Sunteți pe pagina 1din 67

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII, CADASTRU ŞI ARHITECTURĂ

PROIECT LA CONSTRUCȚII CIVILE III

Student:
AN IV, C.C.I.A.
Conducător proiect:
Profesor: dr.ing.

-2016/2017-

1
BORDEROU

A. Piese scrise
1. Foaie de capăt
2. Borderou de piese
3. Temă proiect
4. Memoriu tehnic
5. Alegere materiale şi determinare caracteristici tehnice
6. Stabilire încărcări verticale
7. Calcul forţă seismică de proiectare
8. Stabilire eforturi unitare de compresiune pe pereţii structurali
9. Identificare pereţi activi
10. Distribuire forţă seismică de proiectare între pereţii activi
11. Calcul momente încovoietoare capabile pereţi activi
12. Calcul forţe tăietoare capabile pereţi activi
13. Verificare siguranţă clădire
14. Posibilităţi corectare rezistenţe pereţi (dacă este nevoie)

B. Piese desenate
1. Plan etaj curent cu dispunere stâlpişori din b.a.
2. Secţiune verticală transversală prin clădire
3. Distribuţie forţă seismică de proiectare pe niveluri
4. Mod repartizare încărcări verticale de la planşee la pereţi
5. Secţiuni orizontale montanţi
6. Secţiuni transversale stâlpişori din b.a.

2
TEMA PROIECTULUI

Să se verifice siguranţa la acţiunea seismică a unui bloc de locuinţe amplasat în


municipiul Oradea.
Clădirea are regimul de înălţime cu parter şi patru etaje (P+4E) şi următoarea structură
constructivă:
- fundaţii continue din beton,
- diafragme din zidărie confinată de cărămidă plină presată având grosimea de 25 cm,
- planşee şi scări din beton armat monolit,
- pardoseli din parchet în camere şi din plăci de gresie ceramică în dependinţe şi în
spaţiile comune,
- acoperiş tip terasă necirculabilă izolat termic şi hidrofug.
Pereţii sunt tencuiţi la interior cu mortar de var-ciment de 2 cm grosime iar la exterior
sunt termoizolaţi cu plăci din polistiren expandat de 10 cm grosime şi sunt finisaţi cu tencuială
decorativă.
Stratificaţia planşeului curent este următoarea:
- parchet - 2,2 cm (placaj gresie - 0,8 cm)
- şapă mortar M100 - 2,8 cm (4,2 cm)
- placă din b.a. - 13 cm
- tencuială intrados mortar M 25 -2 cm.
Stratificaţia planşeului de acoperiş este indicată mai jos:

Înălţimea unui nivel este het = 2,80 m iar distanţele X, Y, Z şi W dintre axele transversale
şi longitudinale ale clădirii constituie date individualizate pentru fiecare student.
Nivelul de încastrare al diafragmelor verticale se consideră la cota  0.00 m a pardoselii
finite de la parter.

3
Plan etaj curent

Memoriu tehnic

1.1 Regim de inaltime


Lucrarea are ca obiectiv construirea, conditiile de ampasament, dimensionarea, conformarea si
servirea edilitara a unei cladiri cu regim de inaltime P+4E.
Categoria de importanta a constructiei este D in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995,
HGR 766/1997 si ale ordinului MLPAT nr.31/N/1995.
Clasa de importanta a cladirii este III, in conformitate cu Normativul P100/2004.
Zona seismica de calcul E, conform Normativului de proiectare antiseismica P100/2004;
valoarea perioadei de colt esre Tc= 0.7sec. si valoarea coeficientului seismic ag=0.12g.

1.2 Functiuni de arhitectura


Construcţia propusă va avea regimul de înălţime P+4E.
In conformitate cu tema de proiectare infrastructura casei este formata din fundatii continue din
beton simplu si elevatii din beton armat monolit.
Suprastructura casei va fi formata din pereti portanti din zidarie de caramida plina arsa(STAS
5185/2-86) cu fb=7.5N/mm2,mortar M5.
Peretii de zidarie vor fi confinati cu stalpisori de beton armat si centuri de beton armat. Planseele
si scarile sunt din beton armat monolit.
Acoperisul casei va fi realizat sub forma unei terase necirculabile.
Nivelul ±0.00 al pardoselii parterului se considera nivelul de incastrare a diafragmelor din
zidarie.

1.3. Elemente de rezistenta


Fundatiile constructiei vor fi continue. Fundatiile continue vor fi realizate din beton armat
monolit armate la partea superioara.

4
Stratul portant al fundatiilor continue pentru peretii portanti ai cladirii este alcatuit din argila
prafoasa avand cote de fundare la -1.95 m fata de nivelul terenului natural.
Dupa terminarea sapaturilor si inaintea turnarii betoanelor in fundatii se va chema geotehnicianul
si proiectantul pentru verificarea si receptionarea naturii terenului si cotei de fundare.
Apele subterane nu au fost interceptate pe adancimea investigata, ci sunt cantonate in
formatiunile permeabile ale pannonianului la adancimi de peste 5.00 m.
Desi apele subterane nu sunt interceptate se intalnesc totusi ape de infiltratie sub forma de
“panze freatice suspendate” care pot afecta spatiile construite la subsol. Pentru a contracara acest
neajuns se recomanda construirea unui dren gravitational.
Adancimea de inghet este de 0.80 m conform STAS 6054/77.
Peretii casei vor fi realizati din caramida plina de argila arsa si vor avea urmatoarele grosimi:
-peretii exteriori vor fi de 25 cm la care se adauga 10 cm de polistiren;
-peretii interiori vor fi de 25 cm.

Grosimile peretilor alese mai sus corespund conditiilor de izolare termica si de evitare a formarii
condensului deterinate in functie de zona climatica in care se afla constructia, izolare fonica si
prevenire a incendiilor si a efectelor acestora. Elementele de zidarie din caramida plina de argila
arsa vor avea rezistenta unitare la compresiune standardizata egala cu f b  7.5 N / mm 2 .
Rezistenta caracteristica a zidariei este f k  2.85 N / mm2 . Rezistenta caracteristica la forfecare
cu efort unitar de compresiune nul a zidariei este f vk 0  0.20 N / mm 2 . Modulu de elasticitate
longitudinal al zidariei este 1000  f k  2850 N / mm2 .
Zidaria va fi intarita cu stalpisori de beton armat monolit cu dimensiunile 25x25 cm de clasa
C12/15. Stalpisorii au fost dispusi in structura conform prescriptiilor date de P2/1985- Normativ
privind calculul si executarea structurilor din zidarie. Marca de mortare folosita pentru zidarii va
fi M5-Z. Caramizile ceramice trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in standarde. Pentru
utilizarea caramizilor ceramice la zidariile portante ale cladirii trebuie sa se respecte raportul de
tesere la punere in opera. Lungimea de suprapunere va fi de cel putin ¼ din lungimea caramizii.
Planseele cladirii vor fi realizate din beton armat monolit si vor avea o grosime de 13 cm fara
finisaje. Pardoseala subsolului este alcatuita din umatoarele straturi: tencuiala, placa de beton
armat, sapa de nivelare mortar si parchet LU. Planseul peste acoperis este format din
urmatoarele straturi:tencuiala tavan, planseu de beton armat, un strat de carton asfaltat si unul de
carton asfaltat perforat, beton usor de panta, polistiren 12cm, sapa de mortar M100 3cm, un strat
de carton asfaltat perforat, doua de carton asfaltat si trei straturi de bitum. Alcatuirea planseelor
va asigura realizarea unei saibe orizontale cat mai rigide pentru asigurarea conlucrarii spatiale a
elementelor structurale sub actiunea sarcinilor seismice.
Stalpisorii se prevad pentru sporirea capacitatii portante si a stabilitatii peretilor la incarcari
verticale si deopotriva pentru sporirea capacitatii portante a peretilor structurali la actiunea
combinata a sarcinilor verficale si orizontale. Dispunerea stalpisorilor pentru sporirea capacitatii
portante si a stabilitatii peretilor la incarcari verticale se face in peretii structurali cu incarcari
mari. Deasemenea se dispun pentru rigidizarea peretilor inalti formand impreuna cu centurile
intermediare o retea. Stalpisorii constructiei vor fi alcatuiti din beton armat monolit de clasa
C12/15 si intariti cu armaturi longitudinale din otel PC 52 cu diametrul barelor de 16, iar
armaturile tranversale(etrierii) vor fi din otel OB 37( f yd  Ra  210N / mm2 ) cu diamentrul
barelor de 6. Etrierii vor fi indesiti la 10 cm in zonele de innadire a barelor longitudinale si la

5
partea superioara a stalpisorilor sub centura pe o lungime de minim 50 cm. La constructiile
situate in zona seismica de calcul E innadirea barelor longitudinale intinse se va face prin
suprapunerea pe o lungime minima de 40 de diametre. Barele din otel OB 37 vor fi terminate cu
ciocuri in mod obligatoriu. La nivelul planseelor, stalpisorii vor fi legati monolit cu centurile din
beton armat.

Centurile din beton armat sunt realizate in vederea asigurarii rigiditatii planseelor in planul lor,
legatura planseelor cu peretii structurali. Centurile de beton armat de la nivelul planseelor se vor
prevedea obligatoriu in peretii structurali din zidarie la nivelul fiecarui planseu al acladirii. Ele
vor alcatui o retea inchisa si continua pe toata suprafata nivelelor constructiei. Centurile trebuie
sa asigure transmiterea directa a sarcinilor gravitationale din planseele caldirii la peretii
structurali si de la nivelele superioare la cele inferioare, transmiterea fortelor de inertie la peretii
structurali, preluarea eforturilor de intindere ce apar in peretii structurali. Latimea centurilor va fi
egala cu grosimea peretelui structural pe care il intareste. Armarea longitudinala a centurilor se
face cu bare din otel PC 52. Diametrul minim al barelor ce se vor utiliza in centuri va fi de 8
pentru bare din PC 52 si 10 pentru cele din OB 37.
Buiandrugii se vor realiza pentru golurile mari prevazute in peretii structurali din beton armat
turnati monolit. Buiandrugii vor avea sectiuni transversale egale cu grosimea peretelui structural,
iar inaltimea de minimum 1/5 din lumina golului.
Golurile mari din peretii strcuturali au fost amplasate si dimensionate astfel ca plinirle dintre ele
sa satisfaca conditiile necesare de rezistenta si stabilitate sub actiunea incarcarilor verticale.
Scarile constructiei vor fi executate din beton armat monolit. Scarile se vor executa prin
turmarea pe loc a betonului in cofraj, turnat odata cu placa rampei.

1.4. Elemente de finisaj


Finisajele sunt importante fiind parte integranta a constructiei, elemente ce contribuiesc la solutia
arhitecturala finala. Astfel elementele de finisaj ale cladirii in discutie sunt urmatoarele:
-pardoselile vor fi tip parchet laminat de culoare inchisa;
-zugravelile interioare vor fi vopsele lavabile pe baza de dispersie, iar la grupurile sanitare(sifon
de scurgere), bucatarie, zonele expuse direct umiditatii se vor folosi placari cu finisaje ceramice
sau zugraveli impermeabile, pardoselile fiind de asemenea impermeabile;
-tencuielile exterioare vor fi tencuieli driscuite gri si tencuieli driscuite fin alb mat;
-placari exterioare cu placaj travertin;
-placarile treptelor se vor realiza prin placaje de lemn masiv prin prindere in dibluri a treptei si
prin fortare apoi a contratreptei;
-tamplarie pentru ferestre si usi din profile de aluminiu cu geam termopan si bariera termica;
-trotuarul va fi pavat cu pietre cubice sau dale cubice din bazalt sau granit;
-tigla solzi, regtangulara de culoare antracit.

