aceastei zile femeile care doresc să rămână însărcinate, țin post negru, citesc Acatistul
Bunei Vestiri și se roagă Maicii Domnului să facă o minune și să le trimită un prunc sănătos
MÂNĂSTIRI cu hram - Buna Vestire - Oradea, M Chiroiu - Jalomița, M.Nicula - Cluj, M.Durău -
Târgu Neamț, M.Horăicioara - Neamț
BISERICI cu hram din București - Buna Vestire - Giulești, Cărămidarii de Sus, Delea Nouă,
Dobroteasa.

APRILIE - PRIER, Florariu,Traistă-n Băț


Bătrânii au o vorbă referitoare la capriciile naturii: Prier priește dar și jupește, Prier priește ori
despoaie. Gospodarii au grijă de livezi,pun lut în locurile în care s-au altoit pomii, aprind noaptea
focuri mocnite,Sărbătorile: Floriile, Sfântul Gheorghe, Sfintele Paști, Ziua Păcălitului, Marcul Boilor,
când vitele sunt libere să pască, nu sunt legate nici înjugate, Lăzărelul, Duminica Tomei, Joimărița,
Focul Viu, joacă roluri deosebite în purpuriul tradițiilor românești.

1 Aprilie - Ziua Păcălelilor. Istorici români menționează în România,acestă zi plină de haz în secolul
XIX. Șotiile ar fi bine să fie făcute până la ora prânzului. In popor circulă vorba că dacă esti bărbat și
te casătorești pe 1 aprilie vei fi toată viața sub papucul nevestei
11 Aprilie - SFÂNTUL ANTIPA alungă durerile de dinți și vindecă problemele dentare.
Moaște : o părticică se află la biserica Sfântul Dumitru-Poștă,din spatele muzeului de Istorie a
României.
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, făcătorul de minuni.
12 aprilie - Sfântul Român Mucenic Sava Gotul de la Buzău,a fost canonizat în anul 1517
14 aprilie - Sfântul Român Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului, se odihnește la Paraclisul
Sfântul Ștefan de la Lavra Pecerska și a fost canonizat în anul 2007

23 APRILIE - SFÂNTUL GHEORGHE


Protector al animalelor, al armatei , al fermierilor, agricultorilor si al măcelarilor, este chezaşul tuturor
tocmelilor,patronul tinerilor. El este protectorul armatei Române

16
Se spune că Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena din Libia, care era terorizată de o creatură cu
chip de șarpe.
Deţine cheile cerului şi se spune că eliberează în totalitate energia soarelui ca să vină vara
Pentru a avea noroc în ajun, Sântul Gheorghe aprinde focul viu, un ritual de purificare pentru a
alunga spiritele rele, este un obicei de pe vremea dacilor care continuă să fie respectat. Focul este
aprins de feciorii necăsătoriți,prin frecarea a două lemne uscate. In această noapte se aprind focuri
peste comori și se deschid cerurile pentru a da putere pomilor să înflorească. Cei care prticipă la
ritual vor fi feriți de rele,de farmece, vor fi sprinteni tot anul dacă și sar peste foc. Dacă focul se
stinge este semn rău. Focul viu rămâne aprins până când turmele coboară de la munte. Urzicatul
peste picioare cu o urzică aduce sănătate. Se obișnuiește ca bărbatul familiei să prindă ramuri verzi
la stâlpii porților, a ferestrelor, a grajdurilor, ca familia și animalele să fie protejate. In unele regiuni,
fetele nemăritate, împletesc din ramuri verzi coronițe și le lasă pe mijlocul drumului ca alesul inimii
să nu calce pe coroniță ci să o ridice și să i-o ofere în dar. In alte regiuni fetele înainte cu o zi merg
dimineța în pădure să adune mătrăgună și năvalnic, pe care le pun în podul casei sau sub strașină
în speranța că va avea pețitori bogați. Fetele seamănă busuioc iar fetele nemăritate obișnuiau să se
uite intr-un vas cu apă pentru a-și vedea ursitul. In această noapte înfloresc nucii. Ca să alungi
durerile de șale și beteșugurile se prindeau în talie rămurele înmugurite.
Nu se coase, nu se spala, nu se da nimic de împrumut ca să nu fi păgubită, se împodobesc stâlpii
de la poartă cu ramuri verzi şi flori. Vitele primesc mâncare pe săturate și sunt împodobite cu flori, ca
și gălețile pentru lapte care se împodobesc cu ramuri înverzite.
Dacă plouă în această zi se face grâu şi fân,în noaptea din ajun nu se doarme pentru a fi vioi şi
sănătoşi tot anul, înainte de răsăritul soarelui cei curajoși fac baie într-o apă curgătoare pentru a se
spăla de rele şi a fi sănătoşi tot anul. Se împart cruciuliţe de botez pentru a ieși învingător din orice
problemă , e bine să ne cântătim pentru a ne feri de farmece şi pentru a fi sănătoşi. După lăsarea
serii, bărbații nu au voie să iasă cu capul descoperit, ca să nu cadă farmecelor. O potcoavă veche
sau un fier pus sub prag ține farmecele la distanță.
Cine doarme de sfântul Gheorghe va fi somnoros tot anul.
Dacă va fi multă rouă e semn că anul va fi bogat,dacă plouă în această zi va fi un an bogat în grâu și
fîn.
Se manâncă usturoi, se ung ferestrele și ușa. Este bine seara, în ajun să ne ungem și pe corp, pe
frunte, pe piept, pe spate și la încheieturi, pentru sănătate și protecție.
Sângeorzul marchează intrarea anotimpului cald care se va încheia la Sfantul Dumitru Sânmedru
Pe 23 aprilie, după slujbă,credincioșii primesc în funcție de zonă, flori de liliac, leuștean sau ramuri
de salcie. Aceste rămurele aduc sănătate și protecție de boli și pagubă. Cei care vin în vizită
împodobesc porțile și ușile gazdelor. Legenda spune că în această noapte la fiecare hotar ori
rascuce se adună 12 vrăjitoare care se bat între ele. Invingătoarele aduc ploaia binefăcătoare
pentru recolte. Se spune că cei care nu dorm în noaptea asta le aud cântând.
MOAȘTE : Mâna dreapta a Sfântului Gheorghe se află la Mânăstirea Xenofont , iar particele la
Biserica Sfânta Treime din Scheii Braşovului, Mânastirea Viforâta.
Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Gheorghe care s-a pictat singură de la Mânăstirea Zografu.
Episcopul Epahiei Vodinului a atins fără evlavie cu degetul nasul sfântului zicând: Aceasta este
icoana care s-a pictat singură? Iar când a vrut să-și retragă degetul nu a mai putut. După multe
rugăciuni a apărut Sfântul Gheorghe care i-a zis că pentru necredința lui să i se taie vârful degetului
pentru a rămâne marturie necredința episcopului.
Ioan Fokas în 1885 a notat că mormântul Sfântului se află sub Sfânta Masă din Biserica Sfântul
Gheorghe din orașul Lida, Palestina.Conform tradiției 2 pelerini au încercat să ridice placa de pe
mormânt dar i-a cuprins o flacără care unuia i-a cauzat moartea.
Musulmanii îl numesc Hander(verde),cred și îl venerează pe Sfântul Gheorghe.

SÂMBATA LUI LAZĂR, Moșii de Florii sau Lăzărelul


Se impart plăcinte de sufletul lui Lazăr cel înviat din morți de Domnul nostru Isus,a lui Lăzărel și
pentru toți cei plecați de la noi..În unele zone fetele se împodobesc cu rămurele de salcie și merg
căntănd pe la case,primind în schimb ouă pentru înroșit . Femeile împart plăcinte sărmanilor căci
Lăzărel ar fi fost un băiețel care se spune că ar fi murit poftind la plăcinte pentru că mama lui nu a
avut timp să-i facă. De aici tradiția de a coace și a împărții plăcinte, mai ales copiilor.
În Maramureș se face o pâine floare de grâu sau floarea soarelui care se împarte celor dragi pentru
a se revedea pe lumea cealaltă. Cine nu-l respectă pe Lăzărel se umple de pistrui și arsuri. Tot
acum se scot hainele la aerisit. Fetele plantează flori și pun sub un păr altoit o oglindă și bluza pe
care o vor îmbrăca a doua zi,așa, încât la rasarit soarele să le încarce cu magia lui, iar aceată magie

17
le va face mai frumoase și mai atrăgătoare în ochii băieților. În unele zone copilele, Lazărițele, se
îmbracă în rochițe albe și merg la colindat prin sat spunând povestea sărmanului Lăzărel care a
murit poftind la plăcinte, primind în schimb plăcinte de post și fructe. O altă credință este aceea, că
la porțile raiului,morții așteaptă să li se dea de pomană iar cei care nu merg la mormintele celor dragi
cu o salcie și o lumânare nu vor avea sprijin la bătânețe. Oamenii zgârciți care nu dau de pomană
celor săraci se vor umple de bube și pistrui..

FLORIILE
Reprezintă intrarea Domnului în Ierusalim, unica data când a aceptat să fie aclamat drept împărat și
începutul Sărbatorilor de Paște.
In această zi știută și drept ziua Stâlpărilor, se sfințesc prin rugăciune și stropire cu agheazmă
ramurile de salcie (mâțișori) și se împart credincioșilor pe care le pun în case, la icoane, la uși și la
ferestre. Se spune că cei ce pun ramurile verzi ale salciei la brâu nu vor avea dureri de sale, iar
pentru copii se impletesc coronițe pentru a avea mintea ageră și se încing cu ramurele la brâu
pentru sănătate. Ramurile de salcie ținute la icoane pot fi folosite cu rol protector iar dacă ai norocul
ca mâțișorii de salcie să-ți înflorească în casă cu siguranță anul va fi bogat și plin de bucurii. Când
se iscă furtuni periculoase se pun pe foc, iar dacă bate grindina se aruncă în curtea casei. Maica
Domnului a binecuvântat salcia să nu ardă și să se înmulțească oriunde s-ar așeza, după ce
aceasta și-a întins crengile și s-a transformat într-o punte, ajutând-o pe Maica Domnului să trecă un
râu, atunci când ea a auzit că fiul sau a înviat și a plecat să-l caute. Ramurile de salcie amintesc de
cele de finic și măslin cu care a fost întâmpinat Mântuitorul. Un alt simbol de Florii este asinul, cel
mai modest animal de lângă casa omului, Fiul lui Dumnezeu l-a ales pe el să intre impreună în
Ierusalim. Tot pe măgar a călătorit și Maica Domnului cînd era însărcinată.Măgărușii de rasă pură
au pe spate o cruce neagră semn al durerii și sacrificiului pe care Isus l-a făcut în numele credinței.
Mai există credința că dacă te împărtașești în Duminica Floriilor și îți pui dorințe când ești în fața
preotului,acestea se împlinesc. Toți cei care au purtat snurul de mărțisor, îl agață acum într-un pom
fructifer și își pun o dorință. Mormintele se curăță și se impodobesc cu mâțișori (salcie).
Nu e voie să te speli pe cap, căci vei albi înainte de vreme ca pomii înfloriți. Cum va fi vremea de
Florii așa va fi și de Paști. În timpuri străvechii sărbătoarea se numea Floralia și, era dedicată zeiței
romane a florilor Flora.Sărbătoarea începea când se vedea prima Lună plină după echinochiul de
primăvară, Flora aducea căldură și înflorea copacii. Salcia fiind prima care înmugurește ea este nu
doar simbolul primăverii ci și al tinereții și frumuseții. În această zi nu se muncește, nu se spală, nu
se coase, este obligatoriu să fii fericită și dacă se poate să plantezi un pom sau o floare pentru că tot
ce pui în pământ în această zi se prinde și rodește.
În tradițiile populare românești, Floriile se serbau 2 zile, Sâmbăta Floriilor sau Moșii de Flori,
închinată morților, ca zi a neamului și a pământului și Duminica Floriilor sau Staurele Floriilor, ziua
renașterii naturii, a vegetației și al tuturor celor care poartă nume de flori.
Se împart plăcinte. Casa și gospodăria se stropește cu apă sfințită de la Bobotează, prin stropire,
pacea și sănătatea se va instaura în familie. Este bine ca de Florii să ai în casă o crangă de vită de
vie, o crenguță dintr-un pom înflorit și rămurele de salcie care se pun la icoane, ele au rolul de a
înlătura energiile negative și de a proteja casa și familia, la intrare la ușă, pentru a avea pace în
casă. În unele sate ramurile de salcie sunt agățate pe ramurile copacilor, pe butucii de vie, pe stupi
și la ferestre, ei se vor bucura de prosperitate și vor atrage binele în casa lor. Cei care aruncă salcia
uscată la gunoi își anulează fericirea. Florile și salcia sfințită uscate se ard, se pun la rădăcina unui
copac, se împrăștie pe ogor, în padure, în natura. Ca să ai noroc în dragoste fierbe o legătură de
busuioc în noaptea dinaintea Floriilor și spală-ți părul cu fiertura rezultată pentru un păr frumos și
strălucitor,iar restul lichidului aruncă-l sub un păr ca admiratorii să nu întârzie. Nu este bine să te
speli pe cap în acestă zi ca să nu albești. Părinții să îmbăieze copii in apă cu flori și salcie de la
biserică. Fetele care vor să se căsătorească să își pună salcie de la biserică sub pernă. Ca să-ți fie
bine, e obligatoriu să fii fericită în acestă zi.
Se spune că toate obiectele sfințite la biserică în această zi sunt tămăduitoare și îî ocrotesc pe cei
care se roagă cu adevărat.

SĂPTĂMÂNA PATIMILOR
Reprezintă o săptămână plină de căință, de doliu și de post aspru. Această săptămână poate fi
comparată cu o scară care cu fiecare treaptă urcată ne aduce mai aproape de Dumnezeu, de
Lumina Divină prin evlavie, post și iertare. În această săptămână credincioșii nu se ating de oțet,
urzici deoarece lui Isus i s-a dat să bea oțet și a fost lovit cu urzici peste rănile sângerânde. Din
seara Floriilor se citesc Deniile, slujbe de priveghere. Spre deosebire de Craciun, de Paști nu se fac

18
atâtea feluri de mâncare, de unde și zicala:Craciunul este sătul, Paștile este fudul. Este bine ca în
această săptămână toți credincioșii să ierte și să se împace cu cei certați.

LUNEA curată, se face curățenie, se aerisesc hainele


MARȚEA vaselor curate,se face baie pentru a seca bolile
MIERCURI sunt zile dedicate curățeniei casei, se spală, se calcă,
JOIA Mare se citesc la biserică cele 12 Evanghelii, se manâncă mâncare uscată.
Această zi este dedicată vopsirii ouălor și a coacerii copturilor.Cănd se bagă cozonacul și pasca în
cuptor se face semnul crucii și se spune :
Cruce-n casă,Cruce-n masă,Maica Domnului la ferestră,Dumnezeu cu noi în casă.
dacă vei dormi, vei fi leneș tot anul. Începând din această seară nu se mai trag clopotele în biserici
ci se bate numai toaca. Se împart colaci, covrigi și fructe. Se aprind focuri pentru întâmpinarea
rudelor plecate din această lume care se intorc acasă avand credința că ei se încălzesc la aceste
focuri. Ele se deosebesc de focurile ritualice de peste an, Mucenici, Lăsatul Secului, SânGheorghe
și focul cel magic de Sânziene. Focurile aprinse înaintea Învierii Domnului sunt focuri de veghe care
îndepărtează farmecele, duhurile rele și pagubele. Focurile se înconjurau cu tămâie și aghiazmă iar
în jurul lor se așezau scaune, butuci tăiați pentru adormiții ce urmau să sosească. Se dă de pomană
copiilor, vecinilor și rudelor. Joia Mare sau Joimărița era o sfântă frumoasă care locuia în păduri sau
pe crestele munților și le pedepsea pe femeile leneșe care nu-și terminau treburile specifice
curățeniei în case până în Joia Mare. Pe vremea dacilor ea reprezenta moartea și avea grijă de
focurile aprinse în Joia mare pentru cinstirea strămoșilor. Joimărița face doar o revizuire iar acolo
unde-s fete și neveste leneșe ea cântă prin curte.
Pute-a câlți, Pute-a feștilă, Pute-a lene de copilă, Pute-a pânză nețesută, Și nevastă nebătută.
VINEREA Neagră sau Seacă se ține post negru și este o zi de doliu iar la biserică se cântă Prohodul
Domnului. Nu se spală, nu se coase, nu se coace, nu se frământă ca să nu se ardă mâinile Maicii
Domnului care se află în durere și rugăciune. Cine se încumetă să facă așa ceva face mare păcat,
iar coptura nu este mâncată nici de pești. Nu se coase, nu se spală pentru a nu o supăra pe sfânta
Vineri. Cine nu respectă Vinerea mare va avea dureri de cap și nu va avea noroc până la
sărbătoarea următoare iar dacă cineva face vreun rău cuiva în această zi va fi pedepsit înzecit
pentru fapta sa. Postul Negru din această zi este bun pentru secarea gușii și pentru vindecarea
bolilor de piele, pentru sănătatea trupească și sufletească. Dacă plouă in această zi anul va fi
mănos. Femeile nu umple borș să nu se scalde necuratul în el. Copii adună flori și le duc la biserică.
Se spune că cei care trec pe sub sfântul Epitaf vor fi feriți de dureri, cei care ating cu ochii vor vedea
iar cei care ating cu fruntea își vor deschide mintea.
Să tacă tot trupul omenesc, să stea cu frică și cutremur și nimic pământesc întru sine să nu
gândească rău, că Impăratul Împaraților și Domnul Domnilor merge să se jerfească pentru noi și
merg înaintea lui cetele îngerești cu toată căpetenia și puterea heruvimilor cei cu ochi mulți și
serafimii cei cu multe aripi, fețele acoperindu-și și cântând cântare Aleluia, Aleluia, Aleluia, Slavă
Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție.
Doar în SÂMBATA Mare ai voie sâ coci sau să pregătești bucatele pentru masa de Paști. Nu se
seamănă, nu se sădesc pomi, ei nu vor rodi. Postul negru din această zi este bun pentru secarea
gușei și vindecarea bolilor de piele, dar și pentru sănătatea trupească și sufletească. Dacă plouă în
această zi anul va fi mănos. Gospodinele pregătesc cosul cu bucate, o lumânare, o crenguță de
busuioc. Totul se acoperă cu un ștergar.
La țară se înconjoară casa de 3 ori cu lumânarea aprinsă de la biserică.
Sâmbăta este o zi a tăcerii și reculegerii, este o zi în așteptarea Luminii.
VENIȚI DE LUAȚI LUMINĂ!
HRISTOS A ÎNVIAT DIN MORȚI CU MOARTEA PRE MOARTE CĂLCÂND ȘI CELOR DIN
MORMINTE VIAȚĂ DĂRUINDU-LE.
Lumănarile aprinse aduc Lumină în fiecare cameră și colțișor din casă, de aceea tradiția spune că
bărbatul casei duce lumină in fiecare cameră, făcând semnul crucii și căntând : Cristos a Inviat!
Lumânarea se aprinde oricând avem nevoie, la necazuri, când suntem deprimați și depășiți de
situație, Lumina lui Cristos ne încălzeste sufletele, ne purifică casa și ne curăță mintea și sufletul.

19
INVIEREA DOMNULUI, PAȘTELE
Să ne luminăm popoare, că din moarte la viață și de pe pământ la cer, Cristos Dumnezeu ne-a
trecut pe noi.
Cristos a Inviat! Adevărat a Înviat! De 3 ori . Și noi ne închinăm Învierii sale celei de a 3 zi.
Lumânarea de Înviere este simbolul biruinței vieții asupra morții și se păstrează din an în an. Se
aprinde în caz de necaz. In dimineața de Paști este bine să te speli pe față dintr-un vas în care ai
pus un ou roșu, un ban de argint şi in fir de iarbă sau o floare, ca să fi frumoasă și bogată. Dimineaţa
este bine să priveşti într-o cofă cu apă neîncepută, să iei Paști pe nemâncate (anafură peste care se
toarnă vin roșu în formă de cruce). Cei care ciocnesc ouă de Paști se revăd pe lumea cealaltă. Este
bine ca din primul ou ciocnit să mănânce toți membri familiei pentru a fi uniți. Cojile ouălor se
păstrează și se afumă cu ele bolnavii, deocheați și cei speriați, se împrăștie pe ogor ca pământul să
dea rod bun sau se aruncă pe o apă curgătoare ca să vestească Blajinilor de pe celălalt tărâm să se
pregătească pentru Duminica următoare, Paștele Blajinilor. Nu se pune mâna pe sare ca să nu îți
transpire mâna. Pentru cei care transpiră mult este bine în această zi să pui măna pe clanță sau pe
o bucată de fier. Cănd vin de la biserică tinerii să se uite într-o fântână, ca să fie frumoși și doriți ca
apa. Este obligatoriu în ziua de Paști copii să aibe haine noi. Se spune că cine moare de Paști și în
săptămâna Luminată este scutit de Judecata Divină merge direct în Rai oricâte păcate ar fi avut.
Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi toată viaţa.
Tradiţia spune că de Paşti,e bine să ai la masă peşte, ca să te mişti, să fii iute ca peştele şi să-ţi
meargă mintea repede tot anul. Ouăle colorate semnifică venirea primăverii iar ouăle roșii
simbolizează sângele Mântuitorului nostru și are puteri vindecătoare ,vigoare și spor în toate.
Cu un ou se destupă gura la Paște. Pasca, pâinea sfințită din ziua Paștelui are puteri vindecătoare
iar pe vremuri după slujba Învirii Domnului se punea într-un blid de apă un ou roșu și toată familia se
apăla pe față și pe mâini. Apoi gusta din pasca sfințită și un ou roșu, abia apoi se începea masa. Din

20
pască se dădeau fărâmițe mici și animalelor din gospodărie iar fârmiturile și cojile de ouă se aruncau
pe o apă curgătoare ca să afle și blajinii care trăiesc în crugul pământului, că a venit Paștele și Isus
a înviat. De aceea în multe sate se face pască și la Paștele Blajinilor, când se dă de pomană pentru
sufletul celor adormiți. Cununa din aluat împletit reprezintă cununa de spini iar crucea din aluat
împletit din mijloc reprezintă jertfa lui Isus de a lua asupra sa păcatele lumii. Pasca nu este un desert
ci un preparat ritualic din care orice creștin ar trebui să guste înaintea mesei mai ales dacă a fost
sfințită. Ea este pâinea sfințită din ziua Paștelui. Cuvîntul pască vine de la Pesah,sărbătoarea
evreilor de sub domnia egipteană sau după alți etnologi provine de la un cuvânt foarte vechi prin
care era denumit mielul sacrificat
În ziua de Paști se împart bucate și vin pentru sufletele celor adormiți iar la biserică se duc pască,
cozonac, fructe, bomboane și ouă împodobite cu flori.
De Înviere Raiul se deschide și rămâne deschis toată săptămâna Luminată.
După Vecernia Mare patriarhul grec înconjoară Sfântul mormânt de 3 ori, apoi întră în capela
mormântului și se produce minunea coborârii din cer a Sfintei Lumini,patriarhul aprinde 33 de
Lumânări, numărul anilor lui Isus petrecuți pe Pamânt și aduce Lumina celor de afară. Focul nu te
arde și se trece flacăra peste anumite parți ale corpului,pentru a fi feriți de boli.
In Franța, copii caută ouăle și iepurașii de ciocolată, prin casă sau prin grădină.
In Germania se fac focuri purificatoare, este un ritual care simbolizează alungarea iernii dar și a
gândurilor rele.
În Țările Scandinave copii se costumează colorat, colindă casele pentru a ura Un Paște fericit!
În Insula Corfu se aruncă pe ferestre oale din lut pentru alungarea ghinionului.
În Ungaria băieții stropesc fetele nemăritate cu parfum iar apoi le cer o sărutare. Această datină
există și la noi în Transilvania.
Si cei care locuiesc la curte au luat obiceiul de a ascunde iepurasii și ouăle de ciocolată prin iarbă,
printre flori spre bucuria copiilor și deliciul căutării.
Fetele care vor să se mărite să mănânce în ziua de Paști cozonac sau pască făcute în 7 sau 12
case.
Se spune că prima femeie care a vopsit ouă a fost Sfânta mironosiță întocmai cu Apostolii, Maria
Magdalena, care a vopsit 3 ouă în roșu spre dovedirea sângelui vărsat de Isus și spre bucuria
Învierii lui, ea a oferit aceste ouă impăratului Tiberiu zicându-i: Cristos a Inviat! Ea este reprezentată
în icoane ținând într-o mână un vas cu mir și în cealalta un ou roșu.
A doua zi de Paște în Șcheii Brașovului este un obicei păstrat de sute de ani, obiceiul stropitului
unde 7 grupuri de juni tineri îmbrăcați în costume populare se adună la Biserica Sf.Nicolae unde
pleacă spre casele fetelor nemăritate. Ei poartă pălării negre din catifea împodobite cu panglici
tricolore, cămașă albă cu crețuri pănă la genunchi, flanel cu mâneci acoperit cu un laibăr,și în
picioare cisme.junii încing hore cu lăutari, cu strigături și cântece. Sunt serviți cu ouă și vin,fetele le
prind flori la butonieră iar junii le stropesc cu parfum.
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ
Porțile raiului sunt larg deschise până la Duminica Tomii iar la sărbătoarea Înălțării Domnului, Isus ia
sufletele plăcute lui și le înalță la ceruri chiar dacă nu au trecut 40 de zile de la plecarea lor de pe
acest pământ.
Biserica este în sărbătoare. Cerurile să se veselească și pământul să se bucure și să prăznuiască
toată lumea cea văzută și nevăzută. Ușile altarului sunt scoase în noaptea sfântă a Invierii sunt puse
deoparte,semn că Raiul este dechis. Chiar și la îmormântări nu se anunță decât vestea Invierii căci
cei plecați se duc direct în rai nemaifiind judecați pentru păcatele lor.
Lunea poartă numele de Lunea Albă,se stropește casa cu aghiazmă. Se dă de mâncare și de băut
la rude și prieteni.
Marția Albă este și ea nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se coase, nu se face curat. Se dă
de pomană pască și vin rosu.
Miercuri,Sfânta Miercuri,nu se lucrează la câmp ca să nu strici nunta soarecilor și ca să ai bucate pe
masă.
Joia verde, este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Nu se lucrează, se dă cu
aghiazmă pe câmpuri, în grădini și în livezi pentru a alunga seceta și dăunătorii. Fetele își împletesc
coronițe cu flori și o roagă pe Maica Domnului să ocrotească câmpurile ca ploaia să fie curată fără
grindină.
Vinerea se numește Vinerea Scumpă, Fântânița, Sfânta Vineri. Este sărbătoarea Izvorului
Tămăduirii, căci în această zi apa este dătătoare de viață, vindecătoare de boli, este Apa Vie.

21
IZVORUL TĂMĂDUIRII
Maica Domnului este Izvor al Tămăduirii,Te binecuvântează prin izvorul datator de viața al
preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
I se mai spune și Boboteaza Mică dat fiind că în această zi apa capătă puteri vindecătoare.
Dimineața se oficiază slujba de sfințire a apei, Aghiazma Mică pe care oamenii o iau pe nemâncate
pentru întărirea trupească și sufletească. Preoții fac și botezarea caselor credincioșilor cu apă
sfințită.La acest praznic Maica Domnului este infățișată ca izvor de tămăduire sufletească și
trupească, izvor de daruri.
Conform tradiției, credincioșii nu lucrează în această zi ci se roagă pentru sănătatea lor și a celor
dragi, iar cei cu probleme de sănătate să meargă la izvoarele făcătoare de minuni.
La noi in tara Mânăstirea Sâmbata de Sus are Hramul Izvorul Tamaduirii. Se spune ca pe locul
mânăstirii ar fi fost un izvor cu apa vindecatoare și la Manastirea Dervent din judetul Constanța
exista un astfel de izvor. Se spune ca însuși Apostolul Andrei ar fi făcut sa izvorească un fir de apă
dulce, pură si sfântă. Unul din ritualurile respectate este Fântânița. Obiceiul constă in curățarea
fântânilor, crezându-se că astfel nu vor seca niciodată și vor avea întodeauna apa bună de băut. In
aceasta zi se merge la morminte și se stopesc cu aghiazma. Mulți credincioși merg în pelerinaje, la
biserici,mânăstiri și izvoare renumite pentru harurile lor tămăduitoare.
În Bulgaria, în localitatea Karan Varbovka, la aprox.50 km de Ruse. În mijlocul bisericii se află
Izvorul Tămăduirii cu apă ce vindecă bolile digestive și ale ochilor. Cu Hramul Izvorul Tămăduirii
este binecuvântată și Biserica Izvorul Nou din Dristor care are moaștele Sf.Tecla, Sf.Ecaterina și
Sf.Andrei și se spune că pe vremuri în curtea Bisericii era un izvor cu apă vindecătoare.
Mânăstirea Ghighiu, Mânăstirea Izbuc.
în ziua praznicului, Maica Domnului ascultă femeile care își doresc un copil și le împlinește dorința.
M.Frăsinei, M.Râmeț, M.Bistrița, M.Cetățuia, M.Nămăiești, M.Robaia, M.Izvorul lui Miron, M.Cernica,
Schitul Horăicioara din Neamț au izvoare cu puteri vindecătoare.

