Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiect i domeniu de aplicare
1.2. Terminologie
LIST TABELE
Nr.
Numr tabel Denumire tabel
crt.
1 Tabel 2.1 Exemple de medii corespunztoare claselor de corozivitate
2 Tabel 3.1 Distana minim între profile
3 Tabel 3.2 Grosimea minim a seciunii elementelor de rezisten
Tabel 4.1 Cerine specifice pentru stratul suport i sistemele de protecie
4
anticoroziv
5 Tabel 4.2 Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport
Gradul de pregtire a sudurilor, marginilor i altor suprafee cu
6 Tabel 4.3
imperfeciuni
Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie
7 Tabel 4.4
anticoroziv
8 Tabel 5.1 Alctuirea general a sistemelor de protecie anticoroziv
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru
9 Tabel 5.2
medii cu clasa de corozivitate C2
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru
10 Tabel 5.3
medii cu clasa de corozivitate C2
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii
11 Tabel 5.4
cu clasa de corozivitate C2
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru
12 Tabel 5.5
medii cu clasa de corozivitate C3
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru
13 Tabel 5.6
medii cu clasa de corozivitate C3
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii
14 Tabel 5.7
cu clasa de corozivitate C3
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru
15 Tabel 5.8
medii cu clasa de corozivitate C4
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru
16 Tabel 5.9
medii cu clasa de corozivitate C4
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii
17 Tabel 5.10
cu clasa de corozivitate C4 (oel zincat la cald)
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii
18 Tabel 5.11
cu clasa de corozivitate C4 (oel metalizat)
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru
19 Tabel 5.12
medii cu clasa de corozivitate C5-I
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru
20 Tabel 5.13
medii cu clasa de corozivitate C5-I
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii
21 Tabel 5.14
cu clasa de corozivitate C5-I (oel zincat la cald)
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii
22 Tabel 5.15
cu clasa de corozivitate C5-I (oel metalizat)
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru
23 Tabel 5.16
medii cu clasa de corozivitate C5-M
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru
24 Tabel 5.17
medii cu clasa de corozivitate C5-M
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii
25 Tabel 5.18
cu clasa de corozivitate C5-M (oel zincat la cald)
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii
26 Tabel 5.19
cu clasa de corozivitate C5-M (oel metalizat)
6
1. PREVEDERI GENERALE
1.1.1. Prezentul ghid are ca obiect detalierea principiilor, criteriilor i condiiilor privind
msurile de protecie împotriva coroziunii pentru construciile supraterane din oel, noi i existente,
precum i condiiile de executare a lucrrilor de protecie anticoroziv a acestora.
Prevederile specifice din prezentul ghid se aplic, în fazele de proiectare i execuie, astfel încât
s rspund cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.
1.1.4. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protecie împotriva coroziunii a construciilor din
oel, cum sunt: protecia electrochimic (catodic, anodic), inhibitori de coroziune .a.
1.2. Terminologie
C5-M Zone de coast i litorale, zone cu grad Cldiri sau zone cu condensare
foarte ridicat ridicat de salinitate. aproape permanent i cu grad
ridicat de poluare.
(marin)
9
3.2.1. Principalele condiii i cerine de baz ce trebuie avute în vedere la proiectare pentru
protecia împotriva coroziunii, se refer la :
a) alegerea materialelor pentru elementele de construcie;
b) alctuirea constructiv;
c) prevederea, dup caz, a condiiilor privind zonele de ridicare pentru manipulare,
precum i pentru transport i depozitare;
d) accesibilitatea pentru executarea lucrrilor de protecie anticoroziv i monitorizarea
comportrii in situ;
e) alegerea sistemelor de protecie anticoroziv aplicate pe suprafaa elementelor din
oel.
Aplicarea lor se face având în vedere principiile i criteriile artate la pct. 3.1.1 i 3.1.2.
3.2.2. Alegerea materialelor constitutive ale elementelor/construciilor se refer atât la evitarea
formrii pilelor de coroziune la contactul unor materiale diferite din alctuirea acestora, cât i la
corelarea dintre clasa de corozivitate a mediului i categoriile de oel, caracterizate prin rezistena la
coroziune, din care sunt constituite elementele de construcie i elementele de asamblare (uruburi i
piulie, aibe, nituri, electrozi pentru sudur .a.). Având în vedere criteriile menionate la pct. 3.1.2,
alegerea materialelor componente trebuie s constituie o baz pentru prevenirea coroziunii, care
rspunde îndeosebi criteriilor a) - c); h); i).
3.2.3. Condiiile privind alctuirea constructiv au în vedere urmtoarele:
a) forma (deschis sau chesonat) i poziia relativ a elementelor componente în
seciuni;
b) grosimea în seciune i mrimea suprafeei perimetrale (expus);
c) îmbinrile i zonele de rezemare;
d) vecintatea cu elemente din alte materiale.
3.2.4. Forma i poziia relativ a elementelor componente în seciuni, trebuie s fie astfel
prevzute încât s nu favorizeze iniierea i dezvoltarea coroziunii. Principalele condiii în acest sens,
se refer la (detalii i exemplificri în SR EN ISO 12944-3, anexa D):
a) evitarea posibilitii de acumulare a apei/condensului i a materialelor pulverulente
din aer;
b) prevederea gurilor de ventilare la profilele chesonate care nu permit accesul la
interior (evi, seciuni închise prin sudur .a.). Gurile de ventilare vor fi suficient
de mari (diametrul minim 10 mm) i astfel amplasate încât s asigure circulaia
permanent a aerului, fr a permite intrarea direct a apei (a se vedea i pct.