1.5. Elemente de izolatii


Izolarea termica a cladirii reprezinta o importanta etapa in proiectarea unei constructii, fara de
aceasta am avea pierderi de energie termica. Astfel zidurile exterioare si articulatiile intre zidarie
si tamplarie se vor termoizola cu placi termoizolante din polistiren expandat fixate mecanic cu
ajutorul diblurilor speciale sau prin lipire in puncte cu adeziv adecvat.
La nivelul solului se vor realiza lucrari de hidroizolare in zonele expuse. Se va utiliza
hidroizolatia din membrane bituminoase si la acoperis. Hidroizolatia din membrane bituminoase

6
trebuie presata intre doua elemente rigide de constructie, incarcarile transmise de contructie
trebuie sa actioneze continuu si cat mai uniform pe suprafata hidroizolatiei.
Sub pardoseala se aplica un strat de rupere a capilaritatii din pietris. La socluri se aplica o
hidroizolatie din membrane bituminoase.

1.6. Instalatii
Instalatiile sanitare, electrice si termice vor fi executate in urma elaborarii unor proiecte de
specilitate.
Alimentarea cu apă a clădirii se va face din reţeaua de apa potabila a localitatii.
Obiectele sanitare de faianţă sunt racordate la instalaţiile de apă curenta.
Energia termică a clădirii se va furniza din reteaua termica locala.
Alimentarea cu energie electrică a clădirii se va realiza din reţeaua publică de joasă tensiune prin
intermediul firidei de branşament pozată pe faţada laterală.
Construcţia va avea instalaţie electrică pentru iluminat şi pentru utilităţile electro-casnice.
Canalizarea clădirii se va racorda la reţeaua locala de canalizare.
Ventilaţia şi iluminarea tuturor spaţiilor este directă şi naturală prin intermediul geamurilor
existente pe toate faţadele.
In activitatea de locuire nu există operaţii generatoare de noxe toxice sau îmbolnăviri
profesionale.
Note de calcul
Distantele dintre axe vor fi:
- x=3.90 m
- y=3.80 m
- z=3.10 m
- w=4.90 m

1. Materiale

- elemente pentru zidarie: caramizi pline de argila arsa, f b  7,5 N / mm 2


- mortar M5 ( CR6 , pag 31 , Tab.3.2 – pentru pereţii structurali la construcţii definitive pentru
f b  10 N / mm 2  minim M10 , iar pentru f b  10 N / mm 2  minim mortar M5 )
- rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei f k  2,85 N / mm 2 ( zidărie fără rosturi paralele
cu planul peretelui )
- rezistenta caracteristica la forfecare a zidariei sub efort de compresiune nul este
f vk ,0  0,2 N / mm2
- modulul de elasticitate longitudinala a zidarie E z  1000 * f k  2850 N / mm 2
- modulul de elasticitate transversal al zidariei se admite ca este 40% din cel longitudinal, si
anume: Gz  0,4 * E z  1140 N / mm2
- planseele si centurile vor fi alcatuite din beton armat monolit, cu clasa betonului C16/20
- samburii vor avea beton din clasa C12/15, avand rezistenta de calcul f cd  9,5 N / mm 2
- otelul folosit este S235 (OB37), avand f yd  210 N / mm2

7
- armarea stalpisorilor din beton armat se realizeaza cu: pmin  0,8%
f
- rezistenta de proiectare la compresiune a zidariei este: f d  mz * k , unde
M
mz  1  coeficientul conditiilor de lucru
 M  coeficient de siguranta referitor la material (functie de mana de lucru). In cazul unui control
normal al executiei  M  2,2
2.85
Rezulta f d  1.0 *  1.30 N / mm 2
2.2

2. Stabilirea incarcarilor verticale

2.1. Aria totala a nivelului

L * B  18.95 *10,25  194,24 m 2

2.2. Ariile nete ale incaperilor

10

l
i 1
1,i * l 2,i  (4 * 3.65  4 * 3.55  2 * 2,85) * 4,65  160,425m 2

2.3. Ariile ocupate de pereti

Apereti  3 *18.75  6 *10.05 * 0.25  29.14 m 2

2.4. Volumul zidariei

29.14 * 2.8  81.59 m3  pentru un nivel, daca nu tinem cont de golurile pentru usi si
ferestre
volumul tuturor golurilor de usi si ferestre, pentru un nivel;
81,59  11,95  69,64 m3  volumul total al zidariei pentru un nivel;
69.64 * 5  348,2 m3  volumul total al zidariei pentru intreaga cladire (5 niveluri).

2.5. Greutatea zidariei

- greutatea volumetrica a zidariei se considera 19,5kN / m 3 (incluzand tencuiala);


- greutatea totala a zidariei pe un nivel: Gzid / nivel  19,5 * 69.64  1357,98kN
- greutatea totala a zidariei pentru intreaga cladire: Gzid  19,5 * 348.2  6789,9kN
2.6. Greutatea planseului

2.6.1. Greutatea plaseului pe 1m 2

8
- tencuiala intrados (2 cm grosime): 19kN / m3 * 0.02m  0.38kN / m 2 ;
- placa din beton armat (13 cm grosime): 25kN / m3 * 0.13m  3.25kN / m 2
- pardoseala + sapa (2,2 cm +2,8 cm grosime ) :

8kN / m3 * 0.022m  21kN / m3 * 0.028m  0.176  0.588  0.764kN / m 2

Total: 4.394 kN / m 2  4.4kN / m 2

Observatie:
1i  1.00 pentru gruparea speciala de incarcare.
- incarcare utila pe planseu: q  1.5kN / m2 (locuinta);
Dar, 2i  0.4 pentru gruparea speciala.
Deci, vom lucra cu o incarcare utila de calcul/ 1 m 2 de 1.50kN / m 2 * 0.4  0.6kN / m 2

 incarcarea totala/1 m 2 planseu este 4.4  0.6  5.00kN / m 2

2.6.2. Greutatea totala a planseului pe un nivel

Anet * G planseu/ m2  160,425 * 5.00  802,13kN

2.7. Greutatea totala a cladirii pe un nivel

G1,niv  G zid  G planseu  1357.98  802.13 

 G1,niv  2160.11kN

- incarcarea echivalentaa unui nivel / 1m 2 de suprafata:

2160.11
qechiv   11.55kN / m 2
187.06

2.8. Greutatea totala a cladirii

G  G1,niv * 5  2160.11 * 5  10800.55kN

3. Calculul fortei seismice de proiectare

3.1.Coeficientii de calcul

i). factorul de importanta:  I  1.00  cladiri de tip curent

9
ii). valoarea spectrului elastic de proiectare: S e (T )  a g *  (T )  0.15 g * 2.75  0.41g

Exista factori de reducere a fortei seismice, deoarece si materialul amortizeaza o parte din
aceasta.

  8%  factor de reducere pentru zidăria confinată


10 10
  
5 58
   0,88  factor de corectie ce tine cont de amortizare S e (T ) 

iii). factorul de corectie pentru contributia modului propriu fundamental de vibratie:


  0,85 daca T1  TC si cladirea are mai mult de 2 niveluri.
  1,0 in celelalte situatii.

Perioada proprie fundamentala de vibrare se determina simplificat astfel:


3
T1  C t * H 4

Ct  0,05  coeficient functie de tipul structurii


H  5 * 2.8 m  14 m  inaltimea cladirii in metri
3
 T1  0.05 *14 4  0,361 s  TC  0.7 s

   0.85 in cazul nostru TC  T1 şi n=5 niveluri

iv). factorul de comportare q

Factorul de comportare q depinde de:


- tipul zidariei;
u
- factorul de suprarezistenta ;
1
- regularitatea structurii.
u
Pentru cladiri cu structura din zidarie conbinata  1.25
1
u
 q  2.5 *  2.5 *1.25  q  3.125
I

3.2. Calculul fortei taietoare de baza

Fb   I * S d (T ) * m * 

10
Ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei de vibratie fundamentale T1
a *  (T ) *
se obtine cu relatia: S d (T )  g
q
0.15 g * 2.75 * 0.88 10800.55
 Fb  1 * * * 0.85  1009.85kN
3.125 g

3.3. Fortele seismice de nivel orizontale

Forta seismica care actioneaza la nivelul ”i”, se calculeaza conform P100, cu relatia:

mi * si
Fi  Fb * n
, unde:
m * s
i 1
i i

Fi  forta seismica orizontala static echivalenta de la nivelul “i”;


Fb  forta taietoare de baza corespunzatoare modului fundamental;
si  componenta formei fundamentale pe directia gradului de libertate dinamica de translatie la
nivelul “i”
n  numarul de niveluri al cladirii
mi  masa de nivel.

Forma proprie fundamentala (T 1 ) poate fi aproximata printr-o variatie liniara crescatoare pe

inaltime. In acest caz fortele orizontale de nivel sunt date de relatia:

mi * z i
Fi  Fb * n
, unde:
m * z
i 1
i i

z i  inaltimea nivelului “i” fata de sectiunea de incastrare.

Dat fiind ca masele de nivel sunt egale pe inaltimea cladirii, formula devine:

mi * z i zi
Fi  Fb * n
 Fb * n

m * z
i 1
i i z
i 1
i

zi zi i
Pentru inaltimi egale de nivel relatia devine: Fi  Fb * n
 Fb *  Fb *
z
15 * hetaj 15
i
i 1

11
Fb 1009.85
Deci, avem F1    67.32kN
15 15

2 * Fb
F2   134.65 kN ( F2  2 F1 )
15

3 * Fb
F3  = 201.97kN ( F3  3F1 )
15

4 * Fb
F4   269.29 kN ( F4  4F1 )
15

5 * Fb
F5   336.62 kN ( F5  5F1 )
15
3.4. Calculul momentului de rasturnare la baza cladirii (cota  0,00 )

5
M r   Fi * z i  F1 * hetaj  F2 * 2 * hetaj  F3 * 3 * hetaj  F4 * 4 * hetaj  F5 * 5 * hetaj
i 1

M r  67.32 * 2.8  134.65 * 2 * 2.8  201.97 * 3 * 2.8  269.29 * 4 * 2.8  336.62 * 5 * 2.8
 M r  10367.812 kN * m

4. Calculul eforturilor unitare de compresiune in peretii structurali

4.1.Incarcari din greutatea planseului si incarcarea de exploatare (utila)

12
Prin impartirea ochiurilor de planseu dintre peretii de rezistenta, ducandu-se linii la 45 din
fiecare colt, s-au obtinut figuri geometrice simple (trapez, triunghi), sau combinatii dintre
acestea. Am calculat ariile fiecarei portiuni care “descarca” pe un perete, respectiv greutatile
acestor portiuni de planseu, iar prin impartirea la lungimea peretelui aferent am obtinut
incarcarea uniforma din greutatea planseului plus utila pe metru liniar.