PAȘTELE MIC Duminica Tomei, Paștele Blajinilor,


Din scrierile vechi, găsim originea blajinilor, rohmani, rahmani, care sunt tare buni la inimă, nu fac
sticăciune nimănui și trăiesc pe tărâmul celălalt. Blajinii neavînd calendar, ei nu știu când cade
Paștele și află cu 8 zile mai târziu, de aceea femeile din vremuri îndepărtate, nu uită de ei și strâng
cojile colorate de ouă și le aruncă pe o apă curgătoare, cojile vor ajunge pe apa Sâmbetei care se
varsă în sorbul pământului și care le va duce pe tărâmul Blajinilor. Se spune că cojile ajunse pe
tărâmul lor se transformă în ouă întregi iar ei se pregătesc să sărbătorească. Dintr-un ou mănâncă
nu mai puțin de 12 blajini deoadată. Pe vremuri în Duminica Paștelui Blajinilor, oamenii sărbătoreau
în poieni și dumbrăvi, mâncau la iarbă verde, cioneau ouă și beau vin îndulcit cu miere. Mulți
consideră Blajinii sunt cei plecați din lumea noastră și în această zi de duminică și luni se duc la
mormintele și sărbătoresc cu ei, ciocnesc ouă roșii, beau vin, mănâncă cozonac și pască. Se împart
ouă roșii, colaci și lumânări aprinse

DUMINICA MIRONOSITELOR
Se sărbătoreşte în a treia duminică după Paşti
Mironosițele sunt purtătoarele de mir, sunt credincioasele femei care au venit la mormântul
Mântuitorului nostru cu miruri. Sunt cele care au fost lânga Isus pe dumul Golgotei, care au văzut
crucificarea și punerea lui în mormânt, sunt cele care nu s-au indoit de el nici o clipa și care au
crezut in Isus și dupa moartea lui. Lor li s-a arătat Mântuitorul la Înviere,chiar înainte de a se arăta
apostolilor,potrivit celor 4 Evanghelii.
Această zi se mai numeşte şi sărbătoarea femeilor creştine.
Mironositele sunt cele 8 femei:
- Maria,Maica Domnului
- Maria Magdalena
- Ioana
- Salomeea,sotia lui Zevedei,mama lui Iacov si Ioan
- Maria lui Cleopa
- Suzana
- Maria
- Marta > surorile lui Lazar
Mironositele sunt toate femeile care il poarta in suflet și il urmeazâ pe ISUS CRISTOS.

22
MAI – FLORAR
Mai e rai
1 mai-Prima zi a lui florar se numea Armindenii, ziua bețivilor, ziua pelinului. Ca să ai parte de
belșug și sănătate, spală-te pe față cu rouă, petrece în natură și bea vin pelin. Amerindienii sunt
ramurile verzi atârnate la uși și la porți menite să aducă prosperitate și belșug. Nu se înjugă boii.
3 mai - Sfântul Român Cuvios Irodion de la Lainici se odihnește la Mânăstirea Lainici și a fost
canonizat în anul 2011.
6 mai - se celebrează Iurea, casele se împodobesc cu frunze de nuc și stejar pentu ca cei din
casă să fie feriti de rele,de boli, de blesteme și de cumpene.
12 mai - Sfântul Patriarhul Gherman, patronul vietăților mici, numit și Harmanul viermilor, nu se
muncește la câmp, nu se spală și pe vremuri se spunea să nu te piepteni. El alungă norii și
împrăștie ploile. A fost înhumat la Manăstirea Chora, lângă Constantinopol.
Sfântul Român Mucenic Ioan Valahul. Moaștele sale nu s-au păstrat, trupul lui fiind aruncat în
apele Bosforului.
21 mai - Zburătoarele nu vor invada lanurile, viile dacă respecți Constantinu Puilor sau
Constantin Graur.
25 mai - celebrat cu mare cinste Ioan Fierbe-Piatra care alungă cumpenele grele, boala și
durerea.
Există în popor o credință veche potrivit căreia căsătoriile legate în luna mai nu ar fi de
durată,deoarece se spune că dragostea lor se va trece cum se vor scutura florile de mai. Totuși
pe 21 mai se sărbătoresc sfinții Constantin și Elena care sunt protectorii familiei și este
considerată o zi bună pentru căsătorii.
Între 12 și 18 mai stăbunii noștri țineau moșii de lapte iar într-una din aceste zile în funcție de
regiune ei dădeau de pomană lapte și caș proaspăt pentru sufletele celor plecați dintre noi.

21 MAI - SFINȚII CONSTANTIN ȘI ELENA


Cei întocmai cu apostolii au fost primii împărați creștini.
Constantin a rămas în istorie ca impăratul care a dat libertate creștinismului, transformându-l in
religie, permisă de lege în anul 313. Tot el a decretat duminica zi de odihnă închinată lui
Dumnezeu.Prin vis, Isus i-a arătat semnul crucii luminos pe cer, spunându-i că cu acest semn
pe steaguri,va învinge.Mama lui,Elena, a mers în Ierusalim, la mormântul sfânt, descoperind
lemnul sfintei crucii pe care a fost răstignit Isus. A zidit biserica Sfântului Mormânt, Bisericile din
Betleem și din Nazareth drept mulțumire adusă lui Dumnezeu. Tot ea a mutat capitala și a
numit-o Constantinopol, după numele fiului său. Impăratul Constantin a murit în zi mare,în
Duminica Rusaliilor fiind pus într-un sicriu de aur.
În această zi păsările își învață puii să zboare, sub stricta supraveghere a lui Constantin Graur
sau Constandinul puilor. Ziua trebuie respectată ca să nu ai pagube mari și să nu ți se ardă
bucatele iar zburătoarele dăunătoare nu vor afecta lanurile și viile. Este ultima zi de semănat
porumb, ovăz și mei.Păstorii hotărăsc cine le va fi baci și unde vor amplasa stânele.
Se tămâiază casele și se stropește cu aghiazmă pentru a alunga duhurile rele. Țăranii fac foc
mare și stau în jurul focului pentru a fi feriți de rele. Viță de vie nu trebuie tunsă că vor mânca
graurii strugurii, nici macar buruienile sau frunzele uscate nu trebuiesc înlăturate. Gospodarii să
nu lase câinii pe uliță că nu se vor mai întoarce acasă. Nu e bine să te cerți sau să dai bani
împrumut. Nu se spală,nu se coase,astăzi se sărbătorește.
In fiecare casă trebuie aduși cel puțin 3 bujori. Bujorii simbolizează, voia bună, veselia.
Se duce la biserică bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri. Nu se strică cuibul păsărilor, căci ele
vor fura sporul casei.
Tot cu mare cinste trebiue respectat și Ioan Fierbe - Piatra pe 25 mai, altfel urmeză vijeli,
grindină și cumpene.
Sfântul Constantin a muri în anul 337 în Nicomidia și a fost îmormântat în biserica Sfinții
Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.
Moaște - Părticele din moaștele sfinților se află în București in Catedrala Patriarhală.

23
ÎNĂLȚAREA DOMNULUl
Este ziua în care Isus s-a arătat ultima dată ucenicilor săi și le-a făgăduit trimiterea Duhului
Sfânt asupra lor, mergând în afara Ierusalimului s-a Înălțat la ceruri sub privirile lor.
Este unul dintre cele 12 Praznice Împărătești, celebrat cu mult fast la 40 de zile după Înviere și
marchează sfârșitul sărbătorilor pascale. Este ultima zi când se mai înroșesc ouă și se mai face
pască.
De Ispas se împodobesc casele cu flori, iar floarile de soc și de tei se aduc în casă. Nu se dă
nimic din casă, în special sare și foc ca să nu ai pagubă și ceartă. Nu se seamănă nimic că nu
vor avea rod. În unele regiuni se mai păstrează tradiția Moșilor de Ispas. Se dă de pomană ouă
roșii,pască, vin,se impodobesc mormintele și casele cu flori și frunze verzi iar la ferestre se
pune leuștean și flori de tei. Este bine să mergem în această zi la mormintele celor adormiți
dragi nouă, deoarece în popor se spune că astazi cerurile sunt deschise iar în drumul lor (din
mormintele părasite) spre cer unele spirite se pot rătaci și atunci nemulțumite că cei dragi i-au
uitat pot provoca rele și stricăciuni. Se bat vitele cu leuștean ca să nu se îngrașe și să dea lapte
mult ,iar oameni se bat cu crenguțe de alun, paltin și leuștean pentru a alunga duhurile rele. Se
spune că Ispas a fost un om vesel, care ar fi asistat la Înălțarea Domnului și la ridicarea
sufletelor celor morți la cer, iar cine lucrează în astă zi, căpiază.
În această zi este Paștele Cailor,este o sărbătoare de ocrotire a animalelor,în special a cailor.
prima ieșire a mânjilor la pășune în anumite locuri unde crește o anumită plantă ,brânca care dă
imunitate contra bolilor specifice cabaline,cai sunt tratați regește,au liber de la muncă,nu sunt
înhămați la căruță și sărbătoresc împreună cu stăpânii.Legenda spune că atunci cînd Fecioara
Maria îl năștea pe Isus, caii erau gălăgioși,nechezau și mâncau tot timpul Atunci Maica
Domnului le-a zis: Cai afurisiți,Voi să n-aveți saț,Numa-n ziua de Ispas, Și atuncea doar un
ceas. Este o zi a soroacelor, se incheie afaceri, iar cei care nu-și tineau cuvântul dat, plăteau de
Paștele Cailor, adică niciodată.
Cine moare de Inălțare ajunge direct în Rai. Isus poate lua cu el spre înălțare, sufletele adormite
plăcute lui, chiar dacă nu au împlinit nu au împlinit 40 zile. În această zi ne aducem aminte și
de Eroii Neamului, cei care au păzit cu propria viață pământul strămoșesc.
Salutul credincioșilor este:Hristos s-a Înălțat iar răspunsul este Adevărat s-a Înălțat.

IUNIE - CIREȘAR
este un moment al schimbării. De Sânpetru apar licuricii, steluțe căzute pe pământ după ce
sfântul pleznește din bici pentru a-i îndruma pe cei rătăciți în pădure. Dacă fulgeră și tună în
24
iunie vara va fi ploioasă cu belșug la grâu,dacă plouă prea mult se strică via, dacă cireșar este
secetos aduce belșug la porumb, dacă sunt omizi, rod din belșug la grâu și vie.Vara începe pe
12 iunie de ziua lui Onofrei.
Sfinții mărunți ai recoltelor Vartolomeu, Onofrie, Eliseu și Iuda, se ține cu respect pentru a nu
veni potop de ploaie cu grindină,invazie de dăunători,de cutremur. Pe 29 se ține sărbătoarea
Lupilor sau Sânpetru de vară, patronul agricultorilor, cel care ține grindina și stăpânește piatra.

2 iunie - Ioan cel Nou de la Suceava, moaștele se află în Mitropolia Sucevei. Domnitorul
Alexandru ce Bun a adus Sfintele moaște de la Cetatea Albă.
Cine respectă aceasta zi nu va avea molii în haine.
4 iunie - Sfinții Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel. Se odihnesc în Mânăstirea
Cocoșu, județul Tulcea.

MOȘII DE VARA, MOȘII CIREȘELOR, dorul de strămoși.


Pomenirea sufletelor adormite este un ritual păstrat încă dinaintea creștinismului.
Sâmbăta dinaintea rusaliilor este consacrată pomenirii morților. Momentul își are rădăcini
păgâne de vară când la Parentalia, romanii își cinsteau părinții și stăbunii. În religia
creștină,moartea este considerată o trecere către o altă lume, către înviere și înălțare spirituală.
Cea mai importantă este Sărbătoarea Moșilor de Vara. Se spune că sufletele morților, după ce
părăsesc mormintele în Joia Mare, se perindă printre cei vii, întorcându-se în morminte în ajunul
Rusaliilor. Ei așteaptă în Valea cu Dor unde găsesc tot ce li se dă de pomană. De aceea pentru
a pleca liniștiți, li se dau de pomană, colaci, vase cu apă, lapte sau vin, colivă, căni cu
bomboane și cireșe la toarte, vase de lut, linguri de lemn cu bucate alese, împodobite cu
flori,mentă, busuioc și lumânări pentru a nu pierde calea spre Lumina veșnică. Se spune că
sufletele care nu primesc nimic se întorc mâhnite la locul lor.
Femeile care cinstesc moșii an de an, nu îmbătrânesc repede și își păstrează sufletul tânăr.

POGORÂREA SFÂNTULUI DUH, RUSALIILE,TODORUSELE

25
Sfântul Duh are divese reprezentări în biserica creștină,iar în icoane are 4 forme. EL este
înfățișat ca un porumbel în icoana Botezului Domnului,ca un nor în icoana Schimbării la Față,
sub forma limbilor de foc în icoana Pogorârii Duhului Sfânt sau ca un Înger în icoana Sfintei
Treimi. În Biblie El este menționat sub forma unei lumini la sărbătoarea Schimbării la Față și ca
o adiere de vânt în cazul Sf.Proroc Ilie. Tot din Biblie aflăm că Duhul Sfânt este o reprezentare
a lui Dumnezeu și că Sfânta Treime este formată din 3 entități Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu
Fiul-Isus Cristos și Dumnezeu Sfântul Duh care împreună sunt UNUL.
Duhul Sfânt se manifestă în viața noastră de la Botez până în ziua Judecății de Apoi. Florile de
tei și frunzele de nuc au virtuți terapeutice asupra corpului așa cu Sfântul Duh alină rănile
sufletești, din acest motiv creștinii duc funze de nuc și flori de tei la biserică, le sfințesc și apoi
își împodobesc casele și icoanele.
După cinzeci de zile de la Paști sărbătorim Coborârea Sfântului Duh pe Pământ, luând forma
unor limbi de foc, asupra ucenicilor Mântuitorului dar și consacrarea Bisericii lui Isus, încheindu-
se Ciclul Pascal. Astfel cei 12 ucenici, fără prea multă carte au început să vorbească limbi
străine care le erau necunoscute până atunci. De Rusalii se fac slujbe speciale pentru holde,
pentru mediul înconjurător și pentru tot pământul, se ține vecerinia plecării genunchilor. Numele
sărbătorii Rusaliilor are legătură cu vechea sărbătoare romană Rosalia, când se puneau
trandafiri pe morminte sau Ruslancele slave, un fel de zâne ale apelor, asemănătoare sirenelor,
iar de ziua lor nu este bine să te scalzi că te paște înecul dacă cumva le vezi.
În folclorul tradițional Rusaliile sunt entități de temut care iau mințile celor care le văd. Potrivit
legendei Rusaliile ar fi fost fetele lui Rusalim Impărat. Sunt zâne fecioare care nu vor să se
întoarcă în lumea lor, ele apar întrupate în fete tinere,cu veșminte albe străvezii, cu părul
despletit, cu cununi de flori și clopoțti la picioare, umblă în cete până la 12, aduc necazuri și îi
pocesc pe cei care nu le respectă cum se cuvine dar și răsplătesc pe cei care împarte
bomboane și prăjituri în cinstea stramoșilor. Tăranii se tem de ele și umblă cu foi de pelin la
brâu și usturoi în sân. Se spune că numele lor sunt tainice iar strămoșii noștrii le spuneau:
Dânsele, Măiestrele, Frumoasele, Domnițele, Împărătesele Văzduhului, Florile pădurii.
Seducătoare, zburdalnice și nespus de frumoase dansează în hore, o dată pe an într-o poiană
ascunsă și numai dansul magic al Călușarilor le mai pot îmblânzi și trimite în lumea de unde au
venit.
Se mai crede că cel care are ghinionul de a le vadea jocul Ielelor sau de a călca pe unde au
jucat ele era luat de Rusalii iar cine le aude cântând rămâne mut. Sălașul lor poate fi în văzduh,
pe mal, pe apă, în peșterile munților și în scorburile copacilor. Se spune că în noaptea de
Rusalii înflorește feriga iar cel ce o aduce în casa lui are noroc și viață lungă. Se culeg flori de
sunătoare și se pun în ulei de măsline 40 de zile. Vindecă bolile de stomac și ulcerul.
Casele trebuiesc impodobite cu leuștean, usturoi și ramuri de tei. Atât la Moși, cît și la Rusalii
nu se lucrează, nu se spală, nu se mătură, nu se aruncă gunoiul caci se spune că cine lucrează
în această zi se va abate grindina, apa se va revărsa peste ogoare, pomii se vor usca și casele
vor lua foc. Se culeg plante de leac iar fetele împletesc din flori și grâu, cununile de nuntă. În
ajunul Rusalilor, femeile își pun pelin sub cap de a scăpa de boli. De Rusalii se joacă Călușul, el
este jucat de Mutu Călușu, un personaj tăcut cu fața acoperită în piele de capră cu căciulă din
blană de ied și poartă în traistă leacuri pentru bolile animalelor dar și a oamenilor. Ceata de
flăcăi se numesc călușari.
La strămoșii noștri geto daci această sărbătoare a florilor era închinată cultului solar, în care se
aduceau orfande florale sufletelor celor plecați iar casele erau împodobite cu flori și ramuri verzi.
Sărbătoarea Rusaliilor a devenit izvor de inspirație pentru scriitorii români, Mircea Eliade și
Camil Petrescu în romanul Jocul Ielelor.

26
Constantin Lecca - Biserica Curtea Veche

SFÂNTA TREIME formată din Tatăl Creatorul, Fiul Mântuitorul, Duhul Sfânt se sărbătorește an
de an a doua zi după Rusalii și înseamnă Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul
Sfânt. Lunea Rusaliilor este cunoscută ca și Lunea Sfântului Duh. Sărbătoarea rememorează
pogorârea Sfântului Duh de către Dumnezeu peste Apostolii Mântuitorului nostru. In vremuri
străvechii catehumenii (oameni care nu sunt creștini și vor să se pregătească de botez) primeau
botezul în această zi, iar oamenii duceau la biserici flori și ramuri drept mulțumire pentru recolte.

22 iunie - Sfântul Român Grigore Dascalu, Mitropolitul Țării Românești.


Se odihnește la Mânăstirea Căldărușani.

24 IUNIE - NAȘTEREA SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL


Este ultimul proroc al Vechiului Testament,și cel care face legătura cu Noul Testament.
Rolul sf.Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Cristos,ci și acela de
a-l descoperi lumii pe Mesia, Fiul lui Dumnezeu,Dumnezeu înșuși.
Ioan,nume iudaic Iohanan,prescurtare din Iehohanan și înseamnă Dumnezeu s-a milostivit.
Tradițiile și superstițiile au origini vechi, fiind cea mai lungă zi a anului,a fost considerată punct
de balanță, de rascruce, o zi a absolutului, înscrisă sub semnul focului, care este simbolul
Soarelui. Pentru această, se aprind focuri uriașe, replica terestră a soarelui.
SÂNZIENELE, DRĂGAICA, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Domnițe, Măiestre,
Împărătesele Văzduhului, sub orice denumire ai fi auzit de ele în popor ele sunt zânele
poporului nostru, zânele fertilității care apără lanurile ajutând holdele să rodească, tămăduiesc
bolile. Sânzienele ar fi fost niște fecioare foarte frumoase, ce apar noaptea pe câmpuri, cântând
și dansând, îmbrăcate în rochii albe transparente, cu cununi de fori pe cap și clopăței la picioare
și se spune că doar copii și oamenii cu sufletul curat le pot auzi și vedea.
Tradiția cere ca fetele să culegă flori de Sânziene,care înfloresc în această perioadă,să
împletească coronițe, pe care să le poarte, să le pună la uscat pentru leacuri și dragoste.
Tot de Sânziene se culege și renumita Iarbă a Fiarelor care poate deschide orice ușă. Tăranii
spun că Drăgaica este o sărbătoare de temut deoarece dacă nu este respectată cum se cuvine,
oamenii pot avea parte de nenorociri, pot muri înecați sau fulgerați.
Drăgaica ar fi fost fiica Babei Dochia și ar fi fost cea mai frumoasă dintre Sânziene.
27
Dacă aduni noaptea verbină,la câmp aduce rod bogat,în încălțări ia durerile de picioare și
oboseala. Culeasă înainte de asfințit, te scapă de durerile de cap,puse în rachiu vindecă
vătămăturile. Roua căzută este leac sigur pentru bolile de ochi și piele.
Florile de Sânziene, dau putere, puse sub pernă îți visezi ursitul. Pune-ți în păr sau în sân flori
de Sânziene și vei fi mai frumoasă și atrăgătoare. Rostogolește-te prin iarba plină de rouă ca să
te măriți, să fi frumoasă și iubită, să ai copii frumoși și sănătoși. Roua în această zi are puteri
magice sporește puterea de seducție și aprinde focul pasiunii. Pentru a cuceri inima iubitului,
rupe o tulpină de urzică și lasă-i-o pe prag. Când va păși peste urzică inima lui va fi a ta. Lasă
hainele,la soare și nu vor fi mâncate de molii. Dacă în această zi vei vedea o furnică, vei avea
noroc. De Sânziene casele se împodobesc cu flori de sânziene sunătoare, gălbenele, spice de
grâu, frunze de viță. Cununa de flori este nelipsită,din7 plante diferite, sânziene, grâu, busuioc,
verbină, sunătoare, ferigă, soc sau salcie, cicoare flori de câmp se impletesc cununi, dacă le
arunci pe casă si rămân te vei căsători sau lași cununa pe iarbă în gradină și dacă dimineața va
fi plină de rouă e semn de măritiș. Cununile se agață la uși ferestre la stâlpii porților, sunt
menite să apere oameni,animalele și recoltele de forțele răului. Florile de sunătoare se pun în
ulei de măsline și se lasă la macerat 40 de zile. Leacul se folosește în boli ale stomacului, mai
ales ulcer. Verbina este și ea la loc de cinste, aceasta se culege doar în noaptea de Sânziene
sau de Sf.Petru și Pavel, se pune pe câmp pentru o recoltă bogată. Romanii îți împodobeau
casele și templele.
Sânzienele se așteaptă cu coșuri de flori din care nu trebuie să lipsească grâul, cu bomboane și
prăjituri. În această zi toți elfi, spiridușii, neidele, toate spiritele văzduhului, pădurilor și apelor se
veselesc.
Se fac roţi de foc care se dau drumul de pe deal
Păzea că vine roata de foc,
Cu belşug şi cu noroc,
Păzea că vine soarele,
Şi vă arde picioarele
Tot astazi este sărbătoarea iei, cunoscută sub numele de altiță, ea reprezintă un simbol al
poporului român. Pe vremuri o fată care nu știa să coase o ie nu se putea mărita. Însemnele
magice ce erau cusute avea menirea de a proteja purtătoarea de o soartă rea și de farmece.
Cuvântul cămasă este de origine dacică, provine de la populația din cultura cucuteni.
Cusăturile în culori vii exprimau fecioria, virginitatea iar cele cusute cu negru se purtau în
momentele dureroase. Ia este croită în formă de cruce dintr-o singură bucată cu o deschizătură
în partea de sus.
Comunitatea La blouse Roumaine, a propus în 2013 ca frumoasa noastră ie să devină
cunoscută în toată lumea. În acest an s-a sărbătorit pentru prima oară, Ziua Universală a iei iar
în scurt timp evenimentul a fost preluat in peste 50 de țari, totul pentru a promova bluza
tradițională și obiceiurile românești.

28
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR ȘTIUȚI ȘI NEȘTIUȚI
Prima duminică după Rusalii este a tuturor Sfinților. La praznicul tuturor sfinților știuți și neștiuți,
se poate spune că este sărbătoarea tuturor sfinților din toată lumea, care au pătimit pentru
Cristos și pentru credință. Îi cinstim pe cei mai vrednici fii de la facerea lumii până în zilele
noastre care și-au dat viața pentru credință.
Mânăstiri cu hram Mânăstirea Antim din București, Mânăstirea Căldărușani, Mânăstirea Almaș.

29 IUNIE - SFÂNTUL PETRU ȘI PAVEL


Luminătorii celor din întuneric, stâlpii tradițiilor sunt considerați protectorii spirituali ai
penitenciarelor, deținuților și personalului care le deservește.
Sânpetrul de vară este un moment ce marcheză mijlocul verii, începerea secerișului dar și
miezul anului. Sfântul Petru este cel mai îndrăgit dintre apostoli, el ține cheile Raiului, apostolul
așezat de-a dreapta lui Isus la masa împărătească, asigură hrana animalelor sălbatice,
mărunțește grindina să nu distrugă recoltele și îi apără și îi îndrumă pe agricultori.
Acum apar licuricii, scântei trimise pe pământ de sfântul Petru pentru a-i îndruma pe cei rătăciți
prin pădure. Dacă fulgeră și tună, în iunie, vara va fi ploioasă, dacă plouă prea mult se strică
via. Un Cireșar secetos aduce belșug la grâu dar și la vie. În această lună e vremea
semănatului la ridichi, gulii de toamnă,la conopidă și e vremea celui de-al doilea săpat la vița de
vie.
Spre deosebire de celelalte posturi, postul Sf.Petru și Pavel nu este unul aspru iar sâmbăta și
duminica se mănâncă pește. În aceste 2 săptămâni de post nu se fac nunți, la țară postul
sfinților se respectă pentru a fi ferte de lupi, turmele de oi și cirezile de vite. Nu se bat merele
din pom ca să nu cadă grindină mare ca ele. Dacă tună sau fulgeră, nucile vor fi viermănoase
sau seci.
Acum au loc moșii de Sânpetru când se dau de pomană mere, colaci, se aprind lumânări. Se
mai spune că în ajunul zilei lor, se oprește cucul din cântat și apare pe cer constelația Găinușa.
În această zi are loc târgul de fete de pe muntele Găina,din munții Apuseni.
Cei doi sfinți au fost uciși pe 29 iunie, Sfântul Petru s-a stins răstignit cu capul în jos pe colina
Romei (Vaticanului de azi) iar Sfântul Pavel decapitat.

29
30 iunie - Sfântul Român Ghelasie de la Râmeț. Se odihnește la Mânăstirea Râmeț și a fost
canonizat în anul 1992.

IULIE - CUPTOR
1 iulie - Ana Foca ne păzește de foc și arșița soarelui. Aduce sănătate, recolte bogate, apărate
de furia focului.
1 iulie - Sfântul Român Ierarh Leontie de la Rădăuți se odihnește la Catedrala Rădăuți și a fost
canonizat în anul 1992.
2 iulie - Sfântul Voievod Stefan cel Mare se odihnește la Mânăstirea Putna și a fost canonizat
în anul 2008. Ostașii care au luptat la Plevna, în timpul Războiului de Independență din 1877,
au declarat în număr mare că alaturi de ei, pe câmpul de luptă s-a aflat Stefan cel Mare
domnitorul Moldovei. El li s-a arătat soldaților, într-un moment de cumpănă figura voievodului i-a
îmbărbătat și le-a insuflat puteri ca să obțină victoria. Această apariție este autentificată de
documentele aflate la Mânăstirea Putna și a fost cercetată și încuvințată de Episcopia Iașiului.

6 iulie - Sfântul Sisoie - Protectorul Copiilor


Legenda Sfântului Sisoie.
Se spune că ar fi avut o soră care s-ar fi închis intr-o chilie alături de 2 slujnice cu provizii
suficiente pentru a-l aduce pe lume pe cel de-al saselea copil al ei. Dumnezeu l-a trimis pe
Sisoie la sora sa. Cănd a intrat s-a strecurat și diavolul sub forma unui grăunte sub copita
calului. Diavolul a furat copilul iar Sisoie a plecat în căutarea lui. A întrebat o salcie de
el,aceasta i-a spus că nu știa nimic, iar sfântul a blestemat-o să înflorească dar să nu rodească.
Pentru același răspuns rugul a fost blestemat să fie de râsul tuturor. Pentru că paltinul l-a ajutat,
a fost binecuvântat să stea înaintea bisericii și să cheme credincioșii la pocăință.
Măslinul a fost blagoslovit să fie dătător de mir pentru botez. Sisoie a salvat copilul și de atunci
este protectorul copiilor și cel care pune răul pe fugă.
Despre moartea Sfântului Sisoie a rămas o legendă. Se povestește că venindu-i sfârșitul, a
văzut în jurul lui adunându-se apostoli, profeți și îngeri iar la căpătâiul său pe sfântul Antonie.

