Sprijinirea IMM - urilor din Romania prin politici si instrumente

specifice

Capitolul 1
Locul şi rolul IMM-urilor în economie

Considerente generale privind întreprinderile mici şi mijlocii

Aşa cum ne demonstrează realitatea economică (indiferent dacă abordarea problemei
se face la nivel naţional, european sau mondial), existenţa întreprinderilor mici şi mijlocii este
vitală pentru o dezvoltare economică armonioasă şi capătă în prezent dimensiuni din ce în ce
mai importante atât în plan social, cât şi politic. Această stare de fapt explică existenţa unei
preocupări continue pentru acest sector şi implicit a multiplelor încercări de a defini, de a
clasifica şi de a stabili principalele caracteristici ale IMM-urilor. Se pot distinge totuşi o serie
de trăsături comune ale definiţiilor date întreprinderilor mici şi mijlocii, cele mai importante
fiind:
Nu cuprind sectorul primar;
Mărimea întreprinderii se evaluează atât prin indicatori fizici cât şi valorici. Ca
indicator fizic se utilizează numărul de angajaţi, iar ca indicatori valorici s-au consacrat cifra
de afaceri şi valoarea activului net, pentru a reflecta atât o măsură a potenţialului (activului
net) cât şi o măsură a volumului de activitate (cifra de afaceri);
Se bazează pe utilizarea unui set de indicatori care, de regulă, se aplică identic în
cazul tuturor (sau majorităţii) domeniilor analizate de pe o anumită piaţă;
Includ o condiţie de independenţă a întreprinderii, pentru a elimina riscul clasificării
ca întreprinderi mici a unor subsidiare de mari întreprinderi.
Totuşi, trebuie ţinut cont de faptul că întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă o
realitate extrem de eterogenă, astfel încât găsirea unui numitor comun în definirea acestora nu
este deloc uşoară. În acest context, se impune luarea în considerare a unor aspecte, dintre care
cele mai importante se referă la faptul că1:
Definiţia nu operează o distincţie clară a aşa-numitelor activităţi de „auto-ocupare”,
caracterizate prin faptul că patronul este şi singurul angajat (se face referire la societatea cu

1
L. Tăchiciu – „Competiţia în comerţul românesc şi competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii” (teză de
doctorat), Bucureşti, 2003, p.216

Pagina 1 din 39
răspundere limitată cu unic asociat, firma „de familie” organizată ca societate de persoane -
în nume colectiv -, cooperativa meşteşugărească sau de consum etc.). Deşi cel mai adesea nu
corespund pe deplin cerinţelor de organizare ale unei întreprinderi moderne, (motiv pentru
care se consideră că aparţin economiei informale) aceste forme de activitate economică
constituie o sursă importantă de ocupare, în special în zonele rurale sau în cele mai puţin
dezvoltate.
Există o tendinţă a celor mai mulţi autori de a distinge în rândul întreprinderilor de
talie mică, o clasă specială de întreprinderi meşteşugăreşti sau artizanale. Tendinţă are la bază
ponderea ridicată a acestora (circa 25% în totalul populaţiei ocupate şi circa 16% din cifra de
afaceri în cadrul Uniunii Europene) şi faptul că acestea constituie de cele mai multe ori
pepiniera pentru noii întreprinzători şi pentru noile întreprinderi industriale, comerciale şi de
servicii.
Nu se face o distincţie corespunzătoare a întreprinderilor nou înfiinţate (start-up).
Acestea constituie o clasă aparte de întreprinderi, al căror comportament şi destin depind de
profilul creatorului lor şi de montajul tehnico-economic specific al înfiinţării – motiv pentru
care unele cresc rapid, dar multe dintre ele eşuează în prima perioadă a existenţei.
Nu se face o distincţie corespunzătoare între întreprinderile inovatoare şi cele
tradiţionale, deşi comportamentul şi perspectivele lor sunt foarte diferite
Se poate considera însă că în momentul de faţă numitorul comun de la care mulţi
autori pleacă în fundamentarea propriei opinii despre sectorul IMM-urilor se află în strânsă
legătură cu legislaţia în vigoare. De asemenea, se remarcă o tendinţă de adoptare a unei
definiţii comune de către grupuri de ţări, în contextul actualelor procese de integrare
regională. În cazul României, ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, trebuie
avută în vedere nu numai legislaţia românească, ci şi cea europeană. Dacă în urmă cu câţiva
ani se putea spune că întreprinderile mici şi mijlocii operează în special la nivel naţional, în
prezent, acestea şi-au extins aria de acţiune (o contribuţie însemnată în acest sens având-o
dezvoltarea comerţului electronic) Astfel, IMM-urile sunt afectate din ce în ce mai mult de
legislaţia europeană privind taxele şi impozitele, concurenţa, formalităţile vamale ş.a.,
context în care devine iminentă dorinţa de armonizare a legislaţiei româneşti cu
reglementările aflate în vigoare în Uniunea Europeană.
Din data de 1 ianuarie 2005, a intrat în vigoare o nouă definiţie a IMM-urilor la nivel
european, definiţie ce a fost aplicată pentru toate măsurile Uniunii Europene de sprijinire a
IMM-urilor (inclusiv Programele Cadru de Cercetare). În acest context, Agenţia Naţională
pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România (ANIMMC) a iniţiat un proiect care s-a

Pagina 2 din 39
materializat în O.G. 27/20062 pentru modificarea şi completarea Legii 346/2004 privind
stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii 3. Cele mai importante trei
aspecte care au fost modificate structural se referă la: criteriile de încadrare a întreprinderilor
în categoria IMM (îndeosebi din punct de vedere al criteriilor patrimoniale), nuanţarea
definirii IMM-urilor din perspectiva relaţiilor stabilite cu alţi agenţi economici şi a structurii
acţionariatului şi la modul de calcul al indicatorului „număr mediu anual de salariaţi”.
ANIMMC a arătat că introducerea noilor praguri referitoare la cifra de afaceri (majorat de la
8 la 50 de milioane euro) şi la activele totale (majorat de la 8 la 43 milioane euro) sunt
definitorii în dimensionarea schemelor de ajutor de stat, care vor fi proiectate în anul 2006, pe
diverse paliere de intervenţie şi categorii de IMM. În plus, aceste prevederi permit IMM-
urilor româneşti să aibă acces la fondurile structurale. Ridicarea plafonului maxim în ceea ce
priveşte activele totale atrage după sine şi creşterea sectorului românesc de întreprinderi mici
şi mijlocii. Nuanţarea definirii dată IMM-urilor se referă la preluarea din terminologia
legislaţiei europene a trei concepte: acela de întreprinderi autonome, întreprinderi partenere şi
întreprinderi legate.
Din punct de vedere economic, întreprinderile mici şi mijlocii au fost considerate o
lungă perioadă de timp mai puţin competitive şi eficiente decât întreprinderile mari, deşi au
existat în permanenţă în orice economie. În timp ce teoriile clasice susţineau că micile afaceri
vor îngreuna creşterea economică, noile teorii ale evoluţiei industriale (Jovanovic, 1982;
Ericson şi Pakes, 1995; Audretsch, 1995; Hopenhayn, 1992; Lambson,1991 şi Klepper,1996)
susţineau exact contrariul şi anume că IMM-urile vor stimula şi vor genera creşterea
economică4. Această teză a fost susţinută ulterior de înşăşi realitatea economică din aproape
toate statele lumii, întreprinderile mici şi mijlocii devenind motorul economiei mondiale,
datorită capacităţii lor de a reprezenta o soluţie viabilă atât pentru sfârşitul cât şi pentru
începutul de mileniu.
În prezent, statisticile din aproape toate ţările Uniunii Europene şi nu numai, relevă că
IMM-urile predomină absolut în economie, reprezentând peste 99% din totalul firmelor şi
având ponderi substanţiale în obţinerea PIB-ului şi furnizarea de locuri de muncă.5 În aceste
condiţii devine iminentă întrebarea: rolul deosebit de important al IMM-urilor în economie

2
O.G. 27/2006 - Monitorul Oficial nr.88 din 1 ianuarie 2006
3
Legea 346/2004 - Monitorul Oficial nr. 681 din 29 iulie 2004. Conform acesteia, IMM-urile sunt acele
întreprinderi care îndeplinesc cumulativ criteriul numărului de salariaţi (trebuie să fie mai mic de 250 de
persoane), realizează o cifră de afaceri mai mică de 8 milioane euro sau au un rezultat anual al bilanţului
contabil mai mic decât echivalentul în lei a 5 milioane euro, respectiv criteriul de independenţă. Conform legii
citate, sunt considerate independente întreprinderile mici şi mijlocii care nu sunt deţinute în proporţie de peste
25% din capitalul social sau din drepturile de vot de către o altă întreprindere ori de mai multe întreprinderi
împreună, care nu fac parte din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.
4
SME′s in Europe 2003 - Observatory of European SME′s, No. 7, European Commission
5
O. Nicolescu - Carta albă a IMM-urilor din România, ANIMMC, Bucureşti, mai, 2003

Pagina 3 din 39
este dat tocmai de această dominare numerică sau, din contră, procentul foarte ridicat este un
rezultat al multiplelor funcţii economice şi sociale pe care IMM-urile le deţin? Răspunsul se
regăseşte în eforturile susţinute în prezent (la nivel naţional sau european) pentru dezvoltarea
întreprinderilor mici şi mijlocii, în politicile adoptate pentru sprijinirea acestui sector. În
prezent, întreprinderile mici şi mijlocii contribuie în mod esenţial la dezvoltare, argumentele
acestei afirmaţii fiind redate sintetic în cele ce urmează.
întreprinderile mici şi mijlocii oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei
ocupate şi, în cazul forte multor state, sunt singurele care în ultimii ani au generat noi locuri
de muncă
generează cea mai mare parte din PIB – în Europa cotribuţia IMM-urilor atingând un
nivel situat între 55% şi 95%
dovedesc flexibilitate şi adaptabilitate ridicate la cerinţele şi schimbările pieţei,
favorizate fiind de talia redusă şi de rapiditatea procesului decizional
reprezintă una dintre principalele surse de venituri la bugetul statului (prin intermediul
impozitelor şi taxelor plătite)
valorifică eficient nişele de piaţă neprofitabile pentru întreprinderile mari
sunt puternic ancorate în economiile locale prin valorificarea resurselor locale
sunt „labor-intensive” – utilizează într-o proporţie mai mare mâna de lucru ca factor
de producţie comparativ cu întreprinderile mari. Volumul şi intensitatea muncii sunt
superioare în condiţiile permanentei prezenţe a întreprinzatorului în firmă şi a unei motivări
mai intense a personalului
conduc la o mai bună distribuire a puterii economice, ceea ce are de cele mai multe
ori un impact pozitiv în planul stabilităţii politice şi sociale pe termen lung
reprezintă germenii viitoarelor firme mari, în special în domeniile noi ale economiei,
în ramurile sale de vârf bazate pe tehnică sau tehnologie performante
încurajează o serie de investiţii ce au ca sursă economiile populaţiei (familie, rude,
prieteni) sau alte fonduri care altfel ar rămâne neproductive
oferă posibilitatea împlinirii profesionale şi sociale a unei părţi apreciabile a
populaţiei, în unele cazuri stimulând şi dezvoltarea capacităţii antreprenoriale
Nu trebuie însă neglijat faptul că în cazul unora dintre aceste „puncte forte” ale
întreprinderilor de talie mică se poate vorbi şi despre reversul medaliei. Astfel, unele studii
empirice au arătat că IMM-urile distrug aproape tot atât de multe locuri de muncă pe cât
creează, în principal datorită ratei ridicate de eşec în afaceri. De asemenea, de cele mai multe
ori, întreprinderile de talie mică au acaparat forţa de muncă disponibilizată în urma
restructurării marilor firme, aşadar crearea netă de noi locuri de muncă nu atinge cote foarte

