See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/280521063

PSIHOLOGIE - “Factori stresori de ordin psihosocial implicaţi în etiopatogenia

bolilor cardiovasculare” - LUCRARE DE LICENŢĂ - FACULTATEA DE
PSIHOLOGIE - UNIVERSITATEA "OVIDIUS" CO...

Thesis · June 2003

CITATIONS READS
0 472

1 author:

Iulia Gabriela Șerban

Clinical Infectious Diseases Hospital Constanta
198 PUBLICATIONS   2 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

MONOGRAFIE EPIDEMIOLOGICĂ A INFECŢIEI HIV SIDA ÎN JUDEŢUL CONSTANŢA View project

PSIHOTERAPIE COGNITIV COMPORTAMENTALA View project

All content following this page was uploaded by Iulia Gabriela Șerban on 07 August 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE - SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

FACTORI STRESORI DE ORDIN PSIHOSOCIAL IMPLICAŢI ÎN

ETIOPATOGENIA BOLILOR CARDIOVASCULARE

IULIA GABRIELA ŞERBAN - 2003

CUPRINS

1. Rezumat
2. Introducere
3. Stresul psihosocial şi boala cardiovasculară
4. Efecte şi indicatori neuropsihofiziologici în stres
5. Clasificarea factorilor psihosociali de risc ai bolii cardiovasculare
6. Studii psihologice privind tipul de comportament şi factorii psihosociali implicaţi în
etiopatogenia bolilor cardiovasculare
7. Metodologia de cercetare. Obiectivele şi ipotezele cercetării
a. Subiecţi
b. Aparatură
c. Designul cercetării
d. Procedură
e. Rezultate
f. Discuţii
8. Concluzii. Strategie de prevenire şi combatere a stresului cardiovascular
9. Bibliografie
10. Anexe

Rezumat

Studiul efectuat în perioada ianuarie 2002 – martie 2003 pe un lot de 60 pacienţi

diagnosticaţi în secţia de cardiologie a Spitalului Clinic Municipal Constanţa îşi
propune să investigheze factorii stresori de ordin psiho–social implicaţi în etiopatogenia
bolii cardiovasculare (BCV). Prin utilizarea fişei–chestionar pentru investigarea
anamnestică a oboselii şi a factorilor socio–profesionali şi individuali determinanţi, a
testelor California Psychological Inventory şi Freiburg, a unor instrumente proprii pentru
psiho-diagnoza sindromului vulnerabilităţii la stres şi a tipului de comportament şi prin
proba de asociaţii libere pornind de la un cuvânt inductor, sunt verificate ipotezele iniţiale,
demonstrând importanţa noţiunilor de psihologie medicală, psihopatologie, psihosomatică
şi psihologie socială în pregătirea clinicienilor, validând rolul psihologului în echipa
medicală. Lucrarea propune adoptarea unor strategii de prevenire şi combatere a stresului
cardiovascular în vederea îndeplinirii obiectivelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii,
conlucrând cu factorii de susţinere politici, manageriali, tehnologici, umani şi de cercetare
necesari realizării schimbării modului de viaţă, factorilor generali de risc ce afectează
sănătatea şi mediul, rezultând reorientarea sistemului de îngrijiri sanitare.

1
 Material şi metodă

Studiul a fost efectuat pe un lot de 60 subiecţi (30 femei, 30 bărbaţi), rasa europeană
caucaziană, etnie română (57 subiecţi) şi rromă (3 subiecţi), cu vârste cuprinse între 55 –
60 ani (media de vârstă – 60 ani), din mediul rural (30 subiecţi: 15 bărbaţi, 15 femei) şi
urban (30 subiecţi: 15 bărbaţi, 15 femei), cu studii gimnaziale şi liceale (5% studii
universitare, 45% liceale, 15% gimnaziale şi 35% profesionale), provenind din diverse
medii socio-culturale, în perioada 1 ianuarie 2002 – 1 martie 2003, la Spitalul Municipal
Constanţa, secţia Cardiologie.
Subiecţii au fost instituţionalizaţi temporar prin internare în spital şi motivaţi de
dorinţa de a-şi ameliora starea generală. Nu au fost utilizate recompense financiare. Nu am
utilizat operatori de anchetă pentru a nu induce eroare de introducere a subiecţilor în
sarcină şi a nu fi sugerate răspunsurile.