3.3.3.a);
c) evitarea detaliilor de îmbinare care creaz interstiii în care se pot acumula
ap/condens i pulberi din aer;
12
Tabelul 3.2
Grosimea minim a seciunii elementelor de rezisten
Nr. Protecia prin acoperirea
Clasa de corozivitate Grosimea minim (mm)
crt. suprafeei
1. C1 3,0 fr condiii speciale
sisteme stabilite conform
2. C2 – C5 3,0 + 10 rcor prevederilor din capitolele
4 i 5
în care:
rcor - viteza de coroziune definit în subcapitolul 1.2, valorile fiind prevzute în SR EN ISO 9223 i SR
EN ISO 12944-2.
Pentru elementele cu grosimea sub 3 mm, inclusiv feele panourilor sandwich, se aplic
protecia anticoroziv prin zincare i vopsire.
3.2.5.2. Suprafaa perimetral a elementelor de rezisten, inclusiv a contravântuirilor, trebuie s
fie minim i, în funcie de clasa de corozivitate a mediului în care se afl expus construcia, s fie
astfel alctuit încât s respecte i urmtoarele prevederi:
a) reducerea la minimum a numrului de îmbinri, preferându-se seciuni compacte,
laminate sau sudate continuu;
b) evitarea formelor complicate în seciune care conin unghiuri intrânde i îngreuneaz
ventilarea i aplicarea/refacerea sistemului de protecie anticoroziv prin acoperire;
c) condiionarea, pentru executarea lucrrilor, a strii suprafeei, în sensul de a fi lipsit
de neregulariti, bavuri, under .a., cu precizarea limitelor maxime ale acestora i,
dac este cazul, a modalitilor de corectare a suprafeei (a se vedea SR EN ISO
8501-3).
Se precizeaz c prin suprafaa perimetral se înelege i:
(i) suprafaa interioar, în cazul elementelor cu goluri interioare (evi, profile cheson
.a.);
(ii) ambele suprafee, pe latura pe care profilele sunt eventual lipite, dac nu exist
certitudinea etanrii sigure i durabile a interspaiului respectiv.
3.2.6. Îmbinrile, care constituie zone sensibile la coroziune, trebuie reduse ca numr la
minimum i trebuie s fie alctuite având în vedere condiiile prevzute în continuare, pe tipuri de
îmbinri.
3.2.6.1. Din punctul de vedere al condiiilor de aplicare a sistemelor de protecie anticoroziv se
deosebesc:
a) îmbinrile realizate în uzin la elementele preuzinate, pentru care trebuie s existe
condiii pentru aplicarea oricrui sistem de protecie;
b) îmbinrile realizate la montare, pe antier, pentru care condiiile de aplicare sunt
mult mai restrânse; aceste îmbinri trebuie astfel proiectate încât s se poat realiza
protecia zonei, dup efectuarea îmbinrii, în condiii corespunztoare.
3.2.6.2. La îmbinrile prin sudur se vor avea în vedere urmtoarele:
a) rezistena la coroziune, în mediul agresiv respectiv, a materialului de adaos
(electrozi, sârm .a.), precum i a zonei influenat termic;
b) prelucrarea suprafeei, pentru îndeprtarea neregularitilor (pct. 3.2.5.2.c) i crearea
condiiilor optime de aplicare a sistemelor de protecie anticoroziv;
14
3.2.7. Zonele de rezemare sunt de asemenea sensibile la coroziune, atât datorit expunerii la
mediul agresiv, cât i a faptului c sunt supuse unor concentrri de eforturi i deplasri relative între
elementele componente. Pentru aceste zone se vor avea în vedere urmtoarele condiii :
a) compatibilitatea între materialele în contact pentru a nu forma pile de coroziune;
b) compatibilitatea între sistemele de protecie anticoroziv i condiiile, determinate
prin calcul, privind presiunile locale i deplasrile relative între piesele componente;
c) accesibilitatea pentru verificarea periodic, prin observare direct, a suprafeelor
pieselor componente.
3.2.8. Vecintatea cu elemente din alte materiale se refer la contactele directe cu acestea, cum
sunt, spre exemplu: fundaii sau reazeme din beton; reazeme din neopren sau alte materiale; perei sau
tavane din crmid sau lemn (lipite de metal sau cu rosturi închise cu materiale de etanare, cum sunt
spumele poliuretanice). Pentru aceste zone se vor avea în vedere urmtoarele condiii:
a) protecia suprafeelor metalice considerând cel puin situaia în care umiditatea este
de 100% (producerea condensului, pe diferite perioade i la diferite intervale de
timp) pe aceste suprafee;
b) mediul agresiv care poate aprea, în prezena umiditii i a produselor din
materialele alturate (inclusiv, spre exemplu, produse pentru tratarea lemnului, dac
este cazul);
c) electricitatea static sau curenii de dispersie (vagabonzi), care pot s apar datorit
sau în prezena acestor materiale.
3.2.9. Accesibilitatea elementelor din oel, a celor structurale în orice situaie, este o condiie de
baz pentru asigurarea realizrii lucrrilor de protecie i a întreinerii sistemelor de protecie
anticoroziv, deoarece:
a) permite efectuarea lucrrilor de pregtire a suprafeei elementelor de construcii din
oel i de aplicare a produselor de protecie anticoroziv;
b) permite investigarea periodic, prin observare direct i efectuarea unor
determinri/msurri, pentru a stabili starea sistemelor de protecie anticoroziv;
c) permite efectuarea lucrrilor de intervenie, începând cu remedierea sistemelor de
protecie anticoroziv, în cazul în care se constat degradarea acestora, înainte de a
începe procesul de coroziune a oelului.