Pagina 4 din 39
ridicate. Un alt dezavantaj major al IMM-urilor constă în faptul că productivitatea acestora
este inferioară celei înregistrate în firmele mari (în special din cauza rezervelor reduse de care
dispun) – dezavantaj compensat însă de obţinerea unei rate a profitului sensibil egală şi care
urmează un trend ascendent. Un alt punct slab al IMM-urilor se referă la gradul ridicat de
dependenţă a firmei de o singură persoană – întreprinzătorul. În mod frecvent, întreprinderile
de talie mică înregistrează un nivel de tehnicizare / automatizare / informatizare mai redus
decât firmele mari. De asemenea, IMM-urile trebuie să încerce întotdeauna să se adapteze la
schimbările mediului, ele neavând puterea necesară pentru a influenţa mediul în care
activează, astfel încât acesta să fie favorabil pentru atingerea obiectivelor (intereselor) lor. De
multe ori, rata mortalităţii IMM-urilor atinge un nivel destul de ridicat (comparativ cu rata
natalităţii) ceea ce se traduce printr-o instabilitate foarte ridicată a acestui sector şi implicit,
prin ineficienţa investiţiilor pe termen lung într-o întreprindere de talie mică.
Abordarea problematicii specifice IMM nu poate fi completă dacă nu se are în vedere
întregul sistem economic naţional, în care sunt integrate cu puternice influenţe întreprinderile
mari6. Necesitatea existenţei întreprinderilor mari este evidentă în unele domenii de activitate
(industria petrolieră sau cea constructoare de maşini, spre exemplu) în care sunt necesare
retehnologizări de anvergură destul de costisitoare, studii de piaţă, producţii de masă. Tot
întreprinderile mari sunt cele care contribuie în mod decisiv la echilibrarea balanţei
comerciale şi a balanţei de plăţi externe. Ele furnizează IMM-urilor forţă de muncă,
tehnologie de vârf, know-how, sunt clienţi importanţi pentru produsele şi serviciile IMM-
urilor şi de multe ori creează o conjunctură favorabilă pentru dezvoltarea acestora.
Întreprinderile mici şi mijlocii sunt esenţiale pentru întreprinderile mari din mai multe
motive: reprezintă o categorie de clienţi şi de furnizori foarte numeroasă şi importantă (prin
valoarea ridicată a comenzilor / livrărilor cumulate); furnizează întreprinderilor mari resurse
umane bine pregătite şi absorb majoritatea şomerilor rezultaţi din restructurarea acestora.
Pentru a înţelege rolul deosebit pe care IMM-urile îl joacă în economie şi implicit necesitatea
dezvoltării acestui sector, este suficient un simplu exerciţiu de imaginaţie în care firmele mari
ar fi unicii jucători existenţi pe piaţă. Cu siguranţă, o asemenea economie nu ar fi una viabilă,
dezvoltată armonios, argumentele în acest sens fiind multiple: produsele ar fi unele de masă,
cu caracteristici standard, ceea ce ar duce implicit la dispariţia produselor unicat, aşadar şi la
apariţia unui segment de clientelă nesatisfăcut (care deşi are dimensiuni reduse, este un
segment destul de important); valorificarea ideilor inovatoare (în special ale celor care intră
în contact direct cu procesul de producţie) ar fi una mai redusă; ritmul de creştere al preţurilor
ar fi unul foarte accelerat datorită convergenţei mai multor factori (cum ar fi poziţiile de
6
C. Caţavei – Contribuţii cu privire la necesitatea şi oportunitatea creditării bancare a întreprinderilor mici şi
mijlocii în Romania” – Teză de doctorat, Bucureşti, 2004, p.29

Pagina 5 din 39
oligopol ocupate, creşterea costurilor de producţie datorită inexistenţei unor furnizori
distribuiţi uniform din punct de vedere geografic). De asemenea, aglomerarea unor zone,
concomitent cu apariţia unor zone de sărăcie ar fi una iminentă; un segment foarte redus din
populaţie ar ocupa funcţii de conducere – ceea ce ar conduce la neîndeplinirea aspiraţiilor
profesionale, la scăderea motivaţiei şi, implicit, a productivităţii.
Se poate concluziona că activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii este
complementară activităţii firmelor mari, funcţionalitatea şi performanţele oricărei economii
de piaţă fiind condiţionate de existenţa firmelor de toate dimensiunile şi de conlucrarea lor
permanentă, intensă şi pe multiple planuri.
Din punct de vedere financiar, IMM-urile prezintă o serie de particularităţi (atât în
ansamblu, cât şi pe domenii de activitate): sursele de finanţare de care beneficiază cuprind
capitalurile proprii, participarea la capital, împrumuturile bancare, leasing-ul, fondurile
nerambursabile / subvenţiile. Accesul la finanţare reprezintă problema cheie cu care se
confruntă foarte multe întreprinderi de talie mică. Din punct de vedere al ofertei de finanţare
principalele dificultăţi constau în impunerea unui nivel minim de autofinanţare, experienţa
limitată a instituţiilor de finanţare, termeni şi condiţii neadecvate IMM-urilor, limitarea
accesului în sfera organizaţiilor care desfăşoară programe de finanţare. Problemele nu apar
însă numai din partea celor care oferă finanţarea, ci, în mod destul de paradoxal, şi din partea
celor care o solicită. Aceştia se confruntă cu lipsa garanţiilor, insuficienta informare, lipsa
cunoştinţelor manageriale (de multe ori corelată cu experienţa limitată sau nulă în domeniul
afacerilor), slaba prezentare a afacerii în cadrul cererii de finanţare.
În cazul IMM-urilor româneşti se observă că resursele proprii ale acţionarilor este
preferată ca modalitate de finanţare în cele mai multe cazuri (45% se finanţează numai din
resurse proprii iar autofinanţarea este soluţia principală pentru alte 26,22%). Creditele
bancare nu se află tocmai în topul preferinţelor, dovada fiind că doar o firmă din cinci
beneficiază de această formă de finanţare (faţă de 8 firme din 10 în cazul UE). Cu toate că
sunt gratis, sursele din asistenţa financiară nerambursabilă (alocaţii bugetare şi granturi ale
UE) se situează abia pe locul trei în preferinţele IMM-urilor, aproximativ 90% nu au primit
niciodată un credit nerambursabil.
Situaţia sectorului românesc de IMM-uri
Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, care a constituit în ultima perioadă pilonul
de bază al economiei statelor membre UE, a reprezentat un factor generator de progres
economic şi în cazul României. În ceea ce priveşte negocierile de aderare la UE, capitolul 16-
„Întreprinderi mici şi mijlocii” a fost închis provizoriu.7 România a acceptat acquis-ul
7
Termenul de „închis provizoriu” înseamnă că Uniunea Europeană poate reveni asupra acestui capitol la un
anumit moment dacă noi reglementări legislative la nivel de Uniune sunt adoptate în intervalul de timp dintre

Pagina 6 din 39
comunitar al capitolului cu privire la IMM în vigoare la 31 decembrie 1999 şi nu a cerut
perioade tranzitorii sau derogări referitoare la acesta. În ceea ce priveşte implementarea
acquis-ului pentru aplicarea legislaţiei corespunzătoare sunt responsabile următoarele
instituţii: Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Autoritatea Naţională
pentru Turism, Comitetul Român pentru Distribuţie (afiliat la Asociaţia Internaţională pentru
Distribuţie) şi Ministerul Industriei şi Comerţului.
Pentru a evalua corect situaţia sectorului românesc de IMM-uri este absolut necesară
corelarea acesteia cu situaţia per ansamblu a economiei româneşti, europene şi chiar
mondiale. Aşadar trebuie menţionat că prăbuşirea regimurilor comuniste (şi implicit a
sistemelor economice aferente) a declanşat o criză economică de mare amploare şi
profunzime în toate ţările Europei Centrale şi de Est, astfel încât în perioada 1989 – 1992
rezultatele economice au decăzut dramatic, iar rata şomajului, precum şi rata inflaţiei au
cunoscut o adevărată explozie. Dincolo de aspectele specifice fiecărei ţări, se poate vorbi şi
despre o serie de trăsături comune ale economiei tranziţiei, trăsături ce se regăsesc şi în cazul
României8:
instabilitate macroeconomică (a avut un impact nefavorabil asupra resurselor publice
şi private; a instaurat un climat impredictibil, favorabil afacerilor speculative în detrimentul
investiţiilor de mai mare anvergură, cu un termen mai mare de recuperare)
liberalizarea pe scară largă, prea bruscă şi prea timpurie a importurilor (a subminat
investiţiile autohtone şi străine în industrie; a avut un efect nedorit asupra balanţei comerciale
şi de plăţi externe)
persistenţa unui sector de stat foarte larg
indisciplina financiară a întreprinderilor (a condus la deteriorarea semnificativă a
mediului de afaceri)
absenţa şi fragilitatea unor instituţii ale pieţei
cadrul legislativ inadecvat economiei de piaţă
lipsa cunoştinţelor moderne de economie, management, marketing
o administraţie publică şi un sistem judiciar ineficace
lipsa educaţiei antreprenoriale
În cazul României şi nu numai, începerea perioadei de tranziţie a însemnat anularea
bruscă a sistemului planificării strict centralizate, fără a-l înlocui cu alte instituţii care să
preia, cel puţin parţial, funcţiile acestuia. Astfel s-a produs un imens gol în funcţionarea
sistemului economic, fapt ce a condus la dereglarea întregului mecanism al producţiei sociale.
încheierea capitolului şi finalizarea întregului proces de negociere sau dacă angajamentele asumate pe parcursul
negocierilor nu au fost respectate (Întreprinderi mici şi mijlocii. Fişa de sector – Delegaţia Comisiei Europene
în România, martie 2006)
8
L. Tăchiciu, op. cit., p. 227 - 228

Pagina 7 din 39
Totuşi trebuie menţionat că odată cu anul 1989 fenomenul antreprenorial a renăscut în
România (după aproximativ patru decenii de întrerupere), chiar dacă a urmat un parcurs
dificil şi complex. Ovidiu Nicolescu consideră că evoluţia sectorului IMM a cuprins două
etape importante: o perioadă de dezvoltare relativ accentuată, cuprinsă între anii 1990 şi 1995
şi o perioadă de temporizare a dezvoltării acestui sector, după 1996 până în prezent.
Deşi a întâmpinat o serie de obstacole, economia românească a început să se redreseze
treptat, astfel încât, în traseul său către Uniunea Europeană, România a înregistrat un progres
foarte important – obţinerea statutului de economie funcţională de piaţă. Analiza câtorva
indicatori importanţi – precum gradul de creştere economică, rata inflaţiei, rata şomajului
(vezi anexa 1) – oferă o imagine clară asupra îmbunătăţirii economiei româneşti.
În ceea ce priveşte contextul macroeconomic în care activează IMM-urile româneşti
se poate preciza că, la nivelul anului 2004 economia mondială s-a dezvoltat puternic
(înregistrând o creştere economică de 5,1% faţă de 4% în 2003). Deşi în Zona Euro creşterea
economică a fost mai scăzută (2,3%), aceasta a înregistrat totuşi o evoluţie pozitivă,
superioară anului 2003. Noile state membre UE au continuat să înregistreze o creştere
economică riguroasă, nivelul mediu situându-se în jurul valorii de 5,6% (peste această medie
situându-se ţările baltice – Estonia, Letonia, Lituania). Dintre ţările în proces de aderare la
UE din sud-estul Europei – România, Bulgaria şi Turcia – ţara noastră a obţinut cea mai
ridicată dinamică a creşterii economice – 8,3% faţă de 5,6% şi respectiv 8%.
Contextul actual în care activează IMM-urile româneşti prezintă o serie de aspecte
pozitive şi negative, ambele având un impact puternic asupra dezvoltării acestora. Printre cele
mai importante aspecte pozitive se numără faptul că IMM-urile româneşti beneficiază de o
serie de programe de sprijinire din partea Uniunii Europene, iar contextul economic naţional
este unul favorabil, performanţele economice ale României îmbunătăţindu-se în mod vizibil
în ultimii ani. Obstacolele întâlnite în parcurgerea drumului de la idee la materializarea
acesteia prin deschiderea unui IMM sunt multiple, dar consider că printre cele mai importante
se numără lipsa unei informări prealabile corespunzătoare şi a cunoştinţelor şi / sau
experienţei în domeniul ales. Cu siguranţă însă, un impact puternic negativ îl au şi alte
aspecte cum ar fi legislaţia instabilă, gradul ridicat de birocraţie, gradul scăzut de libertate
economică, riscul de ţară (care încă atinge cote destul de ridicate).
În acest context, deşi a pornit practic de la zero, sectorul IMM din România s-a
dezvoltat progresiv, ajungând de la 95 840 firme noi în anul 1990 la peste 700 000 firme noi
în anul 2004. Situaţia IMM-urilor active pentru perioada 1999-2004 (redată în tabelul 1.2.1.)
relevă faptul că, din punct de vedere numeric acestea au înregistrat un trend crescător,
întrerupt de o perioadă de scădere în anul 2000. Trebuie remarcat faptul că