𝐶1 ∙ 𝐶2 1.83 ∙ 1.83
𝑆1 = = = 1.67 𝑚2
2 2

13
(𝐵 + 𝑏) ∙ ℎ (0.99 + 4.65) ∙ 1.83
𝑆2 = = = 5.16𝑚2
2 2
𝐶1 ∙ 𝐶2 1.78 ∙ 1.78
𝑆3 = = = 1.58 𝑚2
2 2

(𝐵 + 𝑏) ∙ ℎ (4.65 + 1.10) ∙ 1.78


𝑆4 = = = 5.12𝑚2
2 2

(𝐵 + 𝑏) ∙ ℎ (3.45 + 1.68) ∙ 1.78


𝑆5 = = = 4.56𝑚2
2 2

𝐶1 ∙ 𝐶2 1.78 ∙ 2.25
𝑆6 = = = 2.002 𝑚2
2 2
𝐶1 ∙ 𝐶2 1.30 ∙ 1.78
𝑆7 = = = 1.16 𝑚2
2 2
𝐶1 ∙ 𝐶2 1.90 ∙ 1.20
𝑆8 = = = 1.14 𝑚2
2 2
𝐶1 ∙ 𝐶2 0.70 ∙ 0.70
𝑆9 = = = 0.25 𝑚2
2 2

(𝐵 + 𝑏) ∙ ℎ (3.95 + 1.67) ∙ 1.78


𝑆10 = = = 5.001𝑚2
2 2
𝐶1 ∙ 𝐶2 1.43 ∙ 1.43
𝑆11 = = = 1.02𝑚2
2 2
(𝐵 + 𝑏) ∙ ℎ (3.45 + 2.02) ∙ 1.43
𝑆12 = = = 3.91𝑚2
2 2

𝐶1 ∙ 𝐶2 1.33 ∙ 1.43
𝑆13 = = = 0.95 𝑚2
2 2

(𝐵 + 𝑏) ∙ ℎ (3.95 + 1.80) ∙ 1.43


𝑆14 = = = 4.11𝑚2
2 2

𝑞1 = 𝑆1 ∙ 𝐺𝑝 = 1.67 ∙ 5 = 8.35 𝑘𝑁

𝑞2 = 𝑆2 ∙ 𝐺𝑝 = 5.16 ∙ 5 = 25.8 𝑘𝑁

𝑞3 = 𝑆3 ∙ 𝐺𝑝 = 1.58 ∙ 5 = 7.9 𝑘𝑁
14
𝑞4 = 𝑆4 ∙ 𝐺𝑝 = 5.12 ∙ 5 = 25.6 𝑘𝑁

𝑞5 = 𝑆5 ∙ 𝐺𝑝 = 4.56 ∙ 5 = 22.8𝑘𝑁

𝑞6 = 𝑆6 ∙ 𝐺𝑝 = 2.002 ∙ 5 = 10.01𝑘𝑁

𝑞7 = 𝑆7 ∙ 𝐺𝑝 = 1.16 ∙ 5 = 5.8 𝑘𝑁

𝑞8 = 𝑆8 ∙ 𝐺𝑝 = 1.14 ∙ 5 = 5.7 𝑘𝑁

𝑞9 = 𝑆9 ∙ 𝐺𝑝 = 0.25 ∙ 5 = 1.25 𝑘𝑁

𝑞10 = 𝑆10 ∙ 𝐺𝑝 = 5.001 ∙ 5 = 25.005 𝑘𝑁

𝑞11 = 𝑆11 ∙ 𝐺𝑝 = 1.02 ∙ 5 = 5.1 𝑘𝑁

𝑞12 = 𝑆12 ∙ 𝐺𝑝 = 3.91 ∙ 5 = 19.55 𝑘𝑁

𝑞13 = 𝑆13 ∙ 𝐺𝑝 = 0.95 ∙ 5 = 4.75 𝑘𝑁

𝑞14 = 𝑆14 ∙ 𝐺𝑝 = 4.11 ∙ 5 = 20.55 𝑘𝑁

Totodata, am calculat greutatea fiecarui montant prin calculul volumului acestora si inmultirea
 kN 
cu greutatea volumica medie a zidariei, pe care am considerat-o 19,5  3  .
m 
Observatie: toate datele obtinute sunt pentru un nivel de zidarie, impreuna cu planseul
si incarcarea utila aferente (de deasupra).
Ulterior, cu rezultatele inscrise si in desen, putem intocmi urmatorul tabel:

Nota: Pentru calculul greutatii la baza am inmultit greutatea totala cu 5 – numarul de niveluri al
G
cladirii. Efortul unitar axial l-am calculat cu formula:  0  baza .
Azid
Azidarie - aria zidariei montantului “i”;

G zidarie - greutatea zidariei corespunzatoare montantului “i”;

G planseu - greutatea planseului corespundatoare montantului “i”;

Gtotal - greutatea totala corespunzatoare montantului “i”;

Gbaza - greutatea la baza montantului “i” la toate nivelurile;

15
 0 - efortul unitar de compresiune;

G planseu  q planseu  Aaferent

Aaferent - aria planseului aferenta montantului “i”;

Gtotal  Gzidarie  G planseu

Gbaza  Gtotal  nrniveluri  Gacoperis  1

nrniveluri  4

Pentru montantul E1:

𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 2 ∙ 0.90 ∙ 0.25 + 0.45 ∙ 0.25 + 5 ∙ 0.25 ∙ 0.25 = 0.87

𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 = 2 ∙ 2.08 ∙ 0.25 + 2 ∙ 4.65 ∙ 0.25 + 1.83 ∙ 0.25 = 3.82 𝑚2

𝐴𝑧𝑖𝑑 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑔𝑜𝑙 = 3.82 − 0.87 = 2.95 𝑚2

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 = 𝐴𝑧𝑖𝑑.𝑏𝑟𝑢𝑡 ∙ ℎ𝑧𝑖𝑑 = 3.82 ∙ 2.55 = 9.74𝑚3

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 2 ∙ 0.90 ∙ 0.25 ∙ 1.80 + 0.45 ∙ 0.25 ∙ 2.10 + 5 ∙ 0.25 ∙ 0.25 ∙ 2.5 = 1.82 𝑚3

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑛𝑒𝑡 = 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 9.74 − 1.82 = 7.92 𝑚3

𝐺𝑧 = 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑛𝑒𝑡 ∙ 𝛾𝑧 = 7.92 ∙ 19,5 = 154.44 𝑘𝑁

𝐺𝑝 = 𝑞𝑝𝑙 ∙ 𝐴𝑎𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 = 4𝑞1 + 2𝑞2 = 85𝑘𝑁

𝐺𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 𝐺𝑧 + 𝐺𝑝 = 154.44 + 85 = 239.44 𝑘𝑁

𝐺𝑏𝑎𝑧𝑎 = 𝐺𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ∙ 5 = 239.44 ∙ 5 = 1197.2 𝑘𝑁

𝐺𝑏𝑎𝑧𝑎 1197.2 𝑘𝑁
𝜎0 = = = 405.83 2
𝐴𝑧𝑖𝑑 2.95 𝑚

Pentru montantul E2:

16
𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 2 ∙ 0.90 ∙ 0.25 + 3 ∙ 0.45 ∙ 0.25 + 3 ∙ 0.25 ∙ 0.25 = 0.974

𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 = 3.85 ∙ 0.25 + 4.65 ∙ 0.25 + 4.075 ∙ 0.25 + 0.7 ∙ 0.25 = 3.26 𝑚2

𝐴𝑧𝑖𝑑 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑔𝑜𝑙 = 3.26 − 0.974 = 2.28 𝑚2

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 = 𝐴𝑧𝑖𝑑.𝑏𝑟𝑢𝑡 ∙ ℎ𝑧𝑖𝑑 = 3.26 ∙ 2.55 = 8.31 𝑚3

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 2 ∙ 0.90 ∙ 0.25 ∙ 1.80 + 3 ∙ 0.45 ∙ 0.25 ∙ 2.10 + 3 ∙ 0.25 ∙ 0.25 ∙ 2.5 = 1.98 𝑚3

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑛𝑒𝑡 = 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 8.31 − 1.98 = 6.33 𝑚3

𝐺𝑧 = 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑛𝑒𝑡 ∙ 𝛾𝑧 = 6.33 ∙ 19,5 = 123.43 𝑘𝑁

𝐺𝑝 = 𝑞𝑝𝑙 ∙ 𝐴𝑎𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 = 3𝑞1 + 2𝑞9 + 2𝑞6 + 𝑞4 + 𝑞2 + 𝑞3 = 106.87 𝑘𝑁

𝐺𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 𝐺𝑧 + 𝐺𝑝 = 230.03 𝑘𝑁

𝐺𝑏𝑎𝑧𝑎 = 𝐺𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ∙ 5 = 1151.5 𝑘𝑁

𝐺𝑏𝑎𝑧𝑎 1151.5 𝑘𝑁
𝜎0 = = = 505.04 2
𝐴𝑧𝑖𝑑 2.28 𝑚

Pentru montantul E3:

𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 2 ∙ 0.90 ∙ 0.25 + 0.45 ∙ 0.25 + 2 ∙ 0.25 ∙ 0.25 = 0.687

𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 = 3.65 ∙ 0.25 + 3.95 ∙ 0.25 = 1.9 𝑚2

𝐴𝑧𝑖𝑑 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑔𝑜𝑙 = 1.9 − 0.687 = 1.21 𝑚2

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 = 𝐴𝑧𝑖𝑑.𝑏𝑟𝑢𝑡 ∙ ℎ𝑧𝑖𝑑 = 1.9 ∙ 2.55 = 4.84 𝑚3

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 2 ∙ 0.90 ∙ 0.25 ∙ 1.80 + 0.45 ∙ 0.25 ∙ 2.10 + 2 ∙ 0.25 ∙ 0.25 ∙ 2.5 = 1.35 𝑚3

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑛𝑒𝑡 = 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 4.84 − 1.35 = 3.49 𝑚3

𝐺𝑧 = 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑛𝑒𝑡 ∙ 𝛾𝑧 = 3.49 ∙ 19,5 = 68.05 𝑘𝑁

𝐺𝑝 = 𝑞𝑝𝑙 ∙ 𝐴𝑎𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 = 𝑞1 + 𝑞10 + 𝑞2 + 𝑞3 = 67.05 𝑘𝑁

𝐺𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 𝐺𝑧 + 𝐺𝑝 = 135.1𝑘𝑁

17
𝐺𝑏𝑎𝑧𝑎 = 𝐺𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ∙ 5 = 675.5 𝑘𝑁

𝐺𝑏𝑎𝑧𝑎 675.5 𝑘𝑁
𝜎0 = = = 558.26 2
𝐴𝑧𝑖𝑑 1.21 𝑚

Pentru montantul E4:

𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 2 ∙ 0.90 ∙ 0.25 + 0.45 ∙ 0.25 + 2 ∙ 0.25 ∙ 0.25 = 0.687

𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 = 3.35 ∙ 0.25 + 3.10 ∙ 0.25 = 1.61 𝑚2