8 iulie - Precup sau ziua Lupului este interzis secerișul și torsul, se respectă pentru apărare în
fața grindinei, a vijeliilor și a bolilor copiilor.
13 - 27 iulie - Panteliile sau Pârliile surorile Sfântului Ilie stau la pândă să nu greșești
15 iulie - Ciurica e bine să-ți bați bărbatul ca să-ți meargă bine tot anul (simbolic). Nu se da
nimic din casă.
17 iulie - Sf.Marina, gravidele o cinstesc pentru o naștere ușoară.

12 IULIE - MAICA DOMNULUI PRODROMIȚA, Înaintemergătoarea


Icoana nefăcută de mână omenească ci de un înger din voia lui Dumnezeu, este minunea
neprețuită găzduită de schitul românesc Prodromu,pe sfântul munte Athos, în Grecia. Studiată
la microscop icoana nu are nici o urmă de pensulă pe chipul Maicii Domnului și a fiului Isus.
Icoana datează din anul 1863, fiind zugravită în Țara Românească de bătrânul zugrav Iordache
Nicolau. Minunile înfăptuite de Maica domnului Prodromița, vindecarea miraculoasă a unor boli
incurabile ne îndeamnă la rugăciune și priveghere toată noaptea de ziua ei citind acatistul. Cu
lumânări aprinse să ne rugăm: Născătoare de Dumnezeu,maică Prodromița, pururea fecioară,
sfintei și dumnezeieștii tale icoane cu dragoste și cu credință închinându-ne, o sărutăm
mulțumind, căci prin ea celor credincioși dăruiești cu adevărat tămăduiri sufletelor și trpurilor.
Pentru aceasta, grăim către tine:Slavă fecioriei tale! Slavă purtării tale de grijă, ceea ce ești una
binecuvântată!
Pe vremuri se sărbătorea în această zi zânele Ivandiu, Se culeg flori de Sânziene, se pun la
macerat 40 de zile în ulei de măsline și se folosește in boli ale stomacului, mai ales în ulcer.
În această zi se împodobesc casele și porțile cu frunze de nuc, flori și frunze de viță de vie
pentru a avea belșug și sănătate.
Icoana se află în schitul Prodromu, pe muntele Athos în Grecia,iar o copie a ei în Catedrala
Mântuirii Neamului, ea este stăpâna acelor locuri unde credicioșii vin să o sărbătorească cu
mare bucurie.

30
În cinstea ei s-au adunat Prodromiții, peste 150 de voluntari de diverse profesii,care datorită
Campaniei Donează sânge, salvează o viață, purced în actiuni misionare.
Prăznuirea ei are loc cu priveghere toată noaptea.

15 iulie - Ciurica Iulița sau Cirică Schiopul apărători ai familiilor cu copii bolnavi.
Sfânta Iulița a fost arestată și judecată împreună cu fiul ei Chiriac pentru credință.Judecătorul a
luat copilul deoparte dar la numai 3 ani băiețelul a strigat din răsputeri: Sunt creștin și vreau cu
mama mea. Judecătorul l-a lovit cu piciorul băiețelul rostogolindu-se pe scări pierzându-și viața.
Iulița a fost decapitată după multe chinuri.
Se spune că Ciurica îi ciuruie pe cei care nu o respectă. Nu se muncește și se evită certurile.
Pe vremuri în această zi singura în care, femeia avea dreptul să ridice mâna și să-și ia bărbatul
la bătaie (bineînțeles în glumă) pentru a avea parte de belșug, sănătate, liniște și pace. Ca să-ți
meargă bine nu da din casă nici măcar gunoiul.
Moaștele se găsesc pe muntele Athos la Biserica Sfintei Născătoare de Dumnezeu
Vindecătoarea, la Ohrida în Macedonia.

17 iulie - Sfânta Marina protectoarea femeilor gravide, a copiilor născuţi şi nenăscuţi dar şi a
pruncilor morţi.
Oamenii i se roagă pentru naşterea de prunci sănătoşi, pentru vindecarea bolilor de rinichi sau
digestive. Din 15 până pe 17 iulie se cinstesc Cricovii de vară. Se culege pelinul, se mătură cu
el și nu vor mai fi purici, molii și gândaci. In această zi, pelinul, mărarul și mușețelul capătă
puteri magice, ne spălăm cu ele pe fața și îl uscăm.
Moaşte: Mânăstirea Hurezi, palma sfintei Marina.Bulgaria, Karan Varbovka,la 50 km de Ruse în
mijlocul bisericii se află Izvorul Tămăduirii,apa vindecă boli digestive şi bolile ochilor.

20 IULIE - SFÂNTUL ILIE TESVITEANUL, SÂNTILIE, CĂRUŢAŞUL RAIULUI, PÂNTILIE


CĂLĂTORUL, Cel care are puterea de a deschide și închide cerurile.
Cînd sunt slab atunci sunt mai puternic. Ocrotitorul aviatorilor, electricienilor, păzitorul stupilor şi
a recoltelor, patronul ploilor şi părintele spiritual al oraşului Sinaia. A mustrat păgânii cu secetă
și foamete, a stat în rugăciune și s-a hrănit cu pâine și carne adusă de corbi. O văduvă l-a
ospătat în ciuda sărăciei ei iar la rugăciunile profetului, Dumnezeu i-a dat femeii ulei și făină
până la reântoarcerea ploilor, iar când fiul ei a murit, prorocul a suflat de 3 ori asupra lui, l-a
strigat pe Dumnezeu iar copilul a înviat.
Pe muntele Carmel s-au adunat 450 de profeți ai zeului Baal și au fost aduși viței pentru jertfă.
Rugul făcut de Ilie pentru Dumnezeu era într-un sanț plin cu apă, și la chemarea Creatorului:
Doamne Dumnezeul lui Avram, a lui Isaac și a lui Israel, Auzi-mă Doamne, Auzi-mă acum cu
foc, ca să cunoască astazi poporul acesta că tu singur ești Dumnezeu în Israel și că eu sunt
slujitorul tău. Rugul s-a aprins iar mulțimea în genunchi a strigat: Cu adevărat Domnul este
singurul Dumnezeu.
Trupul său s-a ridicat la ceruri luat de Dumnezeu într-un car cu roţi de foc tras de 2 perechi de
cai albi înaripaţi pe care Dumnezeu i l-a dăruit, iar martor la această minune a fost ucenicul
său, Elisei care a văzut și minunea în care Sf.Ilie și-a învărtit cojocul și a lovit apa cu el pentru
a-și croi drum spre cetatea Betel, spre Ierihon. De atunci Sfântul Ilie cutreieră cerul în lung şi în
lat în carul lui de foc, deasupra norilor, tunând şi fulgerând trăsnind peste tot în căutarea dracilor
care l-au împins în viaţa pământească la rele. Se zice că de frica lui, dracii se pitesc pe pământ
prin arbori, sub ştraşini, chiar pe turlele bisericilor, în oameni şi animale, de aceea bubuie biciul
de foc cu atâta înverşunare.
Mărul este pomul Sfântului iar de ziua lui se mănâncă prima dată în an mere care mai întâi
trebuiesc duse la biserică. Se spune că dacă nu se păstrează datina cel care mănâncă mere
înainte, va culege veşnic mere pe lumea cealaltă şi când va încerca să le guste, vor dispărea
din faţa lor.
O vorbă din bătrâni spune: Cinsteşte-l pe Ilie să nu prinzi vijelie. Busuiocul este dus la biserică,
se pune la iconostas iar după slujbă se ia acasă se arde când se tămâiază şi se păsterează ca
leac pentru bube şi afecţiuni ale gurii. Dacă tună alunele vor fi seci şi toate celelalte fructe vor fi
viermănoase. Femeile împart pentru sufletele morţilor căni cu apă, vin, socată, impodobite cu
flori de vară, mere și pepene. Dacă este furtună ferestrele şi uşile se ţin închise ca să nu intre

31
dracii în casă, se poartă cruciuliţe şi se face semnul crucii. E vremea strângerii mierii din stupi
numai de bărbaţii curaţi la suflet şi la trup. Ciobanii coboară în sat, se fac petreceri, serbări şi
iarmaroace. Nu se lucrează, nu se coase, nu se foloseste focul. În tradiţia străveche, perioada
cuprinsă între 13-27 ale lui Cuptor e ştiută ca zilele Panteliilor sau Pârliilor şi se spune că ar fi
fost surorile Sfântului Ilie. Ele sunt atât de răutăcioase că pârjolesc lanurile în urma lor de ciudă
că oamenii nu le respectă.

21 iulie - Sfântii Români Cuvioși Rafael și Partenie de la Agapia, se odihnesc la Mânăstirea


Agapia și a fost canonizat în anul 2008.

22 iulie - Sfânta Maria Magdalena, Maria din Magdala, ucenica și mironosița lui Hristos,
întocmai cu apostoli, prima și cea mai purtătoare de mir care spală păcatele femeilor.
A început să fie venerată în sec XII. În anul 1896, în Egipt au fost descoperite documente
străvechi în limba coptă, aşa numită evanghelie după Maria Magdalena. Ar fi fost prima femeie
tămăduită miraculos de către Isus scoţând din ea 7 draci. Din Evanghelia lui Luca reiese că Isus
era însoțit în permanență de cei 12 apostoli și un grup de femei cu un statut social ridicat care
aveau o anumită situație materială și își permiteau să îi găzduiască și să îi ospăteze în mod
regulat iar Maria Magdalena este menționată. Nu există nici o dovadă și nici un indiciu că Maria
din Magdala ar fi fost prostituată. În anul 1050 Papa Leon IX a dat o bulă prin care Sfânta Maria
Magdalena a fost numită unul din patronii acestui sfânt lăcaş.
Opt ani mai târziu Papa Ştefan a recunoscut prezenţa moaştelor ei acolo.
Moaște: în Mânăstirea Simonos Petras, se află mâna stângă care este caldă și vie, umple cu
bună mireasmă, a săvârșit și săvârșește multe minuni tuturor celor care caută cu credință harul
sfintei. Mormântul ei din Efes se află în dreapta întrării în peștera unde au adormit cei 7 tineri
din Efes. Datorită minunilor ce se săvârșeau în acel loc, împăratul Teodosius al II lea cel tânăr
(408- 450) a ridicat deasupra peșterii o basilică .
Biserica Sfânta Mironosiță Magdalena din București unde se află un fragment din moaștele
Sfintei.
Maria Magdalena este prima persoană care l-a văzut pe Cristos înviat și tot ea a vestit
apostolilor Invierea. Pentru aceasta Biserica o numește Apostol al Apostolilor.
În icoane este reprezentată ținând în mână un vas cu mir sau un ou roșu deoarece se spune că
atunci când a fost răstignit Isus ea ar fi pus la cruce un cos de ouă care s-ar fi înroșit de la
sângele Mântuitorului nostru.

26 iulie - Sfântul Român Cuviosul Ioanachie cel Nou de la Muscel se odihnește în Mânăstirea
Cetățuia Negru -Vodă și a fost canonizat în anul 2009. A fost sfătuitorul domnitorului Mihai
Vitezul.

27 iulie - Sfântul Pantelimon, Pintilie


Doctor fără de arginți, ocrotitorul lumii medicale și tămăduitorul celor bolnavi, ocrotitorul
drumeților. În timpul vieţii pe pământ el a tămăduit boli grave fără a percepe vreo taxă
asemenea sfinţilor Cosma şi Damian, Cosmandin. Multe azile şi spitale îi poartă numele. In
popor, oamenii spun că sfântul Pantelimon este fratele mai mic al Sfântului Ilie. E bine să
mănânci mere,porumb fiert şi dovlecei. El apără lanurile de furia naturii, oamenii de boli şi de
foc. E bine să nu munceşti ca să nu ai parte de pagube, femeile să nu fie părăsite de soţi iar
bărbaţii să nu se îmbolnăvească. Tăranii respectă sărbătoarea și pentru a se coace pepenii
frumosi și dulci.
Moaște: în Catedrala Metropolitană Iași, Catedrala Tomisului, la Galaţi,
în Bucureşti, Mânastirea Plumbuita, Biserica Sf.Antonie cel Mare, Biserica Stravropoleos,
Biserica Dumitru Poştă, Biserica Sfântul Pantelimon, Biserica Precupeții Noi,

AUGUST - GUSTAR
Se pomenesc sfinții Mucenici Macabei sau Macavei care au fost chinuiți într-un cuptor plin de
foc și jar. De ziua lor, oamenii duc la biserică flori, spice de grâu pentru a fi sfințite și folosite ca

32
sămânță. Se stropesc cu aghiasmă grădinile și livezile. Pe 2 august se mai celebreză Ziua
Ursului.
POSTUL ADORMIRII MAICII DOMNULUI
De pe 1 până pe 15 august, pret de 2 săptămâni nu mâncam brânză, carne, lapte, ouă. Postul
reprezintă pregătirea corpului şi a sufletului pentru primirea Sfintei Împărtăşanii. Se tine post
până la ora 15, în zilele de luni, miercuri şi vineri, se consumă mâncare uscată, marţi şi joi fără
ulei, iar sâmbătă şi duminică dezlegare la ulei şi vin. În trecuturile îndepărtate Postul Paștelui ar
fi durat 9 săptamâni. Acum postul Paştelui are 7 săptămâni iar postul Adormirii maicii Domnului
are 2 săptămâni. In acest post are loc sărbătoarea Schimbării la Faţă, Obrejania sau Pobrejania
unde avem dezlegare la peşte.

5 August- Sfântul Român Cuviosul Ioan Iacob de la Neamț, se odihnește în Biserica Sfântul
Gheorghe Hozevitul și a fost canonizat în anul 1992

6 AUGUST - SCHIMBAREA LA FAȚĂ, PROBEJANIA - Binecuvântarea viței de vie.


Se spune că în ziua de Probejanie se deschid cerurile iar cei aleși de Dumnezeu pot vedea
Porțile Raiului .
Reprezinta momentul când Mântuitorul și-a arătat scopul venirii sale,acela de a ne arăta lumina
credinței. Cristos s-a schimbat la față pe muntele Tabor arătându-le apostolilor ceea ce
era,deschizându-le ochii și din orbi cum erau facându-i văzători,căci adevărata față a omului e
lumina bunătății ce izvorăște din adâncul inimii.
Se spune că prima icoană din lume a fost realizată de Sfinții Apostoli și ar fi fost o reprezentare
a Schimbării la Față. Orice muncă este un mare păcat și duce la mutilări grave ale corpului.
Este ziua în care se împlinesc rugăciunile.
În limba greacă această sărbătoare se numește Metamophosis, care înseamnă transformare,
schimbare.
Se împart struguri și cine gustă primul bob de strugure din rod rostește în gând: boabă nouă în
gură veche. În această zi alungăm tot ce este rău din suflet.
Ferește-te să te cerți în această zi că vei avea parte de scandal tot anul. Cine nu-și vede umbra
capului la rasaritul soarelui se spune că va muri până la sfârșitul anului, nu e bine să ne spălăm
părul fiindcă nu mai crește așa cum nu mai crește nici iarba.
În această zi dacă plouă va fi o toamnă mohorâtă, dacă va fi o zi însorită, toamna va fi roditoare
și îmbelșugată.
La țară există credința că cel care vede un șarpe în această zi trebuie să-l omoare căci se va
transforma în zmeu.
Începând din această zi nu mai ai voie să te scalzi în ape curgătoare nici să speli ceva la râu.
Se spune că nici măcar urșii nu mai fac baie după 6 august.
Cine mănâncă struguri înainte de Obejanie, adică nesfințiți o să aibă dureri de burtă, cine nu
ține această sărbătoare o să sfârșească uscați și gălbejiți iar femeile care spală rufe la râu vor fi
năpădite de păduchi și ploșnițe. Să nu pleci la drum ca să nu te rătăcești.
Se spune că cine se roagă în această zi să scape de o patimă (dependență) se va vindeca.
Este ziua în care vara cu toamna se ceartă care să meargă mai departe. In credința populară,
probajele sunt lăsate de Dumnezeu pe pământ pentru a face dreptate iar când știau că cineva a
făcut un rău, sfintele veneau și-l probozeau ( certau) pănă când omul se pocaia.
Biserici cu hramul Schimbarea la Față: Biserica Izvorul Nou de la Dristor,sect 3.
Mânăstirea Ilva Mare din Bistrita Nasaud, Mânăstirea Voievodeni jud.Sălaj.
Printre cele 6 mânăstiri de pe Marele Meteor din Grecia,(fondatorul acestei comunități Sfântul
Atanasie Meteoritul) se află și Mânăstirea Metamorfozei aflată pe o stâncă aflată la 400 de
metri înălțime, care poartă hramul Schimbarea la Față.
În fiecare an pe muntele Tabor între 18 și 19 august după calendarul Iulian, pe stil vechi, se
sărbătorește praznicul Scimbării la Față, iar pe cer apare un nor luminos care răspândește un
miros plăcut de tămâie și iasomie în timp ce credincioșii cântă Imnul Heruvic iar din nor se
desprind mici sfere albe care coboară spre turla bisericii. Este un fenomen care nu poate fi
explicat. Muntele Tabor este simbolul preschimbării Vechii Legi în cea Nouă.
In această zi nu se uită nici cei plecați de la noi și se împart bucate alese, fructe dar mai ales
struguri. Se face o colivă de struguri.

33
9 August – Asasinarea domnitorului Mihai Viteazul, chiar dacă nu este intrat în rândul sfinților, el
merită menționat pentru faptele sale marețe și pentru iubirea de țară.
Există și un acatist Fericitului între voievozi – Sfântul Mihai – Vodă Viteazul.
IO Voievod cu mila lui Dumnezeu, Domn al Ardealului, Moldovei și Țării Românesti, Împăratul
Râmului nu-mi las nimănui neamul și țara nici mort iar după Unirea Principatelor a afirmat IO
pohta ce-am pohtit. IO reprezintă o inițiere secretă la care aveau acces doar domnitorii urmași
ai dacilor crescuți sub protecția dragonului și a lupului, însemne care se regăseau pe steagurile
de luptă. Să nu uităm că fiecare domnitor avea ca sfetnic un preot dar mai ales domnitorii nu
luau decizii importante și nu plecau la lupta decât după o perioadă de post și rugăciune.
Păstrator și continuitor al traditilor strămoșești, în 1599, în cadrul sărbătorii date de Sigismund
Bathory, Mihai Viteazul i-a făcut cadou dansul vindecător al călușerilor, ce se aflau sub
conducerea capitanului Baba Novac.
Iubitor al Sfântului Nicolae, a primit mâna dreaptă a sfântulului de la cardinalul de Bari în semn
de prețuire și recunoștiință pentru vitejia domnitorului asupra păgânismului.
El a îmbrăcat caseta cu aur de 24 de karate, argint și nestemate, le-a oferit Bisericii Sfântul
Gheorghe cel Nou din București, fapt atestat de documentele istorice de la sfârșitul secolului al
XVI-lea: Mâna dreaptă a Sfântului Nicolae, ferecată în aur și argint ales, impodobită cu
diamanturi, dăruită de IO, Mihail Voievod și Doamna Stanca, în anul 7407 (1599), ispravnic
Mitropolitul Eftemie.

14 august.Prohodul Maicii Domnului

Epitaf brododat Adormirea Maicii Domnului de la Mânăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus

15 AUGUST - ADORMIREA MAICII DOMNULUI, MUTAREA LA VIAȚĂ A MAICII VIEȚII,


USPENIA, SÂNTAMARIA MARE, PRECISTA MARE, cea mai slăvită dintre sfinți ar fi spus
înainte de a se muta la Ceruri : Nu faceți din mutarea mea pricină de doliu, ci umpleți-vă de
bucurie și mai mare.
Este ziua când se împlinesc dorințe.

34
Postul Sfintei Maria începe pe 1 august, purifică trupul, mintea și sufletul căci păcatele încarcă
sufletul și aduce boală. Ceaslovul mare spune să nu mâncăm deloc lunea, miercurea și vinerea
până la ora 15, apoi să se consume doar hrană uscată. Marțea și Joia avem voie să mâncăm
legume fierte fără ulei, iar sâmbăta și duminica putem consuma ulei și un pahar de vin.
Cea mai îndrăgită divinitate feminină, Născătoarea de Dumnezeu este invocată de fete pentru
grăbirea căsătoriei, de femei pentru ușurarea nașterii, de păgubiți, pentru prinderea hoților, de
bolnavi pentru vindecare, pentru o căsnicie liniștită și nu există credincios să-i fi adresat rugi
fierbinți și să nu-i fi împlinit visul. Maica Domnului este identificată cu astrul nopții Luna sau cu
Pamântul și se roagă lui Dumnezeu să nu prăpădească lumea. Cele 2 Sântămării încadrează
Anul Biblic, semnificând facerea lumii ca un hotar între vremuri. Pe 15 august se dă de pomană
pentru cei adormiți. Acum se adună ultimele plante de leac care se pun la icoana Maicii
Domnului considerându-se apoi bune de vindecare. Se culege năvalnicul pentru dragoste.
Bătrânii spun că rugăciunile sunt auzite mai întâi de Maica Domnului, ea fiind cea care se roagă
mai departe pentru împlinirea lor. Fecioara Maria apare in visurile oamenilor aflați la nevoie și
dă sfaturi pentru a ieși din impas. Protectoarea sărmanilor,a suferinzilor și a copiilor, Maica
Domnului iubește atât de mult oamenii că l-a convins pe fiul ei să îi dea voie ca din fuioarele
care se dau de Boboteză la biserică să facă un năvod iar de ziua ei Maica noastră dă de 3 ori
cu un năvod prin iad, iar sufletele chinuite se agață de năvod dându-le șansa ca ele să iasă la
suprafață și se se mântuiescă. Să nu uităm că Isus și mama lui pot sfărâma porțile iadului ca să
salveze un suflet chinuit care se căiește cu adevărat.
Femeile care nu pot avea copii să se roage Maicii Domnului, căci în această zi orice dorință
venită din suflet se va împlini.
Rândunele se pregătesc să plece în țările calde, se începe culesul viilor, se bat nucii cu o nuia
pentru a avea rod bogat, încep târgurile și iarmaroacele de toamnă.
Nu se face focul în sobă, ca să nu aduci boală în casă, nu arunca părul de pe pieptene, nu te
întoarce înapoi, nu se mai doarme pe prispă. Uşile şi ferestrele să fie deschise ca la ivirea
zorilor Maica Domnului să ne binecuvânteze.
Se stropesc cu aghiazmă casele și grădinile iar boabele de grâu sfințite se folosesc ca sămânță
pentru recolte bogate.
Dacă înfloresc trandafirii va fi o toamnă lungă.
Se deschide sezonul nunților ce durează până la intrarea în postul Crăciunului.
Se împarte fructe de sezon, faguri de miere, colaci și lumânări.
Pe 15 august se celebrează și Ziua Marinei, Maica Domnului fiind patroana spirituală a
marinarilor.
Papa Ioan Paul al II cănd a vizitat țara noastră în anul 1999 a afirmat că România este grădina
Maicii Domnului.
Cel mai cunoscut pelerinaj este la Mânăstirea Nicula, unde se află icoana Maicii Domnului care
lăcrimează și care săvârșește numeroase miracole. În urmă cu 300 de ani icoana ar fi lăcrimat
între 15 februarie și 12 martie 1699, 26 de zile. De atunci a rămas ritualul care este ținut în
noaptea de ajun când se cântă Prohodul Maicii Domnului iar bisericuța mică din lemn este
înconjurată de 3 ori ( în genunchi) pentru iertarea păcatelor și pentru vindecare.
Icoana Făcătoare de Minuni de la Mânăstirea Călugăra, lângă Oravița. Acum 180 de ani ,un
păstor a auzit cântări îngerești. În urma săpăturilor s-a găsit Icoana Maicii Domnului ceruită și
moaștele unui sfânt necunoscut.
Mânăstiri cu hram - Mânăstirile Țigănești, Frăsinei, Humor, Brâncoveanu, Polovraci Rohia,
Văratec, Mânastirea Adormirea Maicii Domnului din București, cartier Militari.
În mitologia românească astazi este și ziua Ursului, un animal de temut, care dă iama în turme,
în culturile de porumb și la stupii cu miere. Se mai crede că jocul care imită ursul vindecă bolile
copiilor. Astazi este ultima zi când se mai ia mierea din stupi și apoi se curăță stupii. Nu se fac
treburi gospodărești că ai de-a face cu răzbunarea ursului.
Cu smerenie și recunoștiință îi cântăm Maicii Luminii:
Întru naștere fecioria a păzit,
Întru adormire lumea nu ai părăsit,
De Dumnezeu Născătoare.
Mutatu- te- ai la viață fiind Maica vieții,
Și cu rugăciunile tale izbăvești,

35
Din moarte sufletele noastre.

16 August - Sfinții Români Martiri Brâncoveni, Constantin Voievod cu cei 4 fii ai săi,
Constantin, Stefan, Radu, Matei și Sfetnicul Ianache se odihnesc la Biserica Sfântul Gheorghe
Nou și au fost canonizați în anul 1992.
-Sfântul Român Cuvios Iosif de laVăratec se odihnește la Mânăstirea Văratec și a
fost canonizat în anul 2008, tot acolo se odihnește și Veronica Micle, poeta, iubita și muza
luceafărului nostru, poetul Mihai Eminescu.

26 august - Sfinții Adrian și Natalia,protectorii căsniciei.

23 august - Sfântul Lup, părintele săracilor.

29 AUGUST - TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL, Ioan Cap Tăiat sau
Crucea Mică se prăznuiește cu smerenie, tristețe și prin restricții alimentare.
Postul de Sântion este de preferat negru pentru că sparge farmecele, se ajunează sau se
mănâncă numai struguri albi pentru mântuirea sufletului de cele mai grele păcate, furtul,
omorul, avortul. Postul poate fi înlocuit de rude, de unul din soţi sau de prieteni. Părinţii care şi-
au blestemat copii la mânie, vor mânca doar o turtă de mălai sau grâu iar la finele postului se dă
de pomană. Nu se mănâncă roşii, pepene, mâncăruri sau băuturi roşii în amintirea sângelui
vărsat. Cei care nu au păcate grele pot mânca poame. Nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe
cu mâna, nu se folosesc farfurii sau blide, nu se mănânca varză căci se spune că lui Ioan
Botezătorul i s-a tăiat capul pe varză de 7 ori şi a înviat. Trebuiesc evitate alimentele de formă
rotundă și de culoarea roșie a sângelui. Nu se foloșește mătura ca să nu fie tulburată liniștea
morților. În popor sărbătoarea mai este cunoscută şi Sfântul Ioan cap tăiat, Sântion de toamnă,
Sfântul Ioan taie capul pe curechi, Crucea mică sau Brumariul
A primit de la însuşi Isus Cristos mărturia că Înainteamergătorul şi Botezătorul Domului este cel
mai mare dintre toţi oamenii născuţi din femeie şi cel dintâi dintre profeţi. Se poate ține post
până la Înălțarea Sfintei Cruci, numit De la cruce pân la cruce. Postul nu apare în calendar însă
se spune că cei care-l urmează se vor curăța de cele mai grele păcate. Acest post curăță și
ușurează sufletele părinților care și-au blestemat copii.
Roscovele sunt considerate Pâinea Sfântului Ioan și sunt prețuite pentru proprietățile lor
curative excepționale.

30 August - Sfântul Român Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei a fost canonizat în anul 2007
și se odihnește la Mânăstirea Secu.
-Sfântul Ioan de la Râșca și Secu a fost canonizat în anul 2008 se odihnește lângă
Biserica Mare a Mânăstirii Secu.

SEPTEMBRIE - RĂPCIUNE
În rapciune cad copii în tăciune, spunea o vorbă din popor, când oamenii se strâng în jurul
focului de Vinițel și Vinimeriu ca să stoarcă strugurii și să prepare mustul.
Septembrie se mai numește și cumpănă, căci zilele se potrivesc la lungime cu noptile.
Se spune că e bine să pleci la drum lung și să îți faci haine noi.
Străbunii noștrii aveau o lege nescrisă, pe 13 septembrie câmpurile de grâu trebuiau arate și
semănate și să nu fii zgârcit la semănat că te vei căi la secerat.

1 SEPTEMBRIE - ÎNCEPUTUL ANULUI BISERICESC


După legea veche în această zi era începutul anului la evrei și se credea că acum ar fi început
facerea lumii. Pe 1 septembrie și-ar fi început activitatea publică Mântuitorul nostru, citind în
sinagogă. Ziua de 1 septembrie este dedicată și mediului înconjurător.
Acestă zi este al lui Simeon Stâlpnicul, cel care ține cerul și pământul, stând într-un picior pe un
stâlp înalt. El domnește peste vânturi și poate aduce cutremure dacă nu este respectat.