Pagina 8 din 39
microîntreprinderile au deţinut în tot intervalul analizat cea mai mare pondere în total IMM.
Această situaţie se explică prin faptul că microîntreprinderile reprezintă de obicei primul pas
în afaceri făcut de noii întreprinzători, barierele la intrarea pe piaţă nu sunt foarte ridicate, iar
procedurile de înregistrare şi autorizare a funcţionării au fost mult simplificate începând cu
anul 2003. Trebuie totuşi precizat că ponderea mare a microîntreprinderilor nu reprezintă un
factor de subdezvoltare a sectorului IMM; dimpotrivă, este un aspect care justifică şi
consolidează flexibilitatea şi capacitatea de adaptare la condiţiile în continuă schimbare ale
pieţei.
Tabel 1.2.1 Structura IMM-urilor active, în funcţie de categoria de mărime (număr şi
pondere)
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Mărime nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %
firme
Micro 29 9 27 8 28 8 28 8 31 8 35 8
45 0, 98 8, 04 7, 52 7, 34 7, 82 8,
97 1 93 5 48 8 07 7 85 8 42 9
8 3 8 0 8 0
Mici 25 7, 29 9, 31 9, 32 9, 34 9, 36 8,
98 9 41 3 24 7 01 8 88 7 08 9
7 5 7 0 9 9 0 4 3 8 0 5
Mijlocii 61 1, 68 2, 74 2, 79 2, 83 2, 86 2,
02 8 64 1 55 3 89 4 42 3 74 1
7 7 3 6 4 5
Total 32 1 31 1 31 1 32 1 35 1 40 1
66 0 61 0 91 0 52 0 67 0 29 0
86 0 74 0 52 0 06 0 10 0 96 0
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice şi INS, prelucrare proprie

Din perspectiva principalelor sectoare de activitate (vezi tabelul 1.2.2) se poate

observa că toate sectoarele au înregistrat valori demografice pozitive de-a lungul perioadei
1999-2004. Deşi ponderea IMM-urilor din servicii în total IMM-uri a înregistrat o continuă
scădere, aceasta este cea mai substanţială (77,4%). Sectorul IMM-urilor din construcţii a
înregistrat cea mai spectaculoasă dinamică (aproape dublându-şi ponderea de la 3,35% în
1999 la 6,23% în 2004). Principalii factori care au influenţat această evoluţie au fost
extinderea infrastructurii urbane şi rezidenţiale ca urmare a dezvoltării sectorului imobiliar,
programul SAPARD şi alte programe guvernamentale care au sprijinit unele lucrări
industriale şi de infrastructură rutieră, precum şi deschiderea unor mari centre comerciale sau

Pagina 9 din 39
 extinderea unor lanţuri de magazine. IMM-urile din agricultură au deţinut cea mai mică
pondere în toată perioada analizată, înregistrând în mai mulţi ani (inclusiv în 2004) un ritm de
creştere negativ. IMM-urile din industrie, situate pe locul secund din punct de vedere al
ponderii, au urmat un trend crescător, excepţie făcând doar anul 2004, când au înregistrat o
uşoară scădere. Trebuie menţionat că IMM-urile din industrie sunt mai mari ca dimensiune,
sectorul servicii este practic dominat de micro-întreprinderi, în timp ce întreprinderile mici se
regăsesc în proporţii comprabile în construcţii şi în agricultură.
Tabel 1.2.2 Structura IMM-urilor active private după sectorul de activitate (număr şi
pondere)
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Sector Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
activitate
Agricultură 10.055 3,08 9.494 3,00 8.929 2,80 10.011 3,08 10.430 2,92 11.390 2,83
Industrie 39.457 12,0 40.252 12,7 41.609 13,0 45.586 14,0 50.117 14,0 54.657 13,56
8 3 4 2 5
Construcţii 10.956 3,35 11.705 3,70 13.990 4,38 16.312 5,02 20.378 5,71 25.115 6,23
Servicii 266.21 81,4 254.72 80,5 254.62 79,7 253.29 77,8 275.78 77,3 311.83 77,38
8 9 3 6 5 8 7 9 5 1 4
Total 326.68 100 316.17 100 319.15 100 325.20 100 356.71 100 402.99 100
6 4 2 6 0 6
Sursa: Ministerul finanţelor publice şi INS, prelucrare proprie

Pentru a obţine un tablou sinoptic care să oglindească schimbările demografice din

sectorul IMM-urilor pe sectoare de activitate şi categorii de mărime a întreprinderilor, analiza
trebuie completată cu distribuţia geografică a IMM-urilor pe teritoriul României (figura
1.2.1)

Figura 1.2.1 Număr de IMM-uri la 1000 de locuitori pe regiuni de dezvoltare, în 2004

Pagina 10 din 39
 Se observă că în România există disproporţii foarte mari între diferite regiuni de
dezvoltare: de la 12 IMM-uri / 1000 locuitori în Nord-Est la 41 IMM-uri / 1000 locuitori în
regiunea Bucureşti-Ilfov. Luând în calcul şi sectoarele de activitate se remarcă faptul că
zonele de Centru şi Nord-Vest sunt cele mai industrializate, serviciile sunt mai bine
reprezentate în Bucureşti şi în Sud-Vestul ţării, regiunile de Est, Vest şi Sud-Est deţin o
prezenţă semnificativă a IMM-urilor din agricultură, în timp ce construcţiile sunt cel mai bine
reprezentate în Bucureşti, Nord-Vest şi Centru.
Având în vedere că IMM-urile deţin un rol din ce în ce mai important pe piaţa muncii,
se impune analiza numărului de angajaţi din IMM-uri (vezi figura 1.2.2). Se remarcă faptul
că au avut loc creşteri de personal la toate clasele de mărime (cele mai accentuate
înregistrându-se la microîntreprinderi), precum şi în toate sectoarele de activitate (cu
creşterea cea mai semnificativă în servicii). Din punct de vedere al repartizării pe regiuni de
dezvoltare se remarcă din nou lipsa uniformităţii (vezi figura 1.2.3).

Figura 1.2.2 Număr de angajaţi în sectorul Figura 1.2.3 Repartiţia numărului de

privat de IMM pe clase de mărime salariaţi pe regiuni de dezvoltare

Pagina 11 din 39
 2500000

2000000

1500000

1000000

500000
0

2001 2002 2003 2004

Mijlocii
Micro Mici

Centru
14% Bucuresti
20%

Nord
Vest
13%
Nord Est
12%

Vest
11%
Sud Est
Sud Vest 12%
7% Sud 11%
Sursa: date de la Ministerul Finanţelor Publice şi Institutul Naţional de Statistică
Din punct de vedere al performanţelor economice obţinute se remarcă o contribuţie
echilibrată a celor trei clase de mărimi la cifra totală de afaceri a IMM: 35,4% -
întreprinderile mijlocii, 34,6% - întreprinderile mici şi 30% microîntreprinderile. Pe sectoare
de activitate serviciile reprezintă cel mai important sector din punctul de vedere al cifrei de
afaceri, cu o sumă aproape triplă faţă de sectorul industrial, de aproape zece ori mai mare
decât totalul din construcţii şi de peste treizeci de ori cifra de afaceri din agricultură. În ceea
ce priveşte profitabilitatea, microîntreprinderile au obţinut profiturile nete cele mai mari
raportat la cifra de afaceri, urmate fiind de întreprinderile mici şi apoi de cele mijlocii.
Productivitatea medie determinată ca cifră de afaceri la un angajat s-a ridicat în 2004 la
valoarea de 27 823 euro, întreprinderile mici şi serviciile obţinând cea mai bună
productivitate. Regiunea Bucureşti-Ilfov prezintă un indice de salarizare mediu pe angajat
dublu faţă de alte regiuni, la cealaltă extremă situându-se regiunea Sud-Vest Oltenia.
Stadiu şi perspective privind integrarea IMM-urilor româneşti în contextul economic
european
Din prisma integrarii României în Uniunea Europeana, anul 2004 a însemnat
încheierea negocierilor de aderare şi intrarea într-o nouă etapă, marcată de semnarea
Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, în luna aprilie 2005. Aderarea
permite agenţilor economici din România (prin confruntarea directă pe Piaţa Internă cu alte

Pagina 12 din 39
întreprinderi) să-şi perfecţioneze produsele. În acest context, întreprinderile mici şi mijlocii
trebuie să se autoevalueze şi să-şi propună atingerea de noi niveluri calitative - prin
promovarea şi introducerea de tehnologii care să permită înregistrarea de performanţe
economice superioare.
În ceea ce priveşte contextul în care activează sectorul românesc de IMM-uri,
trebuiesc punctate mai multe aspecte. Astfel, România a înregistrat la nivelul anului 2004 cea
mai mare creştere economică dintre toate ţările candidate la UE, un deficit bugetar mic, sub
ţinta prevăzută (-1,1%) şi o scădere continuă şi destul de rapidă a inflaţiei. În schimb, tot în
2004, PIB-ul pe locuitor al României era de patru ori mai mic decât media din cele 15 state
membre ale UE şi de 1,5 – 2 ori mai scăzut decât în noile state din Europa Centrală.
În ceea ce priveşte situaţia sectorului IMM din România comparativ cu cea din
Uniunea Europeană, principalele aspecte sunt enunţate pe scurt în cele ce urmează:
Din punct de vedere numeric, sectorul românesc se află mult sub media europeană: 19
IMM-uri / 1000 locuitori faţă de 52 IMM-uri / 1000 locuitori
Cel mai mare nivel al productivităţii în România a fost înregistrat de întreprinderile
mici, respectiv cu 11,3% mai mult decât media sectorului IMM şi este puţin neobişnuită
comparativ cu cei 15 membri tradiţionali din Uniunea Europeană unde modelul este exact
opus, în sensul că cea mai mare productivitate este înregistrată de firmele mijlocii, care au
cifre aproape duble faţă de micro-întreprinderi
În perioada 1990-2003, investiţiile străine directe în România au atins nivelul de circa
10,2 miliarde euro, inclusiv veniturile din privatizare. Ca nivel absolut, această sumă este
departe de situaţia înregistrată în ţările vecine (Polonia – 48 de miliarde, Ungaria sau Cehia –
câte 38 de miliarde)
În România rata natalităţii pentru întreprinderi este de 5,6%, mai scăzută decât rata
medie a natalităţii în Europa-25 (10,4%) şi decât rata medie a natalităţii în statele candidate
(15,29%)
Ponderea forţei de muncă din sectorul IMM din România în totalul populaţiei ocupate
este cu peste 50% sub ponderea corespunzătoare din Europa-25, ca şi din ţările foste
candidate, aşa cum rezultă din datele tabelului 1.3.1.
Tabel 1.3.1 Ponderea forţei de muncă în sectorul IMM în totalul forţei de muncă
ocupate în economie
Europa 19 (UE + AELS9) Ţări candidate România
66% 72% 40%
Sursa: Observatorul IMM din Europa, trimestrul I 2004.