𝐴𝑧𝑖𝑑 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑔𝑜𝑙 = 1.56 − 0.687 = 0.92 𝑚2

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 = 𝐴𝑧𝑖𝑑.𝑏𝑟𝑢𝑡 ∙ ℎ𝑧𝑖𝑑 = 1.61 ∙ 2.55 = 4.1 𝑚3

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 2 ∙ 0.90 ∙ 0.25 ∙ 1.80 + 0.45 ∙ 0.25 ∙ 2.10 + 2 ∙ 0.25 ∙ 0.25 ∙ 2.5 = 1.35 𝑚3

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑛𝑒𝑡 = 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 4.1 − 1.35 = 2.75 𝑚3

𝐺𝑧 = 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑛𝑒𝑡 ∙ 𝛾𝑧 = 2.75 ∙ 19,5 = 53.62 𝑘𝑁

𝐺𝑝 = 𝑞𝑝𝑙 ∙ 𝐴𝑎𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 = 𝑞3 + 𝑞11 + 𝑞12 + 𝑞5 = 55.35 𝑘𝑁

𝐺𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 𝐺𝑧 + 𝐺𝑝 = 108.97 𝑘𝑁

𝐺𝑏𝑎𝑧𝑎 = 𝐺𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ∙ 5 = 544.85𝑘𝑁

𝐺𝑏𝑎𝑧𝑎 544.85 𝑘𝑁
𝜎0 = = = 592.22 2
𝐴𝑧𝑖𝑑 0.92 𝑚
Pentru montantul E5:

𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 2 ∙ 0.90 ∙ 0.25 + 0.45 ∙ 0.25 + 2 ∙ 0.25 ∙ 0.25 = 0.687

𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 = 3.35 ∙ 0.25 + 3.95 ∙ 0.25 = 1.82 𝑚2

𝐴𝑧𝑖𝑑 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑔𝑜𝑙 = 1.82 − 0.687 = 1.33 𝑚2

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 = 𝐴𝑧𝑖𝑑.𝑏𝑟𝑢𝑡 ∙ ℎ𝑧𝑖𝑑 = 1.82 ∙ 2.55 = 4.64 𝑚3

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 2 ∙ 0.90 ∙ 0.25 ∙ 1.80 + 0.45 ∙ 0.25 ∙ 2.10 + 2 ∙ 0.25 ∙ 0.25 ∙ 2.5 = 1.35 𝑚3

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑛𝑒𝑡 = 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 3.29𝑚3

18
𝐺𝑧 = 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑛𝑒𝑡 ∙ 𝛾𝑧 = 3.29 ∙ 19,5 = 64.15 𝑘𝑁

𝐺𝑝 = 𝑞𝑝𝑙 ∙ 𝐴𝑎𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 = 𝑞3 + 𝑞11 + 𝑞10 + 𝑞14 = 58.55𝑘𝑁

𝐺𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 𝐺𝑧 + 𝐺𝑝 = 122.7𝑘𝑁

𝐺𝑏𝑎𝑧𝑎 = 𝐺𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ∙ 5 = 613.5𝑘𝑁

𝐺𝑏𝑎𝑧𝑎 613.5 𝑘𝑁
𝜎0 = = = 461.27 2
𝐴𝑧𝑖𝑑 1.33 𝑚

Pentru montantul E6:

𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 4 ∙ 0.45 ∙ 0.25 + 0.25 ∙ 0.25 = 0.512

𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 = 1.45 ∙ 0.25 + 1.45 ∙ 0.25 + 1.475 ∙ 0.25 + 0.70 ∙ 0.25 = 1.26 𝑚2

𝐴𝑧𝑖𝑑 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑔𝑜𝑙 = 1.26 − 0.512 = 0. 748 𝑚2

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 = 𝐴𝑧𝑖𝑑.𝑏𝑟𝑢𝑡 ∙ ℎ𝑧𝑖𝑑 = 1.26 ∙ 2.55 = 3.21 𝑚3

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 4 ∙ 0.45 ∙ 0.25 ∙ 2.10 + 0.25 ∙ 0.25 ∙ 2.5 = 1.01 𝑚3

𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑛𝑒𝑡 = 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑔𝑜𝑙 = 3.21 − 1.01 = 2.2 𝑚3

𝐺𝑧 = 𝑉𝑧𝑖𝑑,𝑛𝑒𝑡 ∙ 𝛾𝑧 = 2.2 ∙ 19,5 = 42.9 𝑘𝑁

𝐺𝑝 = 𝑞𝑝𝑙 ∙ 𝐴𝑎𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 = 2𝑞9 + 2𝑞7 + 2𝑞11 + 𝑞13 + 𝑞8 = 34.75𝑘𝑁

𝐺𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 𝐺𝑧 + 𝐺𝑝 = 77.65𝑘𝑁

𝐺𝑏𝑎𝑧𝑎 = 𝐺𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ∙ 5 = 388.25 𝑘𝑁

𝐺𝑏𝑎𝑧𝑎 388.25 𝑘𝑁
𝜎0 = = = 519.05 2
𝐴𝑧𝑖𝑑 0.748 𝑚

19
Aria Greutatea Greutatea Greutate Greutate Efortul
Grup Zidariei Zidariei Planseului total baza σo

m2 kN kN kN kN kN/m2
E1 2.95 154.44 85 239.44 1197.2 405.83
E2 2.28 123.43 106.87 230.03 1151.5 505.04
E3 1.21 68.05 67.05 135.1 675.5 558.26
E4 0.92 53.62 55.35 108.97 544.85 592.22
E5 1.33 64.15 58.55 122.7 613.5 461.27
E6 0.748 42.9 34.75 77.65 388.25 519.05

5. Distributia fortei seismice de proiectare intre peretii activi

5.1.Calculul rigiditatii consolelor verticale (ale montantilor) – se neglijeaza aportul riglelor de


cuplare. Peretii activi ii vom alege pentru calcul numai pe cei transversali.

Ezc
R 3
, unde:
H H
 3*
3* I p Ai

Ez  modulul de elasticitate al zidariei;


H  inaltimea totala a peretelui (5x2,80=14,00m)
I p  momentul de inertie corespunzator zonei active a peretelui pentru care se calculeaza
rigiditatea
Ai  aria inimii peretelui activ

20
Calculul momentelor de inertie

Peretele E1:

21
 Ai  xi 1.18  0.25  0.59  2  9.3  0.25  0.46  1.38  0.25  0.81
xG    0.45m
 Ai 1.18  0.25  2  9.3  0.25  1.38  0.25

xG - distanta pana la centrul de greutate al montantului 1 pe directia axei principale x – x;

 Ai  yi 1.18  0.25  0.13  9.3  0.25  5.03  1.38  0.25  5.03  1.18  0.25  9.92
yG    5.03m
 Ai 1.18  0.25  2  9.3  0.25  1.38  0.25
yG - distanta pana la centrul de greutate al montantului 1 pe directia axei principale y – y;

22

I z   I xi  Ai  dy 
2
i 0,675  0.25 3
12
 0,675  0.25   4.90 
2 4.65 3  0.25
12
 4.65  0.25  (2.44) 2 

4.65  0.25
3
1.38  0.25 3
0.675  0.25 3
  4.65  0.25  (2.44) 2   1.38  0.25  0   0.675  0.25  4.90 2
12 12 12
 26.14m 4

 b  h3   0.25  0.253 2 0.25  0.253


I b    Ai  dyi2   2    0.25  0.25   4.8    0.25  0.25  0 
 12   12  12
 0.25  0.253 2
 2    0.25  0.25   4.8   2.91m 4
 12 
E z  I z  Eb  I b
E zc 
I z  Ib

 Ez şi Eb - modulii de elasticitate longitudinali ai zidăriei şi betonului;


 Iz şi Ib - momentele de inerţie ale secţiunilor de zidărie şi de beton,
calculate în raport cu axele principale de inerţie ale peretelui.
Valorile modulului de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (Ez)

Tipul calculului Zidărie cu


(situaţia de proiectare) elemente din
argilă arsă
Stabilirea caracteristicilor 1000 fk
dinamice
Deformaţii în ULS 500 fk
Deformaţii în SLS (numai 800 fk
pentru sisteme static
nedeterminate)

Rezistenţa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor :

Rezistenţa Rezistenţa medie a mortarului


cărămizii fmed (N/mm2)
(N/mm2) M10 M5 M2.5 M1
10.0 4.30 3.50 2.85 2.15
3.45 2.80 2.30 1.75
7.5 3.50 2.85 2.30 1.75
2.80 2.30 1.85 1.40

23
5.0 2.65 2.15 1.75 1.35
2.10 1.70 1.40 1.05

E z  1000 f k  1000  2.85  2850 N / mm2  2850000kN / m 2

Eb  27000 N / mm2  27000000kN / m 2

E z  I z  Eb  I b 2850000  26,14  27000000  2.91


E zc    5269156.63kN / m 2
I z  Ib 26,14  2.91
E zc
Ştiim ca R  3
unde Ai  aria inimii
H H
 3*
3* I p Ai
Ai  10.05  0.25  2.51m 2

𝐼𝑝 = 𝐼𝑧 + 𝐼𝑏 = 26.14 + 2,91 = 29.05 𝑚4

5269156.63 kN
R 3
 109275.50
14 14 m
 3*
3 * 29.05 2.51

 Peretele E2

 Ai  xi 2.05  0.25  1.48  5.15  0.25  1.50  2.15  0.25  2.7  1.38  0.25  0,67
xG    1.63m
 Ai 2.05  0.25  5.15  0.25  2.15  0.25  1.38  0.25

 Ai  yi 2.05  0.25  0.13  5.15  0.25  2.55  2.15  0.25  5.03  1.38  0.25  5.03
yG    2.90m
 Ai 2.05  0.25  5.15  0.25  2.15  0.25  1.38  0.25

24
 
I z   I xi  Ai  dy i2 
1.55  0.25 3
12
 1.55  0.25   2.58 
2 4,65 3  0.25
12
 4,65  0.25   0.15 
2

2.15  0.25 3  3
 2.15  0.25   2.33 
1 .38 0.25
  1.38  0.25  (2.33) 2 
2

12 12
0.25  0.25 3
  0,25  0.25  (2.58) 2  9,91m 4
12

 b  h3   0.25  0.253  0.25  0.253


I b    Ai  dyi2   2    0.25  0.25  2.58 2    0.25  0.25  2.332 
 12   12  12
 1,17m 4

E z  1000 f k  1000  2.85  2850 N / mm2  2850000kN / m 2

Eb  27000 N / mm2  27000000kN / m 2

E z  I z  Eb  I b 2850000  9.91  27000000  1.17


E zc    5400135.38kN / m 2
I z  Ib 9.91  1.17
E zc
Ştiim ca R  3
unde Ai  aria inimii
H H
 3*
3* I p Ai
Ai  5.40  0.25  1.35m 2

25
𝐼𝑝 = 𝐼𝑧 + 𝐼𝑏 = 9.91 + 1.17 = 11.08 𝑚4

5400135.38 kN
R 3
 47511.3
14 14 m
 3*
3 *11.08 1.35

 Peretele E3

 Ai  xi 3.50  0.25  1.05  2.05  0.25  1,03


xG    1.04m
 Ai 3.50  0.25  2.05  0.25
 Ai  yi 3.50  0.25  1,75  2.05  0.25  3.63
yG    2.44m
 Ai 3.50  0.25  2.05  0.25