8 SEPTEMBRIE - NAȘTEREA MAICII DOMNULUI, SFÂNTA MARIE MICĂ.

36
Mult pot sfinții lui Dumnezeu, dar niciunul cât Maica Domnului. Ori de câte ori avem o suferință,
o problemă sau o durere să nu uităm că ea este ajutorul celor întristați, apărătoarea,
Izbăvitoarea, mângâierea celor care nu au îndrazneală și la ea pot găsi sprijin mângâiere, ajutor
grabnic și răspuns.
Cea mai îndragită divinitate feminină, Maica Îndumnezăirii și Mântuirii, mai cinstită decât
heruvimii și mai mărită decât serafimii, Împărateasa tuturor sfinților, Sprijinitoarea noastră, Mult
așteptata Născătoarea de Dumnezeu este invocată de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei
pentru ușurarea nașterii, de păgubiți pentru peinderea hoților, de doctori pentru vindecarea
bolilor, protectoarea familiei, vindecătoarea înimilor noastre. Nu este credincios care să nu îi fi
adresat rugi fierbinți și să nu îi fi împlinit visul. În unele tradiții Maica Domnului este identificată
cu astrul nopții Luna sau cu Pământul, și se roagă lui Dumnezeu să nu prăpădească lumea, să
izgonească vânturile.
Ziua Nașterii Domnului coincide cu hotarul astronomic dintre vară și toamnă. Acum pleacă
rândunelele, dispar insectele, vine frigul. Se strâng recoltele, se fac târguri și iarmaroace, se bat
nucii, se culeg viile. Se sărbătoresc cei care poartă numele sfânt și derivatele acestuia. Se fac
pelerinaje la mânăstiri și se duc la biserică, la sfințit, fructe, pâine și lumânări pentru spor,
armonie și sănătate, se împarte coșuri cu fructele toamnei în speranța că păcatele celor plecați
dintre noi vor fi iertate iar ei își vor găsi odihna veșnică. Între Sântămării 15 august și 8
septembrie, este considerată un timp optim pentru semănăturile de toamnă.
Cozonacul Maicii Domnului este o tradiție veche ținută în sudul țării de persoanele bolnave. In
ajunul sărbătorii se prepară un cozonac cu multe stafide și arome pe care îl rumenesc la cuptor.
Bolnavul rupe cozonacul în două și o parte o aruncă în curte casei iar cealaltă jumătate o
mănâncă el și spune: Atât cât voi trăi nu voi mânca carne de capră. Pentru boală un cozonac
pentru mine vindecare și sănătate. După care dintr-un vas de lut, plin cu vin roșu, bolnavul
toarnă un pahar de vin pe pământ și un pahar îl bea treptat spunând în gând o rugăciune pentru
sănătate. Tradiția spune că suferinzii se vor vindeca dacă își țin jurământul. În ziua de Sântă
Mărie Mică, mamele nu lasă pe foc nici o oală de mâncare pentru a își apăra copii de
accidente, necazuri, arsuri și răceli.
Din bătrâni se spune că de acum nu se mai poartă pălărie, de unde vorba bine cunoscută
A venit Sfântă Mărie te- ai lăsat de pălărie.
Miriam, în ebraică înseamnă doamnă, cea aleasă, împărateasă, cea frumoasă, cea iubită de
Dumnezeu. Se aduc rugăciuni pentru căsătorie și pentru găsirea unui partener potrivit.
În această zi nu se munceşte, nu se spală, nu se coase pentru a nu te răni la mâini.
Se împarte fructe, placinte, prajituri, colaci în cinstea Maicii Domnului, pentru cei adormiți, iar
pentru cei vii bomboane și prajituri. În ziua nașterii Sfintei Fecioare este bine ca singura flacără
care arde în casă să fie cea a unei candele.
Cămașa pe care Maria ar fi purtat-o la nașterea lui Isus a fost adusă de Carol cel Mare și este la
loc de cinste în Catedrala Notre Dame din Chartres, cea mai veche, istorică, în stil gotic din
Franța. Tunica Maicii Domnului are puteri protectoare, vindecătoare și cu toate că Biserica în
care a fost depusă a ars de mai multe ori, relicva nu a fost atinsă de flăcări. Catedrala a
supravițuit și revoluției Franceze și celor două razboaie mondiale, iar cămasa a rămas la locul
ei. Pelerini când ajung în inima catedralei au un sentiment de înălțare spirituală, durerile
suferinzilor dispar și toți își recapătă vigoarea din tinerețe.
Casa Maicii Domnului din Efes a fost găsită prin relevație divină. Se spune că după Inălțarea la
Cer a Domnului, Ioan Evanghelistul ar fi luat-o cu sine pe Maica Domnului în Efes în Turcia.
Călugărița catolică Ana Katarina Emmerich a avut mai multe viziuni despre viața Sfintei Maria și
a făcut toate demersurile pentru a găsi casa de piatră de pe Muntele Privighetorii care a devenit
acum loc de pelerinaj. În prima cameră a fost amenanjat un altar cu icoana Maicii Domnului, în
a doua cameră se află un izvor cu puteri tămăduitoare care se desparte în 2 ape, după ce trece
de temelia casei. De la izvoare pelerinii trec pe lângă Zidul Dorințelor, pe care sunt lipite mii de
bilețele cu rugăminți și speranțe.
În Mânăstirea Dâlhăuți jud.Vrancea, se află Icoana Maicii Domnului Anufiana, pictată de
apostolul Luca.
Biserici cu hram : Biserica Foișor, B.Scaune, B.Teiul Doamnei, B.Zlătari
Astazi este ziua în care cei care nu pot avea copii vor fi ascultați de Maica Domnului
Cu smerenie și iubire să.i cântam Măicutei nostre:

37
Nu ne lăsa Măicută,
Să pierim pe cale,
Căci noi suntem fii lacrimilor tale.

9 SEPTEMBRIE - SFINȚII IOACHIM ȘI ANA


Sunt Părinții Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și bunicii materni ai Măntuitorului Isus
Hristos.
Potrivit scrierilor religioase, Ioachim avea sânge împărătesc,din neamul lui David, iar Ana după
cărțile sfinte a fost mătușa pe linie maternă al Sfântului Ioan Botezătorul.
Sfânta Ana a devenit protectoarea femeilor însărcinate și a femeilor sterpe, căci acestea o
implorau mereu prin rugăciuni să le ajute.
Numele Ioachim se traduce prin Dumnezeu a îndreptat, iar Ana vine de la evreiescul Hannah și
se traduce prin Dumnezeu s-a îndurat.
Moaștele sființilor Ioachim și Ana se află la Mânăstirea Kykkos din insula Cipru și Schitul Sfânta
Ana din Muntele Athos.
Piciorul stâng al sfintei Ana se odihnește în Biserica Cutlumus din Athos.
Biserici cu hram - Oborul vechi, Foișorul de foc din București, Biserica Ioachim și Ana din
Constanța.

13 Septembrie - Sfântul Român Ioan de la Prislop, mult timp moștele sale au stat în chilia sa de
la Prislop. Nu se stie exact unde au fost duse sfintele sale moaște, a fost canonizat în anul
1992.

14 SEPTEMBRIE - ZIUA ÎNĂLȚĂRII SFINTEI CRUCI, CÂRSTOVUL VIILOR


Aducerea Sfintei Cruci a fost adusă în anul 335 de la perși de către impărăteasa Elena mama
împăratului Constantin cel Mare și aratată în Biserica Învierii din Ierusalim. Ca să o afle pe cea
adevărată,patriarhiul Macarie a pus să se atingă cu fiecare cruce pe rând o fată de viță nobilă
care tocmai murise. Când aceasta a fost atinsă cu lemnul sfânt a lui Cristos ,ea s-a sculat din
morți iar patriarhul a înălțat crucea deasupra amvonului și a împodobit-o cu flori.
Este singurul praznic împărătesc sărbătorit prin post, căci amintește patimile și moartea lui
Cristos. Crucea a devenit un simbol asupra morții și a păcatelor.
Se pomenesc morții se dau de pomană ulcele sau vase noi cu miere, apă și colac cu lumânare
aprinsă, se sfințesc și se împart struguri.
Este o zi prielnică pentru culegerea plantelor de leac gălbenle micsunele, sunătoare,busuioc
mentă și a viței de vie, de unde și numele Cârsovul viilor. Busuiocul sfințit în această zi se pune
în apă să apăre animalele de boli, ajută fetele să nu le cadă părul, protejează casele de
trăsnete și rele. Pentru pomii neroditori gospodarii atârnă ramuri de busuioc sfințit în formă de
cruce și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și pepeni) așteptând ca rodul său să se adune și
în acești fructiferi neroditori. Dacă tună va fi toamnă lungă. Măghiranul, menta, cimbrul și
busuiocul sunt considerate în această zi plante magice. Din pădure se aduc ramurele de alun
pentru prosperitate. Se sfințesc viile se stropește cu aghiazmă și butoaiele și locul unde se
depozitează vinul iar ultimul butuc se numește Strugurele lui Dumnezeu și este lăsat necules
pentru păsările cerului. După ce se strânge via se împart ulecele cu must și se stropește
pământul cu picături de must pentru sufletele celor mutați de la noi.
Se spune că fiecare om are de dus propria cruce în spate în această zi mare se ține post
(negru) pentru a ne vindeca de bolile grele trupești și sufletești.
Din bătrâni se spune că e de ajuns să-ți amintești ziua săptamânii în care a picat Ziua Crucii,
capeți puteri nebănuite în fața pericolelor și reușești să invingi teama. Pe vremuri ferestrele se
făceau cu cercevele (cadru de lemn format din lemne) în cruce și aveau rolul de a sfinți casa și
a ține pericolele la distanță.Cine își face mereu semnul crucii va fi mai tare și ferit de rele, este o
armă împotriva demonilor. Prunele culese în această zi în zori puse în apa de spalat de curăță
de rele.
În această zi florile vorbesc între ele, știind că apoi urmează să se usuce și nu se vor mai vedea
până la anul viitor. Florile care înfloresc după 14 septembrie sunt considerate flori ale morților.
Se spune că de acum pământul se va închide după ce toate vietățile ieșite din el de Alexii (17
martie) se întorc înăuntru. Târâtoarele intră în pământ pentru hibernare. Această zi se mai

38
numește și ziua șarpelui. La țară se crede că șerpii înainte de a se retrage în pământ,
obișnuiesc să se strângă mai mulți la un loc, se încolăcesc și formează o mărgică numită piatra
nestemată folosită pentru vindecarea tuturor bolilor. Nu se mănâncă fructe și legume care au
semnul crucii, nuci, roșii, mere, pere. În ultimele zile de septembrie, ştiute drept vara lui Mioi,
are loc nunta oilor sau năpustitul berbecilor. Între 26 şi 28 sosesc Filipii de toamnă, iar ultima
este Haritonul, femeile o respectă ca să nu înebunească. Bătrânii aveau o vorbă, până pe 13
grânarele trebuiau arate și semănate că nu e bine să fii zgârcit la semănat că te vei căi la
secerat.
Mânăstirea Dervent din Constanța are hram praznicul Sfintei Cruci iar crucile făcătoare de
minuni care cresc din pământ și nu sunt realizate de măna omului așteaptă credincioșii care au
nevoie de sprijin, alinare și tămăduirea bolilor.
Fragmente din Sfânta Cruce se află în Biserica Sfântului mormânt din Ierusalim, Mânăstirea
Panaghia Soumela din Grecia, la Mânăstirea Xiropotamou din Muntele Athos, Colegiul Sfânta
Cruce de la Liege din Belgia, la Vatican,în Franța în Saint Sernin de Toulouse.
La noi în țara fragmente se găsesc la Mânăstirea Căldărușani, M.Țigănești, Biserica Sf.Vasile
cel Mare din București, M.Miclăuși din jud.Iași.

Doamne armă asupra diavolului


Crucea ta o ai dat nouă
Că se ingrozește și se cutremură
Nesuferind a căuta spre puterea ei
Că morții ai sculat și moartea o a surpat
Pentru aceasta ne închinăm îngropării tale și învierii.

15 Septembrie - Sfântul Român Iosif cel Nou de la Partoș mitropolitul Banatului se odihnește în
Catedrala Mitropolitană din Timișoara și a fost canonizat în anul 1956.

17 Septembrie - Sfânta Sofia cea plină de înțelepciune care ocrotește mamele și fiicele, iar cele
3 fiice ale sale, Pistis - credința, Elpsis - speranța sau nădejdea și Agapis dragostea, sunt
exemple întru credință. Sfânta Sofia este ocrotitoarea Capitalei Bulgariei, Sofia.

22 Septembrie - Sfântul Român Ierarh Teodosie de la Brazi se odihnește la Mânăstirea Brazi și


a fost canonizat în anul 2003.

24 Septembrie - Sfânta muceniță Tecla, întocmai cu apostolii.


A fost prima femeie care a avut de suferit pentru credința în Hristos. La vârsta de 90 de ani,
vrajitori păgâni au venit să o batjocorească, atunci o stâncă uriașă s-a crapat în două și sfânta
a intrat și aceea piatră a acoperit-o.
În datina strabună Teclele, Strefețite sau Tresfețite durează trei zile și ne feresc de foc și de
lupi. Se spune că aceste creaturi de poveste sunt rele și răzbunătoare, iar dacă nu sunt
respectate aduc foc molime și lupi. La sate gospodarii nu muncesc, opresc morile, nu macină,
nu cosesc, nu mătură și nu folosesc nici un obiect ascuțit. Ca să nu păgubești e bine să nu dai
nimic împrumut și să nu coși. La stână se păzesc oile și berbecii să nu fie atacați de lupi de aici
și numele dat sărbătorii, Berbecari.
Moște : Mânăstirea Sfânta Tecla din Maaloula Siria, Domul din Milano
Mânăstirea Sfânta Tecla localitatea Predești Craiova, Biserica IzvorulNou Dristor din
București.

26 septembrie - Sfântul Român Voievod Neagoe Basarab, domn al Tării Românești a fost
canonizat în anul 2008 și se odihnește la Mânăstirea Curtea De Argeș

27 septembrie - Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanu, mitropolitul Tării Românești, se odihnește
la Mânăstirea Antim din București și a fost canonizat în anul 1992.

26 - 28 septembrie - Filipii de toamnă

39
Apărători de rele și alungători de durere impun anumite reguli. Oameni la țară ne spun că nu
este bine să dormi mult în această perioadă căci cei ce nu-i respectă vor dormi pe vecie.
Protectori ai berbecilor, Filipi dau liber la împerecherea lupilor.

OCTOMBRIE - BRUMĂREL ne pregătește de iarnă.


Se însămânțează câmpurile, se culeg viile, se curăță grădinile și livezile.
Brumărel se împarte în 3, prima săptămână e a lui Procoavă care acoperă ogoarele cu zăpadă,
pentru ca pământul să aibă multă apă, iar holdele să aibă spic bogat și grădinile să fie rodnice.
Fetele se rogă lui Procoavă să aibă par lung și bogat. A doua săptămână este a Satului și a
gospodăriilor iar a treia numită săptămâna Lucinului de la numele zeului protector al lupilor
Sfântul Luca. Pe 14 este sărbătorită Sfânta Prascheva, ocrotitoarea Moldovei. Pe 25 se
sărbătorește Moșii de Toamnă. Pe 26 Sfîntul Mare mucenic Dimitrie cel Nou iar pe 27 e
celebrat la Catedrala Patriarhală Sfântul Dimitrie Basarabov, patronul Bucureștiului. In popor
există credința că sfântul Dumitru și sfântul Gheorghe sunt frați și s-ar fi înțeles între ei ca
Sfântul Gheorghe să aducă căldură și verdeață iar Sfântul Dumitru să desfrunzescă pădurile la
ceas de toamnă și să-i cheme pe toți la sărbătoarea recoltei. Nucii și gutuii încărcați de rod
anunță o iarnă grea. Dacă va fi brumă și chiar zăpadă, ianuarie va fi frumos. Dacă frumzele
pomilor se vor îngălbeni va urma un an roditor.

1 OCTOMBRIE - ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUl


Este sărbătoare în amintirea Maicii Domnului care a apărut în Biserica din Vlaherne pe data de
1 oct. 911 la ora 4 dimineața. Maica Domnului s-a arătat pentru salvarea cetății asediate ținând
în mâini Sfântul Acoperământ deasupra capetelor credincioșilor iar în jurul ei se aflau Apostolii,
Sfinții și Mucenicii.
Se crede că fetele care vor fi mirese în această zi de sărbătoare vor avea o căsnicie lungă și
fericită.
Prima săptamână din luna octombrie este a lui Procoavă sfântul care acoperă holdele cu
zăpadă ca să fie rodnice. Procoavele reprezintă momentul în care gospodarii pregătesc
ogoarele pentru sezonul rece. Tot lui, fetele se rogă pentru un păr bogat. Ploaia abundentă în
brumărel aduce vânt puternic în decembrie. Se spune că dacă luna va fi bogată în brumă și
zăpada, ianuarie va fi o lună cu timp frumos. Gutuile și nucii încărcati de rod anunță o iarnă grea
și geroasa.

1 octombrie - Sfinții Români Cuvioșii Iosif și Chiriac de la Mânăstirea Bisericani

2 octombrie - Sfântul Ciprian și Sfânta Iustina fecioara pavăză împotriva vrajilor și blestemelor
și păzitorul căsătoriilor trainice ajută femeile sterpe să facă copii
Se spune că cine crede în farmece nu este un creștin credimcios. Cu toate astea, biserica îl
sărbătorește pe Sfîntul Ciprian protectorul credincioșilor în fața vrăjilor, cununi legate, boli fără
leac, blesteme și alte făcături, dispar prin post și prin forța rugăciunilor. Cu toate că a fost un
vrăjitor vestit,un cititor în stele și în cărți, un mare adorator al zeilor Artemis și Apolo a devenit
Sfânt în sufletele oamenilor împovărați de griji și dureri. Scut împotriva răului Sfântul Ciprian
ajută femeile sterpe să facă copii, încheagă căsnici și vindecă boli incurabile.
Moaște: de sute de ani se odihneste mâna Sfântului Mucenic, izbăvitor de farmece și blesteme,
într-o raclă de sticlă, pe Calea Victoriei,la Bisterica Zlătari din București.

6 octombrie - Sfântul Apostol Toma (necredinciosul ) veghează constructorii, arhitecții,


pietrarii și zidarii.
I se mai spune și Geamănul tradus din limba aramaică sau Toma necredinciosul, Apostolul lui
Cristos care se îndoia mereu : Doamne, nu știm unde te duci și cum putem știi calea ?Atunci
Isus i-a răspuns : Eu sunt calea, adevărul și viața. Nimeni nu vine la Tatăl meu decât prin mine.
Dacă m-ați fi cunoscut pe Mine, și pe Tatăl Meu l-ați fi cunoscut, dar de acum îl cunoașteți pe El
și l-ați și văzut. Nu a crezut nici Învierea spunând: Dacă nu voi vedea în mâinile lui semnul
cuielor şi nu voi pune mâna mea în coasta lui nu voi crede. Isus i s-a arătat lui Toma cerându-i
să-i piăie rănile. După aceasta apostolul a spus plin de credinţă: Cu adevărat ești Domnul meu

40
şi Dumnezeul meu. A propovăduit cuvântul Domnului în cele mai îndepărtate locuri, în India şi
chiar prin locurile unde oamenii mâncau oameni. Îi mai este dedicată și prima duminică după
Paști Duminica Tomii. A murit martir străpuns de 5 săgeţi, în regiunea Chennai în India. Aici se
află mormântul Sfântului Toma şi o cruce de piatră pe care se mai văd încă urmele sângelui
său. Pamântul de pe mormânt este tămăduitor, aşa cum a mărturisit prima dată în scris Marco
Polo in sec XIII.
Moaște : fragmente se află în Mânăstirea Sfântul Ioan Teologul din insula Patmos din Grecia și
în Italia în localitatea Ortona.O falangă din degetul arătător se află in Biserica Santa Croce
In Gerusalemme din Roma.

14 OCTOMBRIE – SFÂNTA PARASCHEVA sau SFÂNTA VINERI


Ocrotitoarea Moldovei, făcătoarea de minuni și aducătoarea de alinare, grabnic ajutătoarea și
mult folositoarea, floarea de pe altarul credinței. In limba greacă numele sfintei însemnă a cincia
zi a săptămânii,vineri. Avea 25 de ani când un înger i se va arătat. Moaștele ei au fost găsite
întregi după ce prin intermediul unor vise, sfânta a cerut unor călugări să fie scos un om
păcătos îngropat lângă ea.
La fiecare sărbătoare Cuvioasa Parascheva poartă veșminte noi, ritualul înveșmântării este unul
strict, participând numai anumiți preoți,Catedrala fiind închisă cu o zi înainte. Numai câteva
mânăstiri știu măsurile hainelor sfintei pe care le croiesc din materiale speciale și catifea
brodată iar croitorii țin post și fac rugăciune înainte și în timpul lucrului. De Paști Sfanta
Parascheva se îmbracă in alb. Mulți credincioși plătesc drept mulțumire câte un rând de
veșminte. După ce sunt schimbate, vesmintele sunt dăruite bisericilor care îi poartă numele. La
zile de sărbătoare e înveșmântată în culori deschise, iar în posturile de peste an în culori
închise. Sfânta are 2 pernițe una la cap și alta la picioare. Se mai spune că Sfânta mai poartă
niște veșminte care nu se scot niciodată, acestea au un sigiliu pe care domnitorul Vasile Lupu și
Mitropolitul Varlam ar fi scris: Blestemat să fie cel ce va împrăștia vreodată moaștele Sfintei
Cuvioase Paraschieva.
Sfînta este os românesc căci se trage din neamul nostru, din Epivat, Capul Caliacra, localitate
tracică de la malul Mării Negre. Fiind şi ocrotitoarea femeilor însărcinate, dacă vei fi mămică
este bine să împarti bucate copiilor săraci, pentru a avea o naștere fără dureri și pentru ca
sfânta să îi păzească pe copii de boală.
Persoanele care nu pot avea copii să se roage sfintei pentru a mijloci în fața lui Dumnezeu,
Fetele care coase sau spală în această zi vor rămâne nemăritate. la unele fântâni sau izvoare
vedem icoana sfintei Parascheva, ocrotitoarea apelor, deoarece chipul ei aparea adesea în
fântâni, lângă râuri, iar apa devenea vindecătoare,
Se fac praznice pentru cei trecuți în lumea neîntoarcerii, se împart fructe, pâine, must struguri.
Este o zi de pomenire a morților, post și rugăciune a celor vii. Se ține post, se evită muncile
gospodărești, nu se spală, nu se coase, ca să nu ai boli de cap și de ochi sau să nu fi traznit,
nu se toarce, nu se coase ca să nu faci negi pe mâini,
Așa cum este vremea de ziua sfintei, așa va fi și de ziua sfânului Dimitrie.
Dacă frunzele copacilor se îngălbenesc și cad repede înseamnă că anul viitor va fi îmbelșugat,
ciobanii nu mai trebuie să cioplească nimic ca să nu le iasă mieii tărcați, dacă oile dorm în
această zi înghesuite va fi o iarnă lungă, grea și friguroasă, dacă oile dorm rasfirate va fi o iarnă
domoală și blândă. Până pe 14 octombrie berbecii nu stau împreună cu oile. Din acestă zi până
pe 8 noiembrie de ziua Sfintilor Arhangheli are loc nunta oilor sau năpustitul berbecilor. Se
spune că întodeauna în această perioadă plouă dar niciodată de ziua sfintei.
MOASTE : se află la Catedrala Mitropolitană din Iași. De peste 370 de ani moaștele se află la
Iași, au fost aduse de domnitorul Vasile Lupu care a plătit 300 de pungi de aur sultanului Murad
al IV-lea. Racla a fost așezată în Biserica Trei Ierarhi. In anul 1888 un incendiu a mistuit totul
din cauza unui sfeșnic aprins, argintul din care era facuta racla s-a topit, numai mostele sfintei
au rămas neatinse sub mormanul de jar. In anul 1889 racla a fost mutată in Catedrală. A fost
canonizată în anul 1950 ca urmare a numeroaselor minuni săvârșite de ea.
Icoana Sfintei Parascheva de la biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucuresti este ajutor și
nădejde celor nevăzători.

41
18 octombrie - Sfântul Luca, unul din cei patru evangheliști a fost primul iconar al lumii,
ocroteste medicii și cadrele medicale fiind la vremea lui un medic iscusit.
S-a stins în Grecia la 84 de ani. El a descris în detaliu chipul și înfațișarea lui Isus. A pictat în
culori de ceară pe lemn prima data chipul Preasfintei Născătoare în brațe cu Pruncul dar și
chipurile Apostolilor Petru și Pavel.
In tradițiile noastre a treia săptamână este a Lucinului, de la numele zeului protector al lupilor
Moaște : sălășuiesc la Padova din Italia în biserica Santa Giustina, unde se mai află și una din
icoanele Maicii Domnului pictate de Sfântul Luca. La Mânăstirea Nămăiești, lângă Câmpulung
Muscel se află una din cele mai vechi icoane ale creștinătății, una din cele 12 icoane pictate de
el la dorința Maicii Domnului.

20 octombrie - Sfântul Gherasim, limpezeste mințile bolnave și alungă demonii și duhurile rele.
Moaște : se află în Kefalonia, într-o raclă din sticlă și argint. În zilele de prăzniure, racla cu trupul
său este purtată în poziție verticală deasupra celor suferinzi la fel ca sfântul Dionisie din
Zachintos și Sfântul Spiridon din Corfu. Localnicii îl cinstesc cu mare evlavie şi este considerat
protectorul insulei, motiv pentru care mulţi copii îi poartă numele.

26 OCTOMBRIE - SFÂNTUL DIMITRIE IZVORÂTORUL DE MIR, deoarece la moartea sa din


trupul lui nu a curs sânge ci mir vindecător, Marele Sfânt militar care ne întărește credința,
păzește și alină sufletele rănite. El este și apărătorul oștirilor dar și ocrotitorul păstorilor. De ziua
lui credincioșii primesc mir parfumat care alină suferința bolnavilor,
liniștește sufletelor celor în cumpănă și vindecă boli grele. Chiar dacă nu ajungi la biserică,
astazi este bine să te ungi cu mir se va însănătoși căci cine se va unge cu mir în frunte va avea
gânduri bune și judecată dreaptă și înșeleaptă, face legătura între om și divinitate. Cel ce e
miruit pe piept are inima bună, știe să-și stăpânească dorințele și să-și înfrâneze pornirile.
Miruirea ochilor, a buzelor și a urechilor face ca simțurile să fie dezvoltate. Când sunt unse
mâinile și picioarele omul capătă putere de muncă și va duce la bun sfârșit tot ce începe.
La focul de Sânmedru din ajun, se fac focuri mari cu vreascuri și cetină de brad dintr-un brad
verde. Sfântul Gheorghe deschide focul viu iar Sfântul Dumitru îl închide. Focul trebuie să ardă
cu flacără înaltă și să facă multe scântei. Se dau la vale roți cu foc. In sate răsună glasul
flăcăilor: Hai la focu de Sânmedru. Femeile dăruiesc copiilor mere, nuci, covrigi, colaci. Copii și
tinerii sar peste foc chiuind și cu multă voie bună pentru a se purifica iar bărbații scot tăciuni și ii
împrăștie prin livezi pentru a alunga răul și a aduce rod ca anul viitor să fie bogat. Copii sunt
primii care dansează în jurul focului apoi vin tinerii necăsătoriți iar după locul în care cade
bușteanul când se prăbușește sub flăcări, se știe care dintre tinerii prezenți se vor căsători în
anul următor. Spre sfîrșit participanții care vor, sar peste foc pentru a fi sănătoși. Nu se
lucrează, se plătesc toate datoriile și se cinstesc cum se cuvine oamenii care te-au ajutat. Dacă
în această zi plouă se anunță belșug și rod bogat, dacă este fig,iarna va fi blândă, iar dacă va fi
vreme bună toamna va fi lungă. Dacă luna va fi plină și cerul acoperit de nori, iarna va fi aspră
cu zapezi mari.
Sfântul Dimitrie (Sânmedru) încuie vara și desfrunzește pomii și Sfântul Gheorghe (Sângiorzul)
încuie frigul și înfrunzește întrega natura, amândoi protectori ai armatei împart anul pastoral în
două părți: vara, de la 23 aprilie până la 26 octombrie și iarna de la 26 octombrie până la 23
aprilie.
Sărbătoarea se mai numește și ziua Soroacelor pentru că în această zi se rezolvau toate
socotelile,chiriile,împrumuturile,plățile și alte înțelegeri încheiate cu 6 luni în urmă.
Ciobanii aruncă un topor printre oi ca să afle cum va fi vremea:rea,dacă se va așeza lângă
topor o oaie neagră,bună,dacă oaia e albă sau un cojoc și se așteaptă să vadă ce oaie se va
așeza pe el.
În această zi nu se seamănă usturoi ca să nu ai pagube mari.
Se dau de pomană dulciuri, fructe,pachete cu mâncare. Crizantemele și tufănelele sunt
considerate florile Sfântului Dumitru.
Moaște:Ramășițele pământești izorâtoare de mir, sălășuiesc în Grecia,în orașul Tesalonic

27 OCTOMBRIE - SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV, CEL NOU, OCROTITORUL


BUCUREȘTIULUI, SÎNMEDRU, alungă duhurile rele.