9
Ţări AELS: Elveţia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia

Pagina 13 din 39
 Tabel 1.3.2 Numărul mediu de salariaţi din întreprinderile mici şi mijlocii
Europa 19 (UE + AELS) Ţări candidate România
5,5 6,9 4,8
Sursa: Observatorul IMM din Europa, trimestrul I 2004.

Referitor la productivitatea muncii, pe ansamblu se observă că în sectorul IMM din

România aceasta este de peste 19 ori mai scăzută decât cea la nivel European.
Tabelul 1.3.3. Productivitatea muncii în 2003 (euro / angajat)
Productivitate
Zona Total Micro Mici Mijlocii
Europa-25 65000 40000 75000 105000
România 3278 2688 3688 3542
Sursa: Agenţia Naţională pentru IMM şi Cooperaţie
Notă: S-a folosit o rată de schimb medie anuală de 36.027 lei / Euro.

România se clasează în urma altor state europene în ceea ce priveşte activitatea de

inovare în afaceri.
În ceea ce priveşte creditele pentru companii, acestea au încă dobânzi de 2-3 ori mai
mari în România faţă de UE, în timp ce garanţiile solicitate pentru IMM-uri sunt cu 75-80%
peste garanţiile medii din UE.
Rezultate slabe ale IMM-urilor româneşti comparativ cu cele din Uniunea Europeană
poate fi pusă, într-o mare măsură, pe seama investiţiilor de dimensiuni mici sau pe seama
lipsei acestora. De asemenea, o pondere însemnată de IMM-uri, se mai confruntă încă cu
lipsa bazei materiale pentru desfăşurarea corespunzătoare a afacerilor. La acestea se adaugă
faptul că foarte puţine IMM-uri româneşti apelează la servicii de consultanţă şi, în general, un
procent foarte mic din buget este alocat pentru efectuarea de studii şi cercetări de piaţă.
Unii specialişti consideră că aderarea României la Uniunea Europeană va fi
echivalentă cu falimentul a 15 – 30% din IMM-urile româneşti, în timp ce alţii susţin că
soarta IMM-urilor depinde în mod hotărâtor de destinul marilor companii, de o legislaţie care
să permită flexibilizarea mediului de afaceri, de demersul sistemului bancar de consolidare a
macrostabilităţii economice. România nu ar fi prima ţară care după aderare s-ar confrunta cu
o rată destul de ridicată a mortalităţii în sectorul IMM-urilor, dar impactul negativ al acestei
situaţii ar putea fi diminuat printr-o serie de măsuri. Având în vedere că instabilitatea
legislativă este considerată în multe cazuri ca fiind cea mai serioasă problemă cu care se
confruntă IMM-urile româneşti, alinierea cu legislaţia europeană poate constitui o soluţie
pentru eliminarea elementelor birocratice, contradictorii şi neconcordante. Foarte importantă
este şi activitatea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, schemele de

Pagina 14 din 39
garantare puse la dispoziţie de către acesta reprezentând un instrument din ce în ce mai
important pentru accesul IMM-urilor la finanţare. Un impact pozitiv îl are şi creşterea
concurenţei pe piaţa bancară şi implicarea unui număr din ce în ce mai mare de bănci în
sprijinirea sectorului IMM. În contextul dezvoltării rapide a fenomenului de globalizare, se
impune deschiderea economiei româneşti şi creşterea competitivităţii întreprinderilor la
export. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar ca IMM-urile româneşti să beneficieze
de consultanţă de talie europeană (un demers în acest sens fiind proiectul din cadrul
Programului PHARE – Servicii de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor), iar sistemul
educaţional să se adapteze la cerinţele pieţei muncii din România.
Cu siguranţă, aderarea României la Uniunea Europeană va însemna intrarea pe o piaţă
concurenţială dură. În acest context, IMM-urile trebuie să folosească eficient întregul sprijin
acordat de organismele acreditate (un prim pas fiind realizarea unei informări corecte şi
complete referitor la sprijinul pe care îl pot obţine), dar trebuie să caute şi soluţii proprii, care
să le transforme în întreprinderi viabile (spre exemplu, printre soluţiile pertinente se numără
aplicarea mai bună a instrumentelor valutare şi financiare, precum şi fuziunile sau achiziţiile).

Capitolul 2
Politici şi instrumente de sprijinire a sectorului IMM în România

Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii

(afirmaţie susţinută de mulţi specialişti şi demonstrată sumar în capitolul anterior al prezentei
lucrări), context în care devine evident faptul că sprijinirea sectorului IMM reprezintă o
necesitate. Chiar dacă, teoretic, a fost înţeles rolul foarte important pe care IMM-urile îl au
într-o economie funcţională, în plan real acestea încă se mai confruntă cu o serie de
probleme, printre care cele mai importante se referă la: dificultăţi în găsirea unor resurse
umane cu experienţă profesională adecvată (ceea ce se traduce şi în creşterea costului de
oportunitate prin existenţa unei îndelungi perioade de căutare), probleme de adaptare la
tehnologia informatică, lipsa sprijinului oferit de administraţiile locale şi centrale. Astfel,
chiar şi în ţările dezvoltate economic, în sectorul IMM pot să se manifeste contraproductiv
sau chiar distructiv anumite disfuncţionalităţi ale societăţii în ansamblul ei, ceea ce impune
existenţa unor programe naţionale pentru stimularea dezvoltării IMM.

2.1 Necesitatea implementării programelor de sprijinire a sectorului IMM

Pagina 15 din 39
 În România, anul 2007 (dacă acesta va coincide cu cel al aderării la UE) va aduce
importante provocări pentru sectorul IMM-urilor, care trebuie să facă faţă presiunilor
concurenţiale ale pieţei unice şi cerinţelor acquis-ului, în special privind conformarea la
standardele de mediu şi calitate. Acestea necesită investiţii semnificative din partea IMM-
urilor, lăsându-le fără resursele necesare dezvoltării de proiecte în contextul politicii de
coeziune. Astfel, principala problemă cu care se vor confrunta întreprinderile româneşti de
talie mică nu se va referi la lipsa fondurilor necesare dezvoltării, ci la capacitatea insuficientă
de absorbţie a acestor fonduri. Capacitatea de absorbţie reprezintă gradul în care o ţară este
capabilă să cheltuiască efectiv şi eficient resursele financiare alocate din Fondurile
Structurale. Dacă am lua în considerare că pentru a realiza acest lucru este nevoie, pe de o
parte, de capacitate de absorbţie din partea sistemului instituţional creat de statul respectiv
pentru a administra fondurile în cauză şi, pe de altă parte, de capacitate de absorbţie din
partea beneficiarilor cărora li se adresează aceste fonduri, am putea considera că este vorba
de două caracteristici distincte, respectiv de capacitate de absorbţie din partea ofertei (de
fonduri) – capacitate macroeconomică, financiară şi administrativă de absorbţie – şi
capacitate de absorbţie din partea cererii. Aceasta din urmă se referă la capacităţile
potenţialilor beneficiari de a crea proiecte şi de a le cofinanţa.10
În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii din România, capacitatea redusă de cofinaţare
pe care o deţin conduce la neutilizarea eficientă a sprijinului oferit de către Uniunea
Europeană. La ameliorarea sau chiar eliminarea acestui neajuns pot contribui atât statul
român (un exemplu în acest sens constituindu-l înfiinţarea Fondului Român de Garantare a
Creditelor sau a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi
Mijlocii) şi instituţiile bancare româneşti, cât şi însuşi IMM-urile (prin administrarea mai
judicioasă a resurselor, printr-o informare mai bună şi prin conştientizarea priorităţilor). O
altă problemă întâmpinată de către IMM-urile româneşti (dar şi de către alţi potenţiali
beneficiari ai Fondurilor Structurale) se referă la lipsa personalului calificat (ce are la bază
inexistenţa unei experienţe anterioare în domeniu). Impactul negativ al acestui aspect devine
şi mai pronunţat în contextul în care implementarea programelor de sprijinire revine fiecărui
stat membru UE.
Se poate concluziona că necesitatea implementării programelor de sprijinire a
sectorului IMM derivă din rolul foarte important pe care acestea îl deţin în orice economie.
Mai important însă pentru România nu este conştientizarea acestei necesităţi, ci
conştientizarea resurselor pe care le deţine pentru integrare. Aşadar, nu este suficientă
existenţa unui sprijin pentru IMM-uri din partea Uniunii Europene, ci transformarea acestuia
10
Gh. Oprescu (coord.) – „Analiza capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare în România”, Studii de
impact III, Institutul European din România, 2005, p. 9

Pagina 16 din 39
într-un sprijin real. Astfel, va fi inutil ca băncile din România să ofere finanţarea aportului
propriu dacă garanţiile cerute în schimb sunt prohibitive. De asemenea, programele pentru
finanţarea întreprinderilor de talie mică trebuie să fie întotdeauna însoţite de ample campanii
de informare şi de instruire a beneficiarilor. Unii specialişti11 consideră că IMM-urile
reprezintă sectorul economic cel mai dinamic şi mai profitabil din România, cu cele mai mari
perspective de dezvoltare după integrarea în Uniunea Europeană. Trebuie subliniat că, în
mare măsură, managerii şi proprietarii firmelor de mici dimensiuni sunt cei de care depinde
viitorul acestui sector, deoarece ei sunt cei care vor opta pentru o strategie ce va aduce profit
pe termen scurt sau pentru una de consolidare şi dezvoltare durabilă.

2.2 Strategia guvernamentală 2004 – 2008

Secolul al XXI-lea va fi cu siguranţă secolul comerţului electronic şi al economiei
digitale, context în care întreprinderile mici şi mijlocii pot beneficia de mari oportunităţi, dar
concomitent pot întâmpina şi o serie de pericole. Pentru ca acest sector să supravieţuiască şi
mai mult chiar, să contribuie semnificativ la creşterea economică, este nevoie de sprijin
începând cu cea mai joasă treaptă (întreprinzătorul) până la cea mai înaltă (autoritatea
naţională şi cea europeană), fiecare verigă având un rol foarte important. Lucrarea de faţă nu
îşi propune o analiză a IMM-urilor la nivel microeconomic, ci la nivel macroeconomic,
aşadar se va înceca o sumară detaliere a sprijinului pe care acest sector îl primeşte din partea
statului român şi a Uniunii Europene.
Încă de la începutul anilor ’90, Guvernul României, asistat de Uniunea Europeanã,
Banca Mondialã, USAID şi alţi donori bilaterali, multilaterali şi instituţii financiare, a
introdus un număr de măsuri pentru a accelera creşterea sectorului IMM. Principala problemă
a constat însă în faptul că guvernele care s-au succedat din 1990 până în prezent nu au
acţionat totuşi în baza unei strategii unitare şi mai ales coerente în ceea ce priveşte intervenţia
sau neintervenţia statală în cazul IMM-urilor. Astfel, în unele perioade s-au derulat programe
şi politici de subvenţionare a unor sectoare sau activităţi (cel puţin în faza legislativă), în alte
perioade s-a adoptat doctrina neintervenţionismului, materializată în abandonarea, din punct
de vedere al reglementărilor legislative, a unor întregi ramuri economice. Sprijinul IMM-
urilor româneşti ar trebui să înceapă cu crearea unui cadru macroeconomic general bazat pe o
legislaţie economică articulată şi coerentă. La rândul său elaborarea legislaţiei necesită o
analiză competentă şi responsabilă a situaţiei existente, combinată cu obiectivele strategice
ale acţiunii la nivelul statului. În paralel cu acţiunile de consolidare relativă a cadrului