3.2.9.1. Accesibilitatea se realizeaz prin respectarea urmtoarelor condiii:
a) prevederea, pentru fiecare suprafa exterioar a elementelor structurale (inclusiv
contravântuirile), a unui spaiu liber care s permit efectuarea activitilor precizate
la pct. 3.2.9; spaiul minim este de 350 mm, iar în cazul în care acesta nu poate fi
respectat, se vor specifica condiiile i sistemele de protecie anticoroziv i de
15
3.2.10. Alegerea sistemelor de protecie anticoroziv aplicate pe suprafaa elementelor din oel,
are în vedere urmtoarele:
a) criteriile i condiiile specifice prevzute la pct. 3.1.2. i cap. 4 i 5;
b) utilizarea numai a produselor de protecie având caracteristicile bine cunoscute i
definite în documentele tehnice ale productorului.
3.3.1. Odat cu stabilirea datelor de intrare privind proiectarea din punct de vedere al rezistenei
mecanice i stabilitii (aciunile, conceptul privind alctuirea construciei, a structurii acesteia i a
elementelor componente), se vor stabili i datele de intrare privind mediul în care va fi exploatat
construcia (mediul interior i mediul exterior), respectiv clasele de corozivitate ale acestuia, precum i
agenii agresivi care se preconizeaz c vor aciona asupra construciei.
Predimensionarea, care are la baz datele privind rezistena mecanic i stabilitatea, va avea în
vedere i condiiile privind protecia împotriva coroziunii, precizate în subcapitolele 3.1 i 3.2, precum
i criteriile i nivelurile de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv, precizate în
subcapitolul 4.3.
3.3.2. La dimensionarea definitiv, pentru mediile având clasa de corozivitate C3 - C5,
sistemele de protecie anticoroziv, precum i condiiile speciale, dac este cazul, se vor stabili de ctre
proiectant.
3.3.3. Proiectul va prevedea, explicit, la executarea lucrrilor, msurile obligatorii privind
protecia împotriva coroziunii:
a) privind spaiile închise:
(i) gurile de aerisire i drenare;
(ii) protecia prin zincare termic a suprafeelor interioare i, dac nu, dac aceste
spaii se închid i în ce mod;
16
(iii) dac spaiile se închid prin sudur, trebuie prevzut modul de verificare
al etaneitii sudurii i dac este necesar etanarea imperfeciunilor sudurii cu o
alt metod (material adecvat);
(iv) prevederea de orificii de aerisire, în cazul zincrii suprafeei exterioare,
inclusiv în zonele de suprapunere a tablelor sudate pe contur, cu excepia
cazurilor în care se apreciaz c în aceste zone riscul ieirii explozive a gazelor
din interior este nesemnificativ;
b) privind decaparea pentru zincare: toate interstiiile sudurilor trebuie etanate înainte,
pentru a preveni ptrunderea acidului, având în vedere i prevederea de la pct.
3.3.3.a).(iv);
c) pe suprafeele în contact cu betonul se aplic sistemul de protecie, dar nu i cel de
finisare, astfel:
(i) la plcile de baz, pe toat suprafaa în contact cu betonul;
(ii) la piesele înglobate, pe primii 50 mm din zona înglobat, în continuare
acestea fiind curate prin sablare sau cu periere mecanic/manual, i verificate
i curate, din nou, imediat înainte de turnarea betonului;
d) modul de tratare a suprafeelor care, dup asamblare, au acces dificil (tratarea înainte
de asamblare, prevederea de îmbinri care nu deterioreaz tratarea anterioar);
e) modul de tratare pentru reparaii dup tiere sau sudare (modul de tratare i
întinderea suprafeei care trebuie reparat i tratat din nou);
f) currea elementelor, în special a celor pe care se efectueaz operaiuni de montare
(spre exemplu, curarea zilnic a panourilor din tabl pe care rmân tije de nituri
oarbe, pan de gurire .a.);
g) interzicerea currii cu soluii agresive a zidriei sau altor elemente din vecintatea
imediat, pentru a nu contamina elementele metalice.
Tabelul 4.1
Cerine specifice pentru stratul suport i sistemele de protecie anticoroziv
Cerine fundamentale aplicabile Cerine specifice
construciilor
Stratul suport (oel) Sisteme de protecie anticoroziv
Rezisten mecanic i stabilitate X -
Securitate la incendiu
- Clas de reacie la foc - X
- Grad de rezisten la foc X -
Igien, sntate i mediu înconjurtor
- Emisii de substane periculoase X X
17
- Compatibilitate alimentar - X
Siguran i accesibilitate în exploatare
- Rezisten la ageni agresivi - X
- Rezisten la solicitri mecanice - X
- Rezisten la alunecare - X
Protecie împotriva zgomotului - -
Economie de energie i izolaie termic - -
4.2.1. Principalele criterii i niveluri de performan care trebuie satisfcute de stratul suport de
oel/oel zincat pe suprafaa cruia se aplic sistemele de protecie anticoroziv sunt prezentate în
tabelele 4.2 i 4.3.