 
I z   I xi  Ai  dy i2 
3.50 3  0.25
12
 3.50  0.25  0.13 2 
1.55  0.25 3
12
 1.55  0.25   1.75  2.1m 4
2

 b  h3   0.25  0.253 2
I b    Ai  dyi2   2    0.25  0.25   0.13   0.027m 4
 12   12 

26
E z  1000 f k  1000  2.85  2850 N / mm2  2850000kN / m 2

Eb  27000 N / mm2  27000000kN / m 2

E z  I z  Eb  I b 2850000  2.1  27000000  0,027


E zc    3156558.53kN / m 2
I z  Ib 2.1  0,027
E zc
Ştiim ca R  3
unde Ai  aria inimii
H H
 3*
3* I p Ai
Ai  3.75  0.25  0.94m 2

𝐼𝑝 = 𝐼𝑧 + 𝐼𝑏 = 2.1 + 0.027 = 2.13 𝑚4

3156558.53 kN
R 3
 6657.97
14 14 m
 3*
3 * 2.13 0.94

 Peretele E4

27
 Ai  xi 1.65  0.25  0,83  3.00  0.25  1.00
xG    0.94cm
 Ai 1.65  0.25  3.00  0.25
 Ai  y i 1.65  0.25  0.125  3.00  0.25  1.75
yG    1.17cm
 Ai 1.65  0.25  3.00  0.25

 
I z   I xi  Ai  dy i2 
1.15  0.25 3
12
 1.15  0.25   1.5 
2 3.00 3  0.25
12
 3.00  0.25  0.13 2  1.22m 4

 b  h3   0.25  0.253 2
I b    Ai  dyi2   2  0.25  0.25   0.95   0.112m 4
 12   12 

E z  1000 f k  1000  2.85  2850 N / mm2  2850000kN / m 2

Eb  27000 N / mm2  27000000kN / m 2

E z  I z  Eb  I b 2850000  1.22  27000000  0.112


E zc    4880630.63kN / m 2
I z  Ib 1.22  0,112
E zc
Ştiim ca R  3
unde Ai  aria inimii
H H
 3*
3* I p Ai
Ai  3.00  0.25  0.75m 2

𝐼𝑝 = 𝐼𝑧 + 𝐼𝑏 = 1.22 + 0.112 = 1.332 𝑚4

4880630.63 kN
R 3
 6571.58
14 14 m
 3*
3 *1.332 0.75

 Peretele E5

 Ai  xi 3.50  0.25  1.00  1.65  0.25  0.83


xG    0.95cm
 Ai 3.50  0.25  1.65  0.25

 Ai  y i 3.50  0.25  1.75  1.65  0.25  3.63


yG    2.35cm
 Ai 3.50  0.25  1.65  0.25

28
 
I z   I xi  Ai  dy i2 
3.50 3  0.25
12
 3.50  0.25   0.13 
2 1.15  0.25 3
12
 1.15  0.25   1.75  1.07m 4
2

 b  h3 2  0.25  0.253 2

I b   
 Ai  dyi   2  0.25  0.25   1.75   0.383m 4
 12   12 

E z  I z  Eb  I b 2850000  1.07  27000000  0.383


E zc    9215760.47kN / m 2
I z  Ib 1.07  0.383
E zc
Ştiim ca R  3
unde Ai  aria inimii
H H
 3*
3* I p Ai
Ai  3.75  0.25  0.94m 2

𝐼𝑝 = 𝐼𝑧 + 𝐼𝑏 = 1.07 + 0.383 = 1.45 𝑚4

9215760.47 kN
R 3
 13643.16
14 14 m
 3*
3 *1.45 0.94

29
 Peretele E6

 Ai  xi 1.25  0.25  0.63  0.98  0.25  1.24  0.50  0.25  0.25


xG    0.78cm
 Ai 1.25  0.25  0.98  0.25  0.50  0.25
 Ai  yi 1.25  0.25  0.38  0.98  0.25  0.88  0.50  0.25  0.88
yG    0.65cm
 Ai 1.25  0.25  0.98  0.25  0.50  0.25

 
I z   I xi  Ai  dy i2 
0.75 3  0.25
12
 0.75  0.25   0.25 
2 0,98  0.25 3
12
 0,98  0.25   0.25 
2

0.50  0.25 3 0.25  0.25 3


  0.50  0.25  (0.25) 2   0.25  0.25   0.50  0.06m 4
2

12 12

 b  h3 2 0.25  0.253
I b    Ai  dyi    0.25  0.25   0.25  0.004m 4
2

 12  12

30
E z  I z  Eb  I b 2850000  0.06  27000000  0,004
E zc    4359375kN / m 2
I z  Ib 0.06  0,004
E zc
Ştiim ca R  3
unde Ai  aria inimii
H H
 3*
3* I p Ai
Ai  1.25  0.25  0.31m 2

𝐼𝑝 = 𝐼𝑧 + 𝐼𝑏 = 0.06 + 0.004 = 0.064 𝑚4

4359375 kN
R 3
 302.16
14 14 m
 3*
3 * 0.064 0,31

Datorita simetriei, rigiditatile sunt aceleasi cu cele calculate si pentru montantii 7-12.

R1  R12  109275.50 kN  m

R2  R11  47511.3 kN m
R3  R  6657.97 kN 
10 m
R4  R  6571.58  kN 
9 m
R5  R7  13643.16 kN 
m
R6  R8  302.16 kN 
m

Repartizam forta seismica de baza calculata fiecarui montant:

Ri 12
kN
Fb  1009.85 kN ; Fb , i  Fb * 12 ;  Ri  367923.34
R
i 1
i
i 1 m

109275.5
Fb ,1  Fb ,12  1009.85 *  299.93 kN
367923.34
47511.3
Fb , 2  Fb ,11  1009.85 *  130.41 kN
367923.34
6657.97
Fb ,3  Fb ,10  1009.85 *  18.27 kN
367923.34
6571.58
Fb , 4  Fb ,9  1009.85 *  18.04 kN
367923.34
13643.16
Fb ,5  Fb , 7  1009.85 *  37.45 kN
367923.34

31
302.16
Fb , 6  Fb , 7  1009.85 *  0.83kN
367923.34

Reparizam si momentul de rasturnare fiecarui montant , astfel :

Ri
M r  10367.812 kN * m M r ,i  M r * 12

R
i 1
i

109275.5
M r ,1  M r ,12  10367.812 *  3079.30kNm
367923.34
47511.3
M r ,2  M r ,11  10367.812 *  1338.83 kNm
367923.34
6657.97
M r ,3  M r ,10  10367.812 *  187.62kNm
367923.34
6571.58
M r ,4  M r ,9  10367.812 *  185.18kNm
367923.34
13643.16
M r ,5  M r , 7  10367.812 *  384.45kNm
367923.34
302.16
M r ,6  M r ,8  10367.812 *  8.52 kNm
367923.34

Forta
Rigiditatea Mom. de
baza
∑Rmi Fb,Mi Mr,Mi
rasturnare
Grup RMi Fb
Mr
kN/m kN/m kN kN kN * m kN * m
E1 109275.5 299.93 3079.30
E2 47511.3 130.41 1338.83
E3 6657.97 18.27 187.62
E4 6571.58 367923.34 1009.85 18.04 10367.812 185.18
E5 13643.16 37.45 384.45
E6 302.16 0.83 8.52

6.Calculul momentelor incovoietoare capabile ale peretilor activi

MRd = MRd(zna,i) + MRd (As)


M Rd ( zna, i)  N Ed yzci - momentul încovoietor de proiectare al secţiunii ideale de zidărie;
N Ed
 Azci  - aria secţiunii ideale de zidărie comprimată (Azci)
0.8 * f d
M Rd  As   ls As f yd - rezistenţa de proiectare la încovoiere dată de armăturile stâlpişorilor, cu:
 ls - distanţa între centrele de greutate ale celor doi stâlpişori de la extremităţi;

32
 As – cea mai mică dintre ariile de armare ale celor doi stâlpişori;
 fyd – rezistenţa de calcul a armăturii din stâlpişori.

N Ed   0 * AM ,1 - forta axială de proiectare


N kN
f cd*  9,5 2
 9500 2 - betonul din stalpisori de clasa C12/15
mm m
f 2.85 N kN
f  m * k  1*  1.30  1300 2
d z γ 2.2 mm 2
m
M
f* 9500
nech  0.75 cd  0,75 *  nech  5.48
fd 1300

nech =coefficient de echivalenta

Efortul Aria Forta axiala Aria zidariei


Grup σo montantilor de proiect NEd ideale Azc,i
kN/m2 m2 kN m2
E1 405.83 2.95 1197.20 1.151
E2 505.04 2.28 1151.50 1.107
E3 558.26 1.21 675.50 0.649
E4 592.22 0.92 544.84 0.523
E5 461.27 1.33 613.49 0.589
E6 519.05 0.748 388.25 0.373

Montantul 1 ↑

33
Azc,1  1.151 m 2 
Az ,1  0,68  0,25  0.17 m 2  
Ab ,1   ech * Astalpisor m 
2

 Ab,1  5.48 * 0.0625 m 2    Ab,1  0.3425 m 2 


Ab, 2   ech * Astalpisor m  
2

 Ab, 2  5.48 * 0.0625 m2    Ab, 2  0.3425 m2 


Iar Az , 2  0.25 * x m 2 
 
stiim ca Azc,1  Az ,1  Ab ,1  Ab , 2  Az , 2 m 2  
 Az , 2  Azc,1  Az ,1  Ab ,1  Ab, 2 m 2
 Az , 2  0.296 m 2  
dar Az , 2  0.25 * x m  x 
0.296
m
0.25
 x  1.184 m

34
 
Avem A1  0.17 m 2 şi d y ,1  0.125 m
A  0.29 m  şi d
2
2
y,2  0.72 m
A  0.0625 m  şi d
3
2
y ,3  0.125 m
A  0.0625 m  şi d
4
2
y,4  0.125 m

 yG , zc,1 
 A *d
i y ,i
m  yG , zc,1  0,42m
 Ai
 
Avem A1  0.17 m 2 şi d x ,1  0.34 m
A  0.29 m  şi d
2
2
x,2  0.125m
A  0.0625 m  şi d
3
2
x ,3  0.125 m
A  0.0625 m  şi d
4
2
x,4  0.125 m

xG , zc,1 
 A *d
i x ,i
m  0.19 m
 Ai

Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  10.05 m  0.30 * l w  3.015 m

xC  0.25  1.184 m  xC  1,434 m

In concluzie , conditia este indeplinită astfel încât xC  1.434 m  0.3 * l w  3.015 m

Deoarece montantul este simetric , se obţin aceleaşi valori în cazul schimbării acţiunii seismului