Pornind de la aceste premise, obiectivele formulate sunt:

1. Identificarea factorilor stresori psiho-patologici care determină episodul de

decompensare cardiovasculară actual şi internarea în spital.
2. Identificarea antecedentelor heredo-colaterale de aceleşi tip (cardio-
vascular)
3. Determinarea tipului de reprezentări sociale şi percepţie valorică asupra
imaginii reale a stării de boală cardiovasculară.
4. Evidenţierea anumitor factori de personalitate predominenţi ai profilului
psihologic, utilizând teste psihologice standard.

Ipotezele cercetării sunt:

Ipoteza 1: Se prezumă că gradul de boală cardiovasculară corelează pozitiv cu gradul de

vulnerabilitate la stres.
Ipoteza 2: Se prezumă că personalităţile de tip A sunt mai vulnerabile la boala
cardiovasculară.

Cercetarea reprezintă o abordare epidemiologică de tip transversal, cu caracter

pluridisciplinar, individualizată, aplicată, descriptivă, observaţională, retrospectivă,
necontrolată, realizată pe un eşantion experimental specializat.

Instrumentele psihologice:
1. Fişă-chestionar pentru investigarea anamnestică a oboselii şi a factorilor
socio-profesionali şi individuali implicaţi în stresul bolnavilor
cardiovasculari.
2. Test Freiburg
3. Test CPI (California Psychological Inventory)
4. Test de investigare a dominanţelor comportamentale „TCA” – instrument
propriu
5. Test „Sindrom de vulnerabilitate la stres” – „SVS” – instrument propriu
6. Proba asociaţiilor libere

2
Rezultate:

Factori stresori psihosociali listaţi de subiecţii studiului – distribuţie procentuală

Nr. Factori stresori de ordin psihosocial Nr. Persoane Procent (%)

Crt. (Subiecţi)
1 Restrângere buget familial 60 100
2 Polispitalizare 60 100
3 Status de bolnav cardiovascular 60 100
4 Numărul prietenilor s-a redus 60 100
5 Fatigabilitate, grad de uzură fizică şi psihică 60 100
6 Impozite 60 100
7 Plata directă a facturilor 60 100
8 Mediul social – altercaţii privind lucruri minore 52 86,66
9 Constrângere temporală 50 83,33
10 Senzaţia inutilităţii 50 83,33
11 Mass media, reclame în limbi străine 45 75
12 Amnezie 45 75
13 Senzaţia neîndeplinirii datoriilor familiale 40 66,66
14 Lipsa confortului la domiciliu 28 46,66
15 Altercaţii în familie 25 41,66
16 Magazine cu preţuri mici dispersate pe distanţe mari 24 40
17 Neîmplinirile copiilor 24 40
18 Necazurile rudelor 10 16,66
19 Iminenţa pierderii locuinţei 10 16,66
20 Şomaj 10 16,66
21 Deces copii 8 13,33
22 Văduvie 8 13,33
23 Intervenţii chirurgicale majore în ultimii 2 ani 6 10
24 Imposibilitatea recalificării profesionale 6 10
25 Iminenţa schimbării locuinţei 6 10
26 Profesie 6 10
27 Poluare atmosferică 5 8,33
28 Eşec şcolar nepoţi 5 8,33
29 Locuinţa 5 8,33
30 Abandon copii 4 6,66
31 Divorţ 4 6,66
32 Plecarea partenerului în străinătate la muncă, separare 4 6,66
temporară
33 Retrogradare, reorientare profesională, postşomaj 4 6,66
34 Pauperizare, cazuri sociale, vagabondaj 4 6,66
35 Stres auditiv 4 6,66
36 Traumatism fizic 2 3,33