11
A se vedea L. Anghel – „Marketingul întreprinderilor mici şi mijlocii”, Editura ASE, 2005, p. 33

Pagina 17 din 39
 macroeconomic general, sunt necesare politici sectoriale care să vizeze factorii
microeconomici cu influenţă semnificativă asupra deciziilor privitoare la investiţii.
În Raportul de ţară al Comisiei Europene publicat în octombrie 2003 au fost
recunoscute eforturile României de a sprijini IMM-urile şi progresele înregistrate în
implementarea Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici. Totuşi, s-a atras atenţia asupra
constrângerilor cu care IMM-urile româneşti încă se mai confruntă şi anume lipsa libertăţii de
mişcare şi acţiune a acestora. În acest context, măsurile cuprinse în Strategia Guvernamentală
2004-2008 au fost proiectate astfel încât să elimine constrângerile înregistrate şi să accelereze
progresul în îndeplinirea cerinţelor impuse de Piaţa Internă. Agenţia Naţională pentru
Întrprinderi Mici şi Mijlocii (ANIMMC) este cea care urmăreşte ca obiectivele Strategiei
Guvernului pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii în perioada 2004 – 2008 să fie
în strânsă concordanţă cu priorităţile, măsurile şi aranjamentele de implementare pentru
politicile industriale şi regionale şi în consens cu principiile concentrării, parteneriatului,
coordonării şi adiţionalităţii.
Priorităţile strategice ale Guvernului României pentru susţinerea dezvoltării IMM-
urilor în perioada 2004 -2008 (vezi Anexa 2) sunt: crearea unui mediu de afaceri favorabil
înfiinţării şi dezvoltării IMM, dezvoltarea capacităţii competitive a IMM, îmbunătăţirea
accesului IMM la finanţare, îmbunătăţirea accesului IMM pe pieţele externe, promovarea
culturii antreprenoriale şi întărirea performanţelor manageriale. Strategia guvernamentală
2004-2008 are ca principale obiective: creşterea cu 16% a numărului de angajaţi în IMM-uri,
majorarea cu cel puţin 8% a nivelului de productivitate a muncii, creşterea cu 14% a ponderii
serviciilor în structura întreprinderilor mici şi mijlocii. Principalele măsuri incluse în
proiectul strategiei Guvernului de sprijinire a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
pentru perioada 2004 – 2008 (vezi tabel 2.2.1) se referă la simplificarea sistemului de
impozitare, subvenţionarea dobânzilor la creditele bancare şi facilitarea accesului la utilităţile
publice.

Tabel 2.2.1 Măsurile adoptate prin Strategia Guvernului pentru susţinerea IMM
( 2004-2008)
Prioritatea A Crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM
Măsura A1 Îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi eliminarea barierelor administrativ-
birocratice
Măsura A2 Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ANIMMC
Măsura A3 Îmbunătăţirea dialogului public-privat, cu organismele reprezentative ale IMM şi
alţi factori relevanţi
Prioritatea B Dezvoltarea capacităţii competitive a IMM
Măsura B1 Sprijin pentru inovare şi accesul la noile tehnologii

Pagina 18 din 39
Măsura B2 Susţinerea IMM în introducerea standardelor de calitate şi a sistemelor de
management al calităţii
Măsura B3 Promovarea e-business
Măsura B4 Facilitarea accesului la activele disponibile ale întreprinderilor cu capital majoritar
de stat şi la achiziţii publice
Măsura B5 Îmbunătăţirea accesului IMM la servicii de consultanţă şi informaţii de calitate
Măsura B6 Susţinerea incubatoarelor de afaceri în domeniul producţiei şi serviciilor cu valoare
adăugată ridicată
Măsura B7 Susţinerea parcurilor industriale
Măsura B8 Participarea IMM la reducerea disparităţilor economice regionale
Prioritatea C Îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare
Măsura C1 Stimularea capitalizării IMM-urilor productive
Măsura C2 Susţinerea apariţiei unei reţele neţionale de fonduri de garantare pentru IMM
Măsura C3 Finanţarea întreprinderilor nou înfiinţate în domeniile prioritare
Măsura C4 Scheme pilot inovative pentru înfiinţarea IMM
Prioritatea D Îmbunătăţirea accesului IMM pe pieţele externe
Măsura D1 Stimularea dezvoltării cooperării transfrontaliere şi a parteneriatelor de afaceri
regionale
Măsura D2 Sprijinirea IMM în activitatea de export
Prioritatea E Promovarea unei culturi antreprenoriale şi întărirea performanţelor manageriale
Măsura E1 Dezvoltarea unei culturi antreprenoriale
Măsura E2 Servicii de consultanţă şi training pentru întreprinzători
Sursa: Strategia Guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi
mijlocii în perioada 2004-2008
Trebuie menţionat că măsurile identificate de către ANIMMC pentru realizarea
priorităţilor strategice privind întreprinderile mici şi mijlocii în perioada 2004 – 2008 au fost
stabilite în concordanţă cu:
Planul de Acţiuni al Programului de Guvernare;
Planul Naţional de Dezvoltare;
Recomandările privind continuarea implementării Cartei Europene pentru
Întreprinderile Mici – Tallinn 2003;
Sinteza Rapoartelor privind progresele înregistrate de România în procesul de aderare
la Uniunea Europeană pe perioada 2001-2003;
Sinteza Raportului de ţară pe anul 2003;
Strategia pentru cercetare-dezvoltare a Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
Strategia privind societatea informaţională a Ministerului Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei
În ciuda eforturilor susţinute la nivel naţional, momentul aderării României la
Uniunea Europeană ar putea fi fatal pentru multe firme de talie mică, în special din cauza
carenţelor mari în informare, al rezistenţei la schimbare (ceea ce înseamnă neadaptarea la
piaţa europeană), al costurilor foarte mari şi al dispariţiei facilităţilor fiscale. Studiile

Pagina 19 din 39
efectuate în ţările care au aderat în 2004 arată că, pentru a-şi desfăşura activitatea la norme
europene, unele firme vor trebui să suporte costuri care pot ajunge şi la 500 000 de euro (cele
mai costisitoare probleme referindu-se la procurarea tehnologiilor necesare pentru
îndeplinirea standardelor de calitate şi de mediu, achiziţia, în exclusivitate a produselor
certificate, la care se vor adăuga şi costurile indirecte generate de creşterea preţurilor şi
intensificarea concurenţei). În urma studiului efectuat de către ANIMMC şi experţii de la
Bruxelles în 2003 s-a ajuns la concluzia că nivelul la care se afla sectorul românesc de IMM-
uri era nesatisfăcător.

2.3 Programele PHARE, ISPA şi SAPARD

Având în vedere faptul că una dintre principalele probleme cu care se confruntă
sectorul IMM-urilor româneşti se referă la lipsa fondurilor pentru finanţare, pe lângă
intervenţia statului pentru sprijinirea acestui sector, asistenţa europeană joacă un rol
determinant. În România, asistenţa Uniunii Europene pentru întreprinderile mici şi mijlocii a
demarat în anul 1992, până în 2004 ţara noastră beneficiind de finanţare nerambursabilă în
valoare de aproximativ 4,5 miliarde euro (vezi figura 2.3.1) prin intermediul a trei programe
europene: Phare, Ispa şi Sapard. România ocupă locul doi, după Polonia, în ierarhia ţărilor
care beneficiază de finanţare.
Figura 2.3.1 Evoluţia fondurilor europene pentru România

900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Phare Coeziune economică şi socială Ispa Sapard
Sursa: Delegaţia Comisiei Europene în România - „EU Assistance in Romania”

Accentul nu trebuie însă pus doar pe valoarea financiară a sprijinului acordat, ci şi pe

gradul de absorbţie a acestor fonduri. Până în prezent, România a accesat, în medie, 72% din
fondurile Sapard şi 95% din fondurile Phare.
Programul Phare

Pagina 20 din 39
 Prin programul Phare România primeşte anual 260 milioane Euro, principalele
domenii pe care se concentrează acest program fiind redate în figura 2.3.2
Figura 2.3.2
Investiţii pentru sprijinirea aplicării
Dezvoltare instituţională
legislaţiei comunitare (în domenii
(consolidarea administraţiilor şi
precum concurenţa, transportul,
instituţiilor publice)
comerţul, mediul, energia)

1/3 1/3

1/3

Investiţii în coeziune economică şi

socială
- Dezvoltarea sectorului IMM
- Dezvoltarea resurselor umane
- Infrastructura locală şi regională
Sursa: Delegaţia Comisiei Europene în România – „EU Assistance in Romania”

Printre programele aflate în derulare se numără:

Programul Phare 2004-2006 pentru Coeziune Economică şi Socială include 54,08
milioane Euro (din care 43,1 milioane Euro din contribuţie Phare şi 10,98 milioane Euro din
cofinanţare naţională) pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Acest buget este împărţit în
trei sub-proiecte care reflectă priorităţile Strategiei Naţionale pentru IMM-uri şi ale Cartei
Europene pentru Întreprinderile Mici. Cele trei proiecte sunt: 1. Sprijin pentru IMM-urile
inovative prin facilitarea accesului la soluţiile şi la cunoştinţele care ţin de comunicaţii şi
tehnologia informaţiei (CTI); 2. Îmbunătăţirea serviciilor de sprijinire a afacerilor; 3.
Îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru IMM-uri, micro-întreprinderi şi întreprinderi
inovative.
Programul pentru Coeziune Economică şi Socială 2003 – Dezvoltarea serviciilor de
sprijinire a afacerilor - acest proiect finanţează cu 4 milioane Euro activităţi de training şi de
consiliere pentru sectorul IMM-urilor în vederea:
- dezvoltării competitivităţii acestora prin îmbunătăţirea capacităţii de a-şi promova şi
comercializa produsele;
- îndeplinirii cerinţelor legate de certificarea calităţii conform standardelor
internaţionale;
- dezvoltării capacităţii de a desfăşura activităţi de cercetare – dezvoltare, de a prelua
şi aplica inovaţii şi de a realiza transfer tehnologic;
- dezvoltării de pachete performante de training în conformitate cu cerinţele Uniunii;

Investiţii pentru sprijinirea aplicării

legislaţiei comunitare (în domenii Pagina 21 din 39

precum concurenţa, transportul,

comerţul, mediul, energia)
 - cunoaşterii surselor de finanţare existente.
Programul de Coeziune Economică şi Socială - sprijină Guvernul României în
implementarea unei politici coerente de dezvoltare regională prin finanţarea de proiecte de
investiţii cu caracter regional în sectoare prioritare (IMM, Dezvoltarea Resurselor Umane,
Infrastructura locală şi regională). Componenta “Asistenţă pentru IMM-uri” (18 milioane
Euro contribuţie Phare şi 6,65 milioane Euro co-finanţare naţională) are ca principale
obiective: sporirea investiţiilor pentru înfiinţarea de IMM-uri sau dezvoltarea
microîntreprinderilor; îmbunătăţirea posibilităţilor de acces la creditare pe termen mediu şi
lung pentru IMM; îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la informaţii, posibilităţi de
comunicare şi alte nformaţii care contribuie la creşterea competitivităţii lor. Componenta
“Asistenţă pentru IMM-uri“ a inclus trei ferestre de asistenţă: Schema nerambursabilă pentru
întreprinderile nou înfiinţate şi microîntreprinderi, Schema de creditare a IMM-urilor,
Schema de consilierea şi instruire a IMM-urilor.
Fondul de reconstrucţie a Regiunilor miniere (MARR) 1998 – a fost iniţiat în cadrul
programului Phare 1998 pentru a sprijini refacerea a două zone miniere puteernic afectate de
restructurarea industrială (judeţele Hunedoara şi Gorj). Una dintre componentele Programului
MARR este exclusiv dedicată sprijinirii sectorului IMM – Schema de finanţare a IMM-urilor,
cu un buget de 4 milioane Euro.
Facilitatea de finanţare a IMM-urilor - este un program dedicat sprijinirii IMM-urilor
din ţările candidate şi în curs de aderare, în vederea pregătirii pentru integrarea în Uniunea
Europeană. Programul este cofinanţat de Comisia Europeană prin programul Phare şi,
respectiv de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) , de Banca
Europeană de Investiţii (BEI) şi de Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).
Programul are două componente: Fereastră de Împrumuturi şi Garanţii care include fonduri
pentru împrumuturi, garanţii şi suport tehnic; Fereastră pentru Acţiuni care furnizează fonduri
de investiţii pentru întreprinderi nou create.
„Programul pentru Coeziune Economică şi Socială” (CES) 2001 - sprijină Guvernul
României în implementarea unei politici coerente de dezvoltare regională prin proiecte de
investiţii în sectoare prioritare. Aceasta va contribui la stimularea din punct de vedere
economic şi social a zonelor ţintă, aflate în proces de restructurare industrială, dar care
prezintă potenţial de creştere economică. Programul CES 2001 a inclus două componente
pentru sectorul IMM: Proiecte de consolidare instituţională şi Schema de finanţare
nerambursabilă a IMM-urilor (care a avut ca scop sprijinirea proiectelor de investiţii pentru în
fiinţarea de nio întreprinderi şi dezvoltarea microîntreprinderilor, precum şi susţinerea
accesului IMM-urilor la servicii de consultanţă, la informaţie şi comunicare).

