Cum să transformăm cu succes

obstacolele la învăţarea limbilor străine

(şi cum să redescoperim marea tradiţie
europeană a logicii şi a efortului)
Gerhard Ohrband
Cuprins
Cuvânt înainte ......................................................................... 3
1. Cum influenţează societatea în care trăim atitudinea
noastră pentru învăţarea unei limbi? ..................................... 4
2. Agenţi ai dezinformării.................................................... 8
3. Cum să ne auto-torpilăm cu succes şi să rămânem
blocaţi, şi frustraţi întreaga viaţă? ........................................ 10
4. Demolarea miturilor: scepticism şi o atitudine ştiinţifică
11
5. Cum să ne creăm un program de training bazat pe
realitate ................................................................................. 14
6. Psihologia motivaţională ............................................... 21
7. Soluţii pentru cele mai frecvente obstacole ..................... 24
Peculiarităţi postsovietice şi „moldoveneşti” ....................... 27
8. Tehnici ............................................................................... 31
Citirea cu metronom-ul ..................................................... 31
Citirea cu un deget între dinţi ........................................... 32
Vorbirea Karaoke/Playback............................................... 34
Gândirea interioară într-o limbă străină ........................... 35
Lucrul cu şabloane sintactice ............................................ 37
Generarea propoziţiilor cu ajutorul dicţionarului ............. 38
Vorbirea în faţa unei oglinzi .............................................. 39
Interziceţi limba maternă.................................................. 40

1
9. Atitudini utile .................................................................... 41
Literatura recomandată ........................................................ 43
Despre autor ......................................................................... 45
Anexa 1 - Oracolul de la Chișinău: Cât de probabil este că voi
face mari progrese la germana? ........................................... 46
Anexa 2. Contrastare mentală după Gabriele Oettingen ..... 48
Anexa 3. Contract cu mine însumi ........................................ 51
Anexa 4. Exemplul unui plan individual de antrenament în
gramatică .............................................................................. 52
Anexa 5. „Nu am timp” survival plan .................................... 53

2
 Cuvânt înainte
În mai mult de 10 ani de activitate didactică şi după
studiul psihologiei la Universitatea din Hamburg, cu
accent pe motivaţie şi psihologia pedagogică, până
astăzi, nu am găsit nici o carte care ar aplica
rezultatele ştiinţei empirice în domeniul învăţării
limbilor.

Şi din motivul egoist de a economisi timp la lecţii,

care de altfel se pierde pentru „predici” şi lămuriri de
toate felurile, am început să scriu acest mic manual.

Deşi se referă inclusiv la cercetări întreprinse la

universităţi de renume, nu pretinde la un standard
intelectual şi academic înalt. Dimpotrivă, scopul este
de a încuraja şi impulsiona cititorul să investigheze
mai departe, consultând sursele indicate şi să
experimenteze cu diferitele tehnici şi exerciţii
menţionate.

Cu toate că, conţinutul pretinde să fie unu universal,

exemplele sunt adaptate contextului postsovietic şi
moldovenesc. Anumite devieri de la limba română
„cultă” sunt intenţionate, în scopul provocării şi din
motiv didactic.

Mulțumiri cordiale Iulianiei Solonaru și lui Cristian

Șterpu pentru verificarea și corectarea textului.

Lectură plăcută!

Chişinău, februarie 2015

3
 1. Cum influenţează societatea în care
trăim atitudinea noastră pentru
învăţarea unei limbi?

Au obstacolele pe care le întălnim la

învăţarea unei limbi vreo legătură cu
a) ceea ce se întâmplă în jurul nostru,
b) ceea ce am observat din copilărie la
alţii?

În lumea de azi, limbile străine au devenit un

nou simbol de ”status”. Oamenii, şi în mod
deosebit politicienii, doresc să demonstreze
public abilităţile lor lingvistice. Fiecare ar visa de
a putea arăta lumii că vorbeşte un număr cât se
poate mai mare de limbi; în mod ideal, la o
emisiune TV.

Trăim într-o societate care, în acelaşi timp, e

caracterizată, în multe domenii, mai degrabă de
superficialitate şi crearea unei imagini, decât prin
substanţă şi autenticitate. Nu toţi îşi pot îndeplini
ambiţiile lor personale (infinite, de fapt) de
bogăţie, influenţă, fericire şi competenţă, de
aceea ne bucurăm de orice scurtătură care ni se
oferă. Cel puţin să creăm impresia că ne-am fi
atins obiectivele!

4
Simptomele sunt omniprezente. În învăţământ,
aceasta se traduce în note şi certificate de studii
cumpărate (cazurile politicienilor de vârf-
plagiatori sunt endemice), în învăţarea focusată
exclusiv pe reuşita la anumite teste
standardizate (BAC, TOEFL, Test DaF, etc.). În
relaţiile personale creăm impresii prin opulenţa
nunţii, bârfe sau simboluri de status. În primul
rând, investim în atribute, vizibile pentru ceilalţi
şi, în special, pentru vecini, rude şi foştii colegi
de şcoală: maşini, haine, faţada casei, etc. La o
casă, principalul este mărimea ei. Ceea ce este
înăuntru o să fie îngrijit doar la sfârşit. Dacă
terenul este limitat, mai bine jertfim grădina şi
ne construim casa până la gard (însuşi masiv,
înalt şi de aur fals, desigur), decât să avem una
prea mică şi de râsul satului.

Acceptând acestea, generalizări bineînţeles,

trebuie să ne întrebăm: Oare are această
mentalitate de creare a imaginii vreun efect
asupra modului în care învăţăm?

Putem formula, din start, următoarele ipoteze.

În societatea actuală vom pune accent pe

 Activităţi şi deprinderi cu efect vizibil

pentru ceilalţi (în defavoarea altor
ocupaţii);

5
  Metode care ne promit cel mai rapid
efect, cu cel mai mic efort propriu;
 Scurtături, care ne permit să evadăm
procesul anevoios de învăţare şi să
creăm impresia ca şi cum am fi atins
deja ţelul.