Tabelul 4.2
Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport
Nr. Criterii de
Metoda de determinare U.M. Niveluri de performan
crt. performan
P1, P2, în funcie de
Gradul de pregtire a
durabilitatea sistemului
sudurilor, marginilor
1. SR EN ISO 8501-3 grad de protecie anticoroziv
i altor suprafee cu
i clasa de corozivitate,
imperfeciuni
conform tabelului 4.3
SR EN ISO 12944-4 min. : St 3, PSt 3
Gradul de pregtire a
2. SR EN ISO 8501-1, 2 i 4 grad optim: Sa 3, PSa 3
suprafeei
sau Sa 2,5, PSa 2,5
Rugozitatea
3. SR EN ISO 8503-1, 2, 3, 4 clas profil min. "mediu"
suprafeei (1)
4. Umiditatea SR EN ISO 8502-4 % lips
0 min. +3 peste punctul de
5. Temperatura SR EN ISO 8502-4 C
rou (2); max. +40 (2)
6. Prezena clorurilor SR EN ISO 8502-2, 5 i 6 Pg/cm2 max.: 7
7. Praf SR EN ISO 8502-3 etalon max. 2
Alte impuriti
- sruri SR EN ISO 8502-6, 9, 11, 12
8. -
- uleiuri, grsimi, vizual lips
rugin, etc.
(1)
Se refer la profilul obinut dup pregtirea suprafeei cu jet abraziv de nisip sau alice, la gradele de
curare Sa 2,5 i Sa 3. Rugozitatea suprafeei se coreleaz cu grosimea stratului de grund.
(2)
Dac în fia produsului de protecie anticoroziv nu se specific altfel.
Tabelul 4.3
Gradul de pregtire a sudurilor, marginilor i altor suprafee cu imperfeciuni
Durabilitatea estimat a Clasa de corozivitate a Gradul de pregtire a sudurilor,
sistemului de protecie mediului b) marginilor i altor suprafee cu
a)
anticoroziv imperfeciuni c)
> 15 ani C1 - C2 P1
18
C3...C5 P2
5...15 ani C1...C3 P1
C4-C5 P2
< 5 ani C1...C4 P1
C5 P2
a), b)
Durabilitatea estimat a sistemului de protecie anticoroziv i clasa de corozivitate a mediului sunt
definite, dup caz, în SR EN ISO 12944-1 i SR EN ISO 14713-1.
c)
Gradul de pregtire P3 se poate specifica pentru cazuri particulare.
5.1.1. Sistemele de protecie anticoroziv a construciilor din oel se vor alege în funcie de
clasa de corozivitate a mediului, de starea suportului de oel, de durabilitatea estimat a proteciei i
de considerente economice.
Protecia împotriva coroziunii este, de regul, cu atât mai economic, cu cât are o durabilitate
mai ridicat, deoarece astfel se reduc la minimum lucrrile de întreinere/refacere a proteciei pe
durata de serviciu a construciei.
5.1.2. Durabilitatea sistemelor de acoperiri prin vopsire aplicate pe suprafeele de oel se
clasific în trei clase de durabilitate, conform SR EN ISO 12944-1:
a) durabilitate mic (L) : 2…5 ani ;
b) durabilitate medie (M) : 5…15 ani ;
c) durabilitate mare (H) : peste 15 ani.
5.1.3. Durabilitatea sistemelor de acoperiri metalice (acoperiri de zinc) aplicate pe suprafeele
de oel se clasific în cinci clase de durabilitate, conform SR EN ISO 14713-1:
a) durabilitate foarte mic (VL): 0…< 2 ani;
b) durabilitate mic (L): 2... < 5 ani;
c) durabilitate medie (M): 5…< 10 ani;
d) durabilitate mare (H): 10…< 20 ani;
e) durabilitate foarte mare (VH): 20 ani.
5.1.4. Principalii factori care determin durabilitatea sistemelor de protecie anticoroziv
aplicate pe suprafeele de oel sunt urmtorii :
a) tipul sistemului de protecie;
b) concepia structurii;
c) starea suportului înainte de pregtire;
d) gradul de pregtire a suportului;
e) calitatea metodei de pregtire a suportului;
f) starea îmbinrilor, marginilor i sudurilor înainte de pregtire;
g) metoda de aplicare;
h) condiiile în care se efectueaz aplicarea;
i) condiiile de expunere dup aplicare.
5.1.5. Elementele de construcii din oel expuse la aciunea coroziv a mediului i care, dup
montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja împotriva coroziunii în aa fel încât, pe durata de
serviciu a construciei s nu afecteze durabilitatea acesteia. In cazul în care accesul pentru aplicarea
sistemului de protecie anticoroziv pe suprafaa suportului de oel nu este posibil, se vor prevedea
alte msuri, ca de exemplu: execuia elementelor de construcii dintr-un material rezistent la
coroziune, supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea
posibilitii înlocuirii elementelor degradate datorit coroziunii.
22
5.1.6. În cazul reperelor din oel protejate exclusiv prin zincare se va prevedea tratamentul
îmbinrilor sudate prin polisare i aplicarea unei paste de zincare la rece.
5.1.7. Principalele criterii i niveluri de performan care trebuie satisfcute de stratul suport
de oel (oel zincat) pe suprafaa cruia se aplic sistemele de protecie anticoroziv sunt precizate la
pct. 4.2 (tabelele 4.2 i 4.3).
5.1.8. Principalele criterii i niveluri de performan pe care trebuie s le îndeplineasc
sistemele de protecie anticoroziv, în funcie de clasa de corozivitate a mediului, sunt precizate la
pct. 4.3 (tabelul 4.4).
5.1.9. La aplicarea sistemelor de protecie anticoroziv trebuie s se respecte reglementrile în
vigoare privind protecia mediului înconjurtor, msurile de protecia muncii i msurile pentru
aprarea împotriva incendiilor.
Sistemele de protecie anticoroziv din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc i
aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C2 sunt prezentate în tabelul 5.3 (a se vedea SR EN
ISO 2063).