Montantul E2 ↑

35
 
Azc, 2  1.107 m 2
Az ,1  0.388 m 2

 
Ab ,1   ech * Astalpisor m 2
 Ab,1  5.48 * 0.0625 m 2    Ab,1  0.3425 m 2  
 
Ab, 2   ech * Astalpisor m 2

 Ab, 2  5.48 * 0.0625 m2    Ab, 2  0.3425 m2  


Iar Az , 2  0.25 * x m2 
 
stiim ca Azc, 2  Az ,1  Ab ,1  Ab, 2  Az , 2 m 2  
 Az , 2  Azc, 2  Az ,1  Ab,1  Ab, 2 m2
 Az , 2  0.03 m 2  
dar Az , 2  0.25 * x m  x 
0.03
m
0.25
 x  0.12 m

 
Avem A1  0.388 m 2 şi d y ,1  0.125 m

36
 
A2  0.03 m 2 şi d y , 2  0.06 m
A3  0.0625 m  şi d 2
y ,3  0.125 m
A4  0.0625 m  şi d 2
y,4  0.125 m

şi  yG , zc, 2 
 A * d m  y
i y ,i
 0.12 m
 Ai
G , zc, 2

 
Avem A1  0.388 m 2 şi d x ,1  1.48 m
A  0.03 m  şi d
2
2
x,2  1.5m
A  0.0625 m  şi d
3
2
x ,3  2.38 m
A  0.0625 m  şi d
4
2
x,4  0.58 m

xG , zc, 2 
 A * d m  1,48 m
i x ,i

 Ai
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  5.40m  0.30 * l w  1.62 m

xC  0.25  0.12 m  xC  0.37 m

In concluzie , conditia este indeplinită astfel încât xC  0.37 m  0.3 * l w  1.62 m

Schimbăm sensul acţiunii seismului

Montantul E2 ↓

37
Azc, 2  1.107 m 2 
Az ,1  0.53 m 
2

Az , 2  0.345 m  2

Az ,3  0.0625 m  2

Ab ,1   ech * Astalpisor m 2  
 Ab,1  5.48 * 0.0625 m 2    
 Ab,1  0.3425 m 2

Iar Az , 4  0.25 * x m2  
Stiim ca  
Azc, 2  Az ,1  Ab ,1  Az , 2  Az ,3  Az , 4 m 2
 
 Az , 4  Azc, 2  Az ,1  Ab,1  Az , 2  Az ,3 m2
 Az , 4  0.002 m2  
dar Az , 4  0.25 * x m  x 
0.002
m
0.25
 x  0.008 m

38
 
Avem A1  0.53 m 2 şi d y ,1  0.38 m
A2  0.345 m  şi d
2
y,2  0.38 m
A3  0.0625 m  şi d 2
y ,3  0.13 m
A4  0.0625 m  şi d 2
y,4  0.38 m
A5  0.002 m  şi d
2
y,4  0.51 m

şi  yG , zc, 2 
 A * d m  y
i y ,i
 0.36 m
 Ai
G , zc, 2

 
Avem A1  0.53 m 2 şi d x ,1  2.7 m
A  0.345 m  şi d
2
2
x,2  0.67m
A  0.0625 m  şi d
3
2
x ,3  1.5 m
A  0.0625 m  şi d
4
2
x,4  1.5 m
A  0.002 m  şi d
5
2
y,4  1.5 m

xG , zc, 2 
 A * d m  1,84 m
i x ,i

 Ai
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  5.40m  0.30 * l w  1.62 m

xC  0.5  0.008 m  xC  0.508 m

In concluzie , conditia este indeplinită astfel încât xC  0.508 m  0.3 * l w  1.62 m

Montantul E3 ↑

39
Azc,3  0.649 m 2 
 x * 0.25 m  m
0.649
Azc,3 2
x
0.25
 x  2.59 m
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  3.75 m  0.30 * l w  1.125 m

Iar xC  2.59 m

Astfel conditia nu este indeplinită deoarece xC  2.59 m  0.3 * l w  1.125 m

În concluzie , la acest montant trebuie dispus un stâlpişor , care împreună cu zidăria sa


preia încarcarile datorate sesismului .
Nu cunoastem dimensiunile stâlpişorului , dar pentru a determina dimensiunile cele mai
economice , vom rezolva următorul sistem de ecuaţii :

40
 
Azc,3  0.25 *  ech * x  l  m 2 unde :

o x – reprezintă o dimensiune a stalpişorului de beton


o l – reprezintă o dimensiune a zonei comprimate de zidărie

Pentru o dimensionare economica considerăm x  l  0.30 * l w , care in cazul nostru este


x  l  1.02 m
 x  1.125  l m

 
Introducem x  1.125  l m în Azc,3  0.25 *  ech * x  l  m de unde rezultă
2

 
Azc,3  0.25 *  ech * 1.125  l   l  m 2
 
 Azc,3  0.25 * 5.48 * 1.125  l   l  m 2
 A  1.37 * 1.125  l   0.25l m 
zc,3
2

 A  1.541  1.37l  0.25l m 


zc,3
2

Dar A  0.649 m 
zc,3
2

 0.649  1.541  1.37l  0.25l m  2

 1.12l  1.541  0.649 l 


0.892
m
1.12
 l  0.79 m

Pentru x  1.125  l mşi l  0.79 m  x  0.33 m


Nu putem lua astfel de dimensiuni ale stâlpişorului de 25x33 , astfel alegem 25x35 dimensiunea
stălpişorului ( Dimeniunea minimă a unui stălpisor este de 25x25 cm , iar suprafaţa maximă este
de 900 cm2 )
 
Azc,3  0.649 m 2
 
Ab ,1   ech * Astalpisor m 2
 Ab,1  5.48 * 0.0875 m 2    Ab,1  0.4795 m 2  
 
Iar Az ,1  0.25 * x m 2
stiim ca Azc,3  Az ,1  Ab ,1 m 2    
 Az ,1  Azc,3  Ab ,1 m 2
 Az ,1  0.169 m 2  
dar Az ,1  0.25 * x m  x  m
0.169
0.25
 x  0.68 m

41
 
Avem A1  0.0875 m 2 şi d y ,1  0.175 m
A2  0.169 m  şi d
2
y,2  0.69 m

 yG , zc,3 
 A * d m
i y ,i
 y G , zc, 2  0.51 m
 Ai
 
Avem A1  0.0875 m 2 şi d x ,1  1.05 m
A2  0.169 m  şi d
2
x,2  1.05 m

xG , zc,3 
 A * d m  1,05 m
i x ,i

 Ai
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  3.75 m  0.30 * l w  1.125 m

xC  0.25  0.68 m  xC  0.93 m

In concluzie , conditia este indeplinită astfel încât xC  0.93 m  0.3 * l w  1.125 m

Montantul E3 ↓

42
Azc,3  0.649 m 2 
Az ,1  0.388 m 2

 
Ab ,1   ech * Astalpisor m 2
 Ab,1  5.48 * 0.0625 m 2    
 Ab,1  0.3425 m 2
 
Ab , 2   ech * Astalpisor m 2

 Ab, 2  5.48 * 0.0625 m2    


 Ab, 2  0.3425 m2

Se observă că Az ,1  Ab,1  Ab, 2  Azc, 2


 nu toată secţiunea stălpişorului este comprimată
Azc  Ab, 2  Ab,1  Az , 2 m 2 
Stiim că Azc  x * (1.55  0.25 *ech  0.25 *ech ) m 2  
 Azc  x * 4.29 m 2   x
Azc
4.29
m

x
0,649
m  x  0.15 m
4.29
 
Avem A1  0.217 m 2 şi d y ,1  0.07 m

43
 
A3  0.0625 m2 şi d y ,3  0.07 m
A4  0.0625 m  şi d
2
y,4  0.07 m

 yG , zc,3 
 A * d m
i y ,i
 yG , zc, 2  0.30 m
 Ai
 
Avem A1  0.217 m 2 şi d X ,1  1.03 m
A3  0.0625 m  şi d
2
X ,3  0.125 m
A4  0.0625 m  şi d
2
y,4  1.925 m

xG , zc,3 
 A * d m  1.02 m
i x ,i

 Ai
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  3.75m  0.30 * l w  1.125 m

xC  0.25  0.15 m  xC  0.10 m

In concluzie , conditia este indeplinită astfel încât xC  0.10 m  0.3 * l w  1.125 m

Montantul E4 ↓

44
Azc, 4  0.523 m 2 
 x * 0.25 m  m
0.523
Azc, 4 2
x
0.25
 x  2.092 m
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  3.25 m  0.30 * l w  0.98 m

Iar xC  2.092 m


Astfel conditia nu este indeplinită deoarece xC  2.092 m  0.3 * l w  0.98 m

În concluzie , la acest montant trebuie dispus un stâlpişor , care împreună cu zidăria sa


preia încarcarile datorate sesismului .
Nu cunoastem dimensiunile stâlpişorului , dar pentru a determina dimensiunile cele mai
economice , vom rezolva următorul sistem de ecuaţii :

 
Azc, 4  0.25 *  ech * x  l  m 2 unde :

o x – reprezintă o dimensiune a stalpişorului de beton


o l – reprezintă o dimensiune a zonei comprimate de zidărie

45
Pentru o dimensionare economica considerăm x  l  0.30 * l w , care in cazul nostru este
x  l  0.98 m
 l  0.98  x m

 
Introducem l  0.98  x m în Azc,3  0.25 *  ech * x  l  m de unde rezultă
2

 
Azc, 4  0.25 * 5.48x  0.98  x m 2

 4.48 x  0.98 m 
A

zc, 4 2

0.25


Azc, 4
0.25
 
 0.98  4.48 x m 2

Dar Azc, 4  0.523 m 2  



0.523
0.25
 0.98  4.48 x m 2  
 2.092  0.98  4.48x x
1.11
m
4.48
 x  0.24 m

Pentru l  0.98  x m şi x  0.24 m  l  0.74 m

Se ia dimnesniunea stâlpişorului de 25x25, iar suprafaţa maximă este de 900 cm2

 
Azc, 4  0.523 m 2
 
Ab ,1   ech * Astalpisor m 2
 Ab,1  5.48 * 0.0625 m 2    Ab,1  0.3425 m 2  
Iar Az ,1  0.25 * x m  2

stiim ca Azc, 4  Az ,1  Ab ,1 m 2    
 Az ,1  Azc, 4  Ab ,1 m 2
 Az ,1  0.1805 m 2  
dar Az ,1  0.25 * x m  x  m
0.1805
0.25
 x  0.72 m

 
Avem A1  0.0625 m 2 şi d y ,1  0.125 m
A2  0.18 m  şi d
2
y,2  0.61 m

46
 yG , zc, 4 
 A * d m
i y ,i
 yG , zc, 2  0.12 m
 Ai
 
Avem A1  0.0625 m 2 şi d x ,1  1.00 m
A2  0.18 m  şi d
2
x,2  1.00 m

xG , zc, 4 
 A * d m  1.00 m
i x ,i

 Ai
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  3.25 m  0.30 * l w  0.98 m

xC  0.25  0.72 m  xC  0.97 m

In concluzie , conditia este indeplinită astfel încât xC  0.97 m  0.3 * l w  0.98 m

Montantul E4↑

47
 
Azc, 4  0.523 m 2
Az ,1  0.2875 m  2

 
Ab ,1   ech * Astalpisor m 2
 Ab,1  5.48 * 0.0625 m 2    Ab,1  0.3425 m 2  
 
Ab , 2   ech * Astalpisor m 2
 Ab,1  5.48 * 0.0625 m 2    Ab,1  0.3425 m 2  
Se observă că Az ,1  Ab ,1  Ab , 2  0.97  Azc, 4  0.523
 nu toată talpa montantului este comprimată