În practică, acest lucru se traduce în

 Cultul diplomelor: oamenii colecţionează

tot felul de certificate şi le afișează public
(pe perete în oficiu, în CV, pe propriul
blog);
 Neglijarea comparativă a activităţilor
mai complexe: cine astăzi mai învăţă să
cânte la pian sau la vreun instrument
muzical (şi din cei care o fac, cine poate
rezista tentaţiei de a-şi însuşi repede doar
careva cântece uşoare, pentru a
impresiona pe ceilalţi, în loc să studieze
aprofundat tehnica instrumentală prin
exerciţii şi etude?)? Cine mai practică
lucrul manual: împletitul, cusutul, etc.,
pictează sau scrie poezii?

6
Activitate de cercetare

Descoperiţi cum cele sus-menţionate s-au

schimbat. Intervievaţi membrii familiei, căutaţi în
literatura artistică şi ştiinţifică, ca să aflaţi, cum
generaţiile anterioare se deosebeau de a noastră.

Desenaţi o curbă estimând cam câte procente în

fiecare generaţie se ocupau cu învăţarea unui
instrument muzical, cu artizanat, etc.

Dacă susţineţi, cel puţin parţial, cele sus-

menţionate, ar trebui să apară logic o
suspiciune:

Poate multe din ceea ce ţine de învăţarea limbilor

străine a căzut pradă dezinformării şi influenţelor
sociale?

Sau ar fi acest domeniu unicul care ar fi

supravieţuit nevătămat schimbărilor în societate?
Care ar fi argumentele în favoare unei astfel de
prezumţii?

7
 2. Agenţi ai dezinformării
Dezinformare în domeniul limbilor străine se
traduce în primul rând în aşteptări manipulate.

De când trăim în Moldova, frecvent întâlnesc

următorul anunţ, lipit pe vre-un stâlp: „Engleza
perfectă: învaţă să vorbeşti corect în doar 6
săptămâni! Ieftin!” Mă întreb, de ce mult-iubiţii
noştri politicieni şi oligarhi, de mult, nu şi-au
procurat astfel de cursuri de minuni, ca să
demonstreze la televiziune că vorbesc nu doar
„limba de stat”, ci şi zeci de limbi europene (sau
eurasiatice)?!

Edituri neserioase (dar cu renume) ne oferă, de

asemenea, tot felul de promisiuni ieftine:
Franceza (sau oricare altă limbă) în doar o
săptămână, lună, etc. Online există în
abundență auto-declaraţi poligloţi care ne vând
manuale, cursuri miraculoase, „după cea mai
actuală tehnologie”.

8
Activităţi de cercetare

1. Câte limbi străine vorbesc politicienii şi

oligarhii-vedetă? Cum le-au învăţat? La ce
nivel le vorbesc (comprobaţi cu materiale
la youtube)? Şi cum este în cazul liderilor
mondiali a la Obama sau Merkel?
2. Găsiţi cel puţin o persoană care a învăţat
vreo limbă în doar 6 săptămâni (sau în
foarte scurt timp): Testaţi mai profund
cunoștințele ei şi investigaţi cum anume a
învăţat-o.

9
Întrebarea care urmează logic este:

Ţinând cont de vanitatea, ambiţiile, dar şi

de resursele financiare aproape nelimitate
ale liderilor şi politicienilor la nivel mondial:
De ce nimeni nu şi-a procurat aceste
scurtături de minune, angro?!

3. Cum să ne auto-torpilăm cu succes şi

să rămânem blocaţi, şi frustraţi
întreaga viaţă?

Iată câteva reţete foarte eficiente.

1. Să punem accentul pe talent. Dacă am

dificultăţi, înseamnă că nu am talent
pentru limbi. Mai bine să mă duc în
solariu, cumpăr undeva o diplomă, mă
distrez în discotecă, intru „în butâlkă” sau
mă uit la televizor.
2. Eu sunt supergeniu. Doar mămica şi
tăticul mereu aşa au spus. Dacă îmi vine
greu, alţii sunt de vină: am nevoie de cărţi
mai scumpe, de un cabinet lingvofonic cu
cea mai actuală tehnică, de un instructor
personal VIP din Liechtenstein sau Elveţia,
etc.

10
 3. Să nu ne folosim de toate resursele
disponibile în prezent (!) şi să ne
dedăm fanteziilor: Ce nu aş face, dacă ...
4. Niciodată nu pun atitudinile şi
abordările mele la îndoială. Trebuie să se
„prinească”, chiar dacă acasă fac cu totul
altceva ce mi se recomandă, deoarece:
sunt doar EU, o excepţie din regulă.
Indiferent de ce tehnică, de efortul depus:
eu mereu am succes!

4. Demolarea miturilor: scepticism şi o

atitudine ştiinţifică
Pentru cele sus-menţionate există un antidot
extrem de potent: să invităm gândirea ştiinţifică
în viaţa noastră.

Crearea unui cadru real de referinţă. Multă

suferinţă ne cauzează comparaţiile cu alţii. Sunt
eu pe drumul bun sau sunt eu mai lent decât
vecinul din clasă? Ce o să gândească lumea dacă
rămân „restanţier”?

Cine ar putea să ne ofere o apreciere reală unde

ne aflăm, dacă suntem înconjuraţi de persoane
care, la fel, încearcă să-şi promoveze imaginea
ca şi cum ele ar fi cele mai deştepte?

11
Propun să uităm de persoanele obişnuite, şi să
ne oprim doar la „cei mai, cei mai”. Pentru noi,
interesanţi sunt, în mod special:

 Oamenii din toate domeniile (artă, sport,

ştiinţă, muzică, inventatori etc.) care sunt
consideraţi lideri la nivel mondial şi
istoric;
 Străini-vedete care s-au asimilat cu succes
în ţara gazdă.