42
Este bine în aceste 2 zile să se ungă cu mir trupul și locurile bolnave.
Cei 2 mari sfinți, alină sufletele,tămăduiesc bolile, sunt aducători de liniște sufletească și dau
răspuns celor care se roagă cu credintă.
Se împodobesc mormintele cu florile toamnei și se aprind 10 lumânări pentru sufletele care au
plecat fără lumină.
Se dau ofrande prietenilor și rudelor, o sticlă cu vin, pâine pentru spor și sănătate, iar doctorul
să vină în calitate de musafir.
Cine are un necaz mare să-l mărturisească Sfântului Dimitrie pentru că în această zi Dumnezeu
împlinește rugile noastre prin intermediul Sfântului Dimitrie,
Se împart mere, nuci, struguri, pere, covrigi, plăcintă cu dovleac.
In anul 1814 pe vremea domnitorului Caragea, orașul București a fost cuprins de o epidemie de
ciumă, Preoți și călugări din Catedrală au luat sfintele moaște și au ocolit orașul făcând
rugăciuni pentru izbăvirea oamenilor. Începând din acea zi, ciuma nu a mai făcut victime.
În anul 1827 pe vremea domnitorului Dimitrie Ghica, Sfântul Dimitrie a alungat seceta din
București. În 1831, Sfântul a alungat holera iar în anul 1918 mai multți soldați au luat racla cu
sfintele moaște și urcându-le în mașină cu gândul să le ducă în Bulgaria,Sfântul nu a vrut să
plece din București și tot orașul a fost cuprins de o ceață deas care i-a făcut pe soldații bulgari
să rătăcească dumul și să fie prinși.
Pentru toate aceste minuni pline de iubire pentru locuitorii Bucureștiului, Sfântul Dimitrie devine
ocrotitorul Bucureștiului și al Tării Românești.
Moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov se află in Catedrala Partiarhală din București din anul
1774 luna iulie. Mâna dreaptă a Sfântului a fost trimisă în orașul Kiev. Creștinul Hagi Dimitrie l-a
convins pe generalul rus Petru Salticov, să nu înstrăineze sfintele moaște ci să le dăruiască țării
noastre.

28 octombrie - Sfântul Român Iachint de Vicina, Mitropolitul Țării Românești, se odihnește la


Mânăstirea Pângărați și a fost canonizat în anul 2008

NOIEMBRIE - BRUMAR, PROMORAR sau BRUMARUL MARE


De acum să stai în casă să auzi pocnet de lemn ars, răpăit de ploaie să depeni amintiri și să te
pregătești de iarnă. Doamna Toamnă își ia tălpășița și lasă loc unui val de tradiții menite să ne
pregătească pentru sosirea Sărbătorilor de Iarnă. Lucrul câmpului s-a sfârșit iar oamenii se
bucură de roadele muncii lor.
1 noiembrie - Sfinții Cosma și Damian, vindecători ai bolilor de ochi, epilepsie ori sperieturi.
Sunt mesagerii medicinei populare, luminători ai celor aflați în suferință, Doctori fără de arginți,
Făcători de minuni, hărăziți cu harul vindecării care au înfăptuit lucruri mărețe în timpul vieții dar
și dincolo de moarte. Ei aveau harul vindecării trupurilor și sufletelor bolnave prin puterea
rugăciunii și nu acceptau răsplată pentru binfacerile făcute. Mai sunt considerați și protectorii
căsniciilor creștine, dătători de armonie în viața soților.
In această săptămână până la moșii de toamnă, cimitirele se îmbracă în straie noi, cu multe flori
și lumânări în amintirea celor plecați dintre noi. Cimitirele se luminează de la flăcările candelelor
din dreptul fiecărui mormânt. E bine să aprinzi lumânări și pentru cei uitați sau ignorați de
urmași.
In această zi catolicii, sărbătoresc Ziua Tuturor Sfinților urmată de Ziua Morților, Luminația sau
Iluminăția, care este la origine o sărbătoare celtică. Această sărbătoare a fost preluată și de
grecocatolicii și catolicii din Transilvania. Se spune că în această zi, porțile dintre cele 2 lumi se
deschid, iar cei plecați dintre noi pot veni în vis să ne viziteze.

MOȘII DE TOAMNĂ sau MOȘII CEI MARI


Pentru creștini, viața nu se termină odată cu moartea trupească și de aceea comemorarea celor
plecați are o însemntate aparte, sunt sărbători populare dedicate stămoșilor noștri plecați din
această lume. Se crede că aceia care vor primi de pomană de la urmași îi ajută pe aceștia să
aibă parte de sănătate, belșug și pace. În această zi sufletele adormite revin la locurile dragi și
dacă nu primesc nimic de pomană se supără și se întristează că cei rămași i-au uitat. La aceste

43
pomeniri sunt nelipsite coliva, vinul, colacul și lumânările. Se dau de pomană vase noi, umplute
cu dulciuri, fructe, pachete cu măncare în urma slujbelor făcute la biserică sau la cimitir.
In spațiul românesc există 20 de zile de Moși. Cuvântul Moși vine de la strămoșii noștri trecuți
la cele veșnice.
-Moșii de primăvară, Moșii Sfințișori, (Mucenicii), în martie, se comemorează în preajma
sărbatorii celor 40 de Mucenici
se împarte mucenici, piftie, sarmale, plăcinte, vin, colivă, fructe și dulciuri
-Moșii de vară, Mosii Cireselor în iunie, sâmbăta dinaintea Rusaliilor se împarte farfurii din lut cu
orez cu lapte și la cana se pun ciresi și flori.

-Moșii de toamnă (Prima sâmbătă din luna noiembrie)


se împart prăjituri și fructe, plăcinte,cu brânză, cu nucă, cu dovleac, vin și colivă
-Moșii de iarnă, în februarie (Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne)
se impart vase în care se pune mâncare gătită caldă, spuându-se că morții se încălzesc la
aburii acesteia, plăcinte cu brânză, cu dovleac, cu nuci, vin și colivă
Coliva este simbolul trupului celui plecat și expresia materială a credinței noastre în Înviere.
Lumânarea de pe colivă reprezintă simbolul credinței.
Se spune că respectând tradiția Moșilor de toamnă vom petrece Crăciunul în deplină sănătate
și bucurie. Acum se fac rugăciuni atât pentru sufletele celor din Rai cât și a celor din Iad.
Se curăță mormintele, se tămâiază, se pun flori, se aprind lumânări pentru a le lumina calea, se
spune o rugăciune, se aprind lumânări și la mormintele uitate sau ignorate de urmași.
Nimeni nu are voie să muncească în ziua de Moși ca să nu le amorțească mâinile, iar cei care
mătură vor avea parte de pagubă, ca răzbunare a morților care din cauza măturatului primesc
praf în mâncare.
Nu avem voie să ne certăm cu semenii noștri. Dacă bate vântul trebuie să închidem geamurile
ca să ținem gândurile rele la distanță. Moșii de toamnă se continuă și de sărbătoarea Sfinților
Arhangheli Mihail și Gavril pe 8 noiembrie.
Pomana se dă săracilor, nu rudelor.
NU se dă bani împrumut de Moși, se spune că acești bani vor fi folosiți pentru pagube materiale
și medicamente.

44
8 NOIEMBRIE - SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL și al tuturor puterilor cerești și
îngerești cele fără de trup, protectorii sărmanilor și patronii spirituali ai Jandarmeriei Române,
sunt patronii casei, ard păcatele omenești și purifică prin post și rugăciune conștiințele noastre.
Ortodoxi și greco-catolici îi sărbătoresc pe 8 noiembrie pe căpeteniile cetelor de îngeri. Cărțile
sfinte vorbesc despre ei ca fiind creați dinaintea facerii lumii. Duhuri slujitoare lui Dumnezeu
care stau în fața tronului, spirite pure, neatinse de păcat sunt solii lui Dumnezeu spre protecția
oamenilor. Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Pavel este primul care numește și
organizează ierarhiile cerești. Cele 9 puteri cerești împărțite în 3 ierarhii fiecare compusă din 3
cete. Prima ceata este formată din: Scaunele sau Tronurile, Heruvimi, Serafimi, a două ceată
este format din Kyriotetes sau Domnii, Virtuți sau Dynamis Puteri și Exousiai sau Stăpânirile, iar
a treia ceată este format din Incepătoriile sau Arhaii, Arhangheli și Ingeri sau Angeloi.
SERAFIMI - spiritele iubirii Divine
Cei cu șase aripi,cu două aripi cu care își acoperă fețele ca să nu fie orbiți de lumina lui
Dumnezeu, cu două zboară și cu celelalte două își acoperă picioarele. Cuvantul serafim vine
din cuvântul seraph ce înseamnă căldură, ardoare, aprinde sau încălzește. Ei sunt preocupați
de manifestările vibraționale care păstrează Universul în ordine perfectă. Sunt descriși ca
entități care radiază de lumină albă, pură,strălucitoare.
HERUVIMI - spiritele armoniei
Cei cu mulți ochi, strălucesc neîncetat cu lumina înțelegerii și înțelepciunii Divine pe care o
revarsă oamenilor și dă ochilor sufletești Lumină pentru a vedea și a cunoaște Legea Divină.
Numele heruvim se tălmăcește, multă înțelegere sau revărsând înțelepciune.
Au sarcina de a păstra scrierile Raiului, patronează galaxiile, fac ordine în mișcarea începută și
neîncepută a universului a lumii materiale, păzesc cunoașterea supremă. Împodobeau chivotul
Legii din templul lui Solomon.

45
Ei cântă neincetat Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot, plin este cerul și pământul de Slava
lui. Au fost descriși ca vizitii ai carului lui Dumnezeu. Numele heruvim înseamnă binecuvântare,
revărsare, înțelepciune.
SCAUNELE SAU TRONURILE - spiritele justiției divine
Sunt cele mai înalte energi extinse pe întreg cuprinsul creației, se numesc așa căci pe ei ca pe
niște scaune înțelegătoare se odihnește Dumnezeu gânditor, precum scrie sfântul Maxim
Mărturisitorul.
Tronurile sunt ca niște roți ce se mișcă singure pline de ochi și cu direcție unică de rotație. Ei
sunt cercetătorii sursei reprezintă justiția divină
DOMNIILE - spiritele înțelepciunii și intuiției
Ei mențin legătura dintre lumea materială și cea spirituală călători care apar peste tot separând
spațiul și timpul. Guverneză peste țări, popoare
VIRTUȚIILE - spiritele mișcării și curajului
Toate corpurile cerești sunt ordonate în bună funcționare de către aceste entități. Ei sunt îngerii
care aduc miracolele pe pământ,ei guvernează către toatre aspectele și formele de manifestare
ale naturii.
PUTERILE - spiritele formei
Sunt păzitorii ordinii celeste și ai lumii materiale. Sunt apărătorii Universului și ai ordinii cosmice.
Sunt gardienii cărărilor sfinte, sunt păzitorii drumurilor de la Cer la Om și de la Om la Cer, ajută
fiecare suflet să depășească tentațiile și capcanele vieții. Sunt îngeri pe care îi putem ruga să
ne apere cînd suntem în necaz.
ÎNCEPĂTORIILE, Căpeteniile - spiritele personalității
Coordonează îndatoririle arhanghelilor și a îngerilor. Sunt implicați în viața de pe pământ,
folosesc puterea cerească pentru a lumina viața oamenilor și îi ajută să ia deciziile corecte. Sunt
reprezentați cu sceptul, crucea și sabia.
ARHANGHELI - ingerii luptatori, vestitori ai veștilor bune
Sunt responsabili ai armatei cerului, supravegheză îngerii păzitori și celelalte cete de îngeri.
Sunt repartizați în cete și au caltăți diferite. Veghează asupra destinului spiritual al oamenilor.
Arhanghelul Mihail este protectorul călugărilor, negustorilor al marinarilor și a sărmanilor. Mihail
în ebraică înseamnă Cine este ca Dumnezeu.
Atunci cînd Lucifer s-a razvrătit vrând să ocupe locul lui Dumnezeu, un înger s-a ridicat și a
strigat Cine este ca Dumnezeu și cu sabia l-a aruncat din cer și l-a trimis în haos și întuneric.
In credința noastră populară se spune că Arhanghelul Mihail îi veghează pe cei bolnavi și sta la
capul lor dacă vor muri și la picioare dacă vor scăpa cu viață. El are putere asupra Soarelui și a
Lunii pe care acesta le eliberează cînd acestea sunt furate de demoni (eclipse) și tot el are
putere asupra răului care vrea să timită gerul deodată pe pământ, dar arhanghelul nu o lasă și
slobozește gerul încet, încet, de aceea există câteva zile calde numite vară a iernii pe care
arhanghelul Mihail ni le dăruiește.
Arhanghelul Gabriel e aducător de vești bune, ușurează exprimarea și comunicarea, aduce
pacea și înțelegere, ne ajută să uităm și să iertam, ocrotește fecioarele, mamele și pruncii.
Împreună au grijă de binele familiei și îi ajută pe cei ce nu pot avea copii. Gabriel în ebraică
înseamnă Dumnezeu este puternic. Cine ține această sărbătoare va avea parte de o viață
frumoasă ajutor la vreme de necaz și de o moarte ușoară. El a vestit-o pe Fecioara Maria că îl
va naște pe Isus, a vestit păstorilor că in Bethleem s-a nascut Mesia.
Sunt reprezentați având aripi, pe ușile altarelor: Mihail pe ușa din nord având o sabie de foc în
mână semn al luptei împotriva duhurilor necurate și a biruintei binelui în fața răului, Gavril pe
cea dinspre sud având un crin în mână semn al buneivestiri. Arhanghelii ca și îngerii sunt
considerați păzitori ai oamenilor de la naștere și până la moarte, care se roagă pentru sănătatea
lor, asistă și participă la Judecata de Apoi. Ei ard păcatele patimilor lumești, ne purifică prin
post.
In această zi se aprind în fiecare casă lumânări pentru Sfinții Arhangheli ca să-ți asiguri lumina
călăuzitoare și drumul luminat pentru lumea cealaltă și ca ei să ne fie călăuze în lumea de
dincolo atunci cănd ne va veni sorocul.
De ziua lor cerurile sunt deschise iar oamenii pot urca la ceruri să se bucure de frumusețea
Raiului, iar ingerii vin pe Pământ să ne binecuvinteze și să îndrume oamenii.

46
Ciobanii sarbatoresc această zi consderându-i protectorii lor. Ei făceau o turtă de mălai și o
aruncau în târla oilor, dacă cădea cu fața în sus, era semn bun, o primăvară fertilă în care toate
oile fătau miei frumoși și sănătoși, dacă cădea pe dos era semn rău, oi sterpe și lipsă de belșug.
Această zi mai poartă și numele de Moșii de Arhangheli și se aduc pomeni pentru sufletele celor
adormiți iar credinciosii să aprindă lumânări și să se roage pentru belșug și sanatate.Cei care țin
această sărbătoare vor avea parte de o moarte ușoară
De acum începe iarna. Părinții și cei năpăstuiți se roagă în această zi Sfinților Arhangheli pentru
sprijin la vreme de necaz.
Arhanhelul Rafael înseamnă Domnul vindecătorul, este îngerul vindecător al providenței,
călăuzitorul celor care călătoresc și ocrotitorul celor căsătoriți. Este reprezentat ca un călător
care merge prin lume.
Domnitorul Stefan cel Mare se ruga Arhanghelului Mihail inaintea fiecărei bătăli. Se spune că
ostașii armatei otomane se speriau de moarte zărind aievea un călăreț necunoscut îmbracat în
alb pe un cal alb care îi decima fără milă. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril sunt venerați și in
religia iudaică și cea islamică. In religia ebraică, Mihail apare ca un mare prinț care se ridică
pentru copii poporului iudeu. În religia islamică Gavril cel cu 140 de perechi de aripi i-a dictat
profetului Mohamed Coranul.
Multe Biserici și Mânăstiri au hram numele Sfinților Arhangheli.
Insula Thassos din Grecia este insula de smarald al Arhanghelului Mihail.
INGERII
Sunt ordinul ceresc cel mai apropiat oamenilor pentru a-i ajuta. Ei exprimă permanent, iertarea,
răbdarea, jertfa, fidelitatea față de Divinitate și față de om. Ei nu ne părăsesc niciodată, dețin
secretul Universului, al naturii, al vieții și al morții. Sunt entități nesupuse timpului și spațiului. La
botez primim un înger păzitor care ne însoțește în viata noastră pe Pământ, pe cei căzuți îi
ridică, pe cei slabi îî întărește, pe cei bolnavi îi vindecă, ne luminează mintea și ne încălzește
sufletul.

9 noiembrie - Sfântul Nectarie Taumaturgul, vindecatorul de rele și de boli grele,


incurabile, este vindecatorul de cancer. Pentru multe femei care nu au putut face copii, sfăntul a
făcut minuni iar duminica curtea mânăstirii se umple de copii care-i poartă numele.
Moaște: Eghina în Grecia
Cei care se roagă la moaștele Sfântului de la Mânăstirea Radu Vodă din București primesc ulei
sfințit din candela care arde deasupra raclei și cu acel ulei se ung părtile bolnave ale corpului.
Particelele din moaștele Sfântului Nectarie au fost aduse în anul 2002.

11 noiembrie - Sfântul Mina, spaima hoților,scoate adevărul la iveală


Este cunoscut pentru harul său de a scoate adevărul la lumină și de a recupera pagubele celor
înșelați. Apărător al celor păgubiți, al fetelor care doresc să se mărite și nu-și găsesc alesul, a
fetelor și a femeilor părăsite de bărbații iubiți și pentru toți care se simt nedreptățiți în procese de
lungă durată.
Este ziua în cere se practică ritualul lumânarilor aprinse. Se crede că se intorc gândurile
dușmanilor în bine, ursita se îmbunează și se recuperează pagubele.
Fetele dau acatiste pentru căsătorie.
Se folosesc 33 de lumânări. Se ține post negru și se citește Acatistul Sfântului Mina sau se
aprind 40 de zile câte o lumânare așa încât ultima zi să pice de ziua Sfântului. În prima zi se
aprinde o lumânare, a doua zi două și tot așa...
Moaște: La Abu Mena din Egipt pe locul unde a fost ucis s-a înălțat o mare mânăstire închinată
sfântului Mina, Catedrala Metropolitană din Iași, La Biserica Sfântul Mina din București este
icoana făcătoare de minuni

12 noiembrie - Sfinții Români Martiri și Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu,
Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu

14 noiembrie - Sfântul Filip, ziua lupului, începutul Filipilor de toamnă care anunță Lăsata
Secului și a doua zi se începe POSTULUI CRĂCIUNULUI.
Filipii și covașa ne apără de rele și dacă nu sunt respectați, devin necruțători.

47
Filipul Schiop se răzbună aducând lupii și provocând accidente casnice. Se mănâncă usturoi și
se bea covașă care este o băutură fermentată din mălai și din făină. În alte regiuni covașa este
o turtă din făină și mălai care se mănâncă pentru protecție împotriva strigoilor.
Lăsata secului are o însemnătate deosebită pentru suflet și trup, finii să meargă la nași iar cei
care au greșit unii față de alții își cer iertare deoarece este o zi a iertării. Din cele mai vechi
timpuri postul a fost considerat un mod de vindecare, de întinerire și purificare a organismului
dar și pentru curățarea sufletului și iluminare spirituală. Se spune că marii învățați își obligau
discipoli să postească pentru că numai așa mintea și spiritul puteau purificate și capabile să
primească înțelegerea profundă.
Sfântul Filip a fost unul din apostolii lui Isus. O legendă ne spune că Filipii au fost apostoli care
au fost aruncați într-o groapă plină cu lupi și au scăpat nevătămați prin puterea credinței. Alții
spun că Filipii ar fi fost 6 frați rătăcitori cu puterea de a-i poci pe cei care nu-i cinsteau. In folclor
Filipii au puterea de a apăra casele de foc, de lupi de șerpi și de primejdii. Ca să-ți meargă bine,
nu se mătură, nu se aruncă gunoiul, nu se taie, nu se coase, nu se deschid larg ferestrele și nu
se dă nimic împrumut. Țineți această sărbătoare pentru a fi plăcuți,
sănătoși, pentru a căpăta darul vorbirii frumos și înțelept
De Lăsata Secului este prilej de sărbătoare de petrecere bucurie. Se pregătesc fripturi, plăcinte
stropite cu vin din belșug. Se spune că dacă pieptul găinii fript este gras iarna va fi grea și
geroasă în vreme ce dacă este slab vestește o iarnă blândă și o vară rodnică. Nu e bine de arat
căci e zi de odihnă pentru vite. La Lăsata Secului după masă oalele se pun cu gura în jos
pentru ca membri casei să fie feriți de pagube.Pe vremuri se punea o față de masă albă, pe
masă stătea o icoană și o lumânare iar în mijlocul mesei o pâine de casă și sare iar musafirii
gustau întâi o bucată de pâine trcută prin sare. Acest obicei tradițional amintește de ospitalitatea
populară. Ciorba de pește este binevenită, ca în timpul postului să fim sprinteni precum peștii și
să înotăm tot timpul fără să alunecăm în necazuri și strugurii atrag sporul și vigoarea spirituală.
La aperitiv se consumă ouă, pentru a evita cheltuielile neprevăzute deoarece cu un ou se
astupă gura postului și tot cu un ou se destupă,se fac plăcinte cu mere, brânză sau dovleac
Fetele care vor să se mărite să țină post negru și se vor mărita curând, după Paști ele in
această zi adună o surcică cu care în ajunul Crăciunului, vor fierbe crupe.Aceste crupe se vor
pune pe masă pentru ca seara, venind umbra ursitorului să aibă ce ospăta. În multe zone ale
țării se mai practică ritualul Bătutul Pernelor care aduce ursitul în viața fetelor nemăritate.
Firmiturile nu se aruncă pentru a nu împrăștia norocul.
Postul Craciunului este numit și Postul Bucuriei (este mai ușor de ținut, avem mai multe
dezlegări la pește) pentru că la sfârșitul lui se naște Isus, bucuria și mângâierea tuturor.
În post trebuie să ne umplem mintea și nu burta.

15 noiembrie - Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț se odihnește la Mânăstirea Neamț și este


canonizat în anul 1992.

16 noiembrie - Sfântul Evanghelist Matei, Levi Vameșul, protectorul vămilor și a finanțelor,


este patronul spiritual al contabililor, bancherilor, vameșilor și a gărzilor financiare. A scris
Sfânta Evanghelie descriind învățăturile, minunile și evenimente importante din viața
Mântuitorului.
Rămășițele pământești sălășuiesc în Schitul Românesc Prodromu pe muntele Athos, există și la
Salerno in Italia în Catedrala care îi poartă numele.

21 NOIEMBRIE - INTRAREA MAICII DOMNULUI IN BISERICĂ, OVIDENIA,


VOVIDENIA, SĂRBĂTOAREA LUMINII
Ovidenia înseamnă vedere, primă apariție, văz. In alte părți ale țării cu aceiași tâlcuire, ziua
poartă numele de Vovidenie. Noaptea lumânărilor aprinse. Ovidania este asociată cu focul,
soarele, candela și lumânarea. Sfânta Fecioară Maria, Miriam, care în ebraică înseamnă alinare
împlinire, a slujit timp de 12 ani in templu și a fost dusă de preotul Zaharia in locul din templu
unde nici o femeie și nici un preot nu au avut voie să pășască vreodată în Sfânta Sfintelor. Ziua
în care este asociată lumina lumânări, candela care arde în casă și focul care arde în sobă
pentru ca în viața noastră și a copiilor noștri să fie belșug și sănătate.

48
De Ovidenie se deschid cerurile, oamenii sunt mai aproape de îngeri, iar animalele capătă grai.
Este o zi a luminii, a prevederii și a privegherii. Sărbătoarea îndeamnă femeile să iubească
virtuțiile creștine,să fie pline de smerenie,de blândețe și bunătate. In noaptea din ajun, pe 20
spre 21 noiembrie, ușile și ferestrele se ung cu usturoi, ca să nu intre strigoii, se umple un vas
cu apă, lângă care se pune o lumânare în fața icoanei Maicii Domnului și se păzește să nu se
stingă iar pentru cei care au nevoie de ajutor se fac mătănii. Se spune că cei care reușesc în
acestă noapte să facă 300 de mătănii, 100 seara, 100 la miezul nopții și 100 în zori, vor fi
ascultați de Dumnezeu în cererile lor după care se spală pe față cu apa din vas lângă care a ars
o lumânare pentru a fi feriți de boli. Se dau de pomană căni cu apă și colăcei cu lumânări.nEste
o noapte în care nu se doarme,se țin în casă lumânări aprinse care potrivit tradiției nu se sting
niciodată, pe lumea cealaltă călăuzind sufletele celor plecați, și acelora care nu a fost cu nimeni
cînd și-a dat ultima suflare, a celor care au murit înecați și pentru copii nebotezați să aibă calea
luminată. O lumânare pentru reușita în viață a copiilor. Este prima dezlegare la pește din Postul
Crăciunului, vărzarile (plăcinta cu varză) și plăcinta cu dovleac, se dau de pomană, căni cu apă,
colăcei cu o lumânare aprinsă se imparte în această zi. In această zi copii pun crenguțe de măr
în vase cu apă. Acestea se folosesc în noaptea de Anul Nou drept sorcove.
De Obrejanie pâinea nu se taie cu cuțitul ci se rupe cu mâna, oamenii certați trebuie să se
împace, bărbații nu își schimbă cămașa.
Ovidania aduce iarna, dacă în această zi este senin, anul următor va fi secetos, dacă plouă și e
frig, va fi ploios, dacă ninge, va urma o iarnă grea cu multă zăpadă dar roditor, dacă ziua va fi
cu nori anul următor vor fi epidemii.
În Suceava se face procesiunea cismarilor în care cismarii bucovineni scot în procesiune
steagul breslei și o lumânare mare din ceară de albine pe care o aprind cu acest prilej în
fiecare an.

20 noiembrie - Sfântul Român Cuvios Grigorie Decapolitul se odihnește în Mânăstirea Bistrița


de Vâlcea

23 noiembrie - Sfântul Român Cuvios Antonie se odihnește la Iezerul Vâlcii și a fost canonizat
în anul 1992.

25 noiembrie - Sfânta Ecaterina, preafrumoasa logodnică a lui Hristos, protectoarea iubitorilor


de carte, a medicilor, învățătorilor, profesorilor, studenților, a celor aflați în pragul cununiei sau
își doresc să se căsătorească, a femeilor sterpe, a săracilor. Frumoasa fiică a principelui
Constas din cetatea Alexandriei este cea care a primit de la însuși Mântuitorul un inel și a
pătimit în numele credinței, jerfindu-se la numai 20 de ani.
Moștele Sfinte Ecaterina au fost descoperite datorită viziunii unui călugăr pe muntele Sinai, loc
unde se află acum Mânăstirea care îi poartă numele. Fiecare pelerin care ajunge la sfintele ei
moaște, primește în dar un inel cu monograma sa.
In București părticele se află la Biserica Facultății de Teologie a cărui protectoare este, Biserica
Precupeții Noi, Biserica Colțea și Biserica Belvedere lângă Maternitatea Giulești, Biserica
Izvorul nou Dristor, Biserica Sf.Mercurie - Balta Albă

25 noiembrie - Sfântul Mercurie, sfântul ostaș al Domnului,în tradiția egipteană coptă, sfântul
este numit militarul cel cu 2 săbii, care a primit o sabie de la Voievodul Cetelor Cerești,
Arhanghelul Mihail pentru a lupta împotriva necredincioșilor. El a fost decapitat la vârsta de 25
ani.
Moaște:la Biserica Sfântul Mercurie din București Balta Albă

28 noiembrie - Arsenie Boca, Sfântul Ardealului, părinte ieromonah, teolog și artist plastic, stareț
la Mânăstirea Brâncoveanu și la Mânăstirea Prislop este considerat ca cel mai mare duhovnic
român al secolului XX. A început procesul de canonizare al părintelui Arsenie Boca. Zilnic la
mormântul său vin sute de pelerini care își găsesc vindecarea sufletească și trupească. Se
odihnește în Cimitirul Mânăstirii Prislop.