Stiim că Azc, 4  x * (0.2875  0.25 *ech  0.25 *ech ) m 2  


 Azc, 4  x * 3,027 m 2  x
Azc, 4
3,027
m

x
0.523
m  x  0.173 m
3.027

48
 
Avem A1  0.161 m 2 şi d y ,1  0.07 m
A2  0.043 m  şi d
2
y,2  0.07 m
A3  0.035 m  şi d
2
y ,3  0.07 m
A4  0.035 m  şi d
2
y,4  0.07 m

 yG , zc, 4 
 A * d m i y ,i
 yG , zc, 2  0.07 m
 Ai
 
Avem A1  0.161 m 2 şi d x ,1  0.83 m
A  0.043 m  şi d
2
2
x,2  1.005m
A  0.035 m  şi d
3
2
x ,3  0.125 m
A  0.035 m  şi d
4
2
x,4  1.525 m

xG , zc, 4 
 A * d m  0.85 m
i x ,i

 Ai
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  3.25m  0.30 * l w  0.98 m

xC  0.25  0.173 m  xC  0.423 m

In concluzie , conditia este indeplinită astfel încât xC  0.423 m  0.3 * l w  0.98 m

Montantul E5 ↓

49
Azc,5  0.589 m 2 
Az ,1  0.287 m 
2

 
Ab,1  0.0625 * ech m 2
 Ab,1  0.3425 m 2 
 
Ab, 2  0.0625 * ech m 2
 Ab, 2  0.3425 m2 
 
Se observă că aria talpii din zona comprimata Az ,1  Ab,1  Ab, 2  0.97  Azc,5  0.589 m 2
 nu toată secţiunea talpii este comprimată

 
Stiim că Azc,5  x * (0.287  0.25 *ech  0.25 *ech ) m 2

 
 Azc,5  x * 3,03 m 2 x
Azc,5
3,03
m

m  x  0.19 m


0.589
x
3,03

50
 
Avem A1  0.161 m 2 şi d y ,1  0.07 m
A  0.035 m  şi d
3
2
y ,3  0.07 m
A  0.035 m  şi d
4
2
y,4  0.07 m

 yG , zc,5 
 A * d m i y ,i
 yG , zc, 2  0.07 m
 Ai
 
Avem A1  0.161 m 2 şi d x ,1  0.83 m
A  0.035 m  şi d
4
2
x,4  1.525m
A  0.035 m  şi d
3
2
x ,3  0.125 m

xG , zc,5 
 A * d m  0.83 m
i x ,i

 Ai
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  3.75 m  0.30 * l w  1.125 m

xC  0.11 m

Inconcluzie,conditia este indeplinită astfel încât


xC  0.25  0.14  0.11 m  0.3 * l w  1.125 m
Montantul E5 ↑

51
Azc,5  0.589 m 2 
 x * 0.25 m  m
0.589
Azc,5 2
x
0.25
 x  2,35 m
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  3.75 m  0.30 * l w  1.125 m

Iar xC  2,35 m

Astfel conditia nu este indeplinită deoarece xC  2,35 m  0.3 * l w  1.125 m

În concluzie , la acest montant trebuie dispus un stâlpişor , care împreună cu zidăria sa


preia încarcarile datorate sesismului .
Nu cunoastem dimensiunile stâlpişorului , dar pentru a determina dimensiunile cele mai
economice , vom rezolva următorul sistem de ecuaţii :

52
 
Azc,5  0.25 * ech * x  l  m 2 unde :
o x – reprezintă o dimensiune a stalpişorului de beton
o l – reprezintă o dimensiune a zonei comprimate de zidărie

Pentru o dimensionare economica considerăm x  l  0.30 * l w , care in cazul nostru este


x  l  1.125 m
 x  1.125  l m

 
Introducem x  1.125  l m în Azc,5  0.25 * ech * x  l  m de unde rezultă
2

 
Azc,5  0.25 *  ech * 1.125  l   l  m 2
 
 Azc,5  0.25 * 5.48 * 1.125  l   l  m 2
 Azc,5  1.37 * 1.125  l   0.25l m 
2

 A  1.54  1.37l  0.25l m 


zc,5
2

Dar Azc,5  0.589 m 2  


 0.589  1.54  1.37l  0.25l m 2  
 1.12l  1.54  0.589 l 
0.951
m
1.12
 l  0.85 m

Pentru x  1.125  l mşi l  0.85 m  x  0.275 m

Nu putem lua astfel de dimensiuni ale stâlpişorului de 25x27 , astfel alegem 25x30
dimensiunea stălpişorului ( Dimeniunea minimă a unui stălpisor este de 25x25 cm , iar suprafaţa
maximă este de 900 cm2 )

Azc,5  0.589 m 2 
 
Ab ,1   ech * Astalpisor m 2
 Ab,1  5.48 * 0.075 m 2    Ab,1  0.411 m 2  
Iar Az ,1  0.25 * x m  2

stiim ca Azc,5  Az ,1  Ab ,1 m 2   
 Az ,1  Azc,5  Ab ,1 m 2
 Az ,1  0.178 m 2  
dar Az ,1  0.25 * x m  x  m
0.178
0.25
 x  0.71 m

53
 
Avem A1  0.177 m 2 şi d y ,1  0.605 m
A2  0.075 m  şi d
2
y,2  0.125 m

 yG , zc,5 
 A * d mi y ,i
 yG , zc, 2  0.46 m
 Ai
 
Avem A1  0.177 m 2 şi d x ,1  1.03 m
A2  0.075 m  şi d
2
x,2  1.03 m

xG , zc,5 
 A * d m  1.03 m
i x ,i

 Ai
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  3,75 m  0.30 * l w  1.125 m

xC  0.25  0.71 m  xC  0.96 m

In concluzie , conditia este indeplinită astfel încât xC  0.96 m  0.3 * l w  1.125 m

Montantul E6 ↑

54
Azc,6  0.373 m 2 
 x * 0.25 m  m
0.373
Azc,6 2
x
0.25
 x  1,49 m

Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  1.25 m  0.30 * l w  0.38 m

Iar xC  1,49 m

Astfel conditia nu este indeplinită deoarece xC  1,49 m  0.3 * l w  0.38 m

În concluzie , la acest montant trebuie dispus un stâlpişor , care împreună cu zidăria sa


preia încarcarile datorate sesismului .
Nu cunoastem dimensiunile stâlpişorului , dar pentru a determina dimensiunile cele mai
economice , vom rezolva următorul sistem de ecuaţii :

 
Azc,5  0.25 *  ech * x  l  m 2 unde :

55
o x – reprezintă o dimensiune a stalpişorului de beton
o l – reprezintă o dimensiune a zonei comprimate de zidărie

Pentru o dimensionare economica considerăm x  l  0.30 * l w , care in cazul nostru este


x  l  0.38 m
 x  0.38  l m

 
Introducem x  0.38  l m în Azc,6  0.25 * ech * x  l  m de unde rezultă
2

Azc,6  0.25 * ech * x  l  m 2  


 
 Azc,6  0.25 * 5.48 * 0.38  l   l  m 2
 A  1.37 * 0.38  l   0.25l m 
zc, 6
2

 A  0.52  1.37l  0.25l m 


zc, 6
2

Dar A  0.373 m 
zc, 6
2

 0.373  0,52  1,37  l  0.25l m  2

 0.52  0.373  1.37l  0.25l l 


0.147
m
1.12
 l  0.13 m

Pentru x  0.38  l m şi l  0.13 m  x  0.25 m


Luam dimensiunea stâlpişorului de 25x25

Azc,6  0.373 m 2 
 
Ab ,1   ech * Astalpisor m 2
 Ab,1  5.48 * 0.0625 m 2    Ab,1  0.3425 m 2  
Iar Az ,1  0.25 * x m 2  
stiim ca Azc,6  Az ,1  Ab ,1 m 2    
 Az ,1  Azc,6  Ab ,1 m 2
 Az ,1  0.03 m 2  
dar Az ,1  0.25 * x m  x  m
0.03
0.25
 x  0.12 m

 
Avem A1  0.03 m 2 şi d y ,1  0.31 m
A2  0.0625 m  şi d
2
y,2  0.125 m

56
 yG , zc,6 
 A * d m
i y ,i
 yG , zc, 2  0.185 m
 Ai
 
Avem A1  0.03 m 2 şi d x ,1  0.625 m
A2  0.0625 m  şi d
2
x,2  0.625 m

xG , zc,6 
 A * d m  0.625 m
i x ,i

 Ai
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  1.25 m  0.30 * l w  0.38 m

xC  0.25  0.12 m  xC  0.37 m

In concluzie , conditia este indeplinită astfel încât xC  0.37 m  0.3 * l w  0.38 m

Montantul E6 ↓

57
Azc,6  0.373 m 2  
Az ,1  0.125 m 2 
Ab,1  0.0625 * ech m 2 
 Ab,1  0.3425 m 2  
 
Az , 2  0.0625 m 2
Az ,3  0.245 m 2

Iar Az , 4  0.25 * x m2 


Stiim ca Azc,6  Az ,1  Ab,1  Az , 2  Az ,3  Az , 4 m2    
 Az , 4  Azc,6  Az ,1  Ab,1  Az , 2  Az ,3 m2
Se observă că Az ,1  Ab,1  Az , 2  Az ,3  Azc,6
 nu toată secţiunea stălpişorului este comprimată
Stiim că Azc,6  x * (0.75  0.25 *ech  0.98  0.25) m 2  
 Azc,6  x * 3.35 m 2   x
Azc, 6
3,35
m

m  x  0.111 m


0.373
x
3,35

 
Avem A1  0.125 m 2 şi d y ,1  0.375 m
A2  0.0625 m  şi d
2
y,2  0.13 m
A3  0.245 m  şi d
2
y ,3  0,375 m
A4  0.0625 m  şi d
2
y,4  0.375 m
A5  0.187 m  şi d
2
y ,5  0.88 m

 yG , zc,6 
 A * d m
i y ,i
 yG , zc, 2  0.49m
 Ai
 
Avem A1  0.125 m 2 şi d x ,1  0.25 m
A2  0.0625 m  şi d
2
x,2  0.625 m
A3  0.245 m  şi d
2
x ,3  1.24 m
A4  0.0625 m  şi d
2
x,4  0.625 m
A5  0.187 m  şi d
2
x ,5  0.625 m

58
xG , zc,6 
 A * d m  0.78 m
i x ,i

 Ai
Trebuie îndeplinită condiţia ca xC  0.30 * l w

Unde l w  1.25 m  0.30 * l w  0.38 m

xC  0.25  0.11 m  xC  0.36 m

In concluzie , conditia este indeplinită astfel încât xC  0.36 m  0.3 * l w  0.38 m