Activităţi de cercetare

1. Interesaţi-vă de viaţa „geniilor”: Mozart,

Beethoven, van Gogh, Einstein, etc. Cum au
devenit ei aşa de mari? Încercaţi să depăşiţi
noţiunea intuitivă de „talent”, şi cercetaţi cum
au copilărit, prin ce metode au învăţat, dacă au
fost lipsiți de eşecuri şi, cel mai important, ce
atitudine aveau ei faţă de dificultăţi şi eşecuri?
2. Aflaţi care sunt cei mai cunoscuţi intelectuali
străini care trăiesc de decenii în vreo ţară
germanofonă. Uitaţi-vă la interviuri online cu ei
(de pildă, dirijorul român Sergiu Celbidache).
Cum vorbesc, şi-au păstrat anumite
peculiarităţi şi greşeli în gramatică? Cum este
accentul lor?

12
Cum vom fi văzut după mica investigaţie de sus:
genii respectivi, dacă ar trăi azi, probabil:

 Nu ar merge mult la şcoală, ca să nu-şi

irosească timpul lor preţios pentru a obţine
certificate de dubioasă utilitate. De fapt, ar
studia acasă tot materialul pentru BAC, şi
asta într-un timp minim.
 Nu ar şedea toată ziua la Facebook,
Odnoklassnikii şi nici nu s-ar uita mult la
televizor.
 Chiar dacă, mai târziu în viaţă, vor fi
îndrăgit petreceri şi distracţii, în anii de
formare mai puţin ar merge la discoteci,
karaoke-baruri şi saune.
 Nu s-ar lăsa deraiați de obstacole şi
eşecuri. Dimpotrivă, acestea i-ar stimula
să-şi perfecţioneze tehnicile de învăţare şi
să experimenteze mai mult.
 Ar fi mai degrabă modeşti, ştiind limitele
lor.
 Ar conştientiza că au de învăţat întreaga
viaţă şi ar arăta o bucurie pentru o
permanentă autoperfecţionare.

13
 5. Cum să ne creăm un program de
training bazat pe realitate
Există un adevăr în tot ce priveşte instruirea,
coroborat de miile de studii empirice în domeniul
celor mai diferite traininguri.

Trainingul efectiv trebuie să fie modelat

după starea spre care se tinde.

Să ne gândim doar dacă un antrenor de fotbal,

având obiectivul de a crea un nou campion
mondial şi luând un grup de 20 de tineri, timp
de 5 ani, ar face doar următoarele cu aceștia:

 Exerciţii la calculator (noul

superprogram!);
 Exerciţii pe hârtie (pentru testarea mai
uşoară şi standardizată);
 Practicarea exclusivă a situaţiilor standard:
cornere, penalti.

În aceşti cinci ani, tinerii nu ar juca nici un singur

meci - nici la training, nici unu amical. Nici nu și-
ar face griji ca să-şi pregătească condiţia fizică în
general, şi nici nu ar lucra asupra aspectelor
psihologice (a face faţă la presiune, nervozitate).
Nici nu ar învăţa să interacţioneze cu membrii
propriei echipe. Trainerul ar spune că: „Nu vă
faceţi griji. După cinci ani de practică, o să
apară, subit, punctul de transformare. Atunci

14
când vom juca primele meciuri de selecţionare: o
să pabedim.”

Ce rezultat o să aibă o astfel de abordare?

Viitori pianişti, actori, croitori, tâmplari,

programatori: toţi ei au cu atât mai mult succes
cu cât au din start faze extensive de
experimentare şi practică, fără vreun cenzor
internalizat, o voce critică din interior care
permanent i-ar sabota cu mesaje de genul:
„Iarăși o greşeală. Pur şi simplu nu ai talentul
necesar”. Marii fondatori de companii IT repede
au părăsit învăţământul formalizat pentru a se
autodezvolta. Marii compozitori şi muzicieni din
copilărie au început să cânte pentru un public.

De ce ar trebui să fie altfel la învăţarea limbilor?

Pregătirea unui program individual de

training

 Întocmiţi un „contract” cu dvs. înşivă (un

exemplu găsiţi în anexa 3)

 Faceţi, înainte de a începe, contrastarea

mentală după profesoara de la
Universităţile din Hamburg şi New York,
Gabriele Oettingen. (vedeţi instrucţiuni în
anexa 2)

15
  Creaţi-vă planul dvs. individual de
repetare zilnică a gramaticii (un exemplu
în anexa 4)

 Revizuiţi periodic (o dată în lună)

contractul dvs. şi comparaţi realitatea cu
planul dvs. Aplicaţi chestionarul din anexa
1.

Criterii pentru un program eficient de

training

 Practicaţi mai degrabă zilnic într-un timp

scurt, decât o dată pe săptămână dar timp
îndelungat;

 Faceţi mai mult ceva auditiv decât vizual;

 Faceţi mai multe exerciţii active decât

pasive;

 Stabiliţi un plafon cu volumul maxim (!) de

lucru;

 Stabiliţi obiective ambiţioase dar şi

realizabile;

 Vă monitorizaţi zilnic;

 Când observaţi devieri de la plan, păstraţi

calmul, înregistraţi devierile şi vă
întoarceţi la lucru.

16
  Măsuraţi periodic progresele dvs.

Ar putea apărea dubiile următoare: Care este

garanția că metodele respective să-mi fie de
ajutor? Sau ați condus experimente
științifice controlate, care ar fi dovedit, în
mod inechivoc, superioritatea lor față de
manualele și metodele mai
”convenționale”?

De fapt, veți fi surprinși cât de departe sunt

metodele și materialele ”convenționale”, folosite
la școală, de cercetările științifice.

Vă propun să faceți propriul studiu.

Activitate de cercetare

Contactați edituri, inclusiv cele prestigioase și din

străinătate, întrebând care este baza științifică a
manualelor lor pentru învățarea limbilor străine.
Același lucru încercați să aflați și la ministere ale
educației, și la școli de limbi sau alte institute
”abilitate” oficial pentru promovarea unei limbi
anumite. Rugați-le să vă trimită articolele originale,
sau cel puțin sursele bibliografice, care ar descrie
cercetările originale, pe baza cărora materialele și
programele de studii au fost dezvoltate.