Tabelul 5.2
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C2
Strat(uri) Durabilitatea estimat
Straturi primare (grund) Sistem de protecie
Nr. urmto(a)r(e) (vezi pct. 5.1.2)
(1)
crt. Tip de Numr de Grosime(1), Numr de Grosime
Liant Tip de liant mic medie mare
grund straturi Pm straturi total, Pm
1. 1 40 2 80 X
alchidic
2. 1 pân la 2 80 2 pân la 3 120 X X
Alchidic, acrilic,
alchidic divers(2)
3. 1 pân la 2 80 policlorura de vinil, 2 pân la 4 160 X X X
clorcauciuc(3)
4. 1 pân la 2 100 - 1 pân la 2 100 X X
acrilic,
acrilic, policlorura de
5. divers(2) 1 pân la 2 80 policlorura de vinil, 2 pân la 4 160 X X X
vinil, clorcauciuc
clorcauciuc(3)
6. 1 pân la 2 80 epoxidic, 2 pân la 3 120 X X
epoxidic divers(2)
7. 1 pân la 2 80 poliuretanic 2 pân la 4 160 X X X
epoxidic, poliuretanic, grund bogat
8. 1 60(5) - 1 60 X X X
silicat de etil(4) în zinc
(1)
Grosimea nominal de film uscat;
(2)
Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmeni anticorozivi;
(3)
Este recomandat s se verifice compatibilitatea conform precizrilor productorului de vopsea;
(4)
Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier;
(5)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40Pm pân la 80 Pm cu condiia ca grundul ales bogat în zinc s convin pentru
aceast grosime.
Tabelul 5.3
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C2
Materialele de baz ale sistemului
Nr. Standard de Grosimea minim a Durabilitatea estimat(1)
de protecie
crt. referin acoperirii, microni (vezi pct. 5.1.3)
(acoperiri metalice)
strat de acoperiri metalice depus
prin pulverizare termic,
necolmatat sau colmatat (2):
SR EN ISO
1. - zinc 100 foarte mare
2063
- aluminiu 150 foarte mare
- aliaj AlMg5 150 foarte mare
- aliaj ZnAl15 100 foarte mare
(1)
Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protecie;
(2)
Produsele de colmatare îmbuntesc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc, aluminiu i aliajelor lor depuse prin
metalizare (pulverizare).
25
26
Tabelul 5.4
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C2
Suport: oel zincat la cald
Pregtirea suprafeei: Se va indica de productorul vopselei
Strat(uri) Durabilitatea estimat(2)
Straturi primare (grund) Sistem de protecie
urmto(a)r(e) (vezi pct. 5.1.2)
Nr.
Numr Numr (1)
crt. Grosime(1), Grosime
Liant de Tip de liant de mic medie mare
Pm total, Pm
straturi straturi
1. - - - 1 80 X X X
2. policlorura 1 40 policlorura de 2 120 X X X
de vinil vinil
3. 1 80 2 160 X X X
4. 1 80 3 240 X X X
5. - - - 1 80 X X X
6. 1 40 2 120 X X X
acrilic
7. acrilic 1 80 2 160 X X X
8. 1 80 3 240 X X X
9. - - - 1 80 X X X
10. 1 60 2 120 X X X
epoxidic,
11. Epoxidic, 1 80 2 160 X X X
poliuretanic
12. poliuretanic, 1 80 3 240 X X X
13. 1 80 3 320 X X X
(1)
Grosimea nominal de film uscat;
(2)
Durabilitatea este funcie de aderena sistemului de protecie la suportul de oel zincat.
Primul strat din alctuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderena la suport i s fie compatibil cu
straturile ulterioare din componena sistemului de protecie.
27
Sistemele de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate
C3 sunt prezentate în tabelul 5.5 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).
Sistemele de protecie anticoroziv din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc i
aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C3 sunt prezentate în tabelul 5.6 (a se vedea SR EN
ISO 14713-1 i SR EN ISO 2063).
Tabelul 5.5
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C3
Suport : oel carbon uor aliat
Pregtirea suprafeei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1)
Strat(uri) Durabilitatea estimat
Straturi primare (grund) Sistem de protecie
Nr. urmto(a)r(e) (vezi pct. 5.1.2)
(1)
crt. Tip de Numr de Grosime(1), Numr de Grosime
Liant Tip de liant mic medie mare
grund straturi Pm straturi total, Pm
1. 1 pân la 2 80 2 pân la 3 120 X
2. 1 pân la 2 80 alchidic 2 pân la 4 160 X X
3. (2) 1 pân la 2 80 3 pân la 5 200 X X X
alchidic divers
Alchidic, acrilic,
4. 1 pân la 2 80 policlorura de vinil, 2 pân la 4 200 X X X
clorcauciuc(3)
5. 1 pân la 2 80 acrilic, 2 pân la 4 160 X X
acrilic, policlorura de
divers(2) policlorura de vinil,
6. vinil, clorcauciuc 1 pân la 2 80 3 pân la 5 200 X X X
clorcauciuc(3)
7. 1 80 2 pân la 3 120 X
(2) epoxidic,
8. epoxidic divers 1 80 2 pân la 4 160 X X
poliuretanic
9. 1 80 3 pân la 5 200 X X X
10. 1 60(5) - 1 60 X X
epoxidic,
11. epoxidic, poliuretanic, grund bogat 1 60(5) 2 120 X X X
poliuretanic
12. silicat de etil(4) în zinc 1 60(5) acrilic, 2 la 3 160 X X
policlorura de vinil,
13. 1 60(5) 3 200 X X X
clorcauciuc(3)
(1)
Grosimea nominal de film uscat;
(2)
Divers - grunduri cu diverse tipuri de pigmeni anticorozivi;
(3)
Este recomandat s se verifice compatibilitatea conform precizrilor productorului de vopsea;
(4)
Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier;
(5)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40Pm pân la 80 Pm cu condiia ca grundul ales bogat în zinc s convin pentru
aceast grosime.