Pagina 22 din 39
 În ceea ce priveşte sprijinul acordat întreprinderilor de talie mică din România prin
intermediul programului Phare Coeziune Economică şi Socială în perioada 2004 -2006,
situaţia este prezentată ţin tabelul 2.3.1.

Tabel 2.3.1. Bugetul Phare CES (inclusiv cofinanţarea) – (milioane Euro)

Măsuri şi priorităţi 2004 2005 2006
Phare CES 2004-2006 (estimativ)
A. Îmbunătăţirea infrastructurii regionale 53.900 72.253 90.700
B. Dezvoltarea resurselor umane 73.515 58.237 64.470
C. Dezvoltarea IMM-urilor 14.837 14.170 24.900
D. Protecţia mediului la nivel regional 32.270 40.970 47.940
E. Dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru un 23.990 32.550 12.740
management eficient
Total Phare CES 198.512 218.180 240.750
Sursa: Delegaţia Comisiei Europene în România – „EU Assistance in Romania”
Se observă că fondurile alocate pentru sectorul IMM-urilor româneşti sunt destul de
mici în comparaţie cu cele alocate altor sectoare. Deşi înregistrează un indice de creştere
important în anul 2006 (aproape 80% faţă de 2005), IMM-urile se menţin printre locurile
codaşe în ceea ce priveşte beneficierea de fonduri Phare CES.
Programul Ispa
Programul Ispa (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este unul
dintre cele trei instrumente de finanţare care sprijină România în pregătirea pentru aderarea la
Uniunea Europeană. Programul a demarat la 1 ianuarie 200 şi se derulează în următoarele
state din Centrul şi Estul Europei: România şi Bulgaria (state candidate) şi în Republica
Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia (state membre UE de
la 1 mai 2004). ISPA a adus României fonduri în valoare de 240-270 milioane Euro anual în
perioada 2000-2003, şi 340 milioane Euro anual în perioada 2004-2006, sectoarele care
beneficiază de asisitenţă fiind:
Mediul – alinierea standardelor de mediu ale ţărilor candidate la cele ale UE
Transportul – Extinderea reţelelor de transport trans-europene către ţările candidate
Asistenţa tehnică – Sprijin pentru pregătirea proiectelor ce urmează să fie finanţate
Beneficiarii programului Ispa pot fi autorităţile locale şi centrale (ministerele de
resort, consiliile judeţene, primăriile), regiile autonome şi companiile naţionale care sunt
capabile să dezvolte proiecte de infrastructură de amploare, cum ar fi Compania Naţională a
Autostrăzilor şi Drumurilor Naţionale şi Compania Naţională de Căi Ferate. Proiectele
depuse pentru aprobare în cadrul programului Ispa trebuie să aibă un buget minim de 5

Pagina 23 din 39
milioane Euro, din care 75% poate fi finanţat din fonduri Ispa. Restul fondurilor trebuie să
provină de la beneficiar: din bugete centrale sau locale, din împrumuturi, donaţii, etc.
Până în prezent România a beneficiat de 868,6 milioane Euro pentru mediu (30 de
proiecte de investiţii şi 5 proiecte de asistenţă tehnică) şi de 906,8 milioane Euro pentru
transport (8 proiecte de investiţii şi 3 proiecte de asistenţă tehnică). Trebuie precizat că
începând cu 2007 asistenţa financiară Ispa va fi înlocuită în mod automat de Fondurile de
coeziune şi întregul sprijin financiar va creşte substanţial (de 7-8 ori mai mult decât pachetul
Ispa la data aderării) provocînd autorităţile române să pregătească şi să consolideze structuri
administrative şi de coordonare adecvate, în vederea creşterii capacităţii de absorbţie a
fondurilor.
Programul Sapard
Prin programul SAPARD (Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală) România beneficiază anual de fonduri în valoare de 150 milioane Euro (la
care se adaugă 50 milioane Euro de la bugetul statului), foduri ce sunt destinate reformei
structurale din sectoarele agricole şi dezvoltării rurale. Sapard este singurul program de pre-
aderare complet descentralizat, astfel încât întreaga responsabilitate a managementului
fondurilor revine autorităţilor româneşti. Principalele priorităţi ale acestui program se referă
la: îmbunătăţirea eficienţei pieţei, a standardelor de calitate şi calităţii şi a standardelor
privind securitatea produselor alimentare; menţinerea actualelor locuri de muncă şi crearea
altora noi; protecţia mediului înconjurător.
Prin intermediul programului Sapard în România au fost finanţate în perioada 2000-
2006 proiecte ce vizează următoarele domenii:
Axa 1 – Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate
Axa 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură
Axa 3 – Dezvoltarea economică a zonelor rurale
Axa 4 – Dezvoltarea resurselor umane
În cadrul programului Sapard pot solicita finanţare mai multe categorii de beneficiari,
dintre care cele mai importante sunt: producători agricoli individuali şi grupuri de
producători; asociaţii de fermieri; întreprinderi private; autorităţi locale; ONG-uri.

Având în vedere că momentul aderării României se doreşte a fi cât mai apropiat,

interesul faţă de fondurilor alocate prin intermediul celor trei programe – Phare, Ispa şi
Sapard – începe să se reducă treptat, terenul fiind câştigat de instrumentele structurale de care
România va beneficia în perioada imediat următoare aderării. În acest context, devine

Pagina 24 din 39
imperios necesară o trecere în revistă a câtorva aspecte esenţiale referitoare la acest nou
sprijin de care ţara noastră va beneficia.

Tabel 2.3.2. Legătrui între Fondurile de Pre-aderare şi Fondurile Structurale

Instrumente de Pre-aderare adresate Instrumente Structurale adresate
ţărilor candidate Statelor Membre
Phare – Coeziune economică şi Socială Fondul European de Dezvoltare Regională
ISPA Fondul Social European
SAPARD Fondul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Sursa: Delegaţia Comisiei Europene în România – „EU Assistance in Romania”

Aşa cum se observă în tabelul de mai sus, România va beneficia în continuare de

sprijin din parte Uniunii Europene şi după momentul aderării, totuşi situaţia va fi diferită din
mai multe puncte de vedere. Astfel, România va beneficia de o creştere semnificativă a
fondurilor oferite (prin intermediul Instrumentelor Structurale), se va confrunta cu o bază
legislativă diferită şi cu descentralizarea managementului pentru programele de sprijinire.

Tabel 2.3.3 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total

Alocarea
financiară a
Instrumentelor
Structurale în
perioada
2007-2013
(estimativ)
-milioane
Euro-
2007
1.399 1.972 2.603 2.603 2.603 2.603 2.603 16.386
Sursa: Delegaţia Comisiei Europene în România – „EU Assistance in Romania”

În perioada 2007 – 2013 (în cazul în care România va adera în anul 2007) sprijinul
financiar acordat ţării noastre din partea Uniunii Europene va creşte considerabil în primii
ani, urmând să înregistreze o valoare aproximativ constantă în ultimii cinci ani (190 – 200 de
Euro/cap de locuitor). Însă există şi dezavantaje, printre care cel mai important se referă la
faptul că, indiferent de capacitatea de absorbţie de care va dispune, România va trebui să
contribuie la bugetul comunitar cu aproximativ 8 miliarde de Euro în primii şapte ani. În

Pagina 25 din 39
acest context, scopul României nu ar trebui să fie acela de a deveni stat membru UE, ci acela
de a deveni un membru eficient. Cu alte cuvinte, toate fondurile de care beneficiază ar trebui
să contribuie substanţial la transformarea României într-un membru puternic şi eficient, care
are un cuvânt important de spus în discuţiile purtate la masa Uniunii Europene.

Capitolul 3
Programe de sprijinire a IMM-urilor practicate pe piaţa bancară românească

3.1 Privire de ansamblu asupra programelor de sprijinire pentru IMM-uri practicate de

băncile româneşti
Este bine cunoscut faptul că în România creditele acordate persoanelor fizice au avut
o evoluţie explozivă în ultimii ani. În schimb, despre creditele acordate persoanelor juridice
mai puţini dintre noi cunosc situaţia reală, cea de dincolo de campaniile publicitare. Deşi
aproape toate băncile existente pe piaţa românească oferă de mulţi ani credite special
concepute pentru întreprinderile mici şi mijlocii, concurenţa între acestea abia acum începe să
devină una reală. Paradoxal însă, concurenţa din ce în ce mai strânsă dintre bănci nu a
determinat apariţia unor condiţii de creditare care să fie considerate într-adevăr avanajoase de
către solicitanţi.
Un studiu efectuat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii a
relevat recent cele mai frecvente modalităţi de finanţare utilizate de către IMM-uri. Dintre
societăţile supuse studiului, 86,7% au ca principală metodă autofinanţarea, 60% apelează la
credite bancare, iar 53,2% încheie contracte de leasing. Conform aceluiaşi studiu IMM-urile
româneşti folosesc banii obţinuţi din credite bancare în principal pentru achiziţionarea de noi
utilaje şi echipamente (79,80%), iar în al doilea rând pentru finanţarea activităţii curente a
firmei (75,86%). Dintre firmele care au apelat la credite în anul 2005, pe primul loc se
situează cele care au contractat credite cu valoarea cuprinsă între 10.000 şi 50.000 de euro
(39,39%), o pondere semnificativă înregistrând şi împrumuturile cuprinse între 100.000 şi
500.000 euro.
Figura 3.1.1

Pagina 26 din 39
 Băncile preferate de IMM-uri pentru creditare

Banca
Banc Post
Transilvania
7%
7%

Raiffeisen BCR
Bank 44%
13%

BRD
Sursa: www.sfin.ro 29%
Aşa cum reiese şi din figura 3.1.1, în topul preferinţelor persoanelor juridice care apelează la
credite se află Banca Comercială Română (60,59%), urmată de Banca Română pentru
Dezvoltare (39,41%) şi Raiffeisen Bank (17,73%). Un loc important îl ocupă însă şi Banca
Transilvania (9,85%) şi Bancpost (8,87%). Trebuie menţionat că în ultimii doi ani segmentul
de clienţi mici şi mijlocii înregistrează cele mai mari rate de creştere (ca număr şi valoare a
creditelor acordate), în timp ce sectorul corporatist este în general acoperit. Astfel, în cazul
Băncii Comerciale Române creditul pentru IMM-uri a înregistrat o creştere de 40,3% în 2005
faţă de 2004. Potrivit conducerii BRD - GSG din totalul creditelor băncii, două treimi sunt
destinate IMM-urilor şi din totalul împrumuturilor acordate acestui segment, ponderea celor
cu risc ridicat sau îndoielnic este de doar 3,5%. Raiffeisen Bank deţine un volum al creditelor
acordate IMM-urilor - peste 120.000 de clienţi ai băncii - în creştere cu peste 75% la mijlocul
anului 2005 comparativ cu 30 iunie 2004. În primele trei săptămâni ale lunii februarie 2006,
creditele acordate în lei sectorului IMM de către Banca Transilvania s-au dublat ca număr şi
ca volum, comparativ cu prima luna a anului curent. O descriere sumară a situaţiei existente
pe piaţa bancară românească în ceea ce priveşte oferta de credite pentru întreprinderi de talie
mică este redată în tabelul 3.1.1.