17
Pun pariu că, în vasta majoritate, dacă nu
aproape 100%, nu veți primi nici un răspuns cu
privire la vreun studiu empiric controlat. În
schimb, probabil vi se va spune: „Materialele
noastre au fost elaborate sub egida prestigiosului
institut de cercetare lingvistică al universității
cutare sau cutare, au fost revizuite de renumitul
profesor doctor habilitat, academicianul Ion
Arecarte. Poate, în cele bune mai bune cazuri, vă
vor putea oferi studii care compară rezultatele
între grupuri, la care s-au aplicat metodele
(manualele) convenționale A, B și C, și că,
comparativ, manualul C duce la anumiți
indicatori de performanță mai buni.

De ce nu există studii mai fundamentale

care ar compara efectul metodelor radical
diferite?

În primul rând, marea parte a pedagogiei se ține

mai mult de anumite tradiții și de influența
autorităților, decât de testarea eficienței
metodelor de predare. Mai ales că, în special la
învățământul public, ar fi naiv să presupunem că
un minister monopolist de educație ar avea ca
interes principal apariţia unui mare număr de
persoane critice, care sunt și în stare să se
exprime fluent, și în mai multe limbi. E doar
suficient de amintit că învățarea limbilor în țări
totalitare este mai degrabă descurajată pentru

18
marea masă a populației, sau promovarea
limbilor se face doar la nivel declarativ. Este logic
că, din perspectiva guvernanților, cu cât mai bine
populația vorbește limbi străine și diverse, cu
atât mai necontrolabilă ea devine: oamenii pot
recepționa mai ușor informații din exterior, altfel
cenzurate în țară; devine mai greu de
monitorizat comunicațiile oamenilor dacă
controlorii înşişi au mai puține competențe
lingvistice.

Bine, dacă nu există dovezi științifice

controlate nici pentru metodele
”convenționale” și nici pentru cele
”neconvenționale”, de ce să ne asumăm
riscul de a experimenta cu ceva nou?

Există două argumente principale:

1. Persoanele cu abilități lingvistice

excepționale aproape niciodată nu au
învățat după metode convenționale.

2. Noi deja știm efectul învățării școlare și

convenționale, după, deseori, până la zece
ani de „experimentare”. Aproape întreaga
populație, care a avut limbi străine la
școală, reflectă „efectivitatea” abordării
tradiționale.

19
Activitate de cercetare

Reflectați asupra următoarei fotografii. O turmă

de oi trece prin o poartă, deși nu mai există nici
un gard.

În ce măsură școala ne învăță să dezvoltăm

opinii contrare, să testăm abordări noi?

20
 6. Psihologia motivaţională

Psihologia empirică în domeniul motivaţiei a

confirmat că următoarele sunt benefice învățării:

 De a stabili obiective clar definite,

ambiţioase, dar şi reale.

 De a monitoriza progresul şi de a culege

feedback din exterior.

 De a pune accent pe efort, în loc de a

gândi în termeni de talent şi inteligenţă.

 De a formula obiective ca ţeluri de

creştere (învăţ ca să obţin .../realizez ...)
în locul ţelurilor de evitare (învăţ ca să nu
.../ca să evit să ...).

 De a conceptualiza propria inteligenţă şi

capacităţile intelectuale, incl. cele
lingvistice, ca ceva ce poate fi modificat
prin învăţare şi efort, în loc de ceva ce

21
 este înnăscut şi care nu se poate schimba
în linii mari.

 De a preciza în avans când, unde, cu ce,

etc. vom învăţa (intenţii de implementare
după Gollwitzer).

 De a trece de la motivaţia extrinsecă

(învăţ ca să primesc premii, note bune,
laude, etc.) la cea intrinsecă (învăţ
deoarece îmi place să realizez potenţialul
meu).

Diferite metode ale psihoterapiei şi ale consilierii

psihologice pot fi foarte utile în a lucra cu
obstacolele cognitive şi emoţionale. Aici se
recomandă, între altele, Analiza tranzacţională
după Harris şi Berne, Terapia Raţional-
Emotivă după Ellis şi, în general, abordarea
Terapiei Cognitive. Toate acestea adresează
faptul că, deseori, problemele noastre sunt
cauzate sau exacerbate de o gândire
defectuoasă. Generalizăm, catastrofizăm,
depictăm tot în alb sau negru, jucăm diferite
tipuri de „jocuri”. În cadrul acestor metode,
devenim mai conştienţi de mesajele interioare
care torpilează procesul de învăţare. Apoi le
punem la îndoială, de pildă, prin dialogul

22
socratic, învăţăm să gândim în alternative şi să
evaluăm probabilitatea ca fiecare dintre ele să fie
adevărată.

Important de reţinut este de a nu lupta cu

gândurile negative. Nu trebuie să le reprimăm
sau nici să le condamnăm dintr-o perspectivă
greşit înţeleasă a „gândirii pozitive”. Dimpotrivă,
să ne bucurăm de procesul conştientizării acestor
mesaje, care până acum au fost sublime, care
puteau neperceput să ne otrăvească învățătura.

Cenzorul interior

Julia Cameron, în cartea ei „The Artist’s Way”,

descrie cum mulţi oameni creativi sunt blocaţi de
existenţa unui cenzor interior. El blochează orice
iniţiativă cu mesaje toxice de genul: „Nu ştii ce
vârstă ai deja? E deja prea târziu să te apuci”,
„Tu doar ştii că nu ai talent pentru limbi străine?!
Nu ţi-a fost suficient nota proastă la BAC la
engleză?”, „Nu ţii minte, cum întreaga clasă a râs
în hohote de accentul tău straniu la franceză?”.