29
Tabelul 5.6
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C3
Grosimea Durata de
Materialele de baz ale
Nr. Standard de minim a via (1) Durabilitatea estimat
(1)
sistemului de protecie
crt. referin acoperirii, min./max., (vezi pct. 5.1.3)
(acoperiri metalice)
microni ani
strat de zinc depus 85 40/>100 foarte mare
1. SR EN ISO
termic pe elemente din 140 67/>100 foarte mare
1461
oel 200 95/>100 foarte mare
strat de zinc depus 20 10/29 mare
2. SR EN 10346
termic pe table din oel 42 20/60 foarte mare
3. strat de zinc depus
SR EN 10240 55 26/79 foarte mare
termic pe evi din oel
15 7/21 mare
strat de zinc depus prin SR EN 13811
4. 30 14/43 foarte mare
difuzie (erardizare)
45 21/65 foarte mare
strat de zinc depus 5 2/7 mic
SR EN ISO
5. electrochimic pe table
2081 25 12/36 mare
din oel
strat de acoperiri
metalice depus prin
pulverizare termic,
necolmatat sau
SR EN ISO
6. colmatat (2):
2063
- zinc 100 48/>100 foarte mare
- aluminiu 150 - foarte mare
- aliaj AlMg5 150 - foarte mare
- aliaj ZnAl15 100 48/>100 foarte mare
strat de zinc depus SR EN ISO 8 4/11 medie
7.
mecanic 12683 25 12/36 mare
(1)
Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protecie;
Cifrele pentru durata de via au fost rotunjite la numere întregi.
Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat minim i maxim pâna la
prima mentenan, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în
clasa de corozivitate C3 (viteza de coroziune a zincului este cuprins între 0,7 microni/an
i 2,1 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/0,7 = 170 ani (>100 ani) i 85/2,1 =
40,746 ani (rotunjit la 40 ani). Durabilitatea estimat medie este de (40 + 170)/2 = 105 ani
i este este încadrat în clasa “foarte mare” (vezi pct. 5.1.3).
(2)
Produsele de colmatare îmbuntesc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu,
i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).
30
Tabelul 5.7
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C3
Suport: oel zincat la cald
Pregtirea suprafeei: Se va indica de productorul vopselei
Strat(uri) Durabilitatea estimat(2)
Straturi primare (grund) Sistem de protecie
urmto(a)r(e) (vezi pct. 5.1.2)
Nr.
Numr Numr (1)
crt. Grosime(1), Grosime
Liant de Tip de liant de mic medie mare
Pm total, Pm
straturi straturi
1. - - - 1 80 X
2 policlorura 1 40 policlorura de 2 120 X X
de vinil vinil
3. 1 80 2 160 X X X
4. 1 80 3 240 X X X
5. - - - 1 80 X
6. 1 40 2 120 X X
acrilic
7. acrilic 1 80 2 160 X X X
8. 1 80 3 240 X X X
9. - - - 1 80 X X
10 1 60 2 120 X X X
epoxidic,
11 Epoxidic, 1 80 2 160 X X X
poliuretanic
12 poliuretanic, 1 80 3 240 X X X
13 1 80 3 320 X X X
(1)
Grosimea nominal de film uscat;
(2)
Durabilitatea este funcie de aderena sistemului de protecie la suportul de oel zincat.
Primul strat din alctuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderena la suport i s fie compatibil cu
straturile ulterioare din componena sistemului de protecie.
31
Tabelul 5.8
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C4
Suport : oel carbon uor aliat
Pregtirea suprafeei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1)
Strat(uri) Durabilitatea estimat
Straturi primare (grund) Sistem de protecie
Nr. urmto(a)r(e) (vezi pct. 5.1.2)
crt. (1)
Tip de Numr de Grosime , Numr de Grosime(1)
Liant Tip de liant mic medie mare
grund straturi Pm straturi total, Pm
1. 1 pân la 2 80 alchidic 3 pân la 5 200 X
2. (2) 1 pân la 2 80 alchidic, acrilic, 3 pân la 5 200 X
alchidic divers
policlorura de vinil,
3. 1 pân la 2 3 pân la 5 240 X X
clorcauciuc(3)
4. 1 pân la 2 80 acrilic, 3 pân la 5 200 X
acrilic, policlorura de
divers(2) policlorura de vinil,
5. vinil, clorcauciuc 1 pân la 2 80 3 pân la 5 240 X X
clorcauciuc(3)
6. 1 pân la 2 160 acrilic, 2 pân la 3 200 X
policlorura de vinil,
7. 1 pân la 2 160 2 pân la 3 280 X X X
epoxidic divers(2) clorcauciuc(3)
8. 1 80 epoxidic, 2 pân la 3 240 X X
9. 1 80 poliuretanic 2 pân la 3 280 X X X
10. 1 60(5) acrilic, 2 pân la 3 160 X
11. 1 60(5) policlorura de vinil, 2 pân la 3 200 X X
12. 1 60(5) clorcauciuc(3) 3 pân la 4 240 X X X
epoxidic, poliuretanic, grund bogat
13. 1 60(5) 2 pân la 3 160 X
silicat de etil(4) în zinc epoxidic,
14. 1 60(5) 2 pân la 3 200 X X
poliuretanic
15. 1 60(5) 3 pân la 4 240 X X X
16. 1 60(5) - 1 60 X
(1)
Grosimea nominal de film uscat;
(2)
Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmeni anticorozivi;
(3)
Este recomandat s se verifice compatibilitatea conform precizrilor productorului de vopsea;
(4)
Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier;
(5)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40Pm pân la 80Pm cu condiia ca grundul ales, bogat în zinc, s convin pentru
aceast grosime.