Trebuie sa dispunem un stalpisor de 25x50

↓ ↓ MRd
Ainima

Azc
lw σo NEd
Element Xc Yzc (zna,i)

m2 m kN/m2 kN m2 m m kN*m
E1 2.463 10.05 405.83 1197.20 0.637 1.434 4.375 5165.72
E2 1.33 5.40 505.04 1151.50 0.82 0.508 2.30 2631.66
E3 0.91 3.75 558.26 675.50 0.532 0.10 1.66 1032.91
E4 0.725 3.25 592.22 544.84 0.175 0.97 1.34 634.58
E5 0.91 3.75 461.27 613.49 0.3745 0.11 1.68 894.74
E6 0.375 1.25 519.05 388.25 0.570 0.36 0.20 38.42

↑ ↑ MRd
Ainima

Azc

lw σo NEd
Element Xc Yzc (zna,i)

m2 m kN/m2 kN m2 mm mm kN*m
E1 2.463 10.05 405.83 1197.20 0.637 1.434 4.375 5165.72
E2 1.33 5.40 505.04 1151.50 0.54 0.37 2.56 2929.16

59
E3 0.91 3.75 558.26 675.50 0.235 0.93 1.35 840.05
E4 0.725 3.25 592.22 544.84 0.375 0.423 0.38 179.95
E5 0.91 3.75 461.27 613.49 0.23 0.96 1.36 724.30
E6 0.375 1.25 519.05 388.25 0.075 0.37 0.60 115.28

Unde Ainima - aria inimii


l w - lungimea inimii
G
 0  baza unde Gbaza  Gtotal * nrniv , iar Azid -aria montantilor , inclusiv a talpilor
Azid
N Ed  Atotal *  0 - forţa axială de proiectare


f d  1.30 * 10 3 kN
m2

- rezistenţa unitară de proiectare la compresiune a zidariei
xC - lungimea de montant , din zona comprimata
YZC - distanţa de la central secţiunii , până la centrul de greutate al zonei comprimate . Se
calculează pentru fiecare sens al acţiunii forţei seismice .
M Rd ( zna,i )  N Ed * YZC - momentul de proiectare al secţiunii ideale de zidărie

Calculul valorilor MRd,(As) si MRd

ls As fyd MRd,As
Grup
m m2 kN/m2 kN * m
E1 9.60 1825.52
E2 4.80 912.76
308.7
E3 3.40 6.16∙ 10−4 646.54
*103
E4 2.65 503.92
E5 3.40 646.54
E6 1.00 190.15

Unde l s - distanţa de la centrele de greutate ale stâlpişorilor de la extremităţi


As - cea mai mică dintre ariile de armare ale celor 2 stâlpişori

f yd  308.7 *10 3 kN
m2

- rezistenţa de proiectare a armăturii din cei 2 stâlpisori (S355)
 l s * As * f yd - resistenţa de proiectare la incovoiere corespunzătoare armăturilor
M Rd , As
din stâlpişorii de la extremităti

60
MRd,As MRd(zna,i) MRd
Grup
kN * m kN*m kN*m
E1 1825.52 5165.72 6991.24

E2 912.76 2631.66 3544.42

E3 646.54 840.05 1486.59

E4 503.92 179.95 683.87


E5 646.54 724.30 1370.84
E6 190.15 38.42 228.57

Unde M Rd  M Rd , As  M Rd ( zna,i ) - rezistenţa de proiectare la încovoiere

M Rd ( zna,i )  N Ed * YZC - rezistenţei de proiectare la încovoiere a secţiunii ideale de zidărie


nearmată

M Rd , As  l s * As * f yd - resist. de proiectare la incovoiere corespunzătoare armăturilor din


stâlpişorii de la extremităti

7. CALULCUL FORŢELOR TAIETOARE CAPABILE ( VRd )

7.1 SCHEMA DE CALCUL

Rezistenţa de proiectare la forţă taietoare VRd a pereţilor de zidărie confinată se va calcula


cu relaţia :

VRd  VRd1  VRd 2

VRd1  f vd * t * lc

Unde f vd reprezintă rezistenţa unitară de proiectare la forfecare a zidăriei


f
f vd  mz * vk cu  M  2.2 coeficient de siguranţă pentru material ( control normal )
M
mz  1.00 coeficientul condiţiilor de lucru

iar f vk se poate lua din Tabelul 4.4a , pagina 40 CR6

61
unde f vk reprezintă rezistenţa de proiectare a zidăriei la forfecare în rost orizontal

 f vk  0.395 pentru f b  7.5 N  mm 2


 si  d 
 1.0 N
mm 2

 f vk 0  0.4 * d
Sau f vk  min 
0.034 * f b  0.14 * d
f vk 0 =rezistenta unitara caracteristica la forfecare sub effort de compresiune nul a zidariei


Unde f vk 0  200 kN
m2
 tabelul 4.3 din CR6
 m
f b  7.5 * 10 3 kN 2

 d  0.8 * f d N mm  , cu f  1,30 *10 kN m 


2
3
2

 0.8 *1.3 *10 kN 


d

d 3
2

   1.03 *10 kN 


m
3
d 2
m

 200  0.4 *1.03 *10 3


De unde f vk  min 
0.034 * 7.5 *10  0.14 *1.03 *10
3 3

 f vk  min 
 612
399.2
kN 2
m
 
 f vk  399.2 kN  m2
 sau f vk  0.3992 N  mm 2

Iar t este grosimea inimii peretelui
l c este lungimea zonei comprimate a inimii peretelui

VRd  VRd1  VRd 2 - rezistenţa de priectare la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie confinată

VRd1  f vd * t * lc - rezistenţa de priectare la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie nearmată

VRd 2  0.2 * Aasc * f yd - resistenţa de priectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpisorul
comprimat

Unde Aasc - aria armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată


f yd - rezistenţa de proiectare a armăturii din stâlpişorul comprimat

62
De unde rezultă pentru ambele sensuri ale actiunii forţei seismice

Azc fvd VRD1 0.3*VRD1 As fyd VRD2 VRD


Grup ↓
m2 kN/m2 kN kN m2 kN/m2 kN kN
E1 0.637 115.58 34.67 76.06 110.73
E2 0.82 148.78 44.64 38.03 82.67
6.16∙ 308.7
E3 0.532 96.53 105.01
28.95 10−4 *103 76.06
E4 0.175 181.45 31.75 9.52 38.03 47.55
E5 0.3745 67.95 20.38 76.06 96.44
E6 0.570 103.42 31.02 38.03 69.05

Azc fvd VRD1 0.3*VRD1 As fyd VRD2 VRD


Grup ↑
m2 kN/m2 kN kN m2 kN/m2 kN kN
E1 0.637 115.58 34.67 76.06 110.73
E2 0.54 97.98 29.39 38.03 67.42
6.16∙ 308.7
E3 0.235 42.64 10−4
12.79 *103 38.03 50.82
E4 0.375 181.45 68.04 20.41 76.06 96.47
E5 0.23 41.73 12.52 38.03 50.55
E6 0.075 13.60 4.08 38.03 42.11

8. VERIFICAREA SIGURANŢEI ( LA PARTER )

8.1 Siguranţa în raport cu solicitarea la încovoiere cu forţă axială

Mai puţin pentru montantul E1 din ansamblul structurii , în secţiunea de încastrare nu


este satisfacută relaţia M Rd  q * M Ed din P100-1/2006

63
Med q q * MEd MRd
Grup
kN * m - kN * m kN*m
E1 2905.43 9079.47 > 6991.24
E2 1121.92 3506.00 < 3544.42
E3 167.42 523.19 < 1486.59
3.125
E4 145.08 453.38 < 683.87
E5 268.15 837.97 < 1370.84
E6 9.11 28.47 < 228.57

Factorul de comportare q depinde de:

- tipul zidariei;
u
- factorul de suprarezistenta ;
1
- regularitatea structurii.
u
Pentru cladiri cu structura din zidarie confinata  1.25
1
u
 q  2.5 *  2.5 *1.25  q  3.125
I

 
Ca urmare , pentru montantul E1 am sporit armătura la 416  414 cu As  14.24 * 10 4 m 2

Rezultă ca pentru montantul E1:

M Rd , As  9.60 *14.24 *104 * 308.7 *103 kN * m


 M Rd , As  4220.05 kN * m

M Rd  M Rd , As  M Rd ( zna) kN * m
M Rd  4220.05  5165.72 kN * m
 M Rd  9385.77 kN * m

 M Rd  9385.77  q * M Ed  9079,47 kN * m

64
ls As fyd MRd,As
Grup
10-4
m kN/m2 kN * m
m2
E1 9.60 14.24 4220.05
E2 4.80 912.76
E3 3.40 646.54
308.7 *103
E4 2.65 6.14 503.92
E5 3.40 646.54
E6 1.00 190.15

MRd,As MRd(zna,i) MRd


Grup
kN * m kN*m kN*m
E1 4220.05 5165.72 9385.77
E2 912.76 2631.66 3544.42

E3 646.54 840.05 1486.59


E4 503.92 179.95 683.87
E5 646.54 724.30 1370.84
E6 190.15 38.42 228.57

MEd q q * MEd MRd


Grup

kN * m kN * m kN*m
E1 2709.4 9079.47 < 9385.76
E2 922.83 3506.00 < 3544.42
E3 150.95 523.19 < 1486.59
3.125
E4 89.18 453.38 < 683.87

E5 10.385 837.97 < 1370.84


E6 150.5 28.47 < 228.57

8.2 Siguranţa în raport cu solicitarea la forţă tăietoare

Mai putin in primii montanţii E1, E2,E5 , în secţiunea de încastrare , nu este satisfăcută
relaţia , deoarece VRd  q *VEd

65
Am ales V Rd ,min pentru fiecare montant pentru fiecare directie a seismului

Ved (Fb) q * VEd VRD,min


Grup q
kN kN kN
E1 288.13 813.15 > 110.73
E2 121.17 378.66 > 67.42
E3 16.60 51.88 < 52.82
3.125
E4 14.38 44.94 < 47.55
E5 26.59 83.09 > 50.55
E6 0.90 2.81 < 42.11

Se propune armarea în rosturi cu 2 8 S255 la trei asize

Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare se calculază cu relaţia :

Asw
VRd 3  0.8 * l w * * f ysd
s

Unde l w - lungimea peretelui


 
Asw  0.79 *10 4 m 2 - aria armăturii din rostul orizontal , pentru preluarea forţei taietoare
s  0.2 m - distanţa pe verticală între 2 rânduri successive de armături
f ysd  210 *10 3 kN  m2
 - rezistenţa de proiectare a armăturii din rosturi – S255
Montantul E1 :
0.79 * 10 4
* 210 * 103 kN 
Asw
VRd 3  0.8 * l w * * f ysd  VRd 3  0.8 * 9.85 *
s 0.20
 VRd 3  753.64 kN 

Montantul E2 :
0.79 *10 4
* 210 *103 kN 
Asw
VRd 3  0.8 * l w * * f ysd  VRd 3  0.8 * 5.30 *
s 0.20
 VRd 3  351.70 kN 

Montantul E5 :
0.79 * 10 4
* 210 * 103 kN 
Asw
VRd 3  0.8 * l w * * f ysd  V Rd 3  0.8 * 3.65 *
s 0.20
 VRd 3  242.21 kN 

66
Ved (Fb) q * VEd VRD,min
q
kN kN kN

3.125

0.3 *VRD1+VRD2 VRD3 VRd q * VEd

kN kN kN kN

67