O tehnică excelentă, pe care de fapt o practic

zilnic de mulţi ani, este cea de scriere a
„paginilor de dimineaţă”. În fiecare dimineaţă
umplu trei pagini A5 cu orice îmi trece prin cap.
La început, sigur că apare mult negativism; cu
timpul lucrurile se limpezesc. Important este să

23
scrii fără a te gândi mult, fără pauze, şi
necenzurat.

Un efect lateral: James Pennebaker şi colegii de

la Universitatea din Texas au arătat în multiple
studii că scrierea expresivă e foarte benefică atât
pentru sănătatea fizică cât şi pentru cea psihică.

În continuare, ca exemplu, câteva gânduri tipice,

care apar în decursul învăţării.

7. Soluţii pentru cele mai frecvente

obstacole
Gândul Cauze Soluţii
posibile/Spre
discuţie
„Întâmpin Cine a spus că Informaţi-vă
multe învăţarea unei despre cum
probleme şi limbi (sau orice alt persoane de
obstacole. lucru de valoare) succes au
Nu merge ar trebui să dezvoltat
uşor” meargă uşor? abilităţile lor
(muzicale, de
afacere, sportive,
etc.), cât de
multe eşecuri au
avut pe drum.
Unde sunt
probleme şi
obstacole, există
ascuns ceva nou
de învăţat (cel

24
 mai mult „succes”
am avea dacă am
repeta toată viaţa
manualele din
şcoala primară
...)
„Nu ştiu Cum învăţaţi Învăţaţi cuvinte
suficiente cuvinte? Le noi în mod
cuvinte învăţaţi special, conştient.
pentru a mă sau aşteptaţi ca Alegeţi cuvinte
exprima” ele să fie care sunt
memorizate relevante pentru
automat? dvs, care sunt din
Ce cuvinte domeniul dvs de
învăţaţi? Învăţaţi activitate şi care
cuvinte doar le folosiţi şi în
aleatoriu, adică conversaţiile
aşa cum ele sunt cotidiene în
prezentate într-un română.
manual sau pe un
site, sau aveţi
planul dvs.
propriu?
„Nu pot Folosiţi conştient Gândiţi regulat
construi şabloanele propoziţii simple
corect învăţate de şi standard în
propoziţii” propoziţii, sau limba străină.
încercaţi să Formulaţi
adaptaţi propoziţii simple.
gramatica limbii Nu așteptați ca
străine după cum propoziţiile, care
construiţi în română sunt
propoziţiile în întortocheate şi
română? complexe, să
Face ceea ce doriţi devină, ca prin
să spuneţi în miracol, simple şi

25
 limba străină şi clare în limba
sens în română; străină.
v-aţi gândit mai În loc să spuneţi,
întâi ce aţi vrut să de pildă, „Luând
spuneţi, există în considerare
vreun lanţ logic? faptul că, dacă
ne-am gândi mai
în profunzime la
această întrebare,
ar putea, la unii
oameni, apărea
contraindicaţii şi
contrargumente
la propunerea de
a merge la teatru
...”, de ce să nu
spunem, în
germană,
„Vielleicht ist es
keine gute Idee,
heute ins Theater
zu gehen.”
„Nu am Vreţi să învăţaţi Încercaţi „survival
timp” prea timp la rând? plan”-ul (anexa
Cu ce vă ocupaţi 5) pentru a vă
de fapt acasă? rearanja
priorităţile la ceea
ce învăţaţi.
Învăţaţi zilnic, dar
în bucăţi mici
(stabiliţi-vă limite
maxime (!) de
timp: de pildă,
învăţ nu mai mult
de 5 minute la
rând).

26
„Sunt Poate vă ocupaţi Vedeţi sus la „nu
obosită” cu prea multe care am timp”.
nu ţin neapărat de
ţelul de a ne
exprima mai bine.
„Nu fac Aveţi formulate Formulaţi-vă
progres” obiective clare? obiective clare
Sunt ele realiste, zilnice,
luând cont de cât săptămânale,
efort şi timp lunare şi anuale
investiţi? (căutaţi online
după „SMART
goals”.
Monitorizaţi
îndeplinirea lor.

Peculiarităţi postsovietice şi
„moldoveneşti”

Următoarele observaţii probabil au să supere pe

unii. Ele, desigur, sunt generalizări bazate pe
experienţa didactică personală de mai mult de

27
nouă ani în Republica Moldova, dar şi după lecţii
periodice la universităţi din România, Ucraina şi
Lituania. De asemenea, ele reflectă, parţial –
este clar, impresiile a mai mult de 25 de lectori
din Germania, Austria, SUA, Polonia, China,
Coreea şi altele, pentru recrutarea, coordonarea
şi supervizarea cărora eram responsabil în
calitate de vice rector la o universitate privată
autohtonă, dar şi în general, conversaţiile cu alţi
profesori în vizită la noi. Personal pot compara cu
activitatea mea pedagogică la Universitatea din
Hamburg şi la un institut de instruire pentru copii
înstăriţi, din suburbiile Hamburgului.

Puncte forte

Studenţii şi elevii din Moldova

 sunt mai „activi”, gata să se angajeze în

discuţii şi exerciţii interactive;

 Au opinii mai eterogene (chiar decât în

Germania, cu toate că ar putea suna
ciudat);

 Au un sens mai înalt al umorului;

 Sunt mai predispuşi să înveţe şi nu trec

şcoala doar formal, sperând că statul-

28
 dădacă le va asigura existenţa lor,
indiferent dacă lucrează sau nu;

 Sunt mai curioşi.

Potenţiale obstacole

Studenţii şi elevii din Moldova

 Au probleme cu disciplina, atunci când nu

sunt sub controlul poliţienesc al părinţilor
sau al profesorilor;

 Au încă un respect religios faţă de

profesori şi manuale, ceea ce îi împiedică
să descopere greşelile şi prostiile, inclusiv
în învăţătura universitară, ceea ce este o
atitudine anti-ştiinţifică. Astfel, concret la
învăţarea limbilor, se vor ţine de o regulă
gramaticală sau de o pronunţie greşită,
deoarece, cândva, aşa a spuns marele
profesor doctor habilitat, conferenţiar
universitar, academicianul Vlad Cincibani,
şcolit la renumita şcoală cutare sau cutare
la St. Petersburg, în loc să consulte
independent, periodic, cărţi de referinţă
actuale şi din ţara de origine a limbii date.