33
Tabelul 5.9
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C4
Grosimea Durata de
Materialele de baz ale
Nr. Standard de minim a via (1) Durabilitatea estimat
(1)
sistemului de protecie
crt. referin acoperirii, min./max., (vezi pct. 5.1.3)
(acoperiri de zinc)
microni ani
strat de zinc depus 85 20/40 foarte mare
1. SR EN ISO
termic pe elemente din 140 33/67 foarte mare
1461
oel 200 48/95 foarte mare
strat de zinc depus 20 5/10 medie
2. SR EN 10346
termic pe table din oel 42 10/20 mare
3. strat de zinc depus
SR EN 10240 55 13/26 mare
termic pe evi din oel
15 4/7 medie
strat de zinc depus prin SR EN 13811
4. 30 7/14 mare
difuzie (erardizare)
45 11/25 mare
strat de zinc depus 5 1/2 foarte mic
SR EN ISO
5. electrochimic pe table
2081 25 6/12 medie
din oel
strat de acoperiri
metalice depus prin
pulverizare termic,
necolmatat sau
SR EN ISO
6. colmatat (2):
2063
- zinc N.R.(3) - -
- aluminiu 200 - foarte mare
- aliaj AlMg5 200 - foarte mare
- aliaj ZnAl15 150 36/71 foarte mare
strat de zinc depus SR EN ISO 8 2/4 mic
7.
mecanic 12683 25 6/12 medie
(1)
Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protecie;
Cifrele pentru durata de via au fost rotunjite la numere întregi.
Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de via minim i maxim pâna la
prima mentenan, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în
clasa de corozivitate C4 (viteza de coroziune a zincului este cuprins între 2,1 microni/an
i 4,2 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/2,1 = 40,746 ani (rotunjit la 40 ani)
i 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjit la 20 ani). Durabilitatea estimat medie este de (20 + 40)/2
= 30 ani i este încadrat în clasa “foarte mare” (vezi pct. 5.1.3).
(2)
Produsele de colmatare îmbuntesc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu,
i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare);
(3)
N.R.= nerecomandat.
34
Tabelul 5.10
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C4 (oel
zincat la cald)
Primul strat din alctuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderena la suport i s fie compatibil cu
straturile ulterioare din componena sistemului de protecie.
35
Tabelul 5.11
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C4 (oel
metalizat)
Suport: suprafee metalizate prin pulverizare termic (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu i aluminiu)
Se recomand s se realizeze astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup un timp de 4 ore.
Stratul de astupare a porilor trebuie s fie compatibil cu sistemul urmtor de vopsire.
Strat(uri) Durabilitatea estimat(3)
Astuparea porilor Sistem de protecie
urmto(a)r(e) (vezi pct. 5.1.2)
Nr.
Numr (1) Numr (1)
crt. Grosime , Grosime
Liant de Tip de liant de mic medie mare
Pm total, Pm
straturi straturi
1. epoxidic, 1 NA(2) 2 160 X X X
epoxidic,
poliuretanic
poliuretanic
2. 1 NA(2) 3 240 X X X
3. epoxidic 1 NA(2) epoxidic, 3 450 X X X
epoxidic, combinaie de
4. 1 NA(2) 3 320 X X X
poliuretanic epoxi
(1)
Grosimea nominal de film uscat;
(2)
NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o
manier semnificativ la grosimea total a filmului uscat al sistemului;
(3)
Durabilitatea este funcie de aderena sistemului de protecie la suportul de oel metalizat.
36
Sistemele de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate
C5-I sunt prezentate în tabelul 5.12 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).
Sistemele de protecie anticoroziv din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc i
aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I sunt prezentate în tabelul 5.13(a se vedea SR
EN ISO 14713-1 i SR EN ISO 2063).
Tabelul 5.13
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I
Grosimea Durata de
Materialele de baz ale
Nr. Standard de minim a via (1) Durabilitatea estimat
(1)
sistemului de protecie
crt. referin acoperirii, min./max., (vezi pct. 5.1.3)
(acoperiri de zinc)
microni ani
strat de zinc depus 85 10/20 mare
1. SR EN ISO
termic pe elemente din 140 17/33 foarte mare
1461
oel 200 24/48 foarte mare
strat de zinc depus 20 2/5 mic
2. SR EN 10346
termic pe table din oel 42 5/10 medie
3. strat de zinc depus
SR EN 10240 55 7/13 mare
termic pe evi din oel
15 2/4 mic
strat de zinc depus prin SR EN 13811
4. 30 4/7 medie
difuzie (erardizare)
45 6/11 medie
strat de zinc depus 5 1/1 foarte mic
SR EN ISO
5. electrochimic pe table
2081 25 3/6 medie
din oel
strat de acoperiri
metalice depus prin
pulverizare termic,
necolmatat sau
SR EN ISO
6. colmatat (2):
2063
- zinc N.R.(3) - -
- aluminiu 200 - foarte mare
- aliaj Al-Mg 200 - foarte mare
- aliaj Zn-Al 15 150 18/36 foarte mare
strat de zinc depus SR EN ISO 8 1/2 foarte mic
7.
mecanic 12683 25 3/6 medie
(1)
Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protecie;
Cifrele pentru durata de via au fost rotunjite la numere întregi.
Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat minim i maxim pâna la
prima mentenan, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în
clasa de corozivitate C5-I (viteza de coroziune a zincului este cuprins între 4,2 microni/an
i 8,4 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjit la 20 ani)
i 85/8,4 = 10,119 ani (rotunjit la 10 ani). Durabilitatea estimat medie este de (10 + 20)/2
= 15 ani i este încadrat în clasa “mare” (vezi pct. 5.1.3);
(2)
Produsele de colmatare îmbuntesc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu,
i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare);
(3)
N.R.= nerecomandat.