Simptomatologia psihosomatică – distribuţie procentuală

Simptome psihosomatice Nr. Persoane (Subiecţi) Procent (%)

Manifestări de disconfort 60 100%
Tulburări de somn 36 60%
Tulburări psiho-vegetative 60 100%
Tulburări psiho-afective 54 90%
Fatigabilitate 60 100%
Somnolenţă 15 25%
Plictiseală 15 25%
Dispoziţie afectată 60 100%
Algii diverse 60 100%

3
 Corelaţiile dintre BCV şi scalele „SVS” la aproximativ p=0.05 au fost aproximativ:
PEF – r=0,265, sanogeneză r=0,268, PFTPP r=0,269, depresie r=0,270, suport familial r=
0,275, mediu social r=0,277, profesie r=0,280, risc suicidar r=0,283, PEO r=0,287, adaptare
r= 0,289, domiciliu r=0,291.
La femei, aceiaşi factori de personalitate determină vulnerabilitatea la stres pentru
gradele severe de boală. La bărbaţi sunt factori diferiţi de personalitate ce influenţează
vulnerabilitatea la stres pentru stadiile grave de boală.

Genul Grad BCV Coef. Spearman

Femei Gr. III şi gr. IV r=0,951496
Bărbaţi Gr. III şi gr. IV r=0,332817
Bărbaţi şi femei Gr. III r=0,73581
Bărbaţi şi femei Gr. IV r=0,33230

Prin calcul statistic Anova s-a obţinut la ambele genuri următoarea ierarhizare: PEF –
2,047, BCV – 1,454, FPTPP-1,113.
Corelaţia Comportament A – Comportament B, la ambele genuri, este reprezentată de
coeficienţii: Pearson r=0,221 şi biserial 0,241.
Comportament tip A a fost obţinut în cazul a 47 subiecţi din totalul de 60 (22 bărbaţi şi
25 femei), explicaţia raportându-se la gradul de implicare al femeii în viaţa socio-profesională
actuală şi responsabilizarea acesteia.

Genul Grad BCV Coef. Spearman – test Freiburg

Femei Gr. III şi gr. IV r=0,854895
Bărbaţi Gr. III şi gr. IV r=0,484266
Femei - bărbaţi Gr. III r=0,23077
Femei - bărbaţi Gr. IV r=0,508741

CPI – Coeficientul de corelaţie femei – dominaţie este r=0,617 şi cel bărbaţi -

dominaţie este r=0,380. Pentru factorul comunalitate (Cm, Ac, Gi, To, Sc, So, Re, Wb),
ambele genuri, s-a obţinut r=0,414, pentru creativitate (Fx, Ai, Py) r=0,584 şi descriind
comportamentul afirmativ (Sp, Sa) r=0,348.
Femeile prezintă scoruri semnificativ mai mari la factorii comunalitate, autocontrol,
responsabilitate la Testul chi pătrat, ceea ce reprezintă o diferenţă semnificativă.
Femei - Cm=44,80; Sc=46,40; Re=53,30; Ac=14,90; Fx=14,90; Py=36,067; Ai=12,0
Bărbaţi - Cm=7; Sc=11; Re=10; Ac=6; Fx=6; Py=10; Ai=9,0

Discuţii:

Se conturează din cercetare 4 profile cardiovasculare, pe care le-am notat: A,B;C;D.