 Au mai puţină răbdare şi planifică acţiunile

lor doar pentru viitorul apropiat, ceea ce
devine problematic la „investiţii” de lungă

29
 durată (acelaşi lucru s-ar putea spune
desigur şi despre business-ul din Moldova
...).

 Nu prea întreprind activităţi de lungă

durată atunci când nu sunt premiaţi
periodic prin laude, steluţe sau certificate
la vreo „olimpiadă” (între altele, cât de
înalt este cel mai înalt munte la noi?)

Au mari probleme, în general, cu a asculta pe

altcineva un timp mai îndelungat, fapt comprobat
în calitate de organizator a mai mult de 500 de
evenimente publice cu invitaţi străini, inclusiv şi
cu renume sau statut: profesori de la Harvard
sau Berlin, ambasadori, miniştri sau prim-
miniştri. Studentul de la noi, după 5-10 minute
de ascultare, oboseşte şi începe să discute cu
colegul: despre ultima vecerinkă, despre
manichiură sau despre modă. În domeniul
limbilor, această atitudine este chiar toxică,
deoarece învăţarea unei limbi presupune dorinţa
de a comunica cu oameni străini, cu păreri
diferite şi deseori plictisitoare.

Diferită este şi atitudinea faţă de profesor. Dacă,

tradiţional, în Occident, studentul îl foloseşte pe
profesorul, respectuos desigur, ca un îndrumător,
ca un expert în lămurirea problemelor în învăţare
şi ca un furnizor de impulsuri de a cerceta mai

30
departe de sinestătător, la noi, profesorul trebuie
să ne „facă” să învăţăm. Dacă în Occident
studentul învăţă şi depune marea parte a
efortului cognitiv, aici e invers: profesorul trebuie
să facă lucrul studentului, care de fapt, merge la
lecţii ca la un spa salon.

8. Tehnici
Citirea cu metronom-ul

Ne obligă să pronunţăm clar şi pe fiecare silabă.

Este un exerciţiu destul de mecanic; desigur că
nu este nimic estetic în a vorbi cu un tact
monoton.

Sfaturi

 Învăţaţi concomitent regulile cum putem

detecta începutul şi sfârşitul unei silabei.

31
  Începeţi cu o viteză minimă, apoi măriţi-o
succesiv.

 Lucraţi cu un mic alineat, pe care să-l

perfecţionaţi, ajungând treptat la viteza
maximă.

 Jucaţi-vă cu ritmurile. De pildă, variaţi

numărul silabelor de citit la fiecare click,
între 1 şi 3.

Metronoame online

http://www.metronomeonline.com/

http://bestmetronome.com/

Citirea cu un deget între dinţi

Ne obligă să pronunţăm mai clar, prin faptul că

trebuie să deschidem gura mai mult şi să lucrăm
mai mult cu muşchii faciali. Vocea devine şi ea

32
mai puternică. Timp de milenii, oratorii publici
practicau aceasta cu pietre sau nuci în gură.
Varianta cu degetul mi se pare cea mai
nepericuloasă: cel puţin este mai complicat de a-
l înghiţi complet.

Sfaturi

 Luaţi un oricare text la întâmplare.

 Lucraţi cu acelaşi text de mai multe ori la

fiecare şedinţă.

 Variaţi între citirea cu şi fără deget, de

pildă prin intervale de câte 2-5 minute.

 Observaţi cum se modifică pronunţia dvs.

după ce aţi scos degetul.

33
 Vorbirea Karaoke/Playback

Vorbiţi concomitent sau în formă de ecou

împreună cu un model audio: un fişier audio din
manual, televiziune sau radio.

Sfaturi

 Nu vă lăsaţi descurajați la început. Este o

tehnică destul de dificilă. Nu aspiraţi la
imitare perfectă. Doar imitaţi sunetele
aproximativ.

 Nu încercaţi să înţelegeţi tot ce modelul

spune. Scopul exerciţiului este, în primul
rând, să dezvoltaţi o intuiţie pentru
melodia vorbirii şi pentru sunetele limbii-
țintă.

 Alegeţi mereu alte modele, astfel încât să

nu deveniţi fixaţi pe o voce anumită.

 Variaţi între modele simple şi uşoare.

34
  Imaginaţi-vă ca şi cum aţi face surfing. La
început, veţi cădea aproape permanent,
dar, cu timpul, veţi putea rămâne tot mai
mult timp pe (sau sub) undă .

 Când aţi pierdut „firul”, pur şi simplu

continuaţi cu o nouă propoziţie. Iarăşi,
scopul este nu de a imita totul în mod
perfect de la început, dar, mai degrabă, să
faceţi un fel de shaping.

Gândirea interioară într-o limbă străină

Orice act de vorbire, chiar şi în limba maternă,

presupune un gând precedent. Cu cât mai clar ne
gândim la ceea ce dorim să spunem, cu atât mai
corect şi convingător iese rezultatul sonor. La
mulţi dintre noi, acest act cognitiv s-a
automatizat îm mare măsură, astfel încât poate
nu-l conştientizăm deseori. Totuşi, recunoaştem

35
imediat când cineva deschide gura fără să se fi
gândit prealabil ce vruse să spună.

Dacă, chiar în limba maternă, nu putem

ocoli efortul cognitiv, de ce aşteptăm să
creăm miracole, să fim în stare să vorbim
într-o limbă străină fără a gândi în ea.