49
30 NOIEMBRIE - SFÂNTUL ANDREI sau Ziua Lupului
Deschizătorul sărbătorilor de iarnă cel dintâi chemat de Isus Cristos, pavăză și scut împotriva
duhurilor rele, ocrotitorul țării noastre a lăsat lăcaș sfânt prima biserică creștină. Peștera
sfântului Andrei, el a creștinat popoarele de la Gurile Dunării și de la țărmul Mării Negre,
patronul Scoției, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei și al Rusiei.
In această noapte vrăjită plină de magie, din ajun fetele își pun busuioc sfințit sub pernă ca să-și
viseze ursitul sau 41 de boabe de grâu sub pernă, dacă visează că cineva îi ia grâul cu
sigurantă la anul se vor mărita. Se mai pregătește o turtă cu apă neîncepută (să iei apă
diminteața prima din casă) se măsoară cu coaja de la jumătate de nucă, măsura de faină, sare
și apă. După ce mănânci turtița seara nu ai voie să bei apă, căci va veni ursitul să-ți potolească
setea. Tot pentru a-ți afla ursitul umpli 9 ceșcuțe cu apă pline și le torni într-o strachină care se
pune sub icoana Sfântului Andrei. A doua zi dimineață se vor umple din nou cele 9 ceșcuțe cu
apă și dacă vor rămâne câteva picături pe fundul vasului, fetele se vor mărita. În alte zone se
coace un colac iar în interior se pune un cațel de usturoi, după o săptămână se cercetează
dacă a încolțit usturoiul și a început să-ți facă loc la suprafață. Dacă da este semn de noroc. La
țară fetele se duceau noaptea la fântână cu o lumânare de la Paști și o afundă cu ajutorul
găleții. Când luciul apei este luminat fata zicea: Sfinte Andrei, scoate chipul de pe fața apei, Ca
în vis să-l visez, C-aievea să-l văz. Atunci apa din fântână se tulbură și fata vede chipul ursitului.
Noaptea pui într-un pahar cu apă o verghetă a cuiva cu o căsnicie fericită și lângă o lumânare
aprinsă, după ce te rogi Sfântului poți vedea chipul viitorului soț, dar sigur pentru a-l visa este o
crenguță de busuioc din busuiocul preotului cu care sfințesc casele și apele.
Membrii familiei seamănă grâu pentru sănătate și belșug. Este obligatoriu să mănânci și să te
ungi cu usturoi pe frunte și să rostești formula magică: Usturoiul are cruce și eu am cruce-n
frunte. Se ung cu semnul crucii ferestrele, ușile și pragul casei cu ustoroi ca nu cumva strigoii
sau duhurile rele să dea târcoale. Se lasă câte 3 căței de usturoi la ferestre și se atârnă funii de
usturoi la burlane hornuri și ferestre iar vasele se întorc cu gura în jos ce nu cumva să se
ascundă stigoii sub ele. Limbile melițelor și coasele se dosesc pentru a nu se folosi în lupta
dintre spirite. Descântecele în această perioadă au o energie binefăcătoare, ele se moștenesc
din peroada precreștină, pe lângă tămâie se pune și o crenguță de busuioc se tămîe casa,
animalele și membrii familiei.
La Maica Domnului m-am rugat,
Maica Domnului m-a ascultat,
Bolile le-a adunat,
Departe le-a aruncat,
Bolile s-au vindecat
Si-am rămas, frumos și sănătos,
Curat și Luminat
La trup, la cap și la suflet
Ca de Maica Domului lăsat

DESCÂNTEC DE DEOCHI
După ce spui Tatăl Nostru și rugaciunile începătoare
Fugi deochi, Dintre ochi,
Că te-ajunge o vacă neagră,
Cu coarnele să te spargă,
Să te-azvârle peste mare,
În pustiu în depărtare,
Acolo să pieri, ca ziua de ieri,
Ca roua de floare, ca spuma de soare,
Iar capul cel deochiat,
Să rămâie luminat și curat,
De boală scăpat.

Seara se pune pe masă bucate alese, prăjituri pentru Sfântul Andrei ca împreună cu lupii și
animalele sălbatice să guste din bucate. Cei care respectă acest ritual sunt feriți de lupi, câini și
alte animale sălbatice. Se spune că la mieziul nopții când se deschid porțile de pe tărâmul

50
celălalt, strigoii se plimbă nestingeriți pe pământ până la Sfântul Gheorghe când începe să
crească busuiocul. Prin unele părți există credința că strigoii fură din curțile oamenilor coasele,
iar apoi se bat cu ele, iar omul sau animalul atacat de lup se transformă în vârcolac.
Se pun crengute de pomi fructiferi, de liliac, stropite cu aghiazmă, câte una pentru fiecare
membru al fmiliei iar dacă aceste crenguțe vor înflorii cei din casă vor fi sănătoși și vor avea un
an bogat. Pe vremuri copii mergeau la sorcovit cu aceste crenguțe înflorite împreună cu
crenguțe de brad. Pentru a ști dacă avem un an bogat boabele de grâu se pun în pământ.
Dacă în această noapte va fi lună plină și cer senin se spune că va fi iarnă ușoară, dacă va fi
lună plină și cer intunecat sau va ninge sau va ploua, iarna va fi grea, geroasă și cu zăpezi.
Ne se mătură, nu se aruncă gunoiul, nu se dă nimic de împrumut. La țară incă se mai practică
păzitul usturoiului. Băieți și fete se stâng și petrec avînd grijă să nu se fure nimic de pe masa
ornată frumos cu flori și lumânări, usturoi și pâine. Usturoiul nu trebuie să dispară în nici un chip
că e semn rău. Dacă este păzit bine păzit usturoiul capătă puteri magice iar dacă cineva se
simțea rău se pisa usturoiul din noaptea sfântului Andrei și se amesteca cu oțet și se ungea
locul dureros și boala dispărea. Dacă pierdeai ceva tot usturoiul, venea în ajutor îl puneai în
locul unde l-ai văzut ultima dată, atât de mare era puterea usturoiului încât se credea că cel
care-l fură nu va mai ajunge în Rai.
Funia cu usturoi atrage sporul în casă, funia se agață de grinda casei sau la fereastră.
Gospodarii care au respectat acest ritual au fost ocoliți de boli și pagube. Nu se înstrăinează
obiecte, nu se împrumută bani.
Se spune că în această noapte cerurile se deschid, animalele prind grai și vorbesc. Nu le
asculta chiar dacă ești curios căci cine aude ce spun animalele, va muri. Nu este bine să mergi
în noaptea Sf.Andrei pe drumuri iar dacă o faci este bine să ai asupra ta un usturoi.
Sfântul Andrei bănuit de romani că ar fi iscoada dacilor este prins și condamnat.A fost răstignit
cu capul în jos pe o cruce în formă de X murind ca martir a lui Cristos.. De atunci acest semn
utilizat pentru marcarea trecerilor la nivel de cale ferată, s-a păstrat ca simbol al preveninrii
unor accidente dramatice deorece după moarte sfântului, s-a pornit din senin o furtună cu
trăsnet, foc și cenușă care i-a orbit pe toți cei care asistau la răstignire.
Moaștele sale: fruntea Sfântului se află în Schitul Sfântului Andrei din muntele Athos restul
capului în Catedrala Sfântul Andrei din orașul Patras, Grecia, o părticică din deget se află la
Catedrala Episcopală din Galați, o părticică la Biserica Izvorul Tămăduirii din București.
Este prilej de rugăciune la Peștera Sfântului Andrei, Ocrotitorul României, Apostolul Dacilor,și
ocrotitorul lupilor.
Spune,spune Moș Andrei,
Cel cu crucea cea din tei,
Cine-i,cine-i Moș Crăciun,
Moș Crăciun cel mai bătrân?
Răspunsul lui Moș Andrei:
Moș Crăciun e Tatăl vostru,
E și Dumnezeul nostru,
El a făcut și pe pom
și pe capră și pe om.
Ța,ța,ța căpriță ța,
Trce-mă și Dunărea,
Ca să afle Dacia,
Că s-a născut Mesia.

Colinda Sfântului Andrei


Colo pe grindei,
Crâng de alunei,
Val de arțărei,
Sfânta de mânăstire,
Loc de tăinuire
Și tămăduire.
Se pitește-n tei
Casa lui Andrei.

51
De la schit la cruce,
Scara care duce,
Din cruce la schit,
Scări de coborât,
De la schit în sus,
Crucea lui Isus,
De la cruce-n tei,
Casa lui Andrei.
Cine că-mi venea
Și descăleca?
Venea Decebal,
Călare pe-un cal,
Sfinții că-mi gasea,
Și cu ei vorbea,
Dar nu se-nchina,
Nici cruce-și făcea,
La schitul din tei,
Crucea lui Andrei,
Traian că venea,
La slujbă ședea,
Și îngenunchia,
Și nu se-nchina,
Pe murg călărea
Și calea-și lua,
La cetatea lui
A trofeului............

Datina Vergelatului sau a aflării ursitului


Pe vremuri fetele se strângeau în ajunul sarbătorilor la vorbă. In altă cameră gazda punea pe o
masă 7 sau 12 străchini sub care ascundea diverse obiecte, o oglindă, o bucată de pâine, un
pieptene, un pahar cu vin, banii etc. Fetele erau chemate în cameră pe rând, să aleagă o
strachină, să-și afle soarta și ursitul în funcție de obiectul de sub vas. Cea care găsea pâinea va
lua un barbat harnic, cea cu bani va avea un soț avut, cea care gasește paharul, va avea un
bețiv la ușă iar dacă va gasi strachina goală nu se va mărita în anul următor.

30 noiembrie – Sfântul Român Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, se odihnește în


Catedrala Metropolitană din Sibiu și a fost canonizat în anul 2011

DECEMBRIE - UNDREA

3 Decembrie - Sfântul Român Gheorghe de la Cernica, un model de credință, a fost înhumat în


fața bisericii Sfântului Lazăr de la Mânăstirea Cernica și a fost canonizat în anul 2005.

6 DECEMBRIE - SFÂNTUL NICOLAE, Îngerul păzitor al copiilor, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei,


chip al blândeților, deschizătorul colindelor populare.
În grecește nike - victorie, laos - înseamnă biruitor de popor sau popor biruitor.
Patronul Greciei și al Rusiei, Ocrotitorul comercianților, al călătorilor, al familiei, al copiilor mici și
al scolarilor, al fetelor necăsătorite, al sărmanilor și al celor năpăstuiți de soartă sau al celor ce
nu se pot apăra, ajută văduvele, orfani, soldații în timp de război si pe cei care călătoresc pe
ape. Protectorul familiei, al copiilor și al fetelor nemăritate, îndrumătorul judecătorilor,
comercianților, bucătarilor. Până și hoții se roagă sfântului să le mijlocească iertarea.
In acestă zi se poate afla dacă Dumnezeu ne-a iertat păcatele de peste an. Credincioșii care se
căiesc pentru faptele lor să pună într-o vază crenguțe de pomi fructiferi. Dacă de Crăciun
crenguțele înfloresc atunci Domnul nostru s-a îndurat de noi prin mijlocirea Sfântului Nicolae.

52
Este noaptea în care Sfântul Nicolae îi răsplătește pe copii cuminți cu daruri, dulciuri fructe și
jucării dar nu-i uită nici pe cei mai năzdrăvani cărora le lasă o nuielusă din alun cu o fundă rosie,
vărguțele numite Sân Neculai, Niculae sau Sân Nicoară după icoană, menite să-i cumințească
pe cei neascultători. Nuielușa care simbolizează toiagul moșului se pune în apă și dacă
înverzește până la Craciun înseamnă că năzdravanul este iertat pentru obrăzniciile de peste an.
Îmbinând darnicia, bunătatea cu asprimea, cel mai drag sfânt, Nicolae, blândețea severă sau
severitatea blândă a devenit unul dintre cei mai populari sfinți așteptat deopotrivă de copii căt și
de pătrinți pentru darurile materiale și spirituale pe care le face. Se spune că episcopul Nicolae
era la conciliu de la Niceea, acolo s-a supărat atât de tare pe Arie ereticul, pentru neobrăzarea
sa încât și-a ieșit din fire și l-a pălmuit.
În ajun atât copii cât și părinții își fac ghetele cu cremă, le lustruiesc bine în așteptarea darurilor.
El are o carte în care trece toate faptele bune și cele rele ale copiilor.
Se spune că Sfântul Nicolae a ajutat 3 fete sărace care nu aveau bani de zestre ca să se
căsătorească și urmau să fie vândute de tatăl lor unor bogați amatori de plăceri. A dorit ca
nimeni să nu afle despre gestul lui, s-a urcat pe acoperișul casei și a aruncat 3 nopți la rând, 3
pungi cu aur care au alunecat în ciorapii fetelor agățate la uscat și ghetuțele de lângă sobă. În
ultima noapte tatăl fetelor a descoperit secretul pe care l-a dezvăluit tuturor cu câtă generozitate
le-a dăruit banii.
Se spune că Moș Nicolae este iubit de Dumnezeu și în ziua de Craciun, la miezul nopții când se
deschid cerurile, poate fi văzut la masa împăratească lângă Dumnezeu.
Dacă Moș Nicolae vine pe un cal alb (olandezii îl numesc Amerigo) cu barbă albă iar atunci
când își scutură barba, peste pământ cad fulgi de nea și iarna va fi scurtă, dacă vine pe un cal
negru și are barba neagră atunci iarna va fi lungă și geroasă iar copii spun mirați: A întinerit Mos
Nicolae. Există obiceiul ca din prima zăpadă să ne spălăm fața pentru a fi rumeni și sănătoși tot
anul și să aducem în casă un pumn de zăpadă dăruit de sfântul Nicolae pentru a avea belșug în
anul ce vine. Dacă pădurea se înnegurează timpul se incălzește, iar dacă vuiește va ninge.
Dacă fumul scos din sobe iese drept pe coșva va veni ger, dacă se lasă în jos, vine moină, iar
dacă nu e vânt și fumul coboară spre pământ va ninge mult, dacă e frig va veni un an bogat,
dacă ninge în această zi, iarna va fi scurtă. Sânnicoară păzește poarta de răsărit a cerului.
In folclorul românesc Sân Nicoară îi lovește pe necredincioși cu nuiaua peste mâini.
Pe 6 decembrie se închieie ciclul de sărbători magice dedicate lupilor și spiritelor, Filipi de
toamnă, Lăsatul secului, Sfântul Andrei, specific unui străvechi ritual dacic și începe cu
adevărat iarna.
In panteonul românesc Sânnicoară, Sântoader, Sângiorz, Săntilie, Sânmedru, Sânandrei sunt
sfinți iubiți de români dar cel mai așteptat este cu siguranță Sânnicoară.
De ziua lui Moș Nicolae e bine să dăruim celor dragi, o floare pentru a avea împliniri și realizări,
dulciuri ca viața să le fie dulce, o lumânare decorativă, ca Moșul să le lumineze mereu drumul,
turtă dulce,preparate cu miere nuci și scorțișoare. Aceste delicatese sunt simboluri de
longevitate, atrag sănătatea și sporul. Darurile invelite în hărtie albă sau aurie sunt simbolul
armoniei iar în această zi aceste culori au puteri magice.
In luna decembrie să nu îi utăm și pe cei plecați dintre noi și pe lângă bucatele pe care vrem să
le dăm de pomană să punem și fructele iernii, portocale, mandarine, banane
In Sardinia fetele nemăritate primesc punguțe cu bani de ciocolată, în Danemarca moșul vine
într-o sanie trasă de reni cu un sac în spinare însoțit de elfi cărora copii le oferă lapte și budincă
de orez, în Olanda vine cu un vas cu aburi și în fiecare an își alege o altă localitate iar copii
cuminți primesc saculețe cu bănuți de ciocolată iar cei neascultători saculete cu sare, în Belgia,
Sinterklaus zoară pe calul sau și aruncă prin hornurile caselor daruri pentru toți, în Bavaria
Sankt Nikolaus vine pe un cal sau măgar alb încărcat cu daruri , în Grecia Nikolaos vine cu o
icoană, în Gana el vine din junglă, iar în Hawai el coboară din barcă. Oriunde ar apărea Moș
Nicolae el este întodeauna îmbrăcat în alb, chiar și ghetele și căciula sunt tot albe el își schimbă
doar barba și calul în funcție de vremea de afară. In iconografie este reprezentat ținând 3 bile
de aur, trei fete fără zestre au fost ajutate să se mărite arucându-le pe hornul casei 3 săculeți de
gabeni, trei bărbați năpăstuiți pe nedrept au fost salvați de la moarte și 3 copii au fost înviați de
sfântul Nicolae, după ce au fost înecați de un hangiu hăpsân Îmbracat în alb sau în roșu, avînd
barba ninsă sau nu, Moș Nicolae este așteptat cu multă dragoste și de cei mici și de cei mari
care în aceste zile devin și ei copii.

53
Moaște: Sfintele sale rămășițe pământești au fost dezgropate de cruciați și se găsesc la Basilica
di San Nicola din orașul Bari, Italia
În București sunt 22 de biserici și multe așezăminte sociale care îl au ocrotitor.
La Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou se află mâna dreaptă care a fost adusă în anul 1600 de
domnitorul Mihai Vitezul care a primit cadou de la Cardinalul de Bari ca semn de recunoștință
pentru o victorie împotriva otomanilor.
480.000 de români își sărbătoresc ziua numelui.

7 Decembrie - Sfânta Româncă Muceniță Filofteia care se odihnește la Mânăstirea Curtea de


Argeș. Pe săculețul în care se află sfintele ei moște stă scris: Să se ferească cel care va cuteza
să ciupească cât de puțin din aceste moaște, căci am pus blestem asupra lor. Moaștele sfintei
au fost aduse de domnitorul Mircea cel Bătrân. Este bine să nu folosești obiecte ascuțite și să
dai de pomană copiilor ca să îți meargă bine. Sfânta Filofteia este mijlocitoarea celor care nu
pot avea copii. A fost canonizată în anul 1517.

12 decembrie - Sfântul SPIRIDON, Episcop al TRIMITUNDEI.


Protectorul cismarilor, ciubotarilor, al călătoriilor și vindecătorul suferinzilor, oprește potopul și
foametea, aduce ploaia. Se spune că l-ar fi vindecat și pe împăratul Constantin.
I se mai spune și Sfântul Călător, fiindcă sunt mărturii potrivit cărora trupul său ar părăsi sfânta
raclă, și ar pleca prin lume pentru a vindeca sufletele și trupurile bolnave, iar la întoarcere trupul
îi este cald, veșmintele prăfuite iar papuci din mătase poartă semnele călătoriei. Multe spitale îi
poartă numele pentru a vindeca oamenii de boli și suferințe. An de an, moaștele sfinte primesc
haine și încălțări noi dar cu toate acestea ele se uzează. deoarece există dovezi de necontestat
că sfântul pleacă din raclă, iar la întoarcere trupul este cald.
Sfântul pleacă să aducă ploi în vreme de secetă, oprește potopul și foametea, vindecă oamenii
de boli, readuce la viață copii și redă graiul celor muți. Se ține această sărbătoare pentru
păzirea casei, sporul câmpului, apărare de boli, lovituri și fiare sălbatice
Moaștele sfântului se află pe insula Corfu din Grecia fiind patronul spiritual al insulei. În Corfu, în
sâmbăta lui Lazăr, în duminica Floriilor, se fac procesiuni pentru vindecarea bolnavilor, în prima
duminica din noiembrie și de ziua sfântului pentru suferinzii greu încercați. Sfintele moaște sunt
plimbate în poziție verticală.
La noi în țară, Catedrala Sfântul Spiridon Nou din București iar în Biserica Sfântul Spiridon
Vechi, există un papuc de mătase al Sfântului care ar fi păstrat urme de iarbă.

13 decembrie - Sfântul Român Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, a fost canonizat în anul
2005.
13 decembrie - Sfânta Lucia, partoana spirituală a oftalmologilor, protectoarea vederii și a
ochilor. Credincioșii catolici și ortodoxi o sărbătoresc pe lumina călăuzitoare spre cer a celor
care se luptă cu valurile învolburate ale pasiunilor dezonorante. Sfânta Lucia se odihnește în
Biserica San Geremia din Veneția

18 decembrie - Sfântul Român Daniil Sihastru sfetnicul și indrumătorul domnitorului Stefan cel
Mare se odihnește în Mânăstrirea Voroneț și a fost canonizat în anul 1992. Degetul arătător
este ferecat și împodobit cu 11 mărgăritare și un granat la Mânăstirea Putna. Este degetul cu
care a arătat Domnitorului Stefan cel Mare mândra vale a Putneii, unde l-a îndemnat să ridice
mânăstrirea.

20 decembrie - Sărbătoarea Ignatului, ziua în care creștinii ortodoxi taie porcul. În această zi
este sărbătorit Sfântul Ignatie Teoforul al Antiohiei ale cărui moaște sălășuiesc la Mânăstirea
Tismana. Există superstiția ca femeile însărcinate să nu lucreze decât la prepararea porcului ca
să nu nască copii infirmi. Pe vremuri exista un adevărat ritual în care copii erau unși pe frunte și
pe obraji cu sînge pentru a fi sănătoși, rumeni și frumoși. Pomana porcului este făcută pentru
cei vii dar și pentru cei adormiți.

54
23 decembrie - Preziua Ajunului, încep colindele, cântece rituale care vestesc Nașterea
Domnului iar copii merg din casă în casă. După miezul nopții se pune masa cu grâu fiert, turtă,
pâine, fasole, vin care vor fi împărțite de sufletele morților după ce vor fi sfințite.

24 decembrie - Moș Ajun se spune că ar fi fratele geamăn a lui Mos Crăciun. Când Maica
Domnului l-a rugat să îi ofere adăpost, Moș Ajun considerându-se prea sărac a trimis-o la
fratele lui, la Moș Crăciun care a găzduit-o într-un staul.
Se împodobește bradul, și se pune un măr roșu pentru sănătate, belșug și armonie, copii lasă
pe o farfurioară prăjituriele pentru Moș Crăciun care obosit de drum va mânca pentru a prinde
puteri ca să ajungă cu daruri la toți copii și câțiva morcovi pentru renii Rudolph, Dasher, Dancer,
Prancer, Vixen, Donder, Comet.
Se spune că Rudolph este conducătorul saniei iar nasul lui luminează drumul și îl ajută pe Moș
Crăciun să vadă casele copiilor cuminți. În unele zone nu se mănânca nimic până la răsăritul
Luceafărului de seară, cînd se mănâncă grâu fier îndulcit cu miere, poame și covrigi. Pe
vremuri, în ajun gospodinele preparau Julfa, cârpele, scutecele sau pelincile Domnului Isus, o
păjitură din foi subțiri și nuci la mijloc care se însiropează cu miere, apă și arome, un fel de
Baclava, pe care o duceau la biserica și o mâncau dupa slujbă. Ușa trebuie să fie deschisă
colindătorilor ca uralele lor să pătrundă în suflet și în casă. Ei sunt considerați aducători de
noroc și belșug. Fetele nemăritate țin post negru până la apusul soarelui. De ajun se deschid
cerurile, minunea Craciunului poate fi văzută și glasurile îngerilor pot fi auzite de oamenii buni la
suflet. Moș Ajun ar fi poruncit flăcăilor să meargă cu colindul să vestească Nașterea Domnului
și tot el le-a dat prima dată colaci și fructe.Tot astazi se face calendarul de ceapă. Se taie o
ceapă in două și se scot 12 foi care se așează pe o bucată de lemn. Peste fiecare ceapă se
presare sare după ca cantitatea de apă adunată în fiecare foaie se poate stabili care din lunile
anului următor vor fi secetoase sau ploioase. Nu se dă din casă, nu se mătură ca să nu dai
norocul. Se tămâiază casele pentru a alunga grijile și pagubele și se împodobește
bradul,simbolul vieții veșnice. Astazi se mănâncă mere ca să fi sănătos și rumen ca mărul și se
aduce în casă vâscul,care aduce noroc și îndepărtează farmecele. Se dă de pomană. Tot ce ai
împrumutat este bine să îți iei inapoi, alminteri poți avea lipsuri tot anul. Micuţii merg la colindat
şi urează:
Bună ziua lui Ajun,
Fratele lui Moş Crăciun,
Când îi laptele mai bun,
Cruce-n casă,cruce-n masă,
Să fii gazdă sănătoasă!

55
Guido Reni - Adoratia Magilor

25 DECEMBRIE - NAȘTEREA DOMNULUI ISUS CRISTOS, timpul înoirii depline


Sărbătoarea Luminii a unui nou început, momentul din an în care toată familia se reunește în
jurul mesei îmbelșugate. Credincioșii împart și săracilor din prinosul și bucuria lor. E bine să
îmbraci copii săraci și să le oferi mâncare, dulciuri și jucării. Tăranul român crede dintodeauna
că minunea tainică a Nașterii Domnului restaurează nu doar timpul, spaţiul, universul, în
ansamblu ci şi fiinţa umană, primenindu-se sufleteşte. Cei trei magi care l-au văzut primii pe
Isus și i s-au închinat erau Melchior, regele Persiei, Gaspar, regele Indiei și Baltazar regele
Arabiei, aducând cu ei AUR care este metalul regilor recunoscându-l pe Isus împărat al iubirii si
al milosteniei. Se spune că milostenia izbăvește sufletul de moarte și acoperă o mulțime de
păcate. Ea este cheia cu care descuiem porțile raiului.TĂMÂIE care este foloșită în timpul
slujbelor religioase fiind considerată simbol al jertfei și slavei aduse Mântuitorului. Tămâie ți-
aducem ție Cristoase......SMIRNA care era utilizată în ritualurile de îmormântare și prin acest
dar magii arătau că Isus este muritor și se va jertfi pentru ca păcatele oamenilor să fie iertate.
Smirna este un simbol al lacrimilor și a iertării. Se spune că cei trei magi au fost botezați de
sfântul Toma și au devenit episcopi. La mânăstirea Sf.Petru dinXiropotamu de pe muntele
Athos se gasește o parte din darurile aduse de magi. Moaștele lor au fost descoperite de
Împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare în timpul unui pelerinaj în Țara
Sfântă. Ea le-a adus la biserica Sfânta Sofia din Constantinopol. Mai târziu au fost duse la
Milano de către Cavalerii Cruciați iar în anul 1164 au fost trimise la catedrala din Koln.
Finii merg cu daruri la nași. Se merge cu Țurca, se colindă cu Steaua, cu Vicleimul și cu Irozii.
Mâncărurile tradiționale din porc, sarmalele, tuica fiartă, cozonacii pufoși și prăjiturile tronează
pe mesele frumos decorate iar în mijloc va arde o lumânare. Credincioșii înainte de masă spun
o rugăciune și fac cruce deasupra bucatelor.
Mulțumim Părinte Sfânt,
Că ne-ngădui pe Pământ.