Profilul cardiovascular de tip A este cel mai sever, corelat cu grad avansat de boală;
reprezintă 25% şi este caracterizat din punct de vedere al acestei cercetări prin: dificultăţi
economico-financiare, impact major al bolii, depresie şi factor post traumatic psihopatologic,
pe fond de comportament tip A cu predominanţa nervozităţii, excitabilităţii şi labilităţii
emoţionale, la o persoană fumătoare şi consumatoare de mari cantităţi de alcool şi cafea
zilnic, eventual droguri, cu buget redus, polispitalizată, cu status cert de bolnav
cardiovascular, număr mic de prieteni, impozite mari, constrâns temporal, trăind presiunea
mediului social, stresul plăţii facturilor directe, propria inutilitate şi sfidarea anturajului.
Predomină factorul cognitiv, intelectual şi de orientare spre valoare, în detrimentul stilului
personal şi al orientării spre persoană; firi pragmatice excesiv, interesate de impresia celorlalţi
despre propria persoană, autocontrol, integrare socială şi responsabilitate, eficienţă
interpersonală şi sănătate mintală globală.

4
 Profilul cardiovascular de tip B – 25% - se exprimă prin preocupare marcată privind
suportul familial şi mediul social, dezvoltă un comportament de Sisif pe fondul celui de tip A
şi stereotipie, tendinţe de dominare şi agresivitate, mascate aparent de elementele de inhibiţie.
Este “terorizat” de mass-media, uită frecvent, are senzaţia neîmplinirii datoriilor familiale şi o
permanentă lipsă de confort. Fumează, poate fi potator cronic şi consumator de mari cantităţi
de cafea, excitante. Este eficient interpersonal, sociabil, responsabil, eficient intelectual,
realizat prin conformism, dominator, orientat spre valoare, independent.

Profilul cardiovascular de tip C – 25% - este preocupat excesiv de profesie şi

încearcă să îşi dezvolte o personalitate eficientă, optimală, deşi este caracterizat prin lipsa
pregătirii psihologice şi anxietate anticipativă. Este „hărţuit” de altercaţiile familiale,
neîmplinirea copiilor, necazurile rudelor apropiate, eşecul şcolar al nepoţilor şi dispersarea
magazinelor cu preţuri mici pe distanţe mari. Fumează moderat, consumă alcool şi cafea,
excitante zilnic sau ocazional. Prezintă independenţă în gândire şi acţiune, asemănătoare cu
modelul comun, se integrează social, este orientat spre persoană şi mai puţin spre valoare,
tolerant, cu acceptanţă de sine şi capacitate de statut. Predomină factorul stil personal, în
detrimentul celui intelectual, cognitiv.

Profilul cardiovascular de tip D – 25% - presupune o personalitate care se adaptează

cu uşurinţă, are umor, îşi verbalizează trăirile negative şi se preocupă de propriul domiciliu,
dezvoltând extraversie, sociabilitate şi calm, pe un fond comportamental tip B preponderent –
şi care posibil dezvoltă boala cardiovasculară în caz de deces al copiilor, văduvie, intervenţii
chirurgicale majore, pauperizare, şomaj, divorţ, accidente, dacă sunt abandonaţi de copii sau
nu pot exercita profesiunea de bază. Fumează ocazional sau pasiv, fiind fost fumător,
consumă cafea şi alcool ocazional sau neagă consumul de excitante în prezent. Este flexibil,
tolerant, acceptanţă de sine, orientat marcat spre persoană, sensibil emoţional şi cu atitudine
pozitivă exterioară. Boala cardiovasculară este exprimată în termeni de „risc”.

Concluzii:

Studiul demonstrează importanţa noţiunilor de psihologie medicală, psihopatologie,

psihosomatică şi psihologie socială în pregătirea interdisciplinară a clinicienilor.

Programele de psihoprofilaxie a stresului şi a patologiei de stres trebuie să fie alcătuite

de echipe multidisciplinare de specialişti din multiple domenii ale ştiinţelor medicale,
psihologice, sociale, pedagogice, economice, juridice şi pot fi realizate numai prin conlucrarea
întregii societăţi, în condiţiile unei economii eficiente.

5
View publication stats