Oricine dintre noi, cu excepţia celor care practică

budismul japonez (zen) şi care au intrat în starea
de non-minte, care au o linişte interioară totală,
aproape întreaga zi avem un monolog (sau
dialog) interior: comentăm noul parfum al Maşei,
colierul de aur al lui Vanea, ne gândim la ce
avem de făcut, ne supărăm pe şoferii de
microbuz, visăm la un viitor European, etc.

De ce să nu trecem toate acestea în limba

străină pe care o învăţăm?!

Economisim timp făcând două lucruri

concomitent.

Sfaturi

 De a începe cu câteva propoziţii doar, dar

de multe ori în timpul zilei.

 De a practica tehnica doar într-o situaţie

sigură: nu când suntem la volan sau când

36
 trecem o zebră (poate în Germania ultimul
e (aproape) nepericulos).

 De a „provoca” dialogul cu întrebări

generice şi deschise: „Ce trebuie să fac
acum? Cum ţi se pare ...? De ce/De ce nu
...?”

 Comentaţi orice auziţi şi vedeţi în timpul

zilei.

 Imaginaţi-vă sunetele cuvintelor, la fel ca

atunci când puteţi „auzi” în interior vreun
şlagăr, care nu vă mai iese din cap.

Lucrul cu şabloane sintactice

Luaţi orice propoziţie, sau chiar doar o frază, şi

modificaţi-o, înlocuind unele elemente din ea.
Astfel practicaţi anumite şabloane gramaticale,
pe care apoi le puteţi folosi apoi fluent în vorbire.

37
Sfaturi

 Practicaţi aceasta şi în limba maternă

pentru a dezvolta un simţ pentru tehnică.
Garantez: veţi deveni un interlocutor şi
negociator mai ager, şi flexibil.

 Luaţi şabloane fie din orice text fie din

cărţi de gramatică.

Generarea propoziţiilor cu ajutorul

dicţionarului

Deschideţi dicţionarul şi alegeţi vreun cuvânt cu

totul aleatoriu. Formulaţi repede patru fraze sau
propoziţii cu acest cuvânt. Ajută la lărgirea
vocabularului activ, deoarece activaţi automat şi
cuvinte conexe, dar şi şabloane sintactice.

38
Sfaturi

 Aveţi mereu un dicţionar de buzunar cu

dvs. În timpul zilei, se găsesc mereu clipe
unde trebuie să aşteptaţi: în ambuteiaj, în
sala de așteptare, într-o şedinţă
plictisitoare, etc. De ce nu exploatați
aceste oaze mici de timp liber?!

 Practicaţi tehnica cu prietenii: de pildă, în

reţelele sociale. Văzând pe cineva online,
trimiteţi-i un cuvânt, cerând anumite
propoziţii.

Vorbirea în faţa unei oglinzi

Similar ca dialogul interior. Pregătiţi şi situaţii

standard. Jucaţi concomitent mai multe roluri. În
teatru există tradiţia seculară prin care un singur

39
actor declamă o piesa întreagă a lui
Shakespeare.

Sfaturi

 Aprindeţi o lumină mai închisă (sau chiar

o lumânare), ca să fie o atmosferă
relaxantă. Scopul nu este de a detecta şi a
analiza riduri sau coşuri!

 Aveţi un ghid de conversaţie la îndemână

pentru a putea vorbi despre teme
specifice.

Interziceţi limba maternă

La vârstă de 19 ani, după BAC, am încheiat cu

mine însumi un contract prin care am interzis
consumul de literatură şi ştiri în limba germană,
astfel fiind obligat să folosesc alte limbi pentru a
obţine informaţii despre temele care mă
interesau. La universitate am citit doar literatură
străină, efectul colateral fiind că la examenele de

40
master des traduceam din engleză în germană,
folosind termeni de specialitate diferiți – spre
nemulţumirea profesorilor. Dar în rest: daunele
potenţiale sunt mici. Prin intermediul internetului
găsim aproape orice în aproape orice limbă: ştiri,
beletristică, literatură de specialitate.

9. Atitudini utile
 Un perfecționism tolerant: combinația
dintre răbdare și toleranță pentru propriile
greșeli, și ambiția unei auto-perfecționări
continue;

 Respect și acceptanță pentru dialecte și

accente: doar puțini oameni vorbesc, în
realitate, limba „standard”;

 Cultivarea plăcerii învățării fără

recompense imediate sau a capacităţii de
a amâna gratificări;

 A deveni mai ascultător și atent;

 Interes de a-i înțelege pe ceilalți;

 O atitudine critică față de autorități: nu

există dicționar sau manual fără greșeli,
fiți gată să corectați manual traduceri
greșite sau greșeli ortografice;

41
 Căutați-vă, de pildă prin youtube sau radio
podcast, careva exemple ale unei vorbiri
frumoase în limba țintă, adică persoane
care nu numai respectă majoritatea
regulilor gramaticale şi stilistice, dar care
se folosesc și de limba într-o formă
inteligentă (poate atât Marian Lupu cât și
Mircea Eliade în scris sunt corecţi din punct
de vedere gramatical, dar …).

42
Literatura recomandată
Majoritatea cărţilor pot fi găsite şi gratuit online,
unele şi în limbile rusă sau română. Ele nu sunt
strict legate de învăţarea limbilor, ci ajută la
lărgirea orizonturilor în general.

Alexander, F. M. The Use of the Self.

(http://www.amazon.com/F-M-Alexander-Use-
Self/dp/B00N4HTDPO/ref=sr_1_2?s=books&ie=U
TF8&qid=1424508546&sr=1-
2&keywords=f.+m.+alexander+the+use+of+the
+self)

Berne, Eric. Games People Play.

(http://www.ericberne.com/games-people-play/)

Cameron, Julia. The Artist’s Way.

(http://www.amazon.com/The-Artists-Way-Julia-
Cameron/dp/1585421464)

Dweck, Carol S. Mindset.

(http://mindsetonline.com/)

Goldratt, Eliyahu. The Goal: A Process of

Ongoing Improvement.
(http://www.amazon.com/The-Goal-Process-
Ongoing-Improvement/dp/0884271951)

Hazlitt, Henry. Thinking as Science.