56
Își mulțumim pentru casă
Și pentru ce avem pe masă.
Masa nu se strânge 3 zile, nu se arunca firmiturile și e bine ca cozonacul și prăjiturile să rămână
pe masă pentru ca familia să aibe parte de un an îmbelșugat și dulce, nu se aruncă gunoiul.
Firmiturile nu se aruncă se dau la păsări și anumale ca să fie ferite de rele, să ai în casă plante
verzi. Verdele este simbolul vieții, al bogăției, trăiniciei, reînvierea naturii după iarnă. Se spune
că este bine să mănânci un măr roșu în prima zi de Crăciun ca să ai parte de sănătate, să ții
pâinea sub masă ca să ai noroc, să pui grâu sub fața de masă ca să ai belșug,în cele 4 colțuri
usturoi și mac ca să ții departe deochiul, farmecele și răutățile, dacă baterea alviței avea loc de
Lăsata Secului unde participau cu bucurie toți copii casei, acum de Crăciun se agăța cu o
sfoară de grindă un cocoloș de alviță și toți copii din casă săreau cu gurile căscate să prindă
cocoloșul de alviță. În această zi magică neapărat să guști un pic de alviță și un pic de turtă
dulce.
Înainte de Cristos oamenii sărbătoreau nașterea soarelui nebiruit Mithra.
Moș Craciun,Timpul, Deus Daciae, Zamolxe, Zeul Moș pe chipul căruia timpul a încremenit.
Saturnaliile serbate pe 25 decembrie sunt de origine carpatică și au precedat cu multe secole
înainte de întemeierea Romei. În timpul Saturnaliilor cei bogați făceau daruri celor săraci pentru
a cinsti pe Saturn care împărățea pământul.
De Craciun se pune vâsc la intrare, sus pe grindă ca talisman care apără casa și pe cei care
locuiesc în ea. Cei care se iubesc se sărută sub el de Craciun și de Anul Nou ca o reinoire a
iubirii.
E ziua lui Craciun
Lui Moș Craciun cel Bătrân,
El aduce daruri multe
Caș, mere, nuci, colaci și vin,
C-așa-i legea din bărâni
Din bătrâni, din oameni buni
Să se dea la SânCrăciun
Un colac și-un vinaț bun
Colindătorilor care merg astăzi cu steaua şi cântă Steaua sus răsare....li se mai spune stelari. Ei
poartă o stea cu cinci colturi confectionată din hârtie colorată, roşie, împodobită cu beteală roşie
şi clopoţei care are în mijloc o icoană cu Naşterea Domnului. Sub bradul împodobit, pe lângă
cadouri se pun 12 nuci si 12 portocale și bomboane pentru prosperitate și bogație.
Pe lângă bradul împodobit cu cetina tot verde mai avem floarea numită Crăciunița, simbolul
purității și simplității care potrivit unei legendei doi copii săraci au vrut să ducă un dar pruncului
Isus, la biserică. Deoarece erau foarte sărmani au cules frunze de pe marginea drumului.
Oamenii au râs de darul lor, dar credința copiilor a fost răsplătită de Dumnezeu care a colorat
pe loc frumzele plantei. De atunci Craciunița, Poinsettia, se oferă persoanelor dragi fiind un
simbol al Craciunului dăruit din toată inima.
Vâscul are puteri magice. Potrivit unei legende norvegiene, divinitatea răului Loki, a confecționat
din vâsc o suliță cu care l-a omorât pe zeul Soarelui, Balder. După 3 zile singura care a reușit
să-l învie a fost mama sa, zeița Frigga, iar lacrimile vărsate de ea s-au transformat în bobițele
albe de vâsc. Fericită zeița i-a sărutat și i-a imbrățișat pe toți cei care treceau pe sub vâsc.
Există și o legendă în care guvernatorul roman Tiberius care a rămas în Dacia și s-a căsătorit
cu fiica regelui Decebal, fericit că i s-a născut primul băiat a pus o crenguță la pătuțul copilului și
alta deasupra ușii anunțând că s-a născut primul urmaș al Romei și a Daciei și că pacea și
liniștea domnește în casa sa.

26 DECEMBRIE - SOBORUL MAICII DOMNULUI, a doua zi de Crăciun


26 decembrie - Sfântul Român Nicodim de la Tismana, sfântul care alungă duhurile rele din
oameni, se odihnește la Mânăstirea Tismana și este canonizat în anul 1955.

27 DECEMBRIE - SFÂNTUL ȘTEFAN a treia zi de Crăciun, primul diacon și martir al Bisericii


lui Cristos, cel care s-a rugat pentru cei care l-au ucis cu pietre: Doamne, nu le socoti lor păcatul

57
acesta. Numele său în greacă înseamnă cunună, coroană, ceea ce a și făcut, a luat primul
cununa muceniciei.
Moaștele sale se odihnesc în cripta Bisericii san Lorenzo din Roma, Italia.
O veche tradiție spune că cei care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de
multă vreme, să-l aducă acasă pe Sfântul Stefan și să se roage. De ziua lui se dau de pomană
persoanelor tinere, copiilor saraci dulciuri și cozonac. In această zi este bine să evitam
deplasările, mai ales în zonele izolate. Se fac pâinici rotunde din cozonac sau din pâine cu
branză unse cu miere. Aceste pâinici amintesc de pietrele cu care a fost ucis Sfântul
Ştefan.Pentru cei suferinzi este bine să dăruim icoana Sfântului (cu) sau o candelă aprinsă
Dacă ninge în această zi ne așteaptă un an roditor.

31 Decembrie - NOAPTEA ANULUI NOU, Crăciunelul , Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului
Ne luăm la revedere de la anul vechi îi mulțumim pentru bucuriile și evenimentele în care am
avut de învățat. Potrivit credinței populare în această noapte se deschid cerurile ca vechiul an
să plece și noul an să vină, animalele vorbesc între ele și oamenii se împacă cu cei certați. Dar
să nu uităm că în această zi este bine să mergem la biserică și să-i mulțumim lui Dumnezeu
pentru toate bucuriile și realizările pe care le-am avut dar și pentru momentele mai puțin plăcute
prin care am trecut si să spunem din inimă DOMNUL A DAT, DOMUNUL A LUAT, FIE
NUMELE DOMNULUI BINECUVÂNTAT DE ACUM ȘI PÂNĂ ÎN VEAC. După 12 noaptea este
bine să deschizi ușa larg și să spui: La revedere an vechi și bine ai venit an nou. Intră în casa
mea cu sănătate și bucurie. Se petrece cu cei dragi, se manâncă porc pentru că este un animal
care merge înainte, după 12 noaptea este bine să fi cu paharul plin în mână,cu un clopoțel cu
care să veștești noul an,apoi se continuă cu pește pentru că este vioi și anul să îl treci ușor cum
înoată peștele în apă, atrage sănătatea și prosperitatea. Friptura de porc alungă sărăcia și
păstrază bogăția pe masă. Verdețurile aduc sănătate, proseritate și nu trebuie să lipsească de
pe masă. Nu se mănâncă gaină fiincă scurmă înapoi, dar curcanul este vedetă. La țară poțile
sunt descuiate iar lumina și focul sunt aprinse.
Copii colindă cu Plugușorul şi cu Semănatul pentru ca Anul Nou să fie unul bogat, mănos şi
aducător de sănătate şi belşug. Cetele de binevestitori aruncă înăuntru caselor seminţe de
grâu, secară, porumb şi urează:
Semăn grâu, semăn secară,
Până seara să răsară,
Până mâine să se coacă,
Pâine multă să se facă,
Anul nou cu sănătate,
Voie bună în bucate,
Ploi la timp, noroc la plug,
S-aveţi parte de belşug.
Căldărarii cu 2 ,3 oglinzi pe cap și cu tobe mari, Cerbul, Capra, Ursul, urătorii cu buhai și bice
dansează în ritm magic de poveste. În Maramureș flăcăii fură porțile caselor unde părinții de
fete se împotrivesc să le mărite. În Moldova este dansul căluților este un obicei ținut de flăcăi
care se împodobesc cu panglici, clopoței, ciucuri. Ei se grupează în cete,cântă, joacă și își
caută mirese, învitându-le la joc. Un alt obicei răspândit în toată țara este mersul cu capra
brezaie iar dansul caprei are sursă de inspirație ceremoniile sacre din vechime de alungare a
răului.
Copii mici sunt ridicați spre cer în încăpere urându/li/se de bine. Este bine ca în noaptea de
Anul Nou să avem ceva nou și ceva de culoare roșie sau aurie ca să atragem norocul și banii în
anul ce vine. În Brazilia, culoarea albă se îmbracă la început de an, ca toate dorințele să se
împlinească. Nu este bine să mergi la petrecerea de Revelion fără un cadou pentru gazdă, o
sticlă de șampanie și o crenguță de vâsc sau de brad. Copiilor se oferă un cadou în care se
ascund bani. În noaptea de anul nou, la miezul nopții sub crenguța de vâsc, cei care se iubesc
și vor să rămână împreună, să se sărute. Este bine să ții un usturoi ascuns în buzunar ca să
alungi toate relele și bani ca să atragi bunăstarea. Grecii agață o funie de ceapa și usturoi la
intrarea in casă pentru a ține la distanță spiritele rele și necazurile.

58
Dimineața pe 1 ianuarie, este bine să te sorcovească un băiat, iar cel care îți intră primul în
casă să fie bărbat și dacă se poate cu o situație financiară foarte bună , dar indiferent de situație
să aibe inima curată și să te iubească.

Maica Domnului, Regina inimii mele,


Trimite-mi un mărgăritar plin de iubire,
Să mă iubesc pe mine și tot ce mă înconjoară.
Maica Domnului meu,
Trimite-mi un fir de iarbă,
Ca prin el să învăț să mă iert și să iert
Să mă rog și să postesc.
Maica Domnului meu,
Trimite-mi un de înger,
Ca să-i dau toate grijile,
Nevoile și supărările mele.
Maica Domnului meu
Trimite-mi o rază de lumină și sperantă,
Să știu că mereu ești în gândul și inima mea,
Să știu că mereu că lumina și iubirea ta mă va însoți,
Să știu mereu că tu ești viața învierii mele.

OBICEIURI DIN BĂTRÂNI


Când rămâi însărcinată sunt anumite metode de a știi dacă vei avea băiat sau fată.
Metoda cu ACUL - se pune un ac pe masă dacă îl apucă de varf va fi băiat, dacă îl ia de ureche
, va fi fată.
Metoda cu SAREA - se pune un pic de sare în capul femeii însărcinate, dar fără să știe, dacă
pune mâna la nas, va fi băiat, dacă pune mâna la gură, va fi fată.
Metoda cu VERIGHETA - o verighetă sfințită se pune pe o ață. Dacă se balansează față, spate
va fi băiat, dacă se rotește va fi fată.

URSITOARELE
Se spune că sunt 3 zâne și vin în zilele fără soț din prima săptămână de viață a copilului
(3,5,sau 7 zi).Pe vremuri când oamenii le iubeau și le prețuiau,ele puteau fi văzute și auzite și în
mitologia noastră ele sunt surorile ielelor, sunt frumoase, îmbrăcate in rochii cusute cu fire de
aur și au aripi. Prima zână îi dă copilului minte și noroc, a doua,frumusețe și viață frumoasă iar
a treia decide cît de bogat va fi mateial și spiritual și cât de lung va fi firul vieții, iar dacă Doamne
Ferește zânele nu se înțeleg între ele atunci copilul va avea o viață zbuciumată și în bine și în
rău. Strămoșii noștii le numeau pe cele 3 zâne:Ursitoarea, Soarta și Moartea și ele stabileau
calitățile copilului și momentele vieții. În așteptarea ursitoarelor părinții și bunicii copilului vor
trebui să petreacă și să fie veseli 8 zile de la naștere și pe o farfurie să lase 8 zile bănuți,
fructe, și prăjiturele (fursecuri sau ceva care să nu se strice) pentru a fi generoase cu pruncul
nou născut.
Pe vremuri la naşterea unui copil, tatăl planta un pom în cinstea celui născut. Un brad dacă era
băiat si un pom roditor dacă era fată.

BOTEZUL - Pecetea Harului Sfântului Duh


Creștinarea unui copil este unul dintre cele mai frumoase ritualuri bisericești, în care Dumnezeu
îmbracă copilul în Lumină. Cînd pruncul este uns cu sfântul mir și se coboară asupra lui Duhul
Sfânt. Prin această ungere în sufletului pruncului se răsădește sămânța în care va crește
credința. Pânza albă în care este înfășat simbolizează veșmintele albe și simple a lui Isus când
a fost botezat în apa Iordanului.
Se spune că în următoarele zile după naștere când bebelușul vine acasă apar Zânele
Ursitoare care vin la pătuțul bebelușului și urează haruri și daruri. Strămoșii noștri daci le
îmbunau lăsând pe masă mai multe zile turtițe cu miere și fructe.

59
Pe vremuri copii nu erau scoși afară din casă până la botez de frica spiritelor rele și să ferească
pruncii de deochi iar dacă erau scoși afară aveau pe ei ceva roșu.
După naștere, în unele regiuni ale tării se obișnuiește să se dea bani copilului ca să aibă parte
de noroc și se lasă un fir de ață pentru un somn liniștit.
Conform tradiției nașii de cununie trebuie să boteze primul copil al cuplului. Lumânarea făcută
de naș reprezintă lumina din sufletul pruncilor și ea se împodobește cu crini, floarea Maicii
Domnului, feriga,pentru spor, Floarea miresei ca să-i fie cununiile dezlegate, grâu ca viața
copilului să fie bogată spiritual și material. Panglica și fașa nu trebuie să fie lungă pentru ca
copilul să nu se căsătorească târziu și nici prea scurtă ca să nu se căsătorească prea repede.
Pe vremuri nașii cumparau cercei din aur pentru fete și un ac de cravata sau un lănțișor tot din
aur pentru băieții împreună cu trusoul bebelusului și tot în sarcina lor stă și slujba de la biserică.
Părinții copilului aduc la biserică ulei pentru mirungere, vin pentru împărtașanie, un prosop și un
săpun pentru spălarea și stergerea mâinilor preoților și flori pentru împodobirea
cristelniței,(vasul de botez) flori pentru Maica Domnului pentru ca fetițele să ramână sub
ocrotirea ei, ele fiind închinate la icoane, băieții rămân sub ocrotirea lui Isus Cristos ei intrând în
altar. Apa în care s-a botezat copilul se pune la un măr sau la un pom fructifer ca să aducă
noroc. Din banii de la botez pe vremuri se cumpăara o galeată, ca copilul să trăiască mult.
Înainte mamele nu participau în biserică la botez, iar botezul se făcea la 40 de zile și atunci
nașa aducea copilul acasa, îl punea pe pragul ușii și spunea: Păgân mi l-ai dat, creștin ți l-am
adus. In zilele noastre nașa după ce iese din biserică înapoiaza mamei copilul și spune :Mi-ai
dat un păgân,îți inapoiez un creștin. Să trăiască, să fie sănătos și să ne bucurăm de el.
După Botez copilul nu se mai pupă decât după băiță când nașa îl strigă pe nume, deoarece se
spune că îi ia mirul. Există o surerstiție că dacă vrei ca copilul să aibă gropițe în obraji să-l pupe
nașa înainte de botez, copilul nu trebuie pupat pe fund că te va trata cu fundul când va crește
mare. Se spune că dacă este fată, ar fi bine să fie ținută în brațe de naș iar dacă este băiat de
nașă. Să nu uităm cruciulițele de botez pentru invitați care aduc noroc copilului în numele căruia
se dă și celor care le poartă.
În unele zone nașii duc la biserică o icoană cu sfântul al cărui nume va purta copilul, preotul o
sfințește iar nașii o dăruiesc finului. Dacă copilului nu i se va pune nume de sfănt atunci nașul ia
o cruciulită cu ată rosie și o leagă de mânuța finului sau o icoană cu Maica Domnului
ocrotitoarea tuturor.

BĂIȚA după botez


A doua zi după botez nașa face baie finului. Se aprinde lumânarea de la botez. În apă se pun
petale de flori ca să fie frumos, bani de argint ca să fie bogat, grâu ca să fie cinstit, apă sfințită
ca să fie curat, boabe de orez ca să aibă noroc, o bijuterie de familie, un inel ca să aibă părul
creț, busuioc ca să miroasă frumos, roiniță și mentă ca să crescă armonios și sănătos, miere ca
gura lui să fie dulce. Pe lângă darurile materiale ar fi bine ca toți cei prezenți să-i facă pruncului
o urare.
După băită, nasa unge pruncul cu ulei de la botez pe frunte, la toate încheieturile și la călcâie și
îl strigă pe nume. Pe vremuri, nașa îi ungea buzele cu miere ca gura lui să fie dulce,
atrăgătoare cu un miros plăcut.
Pe vremuri cu crenguța de busuioc pe care o băga în cădiță, nașa înainte de băiță, îi dădea
finului cu ea pe la ochi,să vadă lucruri frumoase și bune, pe la urechi să audă ce e de folos
pentru el și să ia aminte de ele, pe la gură să vorbească cuvinte înțelepte și să respecte pe cei
din jurul lui, la mânute să fie harnic și priceput, pe piept să fie iubitor și cu suflet mare, pe cap să
fie deștept și luminat, pe picioare ca ele să îl ducă și să îl aducă mereu acasă lângă cei dragi.
Sub cădiță se puneau cărți ca copilul să fie studios. Dacă la băită se află femei care doreau să
aibă un copil se întoarcea cădița (covata) se înconjoară de 3 ori de toate femeile iar nașa sare
peste covată provocându-le pe cele ce doresc un copil și voioasă și zâmbitoare spune: Hai săriți
peste covată s-aveți și voi câte-o fată, dar săriți mai-năltișor s-aveți și câte-un fecior.
Nașii ridică copilul deasupra capului cît mai sus și îi urează să fie sănătos, inalt ca bradul, să
aibă chipul frumos și sufletul curat și pur precum crinul, să fie iubit de oameni și de Dumnezeu
și alte urări frumoase cu care nașii îl binecuvintează pe micul fin și prinț (prințesă) botezat.

60
TĂIEREA MOTULUI se face când băiatul împlinește 1 an. Se prinde moțul cu o fundă roșie și
nașul îl taie cu o foarfecă. Înainte de ospăț, se pune pe o tavă în fața copilului,
bani, bijuterii, ruj, pix, cheile de la mașină, pâine, deverse obiecte care au legătură cu diferite
meserii. În funcție de cele 3 alegeri ale copilului se stabilește ce preferințe va avea în viată.

RUPEREA TURTEI se face când fata împlinește 1 an. Nașa face o turtă din pâine sau cozonac
frumos decorată care se rupe în sus. În fața prințesei se pune o tavă frumos decorată cu flori și
petale de trandafir cu diverse obiecte. În funcție de alegerile fetiței se poate deduce preferințele
pe care le va avea în viață.

NUNTA
Conform tradiției nașii de botez ai băiatului vor fi și de cununie dar asta nu este obligatoriu, mirii
își aleg nașii ca să le fie părinți spirituali, să aibe un sprijin în momentele de cumpănă și un
respect deosebit față de cei pe care i-a ales să-i îndrume în viață.
Nașii sunt cei care cumpără voalul miresei, lumânările și plătesc slujba religioasă de la biserică.
Mirele este responsabil de cumpărarea buchetelor pentru mireasă și pentru nașă.
Pe vremuri mirele mergea împreună cu părinții și câțiva prieteni să ceară mâna alesei inimii sale
(binecuvântarea viitorilor socrii) fiind de fapt o masă de logodnă cu chef și voie bună, unde se
puneau la punct detaliile petrecerii de nuntă.
Obiceiuri de nuntă :
BRADUL DICHISIT
La sate există obiceiul împodobirii unui brăduț și este pus inainte cu 3 zile la poarta mirelui,
semn că acolo va avea loc marele eveniment. Este împodobit cu mere, nuci, bomboane,
ciocolata și multe panglici multicolore și o panglică cu tricolorul. El este purtat în fața alaiului
pentru ca mirii să aibă noroc și sănătate.
BĂRBIERITUL MIRELUI
Cavalerii de onoare au menirea de a transforma băiatul în bărbat prin acest bărbierit
Tradiția cere ca bărbieritul mirelui să se desfășoare în paralel cu gătitul miresei.
Mirele va sta pe un scaun iar sub piciorul drept va avea banii cuveniți celui care îl va bărbieri și
care va trebui să fie cel mai apropiat prieten.
După care alaiul va merge la casa nașilor pentru a-i lua și a-și continua drumul spre casa
miresei.
GĂTITUL MIRESEI
Transformarea miresei în prințesă va fi realizată de domnișoarele de onoare care vor face cu
pricepere și iubire ca să se transforme în cea mai frumoasă zi din viața ei. Pe masă să fie
prăjituri, sucuri și șampanie iar cei care vin în casă să guste ca viața mirilor să fie dulce și plină
de iubire.
Se spune ca mireasa trebuie să aibe:
-ceva vechi, o bijuterie de familie din partea mamei, care simbolizează continuarea familiei,
-ceva nou, rochia de mireasă care aduce prosperitate în cuplu,
-ceva împrumutat de la o prietenă ca să-i poarte noroc,
-ceva albastru care simbolizează fertilitatea.
Mirele nu are voie să vadă rochia decât în acea zi și în clipa când îi dă buchetul. Nașa îi prinde
voalul iar lăutarii pe vremuri cântau: Ia-ți mireasă ziua bună....
Mireasa va prinde cocardele mirelui, nașului și nașei iar domnișoarele de onoare vor continua
cu împățirea cocardelor la biserică. Se obișnuia ca înainte de plecarea spre biserică, nașa
rupea turta miresei care era frumos ornată cu flori, în sus în patru și le arunca (simbolic ca să nu
cadă pe jos) în cele 4 puncte cardinale și o împărțea la cei prezenți.
Apoi se făcea o horă, Hora miresei care sărbătorea plecarea din casa părintească.

ALAIUL DE NUNTĂ SPRE BISERICĂ


În prima mașină vor fi nașul și mireasa împreună cu domnișoara de onoare,în a doua mașină
vor fi nașa cu mirele împreună cu cavalerul de onoare și lumânările.
În biserica vor intra primii domnișoara și cavalerul de onoare cu lumânarile, mai nou, un băiețel
și o fetiță care aruncă cu petale de trandafiri, apoi urmează nașul care conduce mireasa la altar,

61
în spatele lor vor fi nașa cu mirele urmați de socrii mari, socrii mici, frații surorile și nuntașii care
vor sta în spatele mirilor.
În biserică mireasa va sta în stânga mirelui încadrati de nași, domnișoara și cavalerul de
onoare.Pe vremuri toate femeile din biserică stăteau în stanga bărbaților lor. Un ritual așteptat
de mirese era când se înconjoara biserica (cand se cântă Isaia dănțuiește) sau când preotul era
în fața lor, miresele îl calcă pe picior pe ginere pentru a fi dominante în familie.
La fel de veche este și datina de a așeza o găleată cu apă la poarta bisericii sau la ușa bisericii
ca mai apoi mirii, nașii și chiar nuntații să pună bani în ea.
La ieșirea din biserică se aruncă cu grâu, orez și zahar peste miri iar ei trec sub un pod de flori,
semn al belșugului și al fertilității.

PETRECEREA
La intrarea în salonul de petrecere, mirii, nașii și socrii întampină nuntașii cu o cupă de
șampanie. Deschiderea dansului o fac mirii urmați de nași și apoi de nuntași.
Furatul miresii este un moment așteptat, plin de umor și veselie. Acest moment este uneltit de
nașă împreună cu prietenele miresei și prietenii mirelui, deci de cei tineri. Pentru aducerea
miresei mirele trebuie să plătească sau să îndeplinească anumite condiții decente. În unele
zone ale țării se fura pantoful miresei. La sate se mai obișnuiește și obiceiul de a juca găina
gătită, rumenită împodobită și cu flori împodobită iar hora găinii valida public virginitatea miresii.
Tăierea tortului de nuntă este prima bucurie îndeplinită împreună ca și familie.
Ritualul aruncării buchetului și aruncare jartelei este opțională și nu sunt specifice poporului
nostru dar dacă mireasa va dori se vor așeza toate fetele nemăritate într-un loc, mireasa se va
întoarece cu spatele și va arunca buchetul peste cap iar cea care îl va prinde se va mărita în
anul următor. La fel se face și cu jarteaua dar pentru băieții necăsătoriți.
Pe la sfârșitul petrecerii mireasa este așezată pe un scaun și nașa îi scoate voalul, el este
înlocuit cu o esarfă, o basma, o pălărie sau o floare prinsă în păr semnificând trecerea de la fata
la femeie măritată, după aceia se face o horă și mireasa îi prinde voalul celei mai bune prietene
necăsătorite sau celei care a prin buchetul. Voalul poate trece la mai multe fete și revine la
mireasă care împreună cu coronița și buchetul sunt păstrate. Scoaterea voalului este optională.
Când se termină petrecerea și mirii ajung acasă, mirele o trece pragul în brațe semn al uniunii
dar și al ocrotirii acesteia de către soț.
Se doarme căteva ore și la prânz se începe altă petrecere începând cu ciorba de potroace.
La o săptămână de la nuntă, dumninica, după slujbă, nașii scot mirii la biserică pentru ca
preotul să binecuvânteze noua familie și căminul conjugal.
OBICEIURI vechi de nuntă la țară.
-în Maramureș, miri pot avea mai multe perechi de nași
-în Vinerea dinaintea nunții mirele împreună cu prietenii (Vătăjeii) se duc cu o ploscă de țuică
sau vin să invite nuntașii și petrec Fedeșul.
-se împodobește un braduț cu beteală, mere, nuci, bani care va merge în fruntea alaiului de
nuntă apoi se lasă la poarta tinerilor căsătoriți până se usucă.
-nașii sunt de regulă nașii de botez ai băiatului
-la ospăț mirii mâncau din aceiași farfurie pentru a fi de nedespărțit și a avea copii frumoși.
-mireasa nu făcea poză singură, nu purta perle ca să nu plângă.
-dacă unul din miri plângea de emoție la biserică nu va plânge în căsnicie.
-ploaia în ziua nunții este semn de bogăție.
-verighetele nu se scot de pe deget și nu e bine să se piardă căci e semn de despărțire.

ÎNMORMÂNTAREA
Moartea nu este un sfârşit al vieţii ci o continuitate a acesteia sub o altă formă.
Când vine sfârşitul şi îngerul morţii, la finele vieţii, se aprinde o lumânare şi la căpătâi se spune:
Domnul să vadă şi să călăuzească sufletul lui....pe calea veşniciei şi se deschide simbolic o
fereastră ca să iasă sufletul.
În cazul celor care au murit fără lumânare, în ajunul Sfintelor Sărbători de Paşti se dă la altar o
lumânare mare învelită cu un prosop.

62
Trupul se spală şi se stopeşte cu aghiazmă după care se îmbracă cu haine noi sau cu cele
iubite în timpul vieţii. Oglinzile şi televizorul se acoperă. Pe pieptul celui decedat se pune o
icoană. Geanta va conţine bani, oglină, pieptene, ată, etc. Dacă în caz că se taie sau se coase
ceva pentru cel adormit, obiectele se pun în coştug, nu se opresc.
Forma de salut se înlocuieşte cu: Dumnezeu să-l ierte. Rudele vor purta doliu 40 de zile.
La lăsatul serii, rudele, prietenii, vecinii se adună la priveghi. Preotul vine să citească stâlpii
după care sunt serviţi cu mâncare şi băutură. Cei care au persoane dragi decedate pot veni cu
prăjituri, mâncare, bautură să împartă de sufletul celui plecat din familia lor.
La miezul nopţii se tămâiază înconjurându-se coştiugul de 3 ori în inversul ceasului de
ceasornic după care cel decedat este acoperit cu o pânză pe faţă. Vor rămâne doar membrii
familiei având grijă ca lumânările să fie aprinse precum şi becurile din camera decedatului.
Deasupra uşii se obişnuieşte o pânză neagră și o lumânare aprinsă care pe vremuri se păstra
40 de zile. Din casă şi din biserică cel adormit se scoate cu picioarele înainte. După ieşirea din
casă a celui decedat se sparge o cană de pământ.
În drumul spre Biserică în calea acestuia se pun punţi, opriri, unde preotul citeşte la intersectiile
de drumuri o rugăciune şi se aruncă bani. Întodeauna banii se aruncă în spate.
La biserică se împarte celor prezenţi o lumânare cu o batistă legată cu un bănuţ şi pachete cu o
chiflă,un fruct şi ceva dulce.
Dacă plouă la îmormântare înseamnă că i-a părut rău că a murit. După îmormântare se face un
praznic, o masă pentru sufletul celui plecat unde se spune: Dumnezeu să-l ierte, Dumnezeu să
primească şi Bogdaproste când primeşti ceva pentru sufletul celui plecat. La îmormântare se
împart 24 de vase pentru cele 24 de vami pe care sufletul le trece. Nu este obligatoriu, fiecare
împarte în funcţie de posibilităţi.
Dacă ziua îmormântării cade în zi de post, atunci tot ce se împarte şi se va mânca,va fi de post
9 zile nu se merge la mormânt pentru a nu tublbura sufletul şi pentru a se acomoda cu această
trecere şi nici flori nu se duc până la 40 de zile.
OBICEIURI
Se spune că dacă strănuți e bine să lași o ață din îmbrăcăminte în coștugul celui adormit ca să
nu ai același necaz. Se leagă la mâna dreaptă a degetului mic un bănuț ca să aibă cu ce plăti
luntrașul care va trece sufletul pe tărâmul de dincolo.
Nici un lacăt nu trebuie încuiat ca să nu rămână sufletul încuiat la porţile Raiului.
Decedatul trebuie să aibă încălţări noi în timp ce participanţi de la îmormântare nu au voie să
vină cu pantofi noi iar cravata să nu fie înodată.
Femeile decedate nu se îmbracă în negru.
În unele zone, pe vremuri se împodobea un pom mic sau o creangă cu scăriţele sau pupezele
mici colăcei de diverse forme, fructe şi bomboane, legat cu un prosop şi însoţit de o cană cu
apă unde este despodobit şi răsădit la mormânt.
O altă tradiţie populară este împietrirea mortului, unde se puneau bani pe ochii celui decedat, ca
aceştia să rămână închişi,fiindcă se credea că prin privire poate lua cu el pe cineva drag din
familie. Nu se vine la priveghi sau mormântare cu parul împletit.
Când îl conduci pe ultimul drum se aruncă cu bani la intersecții și nu este bine să vizitezi la
cimitir și alte rude decedate.
După mormântare se spală mâinile la cișmea și se aruncă stropii în spate.
Prima slujbă după îmormântare se face la 9 zile după îngropare.
Pomenirea imediat următoare se face la 40 de zile în amintirea Înălţării la Cer a Domnului Isus.
Tot acum se dau de pomană şi lucrurile celui decedat.
Se mai fac slujbe la 3,6,9 luni şi un an,după care se face parastas în fiecare an până la 7 ani
inclusiv. Cea din urmă fiind închinată celei de a 7 a zi de la facerea Lumii. La pomenirea de 7
ani se cumpără haine noi şi se îmbracă o persoană săracă. Slujbele de pomenire (parastas) se
fac sâmbăta şi înainte de data în care cel plecat a părăsit această viață.