Pagina 27 din 39
 Credit acordat IMM- Suma maximă Perioada Garanţii solicitate
Denumirea urilor acordată de
Băncii creditare
BCR* Credit pentru -85% din 3 ani
investiţii valoarea
Creditul pentru investiţiei 1 an imobiliare, reale
instrumente de plată - 90% din mobiliare, personale
valoarea
Credit ipotecar documentelor 20 ani
admise la
creditare
- 20 mil. EUR
BRD Simplis Credit
-pe termen scurt 400 000 RON 1 an
-pe termen 300 000 Ron 2-7 ani
mediu/lung 75 000 RON / 1 60, 24, 12
Ristretto (Pachetele 500 RON luni
Go, Master şi Easy)
Banca Credit Scontare 35 000 RON** 1 an
Transilvania 100% 35 000 RON** 6 luni
Credit dobândă 0% 35 000 RON 5 ani
Credit Start Up 85 000 RON 5 ani
Start Up + 50 000 RON 5 ani - Nu
Pachetul 1 oră
Bancpost Finanţare capital Sub 20% din 1 an - Minim 75% garanţii
circulant CA realizată în imobiliare
anul anterior
Finanţarea n/a 10 ani - 100% garanţii
investiţiilor imobiliare
Banca Credit Instant 50 000 EUR 6 luni
Comercială Perfect Credit 10 000 EUR 1 an
Ion Ţiriac
Raiffeisen Credite clienţi medii -max 30% din 12/60/120
Bank (Overdraft, cifra de afaceri luni
Capital,Invest, de la ultimul
Revolving, bilant contabil. n/a
Imobiliar) -3000/100 000 6/60 luni
Credite clienţi micro EURO
(Credit la termen,
Flexi, Standard
Overdraft) Pagina 28 din 39
Capital Instant 500 000 EUR 1 an -Garanţii rang I
asupra
 ** valoarea finanţării nu trebuie să depăşească valoarea cifrei de afaceri medie lunară
Sursa: prelucrare proprie – sursă electronică (www.brd.ro, www.bancatransilvania.ro,
www.bancpost.ro, www.raiffeisen.ro, www.piraeusbank.ro, www.carpatica.ro,
www.finansbank.ro, www.procredit.ro)

Având în vedere că situaţia prezentată în tabelul de mai sus este una schematică, (nu
sunt prezentate toate băncile de pe piaţa românească ce oferă sprijin IMM-urilor, iar oferta
băncilor amintite nu este redată complet) se poate aprecia că întreprinderile de talie mică au
început să beneficieze şi în România de o gamă foarte variată de credite. Cu toate acestea,
gradul de reticenţă este încă destul de ridicat în ceea ce priveşte apelarea la un credit bancar,
cauzele fiind multiple. Pe de o parte este vorba despre lipsa de informare şi de pregătire
corespunzătoare a celor care solicită creditele, afirmaţie demonstrată prin faptul că băncile
sunt consultate de întreprinzători decât în proporţie de 21,1%, faţă de mass-media care este
consultată în proporţie de 42% înaintea apelării la un credit bancar. Pe de altă parte este vorba
de faptul că potenţialii beneficiari se confruntă adeseori cu un proces dificil de obţinere a
creditului şi cu un cost al finanţării prin credite greu de suportat. Printre aspectele care
îngreunează accesul la fonduri se regăsesc garanţiile excesive impuse de bănci, precum şi
dobânzile mari practicate (dobânda la un credit pentru investiţii în valută în Romania fiind, de
regulă, între 9 şi 16%, mai mult decât dublul celei practicate în UE sau SUA). De asemenea,
IMM-urile se confruntă de multe ori şi cu dezinformarea voită din partea băncilor, dobânda
anuală efectivă (DAE) fiind adeseori mult mai mare decât dobânda afişată, la aceasta
adăugându-se o serie de comisioane (de administrare, de analiză, de gestiune etc.) care
contribuie la mărirea DAE până la 24%. Având în vedere că rata de nerambursare a creditelor
se situează în cazul IMM-urilor româneşti sub nivelul de 9%, nivelul nejustificat de mare al
dobânzii demonstrează încă o dată lipsa unei concurenţe puternice pe piaţa bancară
românească. Totuşi, în ultima perioadă numărul de credite acordate IMM-urilor a cunoscut o
evoluţie pozitivă fapt ce are la bază, într-o proporţie considerabilă, sprijinul acordat de către
FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor Pentru Întreprinderile Mici şi
Mijlocii) care are 18 bănci partenere12. Valoarea garanţiilor acordate de Fond a crescut
constant din noiembrie 2005 de la 6,5 milioane de euro la peste 9 milioane de euro în aprilie
2006, iar numărul de garanţii acordate s-a dublat în aceeaşi perioadă.
Figura 3.1.2

12
BCR, ING Bank, Eximbank, BRD, Alpha Bank, Banca Românească, Eurom Bank, Romanian International
Bank, Romexterra, Banca Comercială Carpatica, Raiffeisen Bank, Bancpost, UniCredit, CEC, Volksbank
Romînia, Banca Transilvania, Finans Bank, Banca Ţiriac

Pagina 29 din 39
 Distribuţia procentuală a volumului de garanţii acordate
pe sectoare de activitate

Industrii; 37%
Comerţ; 25%

Transporturi;
5%

Agricultură;
4% Servicii; 14% Construcţii;
15%

Industrii Construcţii Servicii Agricultură Transporturi Comerţ

Sursa: www.fngcimm.ro

Din analiza graficului de mai sus se observă că cel mai mare volum de garanţii
acordate de FNGCIMM au fost absorbite de sectorul industrial, la polul opus situându-se
sectorul agricol. Această situaţie se explică pe de o parte prin ponderea foarte redusă în total
IMM-uri a celor care au ca obiect de activitate agricultura (a se vedea tabelul 1.2.2)

Trebuie menţionat că, în oferta multor bănci ce activează pe piaţa românească mai
sunt incluse şi alte instrumente de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii, prin
intermediul unora dintre acestea derulându-se şi anumite programe ale Uniunii Europene de
finanţare a IMM-urilor.

Tabel 3.1.2 Programe de finanţare a IMM-urilor din fonduri UE / BERD

nţatoare Program Destinaţie Valoare maximă Valoare Termen Zone eligibile
credit nerambursabilă creditare
-Phare 2000 – Linie de investiţii în 500.000 euro 75.000 25 de judeţe
credit producţie şi servicii
-Fondul MARR investiţii, capital 400.000 euro 75.000 Gorj, Hunedoa
circulant

Bank
nsilvania -Facilitatea de finanţare a investiţii noi, 125.000 euro 0 30 oraşe
IMM modernizare
-BERD – linie de credit 125.000 euro 0 1 luna – 3 ani Toate sucursale
Transilvania
Banca Mării Negre pentru 1 milion USD. 1an / 5 ani Toată România

Pagina 30 din 39
 Comerţ şi Dezvoltare - linie
de finanţare
mercială Ion Phare Investiţii pentru 500.000 euro Contrib B 34% 6 ani Bucureşti, Braş
începerea şi Piatra Neamţ, P
dezvoltarea
activităţii
mânească Phare Investiţii pentru 500.000 euro CB 34% 6 ani Piteşti, Craiova
începerea şi Târgu Mureş, C
dezvoltarea Cluj, Iaşi, Timi
activităţii Bucureşti
Phare Investiţii pentru 500.000 euro 34 6 ani Botoşani, Braş
începerea şi Constanţa, Dol
dezvoltarea Olt, Suceava, T
activităţii Timiş, Vaslui
k Facilitatea de finanţare a investiţii noi, 125.000 euro 0 18 judeţe
IMM modernizare

Pagina 31 din 39
 De exemplu, prin Bancpost se desfasoara un astfel de program cu fonduri UE si ale
Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

BancPost – programul de finanţare a IMM-urilor din fonduri UE / BERD

BCR – Schema de finanţare a IMM – Fondul MARR Programul Phare 9809.02.01
Programul Sapard – Măsura 2.1 (dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale)
Programul Sapard – Măsura 3.1 (Investiţii în exploataţii agricole)
Programul Sapard – Măsura 3.4 (Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice
care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative)
Credite de investiţii pentru cofinanţarea proiectelor Sapard acordate din „Fondul
pentru creditarea investiţiilor în agricultură”

3.2 Sprijinul oferit IMM-urilor de către BRD Société Générale România –avantaje şi
dezavantaje faţă de programele altor bănci româneşti

La BRD, dacă aveţi o firmă cu o vechime de până la un an, nu puteţi obţine un credit
mai mare de 35.000 de Ron, şi asta în condiţiile în care aveţi disponibilitatea de a depune o
garanţie reală imobiliară pe contul curent, pe bunuri imobile şi personale, care să acopere
integral valoarea creditului şi a dobânzii pe un an.
Perioada maximă de acordare a împrumutului este de 12 luni, iar dobânda variază în funcţie
de destinaţia creditului, de la 12,5% la 14% pe an. Trebuie menţinonat că, pentru
împrumuturile mai mari de 50.000 Ron, va trebui depusă o garanţire a unei terţe persoane, cu
venit net lunar de 1.000 Ron.

IMM-urile cer, BRD ofera

Banca Romana pentru Dezvoltare iese in intampinarea clientilor din randul companiilor mici
si mijlocii si promite finantare rapida si avantajoasa.
Varianta usoara de obtinere in timp scurt a sumelor necesare se numeste ???Simplis Credit“ si
se adreseaza IMM-urilor care isi desfasoara activitatea in sectoarele productie, comert sau
servicii. Acest tip de credit ofera mai multe optiuni, respectiv: facilitate de credit pe termen
scurt (pentru finantarea nevoilor de trezorerie), credit pe termen mediu sau lung (pentru
finantarea investitiilor) si facilitate de credit pe termen mediu sau lung (pentru finantarea atat
a investitiilor, cat si a capitalului de lucru). Gama ???Simplis Credit“ are avantajul de a
sustine finantarea activitatii IMM-urilor pana la un procent maxim, de 100% din valoarea
proiectului de investitie.
Pagina 32 din 39
O alta gama de servicii oferita de BRD micilor intreprinzatori poarta numele de ???Ristretto“
si contine trei categorii de credite. Prima se adreseaza afacerilor cu o activitate de pana la un
an si asigura un credit de investitii de pana la 75.000 de lei noi sau un credit pentru finantarea
activitatii curente cu pana la 35.000 de lei noi. O a doua categorie de servicii este destinata
IMM-urilor cu vechime in activitate mai mare de un an. Optiunile sunt reprezentate aici de o
linie de credit de pana la 1,5 ori cifra de afaceri a firmei, credit pe card business, credit pentru
dezvoltare (pentru finantarea dotarilor cu echipamente, modernizari si capital de lucru) sau
credit de investitii (pentru achizitii de echipamente si/sau imobile). Ultima varianta oferita de
pachetul ???Ristretto“ este cea a unui credit instant pe card business. Se ofera astfel 1.500 de
lei noi, fara niciun fel de garantii materiale sau justificari, cu termen de rambursare de doi
ani. Singura conditie impusa de acest tip de credit este existenta unui cont deschis la BRD,
problema care le poate lua intreprinzatorilor doar cateva minute pentru a fi rezolvata. De
altfel, genericul sub care BRD prezinta aceasta gama de servicii de creditare este ???raspuns
in 15 minute“.
Pachetele de servicii ale Bancii Romane pentru Dezvoltare destinat IMM-urilor contin oferte
pentru intreprinderi cu experienta, dar si pentru firme cu pana la 10 angajati sau chiar
profesiuni liberale. Se ofera de la credite pentru investitii, credite pe contract, credite pentru
export, leasing financiar, factoring de import si de export pana la credite pentru activitati
sezoniere si chiar un ???credit de investitii bazat pe contract de vanzare lapte“. BRD
intentioneaza astfel sa acopere gama necesitatilor manifestate de IMM-uri, pentru a le oferi
solutii de dezvoltare.