(http://mises.org/library/thinking-science)

43
Kiyosaki, Robert T. Rich Dad, Poor Dad.
(http://www.amazon.com/Rich-Dad-Poor-Teach-
Middle/dp/1612680011/ref=sr_1_1?s=books&ie
=UTF8&qid=1424508487&sr=1-
1&keywords=rich+dad+poor+dad+robert+kiyos
aki)

Watzlawick, Paul. The Pursuit of Unhappiness.

(http://www.amazon.com/Situation-Hopeless-
Serious-Pursuit-
Unhappiness/dp/0393310213/ref=sr_1_1?s=boo
ks&ie=UTF8&qid=1424024679&sr=1-
1&keywords=watzlawick+paul)

44
Despre autor
Născut în 1979 la Hamburg, Germania, într-o
familia burgheză și de valori tradiționaliste.
Baștina: orașul Uetersen, Schleswig-Holstein.
Studii de suedeză, spaniolă, portugheză,
muzicologie și psihologie la Universitatea din
Hamburg. Din 2006, căsătorit și stabilit în
Republica Moldova, unde lucrează în sectoarele
academic și privat. Actualmente activează ca
profesor, cercetător și răspunzător pentru relații
internaționale la Academia de Studii Economice a
Moldovei (ASEM), și la clubul oamenilor de
afaceri din Germania (MDW). De asemenea,
columnist regulat pentru Ziarul de Gardă și alte
ziare din Republica Moldova.

45
Anexa 1 - Oracolul de la Chișinău: Cât de
probabil este că voi face mari progrese la
germana?
Mereu Deseori Rareori niciodată
Frecventarea lecțiilor
Vin la fiecare lecție
Vin punctual la lecții
Vin cu toate temele
pentru acasă făcute
Îmi pregătesc pentru
profesor întrebări care
mă frământă și la care
nu pot găsi de sine
stătător un răspuns
Respect regula (începând
cu nivelul A 2.1) de a
vorbi doar în germană la
lecții
Îmi notez comentariile
profesorului la greșelile
făcute (de pildă, accentul
corect)
Îmi fac o listă separată a
temelor din gramatică pe
care trebuie să le repet,
reieșind din dificultățile
întâmpinate la lecție
Când întâmpin dificultăți
la lecții, intru în panică și
transmit colegilor
sentimentul că nu are
rost, că niciodată nu
vom vorbi germană
Sistematizare
Mi-am făcut o mapă cu
toate documentele
trimise de profesor
Mi-am făcut o mapă în
poșta mea electronică în
care culeg toate
emailurile cu
recomandări primite de

46
la profesor
Am o listă a regulilor de
gramatică, pe care o
revizuiesc zilnic
Am o colecție cu cărți de
gramatică și literatură în
germană
Am o colecție de linkuri
pentru germană: ziare,
radio și TV, gramatică
Practică
Formulez gânduri în
germană zilnic
Citesc cel puțin un
alineat (de pildă de la
Wikipedia sau într-un
ziar) pe zi
Practic vorbirea
playback, karaoke, cel
puțin 5 minute fiecare zi
Citesc cu metronom
pentru a învăța să
pronunț fiecare silaba
clar
Învăț sistematic liste cu
vocabular (din Tangram
sau online)
Practic cu propoziții
șabloane
Atitudine și motivație
Consider că învățarea
unei limbi trebuie să fie
ca o vizită la Spa salon:
efect imediat, repede,
plăcut și fără efort
propriu
Sunt conștient că
învățarea este un proces
lung, că inclusiv în limba
maternă a durat cîțiva
ani (cu toate că am fost
mereu Ӕn mediul
lingvistic”) până când am
acumulat un vocabular și
o gramatică bogată

47
Îmi plac provocările,
fiindcă doar așa pot
învăța ceva (de altfel, aș
putea repeta mereu
clasa 1, ca să arat că am
”succese”

Anexa 2. Contrastare mentală după

Gabriele Oettingen

Obiectivul general. Formulați obiectivul general

cu privire la limba germană. La ce nivel doriți să-
o cunoașteți, în ce scop?

Consecințe pozitive. Imaginați-vă că deja

vorbiți germana la nivelul dorit de Dvs.
Enumerați 3 consecințe pozitive și formulați
câteva cuvinte-cheie. Introduceți o imagine care
ar reprezenta cel mai bine fiecare dintre aceste 3
consecințe.

48
 ____________

Obstacole. Ce vă împiedică să atingeți țelul

Dvs.? Enumerați 3 obstacole și formulați câteva
cuvinte-cheie. Introduceți o imagine care ar
reprezenta cel mai bine fiecare dintre aceste 3
obstacole.

49
Desfășurați într-o foaie aparte punctele sus-
menționate prin mici istorioare sau eseuri de max.
jumătate de pagină.

Procedați în următoarea ordine:

Consecința pozitivă nr. 1

Obstaculul nr. 1
Consecința pozitivă nr. 2
Obstaculul nr. 2
Consecința pozitivă nr. 3
Obstaculul nr. 3

50
Anexa 3. Contract cu mine însumi
Leistungsvereinbarung

Hiermit verpflichte ich mich im Rahmen unseres

Deutschkurses zu folgenden Leistungen:

Pro Tag Pro Woche

Insgesamt: Zeit fürs
Deutschlernen (in
Minuten)
Karaoke/Playback
sprechen (in Minuten)
Texte lesen (Wie viele
Sätze?)
Neue Wörter lernen
(Wie viele Wörter?)
Deutsch hören (TV
oder Radio; in
Minuten)
Grammatikregeln
wiederholen (Wie
viele Regeln?)
Auf Deutsch denken
(in Minuten)

andere

Ort, Datum: __________________________

Unterschrift: ____________________________

51
Anexa 4. Exemplul unui plan individual de
antrenament în gramatică

52
Anexa 5. „Nu am timp” survival plan

53