COPII VÂNDUȚI PE FEREASTRĂ


Pe vremuri copii cărora nu le mergea bine, erau bolnavi, se sufocau în somn erau vânduți
simbolic pe geam și li se dădea alt nume.

63
Fereastra are simbolistica a despărțirii unei lumi de alta,este o supapă a răului capabilă să facă
moartea și duhurile rele să încurce drumul iar schimbarea identității făcea să nu-l mai găsească.
Tradiția vine din Egiptul Antic și de la traci care treceau copilul bolnav în lumea de dincolo, prin
fereastră ca apoi să-i schimbe numele. Femeia care-l cumpăra îi dădea mamei un ban
spunând: Îți dau un leu iar tu să-mi dai copilul, iar mama răspundea: Uite ți-l dau și să ai parte și
noroc de el.
Mama îi dă copilul pe fereastră iar femeia îl ia îl binecuvântează și reîntors în lumea
pământească îl aduce în casă intrînd pe ușă.
Femeia care va cumpăra copilul să fie o femeie cu mulți copii care să nu fi avut copii bolnavi
sau morți. Pe toată durata vieții numele copilului va fi cel care l-a primit.
Episcopul Melchisedek al Hușilor ne spune despre fiul lui Stefan cel Mare, Bogdan al II lea că
mai avea și numele de Vlad ca adaos care ascunde copilul de spiritul cel rău al bolii.
O altă tradiție veche din Oltenia era ca copilul îmbăiat, bine înfășat era așezat lângă drum, la o
răspântie, la o fântână sau într-o biserică, iar primul trecător care ridica copilul era ales ca naș,
fără obligații materiale.
Se știe că copii care poartă nume de sfinți au protector si ocrotitor pe sfântul respectiv.
În tradiția noastră ortodoxă, în a 8 zi de la naștere, este bine ca preotul să meargă să citească
rugăciunile speciale pentru mamă și noul născut.

POMELNICE pentru cei adormiți


Se trec numele lor..............
Pomenește Doamne și pe toți cei adormiți pe care nu are cine să-i pomenească, după numele
lor, în nădejdea învierii și a vieții veșnice
AMIN
Acatistele date la preoți la Biserică vin ca o punte către Dumnezeu prin rugăciunile lor.
ACATISTELE PENTRU CEI VII
Se trec numele celor din familie, parinți și pe cei dragi care consideri că au nevoie de ajutor prin
rugăciunile preoților, scrie problemele care au nevoie de îndrumare și rezolvare.
Cu voia lui Dumnezeu. Amin
ACATISTELE ALUNGĂ BOALA,NECAZUL și dau FORȚĂ
Acatistele citite de noi sunt un strigăt de ajutor către Dumnezeu.
La ceas de boală: Acatistul Maicii Domnului Vindecătoarea, Sf .Nectarie,
La ceas de frică, depresie, furie: Acoperământul Maicii Domnului
Când nu-ți găsești perechea: Sf.Nicolae, Sf.Ciprian, Sf.Xenia
Pentru o naștere ușoară: Maica Domnului- Grabnic Ajutătoarea
În cazuri de vrajbă: Acatistul Maica Domnului cele 7 săgeți.
În cazuri de cumpănă: Acatistul Brâul Maicii Domnului
În cazuri de procese și probleme grave: Acatistul Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră,
Rugăciune către Maica Domnului care desface nodurile (Deznodătoarea)
În cazuri de furturi, pierderi Acatistul Sfântului Mina
Să citești Acatistul cel mai apropiat sufletului Tău.
Luminează-mă Doamne cum să rezolv problema și fă să mă port după voia ta.
În orice clipă a vieții noastre de bucurie sau de tristețe să nu uităm Acatistul de Mulțumire lui
Dumnezeu pentru toate.

PSALMII
3,19,30,31 - împotriva vrășmașilor ce te asupresc
45,46,50,70,72 - dacă ai căzut în păcat
20,75 - când te judeci cu cineva
6,66,76 - când te apucă frica
37 - când te supără necuratul
69 - in robie, în închisoare
84 - când bate grindina, la dezlănțuirea fulgerelor și a trăsnetelor

64
33 - când faci pâine din recoltă nouă, când guști vinul cel nou sau când mănânci întâi din orice
fel de poame.
126 – aduce pace in familie

Psalmul 1: Atunci când se plantează pomi sau viță-de-vie, ca să rodească.

Psalmul 2: Pentru ca Dumnezeu să-i lumineze pe cei care merg la scoală.

Psalmul 3: Pentru ca să se depărteze răutatea de la oameni, pentru ca să nu-i chinuiască și să-i


mâhnească pe nedrept pe semenii lor.

Psalmul 4: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe oamenii sensibili, care s-au îmbolnăvit de
melancolie, din pricina purtării oamenilor nemiloși.

Psalmul 5: Pentru ca Dumnezeu să vindece ochii răniți, loviți de omul rău.

Psalmul 6: Pentru ca Dumnezeu să-l slobozească pe omul căruia i s-au făcut farmece.

Psalmul 7: Pentru cei care au pătimit de frica, de înfricoșările și de amenințările oamenilor răi.

Psalmul 8: Pentru cei care au pătimit rău de la demoni sau de la oamenii vicleni.

Psalmul 9: Pentru ca să înceteze să te mai înfricoșeze demonii în somn sau cu închipuiri în


timpul zilei.

Psalmul 10: Pentru soții cu inima împietrită, care se ceartă și se despart. (Când îl chinuiește pe
nedrept cel aspru sau cea aspră pe cel sensibil)

Psalmul 11: Pentru cei nebuni, care au și răutate și fac rău oamenilor.

Psalmul 12: Pentru cei care suferă de ficat.

Psalmul 13: Pentru (izgonirea) demonului înfricoșător (De trei ori pe zi, trei zile)

Psalmul 14: Pentru ca hoții să-și schimbe gândul și să se întoarcă fără izbândă și pocăiți.

Psalmul 15: Ca să se afle cheia când s-a pierdut.

Psalmul 16: Pentru mare clevetire (De trei ori pe zi, trei zile).

Psalmul 17: Atunci când se face cutremur sau calamitate, potop de ape și trăsnete.

Psalmul 18: Pentru ca mamele să se slobozească la nașterea lor. (n.n. să nască cu ușurință).

Psalmul 19: Pentru soții care nu fac copii din cauza unei infirmități, pentru ca să-i vindece
Dumnezeu și să nu se despartă.

Psalmul 20: Pentru ca Dumnezeu să înmoaie inimile bogaților, pentru a face milostenie celor
săraci.

Psalmul 21: Pentru ca Dumnezeu să împiedice incendiile.

Psalmul 22: Pentru ca Dumnezeu să îmblânzească copiii neastâmpărați și neascultători, care îi


mâhnesc pe părinții lor.

65
Psalmul 23: Pentru ca să se deschidă ușa, atunci când se pierde cheia.

Psalmul 24: Pentru oamenii pe care îi pizmuiește mult diavolul și le aduce mereu piedici în viața
lor, ca să cârtească.

Psalmul 25: Atunci când cere cineva ceva bun de la Dumnezeu, pentru ca să i-l dea fără să-l
vatăme.

Psalmul 26: Pentru ca Dumnezeu să-i păzească pe săteni de oștirile vrăjmașe, ca să nu facă
rău oamenilor și jafuri în gospodăriile lor.

Psalmul 27: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe cei bolnavi de neurastenie și pe toți cei care
suferă de nervi.

Psalmul 28: Pentru cei care suferă de rău de mare și se tem când este furtuna mare.

Psalmul 29: Pentru cei care se primejduiesc departe, printre popoarele barbare si
necredincioase, ca să-i păzească Dumnezeu pe ei, iar pe aceia să-i lumineze și să-i
îmblânzească, ca să-L cunoască pe Dumnezeu.

Psalmul 30: Pentru ca Dumnezeu să dea belșug semănăturilor și roadelor din pomi, atunci când
vremea nu este prielnică.

Psalmul 31: Pentru ca să afle călătorii drumul, atunci când se rătăcesc și se chinuie.

Psalmul 32: Pentru ca Dumnezeu să descopere adevărul în privința celor închiși pe nedrept, ca
să fie eliberați.

Psalmul 33: Pentru cei care se află în agonia morții, când sunt chinuiți de demoni în ceasul
morții sau pentru oștirile vrăjmașe, atunci când amenință să calce hotarele, ca să facă rău.

Psalmul 34: Pentru ca Dumnezeu să-i slobozească pe oamenii plini de bunătate de cursele
oamenilor vicleni, care își bat joc de oamenii lui Dumnezeu.

Psalmul 35: Pentru a se șterge cu desăvârșire vrăjmășia de după certuri sau neînțelegeri.

Psalmul 36: Pentru oamenii răniți profund de crimele făcătorilor de rele.

Psalmul 37: Când te dor maxilarele, din pricina dinților stricați.

Psalmul 38: Pentru ca oamenii cei părăsiți și nefericiți să găsească de lucru, ca să nu se


întristeze.

Psalmul 39: Pentru ca să revină dragostea între șefi și subalterni atunci când se creează
neînțelegeri.

Psalmul 40: Pentru ca mamele să se slobozească la naștere, când au naștere prematură.

Psalmul 41: Pentru tineri, când se îmbolnăvesc de dragoste, când este rănită o persoană și se
întristează.

Psalmul 42: Pentru ca să fie sloboziți cei robiți din temnițele neamului vrăjmaș.

Psalmul 43: Pentru ca Dumnezeu să descopere adevărul soților care nu se înțeleg, ca să se


împace.

66
Psalmul 44: Pentru oamenii care suferă de inima sau de rinichi.

Psalmul 45: Pentru tinerii pe care vrăjmașul îi împiedică să facă familie (să se căsătorească).

Psalmul 46: Pentru a se liniști slujitorul sau robul când fuge rănit sufletește de la stăpânul său și
să afle de lucru.

Psalmul 47: Atunci când se fac mari catastrofe și jafuri de către cete de pirați barbari. (Să se
citească continuu, 40 de zile) .

Psalmul 48: Pentru cei care fac munci primejdioase.

Psalmul 49: Pentru ca oamenii rătăciți să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu, ca să se


mântuiască.

Psalmul 50: Atunci când apare, epidemie de boală și de moarte la oameni sau la animale).

Psalmul 51: Pentru ca stăpânitorii împietriți la inimă să se pocăiască și să se facă milostivi, ca


să nu chinuiască poporul.

Psalmul 52: Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze plasele și să se umple de pește.

Psalmul 53: Pentru ca Dumnezeu să-i lumineze pe cei bogați care au robi cumpărați, ca să-i
slobozească.

Psalmul 54: Pentru ca să se restabilească numele cel bun al familiei care a fost clevetită.

Psalmul 55: Pentru cei sensibili, care au fost răniți sufletește de semenii lor.

Psalmul 56: Pentru oamenii care suferă de durere de cap din pricina multei mâhniri.

Psalmul 57: Pentru ca să se îndrepte spre bine lucrurile cele care lucrează pentru bine, să
împiedice Dumnezeu orice lucrare vicleană a demonilor sau a oamenilor pizmași.

Psalmul 58: Pentru muți, ca Dumnezeu să le dea grai.

Psalmul 59: Pentru ca Dumnezeu să descopere adevărul, când este clevetită o mulțime de
oameni.

Psalmul 60: Pentru cei care se îngreunează la lucru, fie din trândăvie, fie din frică.

Psalmul 61: Pentru ca Dumnezeu să slobozească din încercări pe omul slab la suflet, care nu
are răbdare si cârtește.

Psalmul 62: Pentru a rodi ogoarele și pomii, când este lipsă de apă.

Psalmul 63: Când este mușcat omul de lup sau de câine turbat.

Psalmul 64: Pentru ca negustorii să aibă binecuvântare, ca să nu pălăvrăgească și să


nedreptățească pe oamenii simpli.

Psalmul 65: Pentru ca cel viclean să nu aducă ghinioane în case și să mâhnească familiile.

Psalmul 66: Pentru ca să se binecuvinteze pasările (crescătoriile de pasări)

67
Psalmul 67: Să se slobozească mamele care se îngreuiază (n.n. chinuie) să nască, atunci când
pătimesc ceva rău.

Psalmul 68: Atunci când se fac catastrofe, iar râurile se revarsă luând case și oameni.

Psalmul 69: Pentru oamenii sensibili care se mâhnesc pentru cel mai mic lucru și se
deznădăjduiesc, ca să-i întărească Dumnezeu.

Psalmul 70: Pentru oamenii părăsiți, care devin împovărați din invidia diavolului și ajung la
deznădejde, ca să afle ajutor și ocrotire de la Dumnezeu.

Psalmul 71: Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze noua recoltă, pe care țăranii au adus-o în
casele lor.

Psalmul 72: Pentru ca să se căiască oamenii făcători de rele.

Psalmul 73: Pentru ca Dumnezeu să-i păzească pe țăranii care lucrează pe ogoarele lor, atunci
când vrăjmașii au înconjurat satul.

Psalmul 74: Pentru ca să se îmblânzească stăpânul barbar și să nu-i chinuiască pe semenii lui,
pe lucrători.

Psalmul 75: Pentru mama care se teme la naștere, ca s-o întărească și s-o păzească
Dumnezeu.

Psalmul 76: Atunci când nu există înțelegere între părinți și copii, pentru a-i lumina Dumnezeu,
ca să asculte copiii pe părinți, iar părinții să arate dragoste.

Psalmul 77: Pentru ca Dumnezeu să-i lumineze pe cei care împrumută, ca să nu-i silească pe
semenii lor pentru datoria lor și să fie milostivi.

Psalmul 78: Pentru ca să păzească Dumnezeu satele de jafuri și catastrofe din partea armatelor
vrăjmașe.

Psalmul 79: Pentru ca să-l vindece Dumnezeu pe om, atunci când i se umfla fața și-l doare tot
capul.

Psalmul 80: Pentru ca Dumnezeu să aibă grijă de cei săraci, care sunt lipsiți și se mâhnesc din
pricina lipsei și se amărăsc.

Psalmul 81: Pentru ca oamenii să cumpere produsele țăranilor, pentru ca aceștia să nu se


întristeze și amărască.

Psalmul 82: Pentru ca Dumnezeu să-i împiedice pe oamenii răi, care vor să facă ucideri.

Psalmul 83: Pentru ca Dumnezeu să păstreze bine toate bunurile casei, animalele și produsele
producătorilor.

Psalmul 84: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe oamenii care au fost răniți de tălhari și au
pătimit și din pricina fricii.

Psalmul 85: Pentru ca Dumnezeu să izbăvească lumea atunci când vine holera și mor oameni.

Psalmul 86: Pentru ca Dumnezeu să prelungească viața familiștilor care mai au obligații
familiale.

68
Psalmul 87: Pentru ca Dumnezeu să ocrotească pe toți oamenii fără ocrotire, care sunt chinuiți
de semenii lor nemilostivi.

Psalmul 88: Pentru ca Dumnezeu să-i întărească pe oamenii cei bolnăvicioși și neputincioși
pentru a putea lucra, fără să se obosească și să se mâhnească.

Psalmul 89: Pentru ca Dumnezeu să dea ploaie atunci când este secetă sau seacă fântânile, să
scoată apa.

Psalmul 90: Pentru ca să dispară diavolul atunci când se arată omului și-l înfricoșează.

Psalmul 91: Pentru ca Dumnezeu să dea înțelepciune oamenilor, ca să sporească


duhovnicește.

Psalmul 92: Pentru ca Dumnezeu să păzească corabia când se primejduiește de furtuna


puternică pe mare (Aruncă și apă sfințită în cele patru parți ale corabiei)

Psalmul 93: Pentru ca Dumnezeu să-i lumineze pe oamenii cei fără rânduială, care pricinuiesc
probleme neamului și tulbură poporul, chinuindu-l cu neorânduieli și vrăjmașii.

Psalmul 94: Pentru a nu se apropia vrăjile de cei căsătoriți și a crea probleme și neînțelegeri.

Psalmul 95: Pentru ca Dumnezeu să dea auz celor surzi.

Psalmul 96: Pentru a se depărta vrăjile de la oameni.

Psalmul 97: Pentru ca Dumnezeu să dea mângâiere oamenilor întristați, ca să nu se


mâhnească peste măsură.

Psalmul 98: Pentru ca Dumnezeu să-i binecuvinteze și să-i umple de Har pe tinerii care vor să
se afierosească Lui (a se dedica).

Psalmul 99: Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze și să împlinească dorințele dumnezeiești ale


oamenilor.

Psalmul 100: Pentru ca Dumnezeu să dea harisme oamenilor făcători de bine, ca să-i ajute pe
semenii lor.

Psalmul 101: Pentru ca Dumnezeu să-i binecuvinteze pe oamenii cu funcții înalte, ca să ajute
lumea cu bunătate și înțelegere.

Psalmul 102: Pentru a veni ciclul (la femei), când întârzie sau are probleme de sănătate.

Psalmul 103: Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze bunurile oamenilor, ca să nu fie lipsiți și să


se mâhnească, ci să slăvească pe Dumnezeu.

Psalmul 104: Pentru ca oamenii să se pocăiască și să-și mărturisească păcatele.

Psalmul 105: Pentru ca Dumnezeu să-i lumineze pe oameni, ca sa nu se abată din calea
mântuirii.

Psalmul 106: Pentru ca Dumnezeu să ridice sterpăciunea (n.n. inferitiliateta) femeilor.

Psalmul 107: Pentru ca Dumnezeu să-i smerească pe vrăjmași, ca să-și schimbe intențiile lor
cele rele (De 7 ori pe zi, 7 zile).

69
Psalmul 108: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe lunateci sau să-i miluiască pe martorii
mincinoși, ca să se pocăiască.

Psalmul 109: Pentru ca cei mai tineri să aibă respect față de cei mai mari.

Psalmul 110: Pentru ca să se pocăiască judecătorii cei nedrepți și să judece cu dreptate poporul
lui Dumnezeu.

Psalmul 111: Pentru ca Dumnezeu să-i păzească pe soldați, atunci când merg la război.

Psalmul 112: Pentru ca Dumnezeu să dea binecuvântare văduvei sărace, ca să-și plătească
datoriile și să scape de închisoare (De 3 ori pe zi, 3 zile)

Psalmul 113: Pentru ca Dumnezeu să vindece copii întârziați mintal și cu mongolism.

Psalmul 114: Pentru ca Dumnezeu să dea binecuvântare și mângâiere nefericiților copii săraci,
ca să nu fie disprețuiți de copiii celor bogați și să se mâhnească.

Psalmul 115: Pentru ca Dumnezeu să vindece înfricoșătoarea patimă a minciunii.

Psalmul 116: Pentru ca familiile să păstreze dragostea și armonia între ele și să-L slăvească pe
Dumnezeu.

Psalmul 117: Pentru ca Dumnezeu să-i smerească pe barbari când înconjoară satul și-l
amenință, și să întoarcă intențiile lor cele rele (De 3 ori pe zi, șapte zile)

Psalmul 118: Pentru ca Dumnezeu să-i lovească pe barbari și să smerească mândria lor, atunci
când junghie femeile și copiii nevinovați (De 3 ori pe zi, 7 zile)

Psalmul 119: Pentru ca Dumnezeu să dea răbdare și îngăduință oamenilor care sunt nevoiți să
fie împreună cu oameni vicleni și nedrepți.

Psalmul 120: Pentru ca Dumnezeu să-i păzească pe robi de mâini vrăjmașe, ca să nu le facă
rău pană ce se vor slobozi.

Psalmul 121: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe oamenii ce suferă de deochi.

Psalmul 122: Pentru ca Dumnezeu să dea lumina orbilor și să vindece ochii bolnavi.

Psalmul 123: Pentru ca Dumnezeu să-i păzească pe oameni de șerpi, ca să nu-i muște.

Psalmul 124: Pentru ca Dumnezeu să păzească proprietățile oamenilor drepți de oamenii răi.

Psalmul 125: Pentru ca Dumnezeu să vindece pe oamenii care suferă mereu de dureri de cap.

Psalmul 126: Pentru ca Dumnezeu să liniștească familia, atunci când se cerată.

Psalmul 127: Pentru ca să nu se apropie răutatea vrăjmașului niciodată de case și să se


mențină pacea și binecuvântarea lui Dumnezeu în familie.

Psalmul 128: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe oamenii care suferă de migrenă, de dureri
de cap și să-i miluiască pe oamenii cei împietriți la inimă și lipsiți de discernământ, care îi
mâhnesc pe cei sensibili.

Psalmul 129: Pentru ca Dumnezeu să dea curaj și nădejde începătorilor, ca să nu se îngreuieze


în munca lor.

70
Psalmul 130: Pentru ca Dumnezeu să dea oamenilor pocăință și mângâiere cu nădejde, ca să
se mântuiască.

Psalmul 131: Pentru ca să i se facă mila lui Dumnezeu de lume, atunci când din pricina
păcatelor noastre se fac mereu războaie.

Psalmul 132: Pentru ca Dumnezeu să lumineze neamurile să se împrietenească și să se


liniștească oamenii.

Psalmul 133: Pentru ca Dumnezeu să-i păzească pe oameni de orice primejdie.

Psalmul 134: Pentru ca oamenii să se adune în vremea rugăciunii și să se unească mintea lor
cu Dumnezeu.

Psalmul 135: Pentru ca Dumnezeu să-i ocrotească pe refugiați, când își părăsesc casele lor și
pleacă să se izbăvească de barbari.

Psalmul 136: Pentru ca Dumnezeu să-l întărească pe omul care are un caracter nestatornic.

Psalmul 137: Pentru ca Dumnezeu să-i lumineze pe mai-marii locului, ca oamenii să afle
înțelegere pentru cererile lor.

Psalmul 138: Pentru ca diavolul să înceteze să-i mai ispitească pe oamenii sensibili, cu gânduri
hulitoare.

Psalmul 139: Pentru ca Dumnezeu să îmblânzească pe familistul certăreț, care chinuiește toată
familia.

Psalmul 140: Pentru ca Dumnezeu să îmblânzească pe conducătorul barbar al locului, care îi


chinuiește pe semenii lui.

Psalmul 141: Pentru ca Dumnezeu să-l îmblânzească pe răzvrătitul care face rău.

Psalmul 142: Pentru ca Dumnezeu s-o păzească pe mama în vremea sarcinii, ca să nu lepede
(n.n. lepede spontan, nască prematur).

Psalmul 143: Pentru ca Dumnezeu să liniștească pe poporul tulburat, ca să nu se facă război


civil.

Psalmul 144: Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze lucrările oamenilor, ca să fie bineplăcute


lui Dumnezeu.

Psalmul 145: Pentru ca Dumnezeu să oprească hemoragiile oamenilor.

Psalmul 146: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe oamenii care au fost loviți și răniți la
maxilare de către oameni răi.

Psalmul 147: Pentru ca Dumnezeu să îmblânzească animalele sălbatice din munte, ca să nu


facă rău oamenilor și pagube în semănaturi.

Psalmul 148: Pentru ca Dumnezeu să facă vreme prielnică, ca oamenii să aibă belșug de roade
și să-L slăvească pe Dumnezeu.

Psalmul 149: Ca recunoștință și mulțumire lui Dumnezeu pentru marile lui faceri de bine și
pentru multa Sa dragoste, care nu are hotare. (Sfântul Paisie Aghioritul).

71
Psalmul 150: Pentru ca Dumnezeu să dea bucurie și mângâiere fraților noștri înstrăinați, care se
află în străinătate, și fraților noștri adormiți, care se află într-o străinătate mai îndepărtată. Amin.
(Sfântul Paisie Aghioritul).

Dumnezeu să ne dea puterea de a ne ruga!

RUGĂCIUNI DE ALUNGARE A RĂULUI


Stăpâne Doamne Isuse Cristoase, Dumnezeul nostru, Creatorule şi Chivernisitorule, a toate
Sfânt şi Slăvit eşti, Împăratul Împăraţilor şi Domnul Domnilor, Slavă Ţie. Tu cel ce locuieşti în
Lumina cea nepătunsă şi neapropiată, pentru rugăciunea mea, te rog depărteză demonii şi
stinge viclenia lor de la robii tăi, revarsă ploaie la bună vreme peste tot pământul şi fă-l să-şi
dea roadele lui, copacii şi viile să dea deplinul lor rod, femeile să fie dezlegate şi eliberate de
nerodirea pântecului, dezleagă toată zidirea de legăturile diavoleşti şi dezleagă şi pe robul tău
(numele) împreună cu toate ale casei lui de toate legăturile celui Rău, ale magiei, ale farmecelor
şi blestemelor şi ale tuturor puterilor potrivnice.
Impiedică Tu Doamne, Dumnezeul părinţilor noştrii, Toată lucrarea celui Rău, Tu cel ce dai
dezlegare de magie, de farmece, de vraji, de blesteme şi de toate lucrările celui rău şi de toate
legăturile lui, te rog distuge toată lucrarea vicleană prin pomenirea prea Sfânului Tău Nume,
Dumnezeul meu.
AMIN

RUGĂCIUNE PENTRU CEI BOLNAVI


Autoputernicule Doamne, Tămăduitor al sufletelor şi trupurilor, care cobori pe oameni şi tot tu îi
ridici, care pedepseşti şi vindeci din nou, ai milă de (numele) care este bolnav în suferinţă.
Întinde-ţi braţul Tău tămăduitor şi vindecă pe el (ea) şi ridică-l din patul de suferinţă. Goneşte
duhul de slăbiciune din el şi îndepărtează de la el, durerea, rănile, febra şi slăbiciunile. Dacă are
păcate şi greşeli iartă-i-le Doamne, din dragostea Ta pentru oameni. Dumnezeule ai milă de
ceea ce a creat mâna Ta, întru Isus Cristos împreună cu care esti binecuvântat şi cu bunul şi de
viaţă dătătorul Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
AMIN

ACATISTUL MAICII DOMNULUI VINDECATOAREA


ACATISTUL EU SUNT CU VOI SI NIMENI IMPOTRIVA VOASTRA
RUGACIUNEA CĂTRE MAICA DOMNULUI CARE DESFACE NODURILE (NECAZURILE)
RUGACIUNEA CARE REZOLVĂ PROBLEMELE DINTRE SOȚI
RUGĂCIUNEA CELUI CAZUT

RUGĂCIUNEA SFINTEI CRUCI


Să se scoale Dumnezeu si să se risipeasca vrasmasii lui, sa fuga de la fata lui , sa piara
precum
fumul, cum se topeste ceara de la fata focului, asa sa piara demonii de la fata celor ce il iubesc
pe Dumnezeu si se insemnează cu semnul Crucii zicand : Bucură- te preacinstită și de viața
făcatoare Crucea Domnului, care gonesti demonii cu puterea celui ce s-a răstignit pe sine, a
coborat in iad și a călcat puterea diavolului și ne-a dăruit noua cinstita sa Cruce spre izgonirea
vrășmașului. O preacinstită și de viața făcătoare Cruce a Domnului ajută- mi mie. Cu Sfânta
Fecioară Născătoare de Dumnezeu cu toti sfintii in veci.
AMIN

72
CELE 3 MĂTĂNII MARI

Să vina Dumnezeu să de depărteze vrășmasul, să se duca din calea mea, de la fata mea, din
mintea mea acolo unde hotăraște Dumnezeu. Orice rău are un sfârsit daca sunt aproape de
tine Doamne.

RUGACIUNEA SF SERAFIM DE SAROV


Umple de bucurie inima mea Fecioara, ceea ce ai primit plinirea bucuriei și ai pierdut grija
păcatului.
Umple- mi inima de bucurie, Preacurată Maică și imprăștie ceata nelegiuirilor mele de la fața ta
căci acestea mă împresoara și mă tulbură.

RELIGIA este văzuta in 3 ipostaze.


- vindecatoare a trupului (terapie)
- vindecatoare a mintii (iluminare)
- vindecare a sufletului (mântuire)

CHI RI SU TO CRISTOS înseamnă cel care a tăiat toate legăturile.


IUBIREA ESTE ÎN CEEA CE DEVI NU ÎN CEEA CE PRIMEȘTI.

73