Peste 50% dintre IMM-uri se bazează pe BRD

Mai mult decât un simplu slogan, „Tot mai simplu“ este modul nostru de a veni în
întâmpinarea dificultăţilor cu care se confruntă IMM–urile: costuri ridicate, garanţii
insuficiente, perioade de creditare scurte şi nu în ultimul rând birocraţia, printr-o gamă largă
de produse şi servicii de calitate, prin consultanţa de specialitate oferită de către consilierii
băncii, precum şi printr-o reţea întinsă de unităţi teritoriale.
Prin acordurile încheiate cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), Fondul European de
Investiţii (FEI) şi alte fonduri (FNGCIMM, FRGCIMM, FGCR, Fondul Româno-German),
BRD a diversificat şi mai mult gama creditelor de investiţii destinate IMM-urilor, reuşind să
ofere atât costuri competitive şi termene prelungite (până la 7 ani), cât şi soluţii alternative de
garantare. Legătura permanentă cu banca şi derularea operaţiunilor cotidiene de la propriul
sediu se pot efectua prin serviciile de gestiune a conturilor bancare de la distanţă: cash
management domestic – MultiX, cash management internaţional – INFOSWIFT sau „banca
Pagina 33 din 39
prin internet – BRD-NET“.
Pentru a putea asigura rapiditatea operaţiunilor şi respectiv confortul clienţilor noştri, în 2004
am lansat un nou concept de agenţie bancară - „BRD Express“. Mai rapide şi practice pentru
clienţi, cu un program de lucru prelungit şi flexibil, noile agenţii beneficiază de „ghişeul
universal“, care procesează toată gama operaţiunilor curente, precum şi de formularistică şi
proceduri de lucru simplificate.

Credite pentru IMM-urile româneşti acordate de către BRD Société Générale

Credite pentru finanţarea micro-întreprinderilor şi profesiunilor liberale în cadrul
Programului de finanţare FRG (Fondul Româno-German)
descriere
beneficiari
condiţii de acordare
rambursare
Credit de investiţii pentru co-finanţarea proiectelor Sapard
Împrumutul global BEI II-A – Facilitate de finanţare a IMM
Credite destinate IMM, acordate pe bază de grilă de decizie – Gama RISTRETTO
(Clientela comercială)
3.3. Recomandări pentru îmbunătăţirea calităţii sprijinului oferit IMM- urilor de către
sectorul bancar românesc

Anexa 1

Grafic 1. Creşterea economică în România

9,0
8,0 8,3
7,0
6,0 5,7
5,0 5,1 5,2
%
4,0
3,0
2,0 2,1
1,0
0,0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
PIB Ritmul anual de crestere

Pagina 34 din 39
 Sursa: “Raportul Anual 2004”, INS “România în cifre”, aprilie 2005

Grafic 2. Evoluţia indicelui preţurilor în România

160
140 145,7
134,5
120 122,5 115,3 115
101,9 107,9
100 111,2 111,9
93
80
60
40
20
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Indicele preturilor de consum (medie anuala) anul anterior=100
Indicele preturilor cu amanuntul

Sursa: BNR „Raport Anual 2004” şi INS „România în cifre”

Grafic 3. Evoluţia ratei şomajului în România

12
10,5
10
8,8 8,4
8 7,4
% 6 6,2
4
2
0
2000 2001 2002 2003 2004

Rata somajului

Sursa: BNR “Raport anual 2004” şi INS “România în cifre” aprilie 2005

Anexa 2
Fişele sinoptice ale priorităţilor strategice din cadrul Strategiei Guvernamentale 2004-2008

Prioritatea A Crearea unui mediu de afaceri favorabil înfiinţării şi dezvoltării IMM

Existenţa unor politici şi a unui cadru de reglementare care să permită
întreprinderilor să opereze şi să se dezvolte într-un mediu concurenţial
adecvat este fundamentală pentru susţinerea creşterii sectorului IMM. În

Pagina 35 din 39
 cadrul acestei priorităţi, Guvernul va continua să armonizeze legislaţia
românească cu prevederile acquis-ului comunitar specific Pieţei Interne, să
introducă măsuri pentru contracararea barierelor administrative şi tehnice, să
dezvolte un cadru instituţional coerent pentru elaborarea şi implementarea
politicilor specifice şi să îmbunătăţească dialogul dintre instituţiile
guvernamentale, partenerii sociali şi structurile de reprezentare a intereselor
IMM, pentru maximizarea eforturilor de dezvoltare ale sectorului.
În plus, Guvernul va asigura corelarea cadrului politic, aranjamentelor
instituţionale şi mecanismelor de consultare cu cele mai bune practici
europene şi va crea o platformă pentru absorbţia eficientă a Fondurilor
Structurale. În acest sens, rolul ANIMMC va fi esenţial; se vor introduce
măsuri specifice pentru consolidarea funcţiei de elaborare a politicilor, pentru
dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a resurselor umane în plan naţional şi
regional, precum şi pentru întărirea colaborării cu Agenţiile de Dezvoltare
Regionalã.
Sursa: Strategia Guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi
mijlocii în perioada 2004-2008

Prioritatea B Dezvoltarea capacităţii competitive a IMM

Guvernul României recunoaşte importanţa consolidării capacităţii IMM,
în scopul creşterii competitivităţii lor într-o piaţă globală. Sprijinul
Guvernului acordat sectorului IMM, prin măsurile introduse până în prezent,
a fost orientat către îmbunătăţirea capacităţii tehnologice şi productive,
creşterea calităţii produselor, facilitarea accesului pe pieţele de export şi
creşterea performanţelor manageriale. Aceste iniţiative vor continua în
perioada 2004-2008.
Extinderea UE va face posibilă creşterea dimensiunilor Pieţei Interne,
aceasta numărând peste 500 milioane de consumatori, piaţă în care
persoanele, mărfurile, serviciile şi capitalurile vor circula liber. Priorităţile de
aderare spre care este orientată România, prevăd integrarea completă în Piaţa
Internă la orizontul anului 2007, proces care este în plinã desfăşurare, în
direcţia menţionată. Aceasta presupune că întreprinderile româneşti, pe de o
parte vor fi capabile să concureze fără restricţii într-o imensă piaţă
europeană, iar pe de altă parte, vor trebui să dobândească acel avantaj

Pagina 36 din 39
 competitiv pe propria piaţă, unde politicile protecţioniste au fost înlăturate
încetul cu încetul.
Este evident că în momentul de faţă, majoritatea întreprinderilor
româneşti nu sunt suficient de pregătite pentru a răspunde oportunităţilor şi
provocărilor generate de schimbările începutului de mileniu. Lipsa
competitivităţii necesare a întreprinderilor româneşti este provocată, în cea
mai mare parte, de situaţii de neadaptare a acestora la standardele europene
de calitate. Competitivitatea întreprinderilor şi alinierea la regulile Pieţei
Interne sunt două condiţii “sine qua non” pe care trebuie să le îndeplinească
România pentru a beneficia de o participare deplină la viitorul unei Europe
lărgite, bazată pe cunoaştere.
Sursa: Strategia Guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi
mijlocii în perioada 2004-2008

Prioritatea C Îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare

Deşi în ultimii ani sectorul bancar din România s-a transformat esenţial,
antreprenorii şi IMM-urile au încă dificultăţi în accesul la finanţare pe baza unor
termeni favorabili acestora. Creditele sunt disponibile, dar condiţiile de creditare
utilizate de sectorul bancar sunt greu accesibile IMM-urilor - creditele şi
capitalul de lucru pe termen lung fiind mai puţin susţinute. Băncile impun IMM-
urilor rate ale dobânzii pentru creditele solicitate, care pot fi greu de acoperite de
acestea, în principal datorită decapitalizării şi a lipsei garanţiilor solicitate.
Astfel, micro-întreprinderile şi întreprinderile mici nu au posibilităţi de
dezvoltare şi antreprenorii nu pot fi capabili să pătrundă pe piaţă cu produse şi
idei inovative dacă nu se întreprind măsuri corespunzătoare pentru îmbunătăţirea
accesului la finanţare.
Guvernul României va susţine promovarea şi implementarea unui pachet de
instrumente financiare (Fonduri de garantare, capitaluri de risc, etc) pentru
susţinerea inovării şi dezvoltării IMM-urilor, care sunt în concordanţă cu cele
mai bune practici europene. Iniţiativele în acest domeniu vor fi introduse pentru
a întări capacitatea intermediarilor financiari la nivel naţional şi regional
(instituţii de micro-creditare, reţele de business angels etc), care vor fi orientaţi
către micro-întreprinderi şi întreprinderi mici. De asemenea, pe termen mediu,
Guvernul României va dezvolta un set de măsuri financiare pentru a îmbunătăţi

Pagina 37 din 39
 capitalizarea IMM-urilor. Guvernul României va continua concentrarea
eforturilor sale pentru modernizarea sistemului bancar şi pentru îmbunătăţirea
raporturilor dintre bănci şi întreprinderile mici.
Sursa: Strategia Guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi
mijlocii în perioada 2004-2008

Prioritatea D Îmbunătăţirea accesului IMM pe pieţele externe

Această prioritate a rezultat atât din necesitatea realizării obiectivului
Guvernului de creştere susţinută a exporturilor întreprinderilor mici şi
mijlocii, cât şi din analizarea potenţialului real de export al IMM din
sectoare economice reprezentative, în care România este percepută ca fiind
competitivă. Puţine IMM-uri din România au capacitatea de a găsi o piaţă,
un partener sau un client adecvat fără sã apeleze la anumite forme de
asistenţă internă sau externă.
Noile măsuri pentru promovarea exportului vor fi orientate către
cerinţele şi aşteptările IMM, concentrându-se pe combaterea sau diminuarea
dezavantajelor competitive cu care se confruntă micile întreprinderi în
competiţia cu întreprinderile mari (lipsa know-how-ului pentru derularea
activităţilor de export, pătrunderea pe pieţe externe, asigurarea prezenţei
continue pe pieţe externe).
Prioritate E Promovarea unei culturi antreprenoriale şi întărirea performanţelor manageriale
O trăsătură distinctă a economiilor dezvoltate este reprezentată de rolul vital
al
antreprenoriatului ca pilon central (alături de inovare) al creşterii economice.
Întreprinzătorii motivaţi, gata de a-şi asuma riscuri, înfiinţează firme noi
generatoare de locuri de muncă. În mod particular, progresul tehnologic rapid
continuă să genereze noi afaceri şi să ducă la dezvoltarea celor existente,
constituind un factor crucial pentru adaptarea la noi oportunităţi pe piaţă,
dobândirea de noi cunoştinţe şi creşterea productivităţii. Măsurile şi acţiunile din
cadrul acestei priorităţi vizează dezvoltarea abilităţilor şi spiritului antreprenorial
prin sprijinirea accesului tinerilor şi a altor segmente ale populaţiei active la
pregătire vocaţională şi continuă.
Concomitent, se urmăreşte promovarea unei noi atitudini în rândul
publicului larg în legătură cu antreprenoriatul, prin implicarea mass-media şi a
altor mijloace moderne de informare. Insuficienţa materialelor de promovare şi
Pagina 38 din 39
 furnizare a informaţiilor de bază necesare creşterii interesului faţă de
antreprenoriat, cât şi pentru popularizarea drepturilor şi responsabilităţilor
întreprinzătorilor trebuie compensată prin lansarea unor publicaţii adresate
acestora, inclusiv manuale şi buletine de informare şi periodice în sprijinul
antreprenoriatului.
Sursa: Strategia Guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi
mijlocii în perioada 2004-2008

Pagina 39 din 39