39
Tabelul 5.14
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I (oel
zincat la cald)
Suport: oel zincat la cald
Pregtirea suprafeei: Se va indica de productorul vopselei
Strat(uri) Durabilitatea estimat(2)
Straturi primare (grund) Sistem de protecie
urmto(a)r(e) (vezi pct. 5.1.2)
Nr.
Numr Numr (1)
crt. Grosime(1), Grosime
Liant de Tip de liant de mic medie mare
Pm total, Pm
straturi straturi
1. policlorura 1 80 policlorura de 2 160 X
2. de vinil 1 80 vinil 3 240 X X
3. 1 80 2 160 X
acrilic acrilic
4. 1 80 3 240 X
5. 1 60 2 120 X
epoxidic,
epoxidic,
6. poliuretanic 1 80 2 160 X X
poliuretanic
7. 1 80 3 240 X X
8. 1 80 3 320 X X X
(1)
Grosimea nominal de film uscat;
(2)
Durabilitatea este funcie de aderena sistemului de protecie la suportul de oel zincat.
Primul strat din alctuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderen la suport i s fie compatibil cu
straturile ulterioare din componena sistemului de protecie.
40
Tabelul 5.15
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I (oel
metalizat)
Suport: suprafee metalizate prin pulverizare termic (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu i aluminiu)
Se recomand s se realizeze astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup un timp de 4 ore.
Stratul de astupare a porilor trebuie s fie compatibil cu sistemul urmtor de vopsire.
Strat(uri) Durabilitatea estimat(3)
Astuparea porilor Sistem de protecie
urmto(a)r(e) (vezi pct. 5.1.2)
Nr.
Numr Numr (1)
crt. Grosime(1), Grosime
Liant de Tip de liant de mic medie mare
Pm total, Pm
straturi straturi
1. epoxidic, 1 NA(2) 2 160 X
epoxidic,
poliuretanic
poliuretanic
2. 1 NA(2) 3 240 X X
3. epoxidic 1 NA(2) epoxidic, 3 450 X X X
epoxidic, combinaie de
4. 1 NA(2) 3 320 X X
poliuretanic epoxi
(1)
Grosimea nominal de film uscat;
(2)
NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o
manier semnificativ la grosimea total a filmului uscat al sistemului;
(3)
Durabilitatea este funcie de aderena sistemului de protecie la suportul de oel metalizat.
41
Tabelul 5.16
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M
Suport : oel carbon uor aliat
Pregtirea suprafeei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1)
Durabilitatea estimat
Straturi primare (grund) Strat(uri) urmto(a)r(e) Sistem de protecie
Nr. (vezi pct. 5.1.2)
crt. Tip de Numr de Grosime(1), Numr de Grosime(1)
Liant Tip de liant mic medie mare
grund straturi Pm straturi total, Pm
1. 1 150 epoxidic, 2 300 X X
2. 1 80 poliuretanic 3 pân la 4 320 X X X
Tabelul 5.17
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M
Grosimea Durata de
Materialele de baz ale
Nr. Standard de minim a via (1) Durabilitatea estimat
(1)
sistemului de protecie
crt. referin acoperirii, min./max., (vezi pct. 5.1.3)
(acoperiri de zinc)
microni ani
strat de zinc depus 85 10/20 mare
1. SR EN ISO
termic pe elemente din 140 17/33 foarte mare
1461
oel 200 24/48 foarte mare
strat de zinc depus 20 2/5 mic
2. SR EN 10346
termic pe table din oel 42 5/10 medie
3. strat de zinc depus
SR EN 10240 55 7/13 mare
termic pe evi din oel
15 2/4 mic
strat de zinc depus prin SR EN 13811
4. 30 4/7 medie
difuzie (erardizare)
45 6/11 medie
strat de zinc depus 5 1/1 foarte mic
SR EN ISO
5. electrochimic pe table
2081 25 3/6 medie
din oel
strat de acoperiri
metalice depus prin
pulverizare termic,
necolmatat sau
SR EN ISO
6. colmatat (2):
2063
- zinc 150 18/36 -
- aluminiu 200 - foarte mare
- aliaj AlMg5 250(3) - foarte mare
- aliaj ZnAl15 150 18/36 foarte mare
strat de zinc depus SR EN ISO 8 1/2 foarte mic
7.
mecanic 12683 25 3/6 medie
(1)
Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protecie ;
Cifrele pentru durata de via au fost rotunjite la numere întregi.
Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat minim i maxim pâna la prima
mentenan, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în clasa de
corozivitate C5-M (viteza de coroziune a zincului este cuprins între 4,2 microni/an i 8,4
microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjit la 20 ani) i
85/8,4 = 10,119 ani (rotunjit la 10 ani). Durabilitatea estimat medie este de (10 + 20)/2 =
15 ani i este încadrat în clasa “mare”(vezi pct. 5.1.3).
(2)
Produsele de colmatare îmbuntesc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu,
i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare);
(3)
Utilizare pentru construcii offshore.
44
Tabelul 5.18
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M (oel
zincat la cald)
Primul strat din alctuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderena la suport i s fie compatibil cu
straturile ulterioare din componena sistemului de protecie.
45
Tabelul 5.19
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M (oel
metalizat)
Suport: suprafee metalizate prin pulverizare termic (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu i aluminiu)
Se recomand s se realizeze astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup un timp de 4 ore.
Stratul de astupare a porilor trebuie s fie compatibil cu sistemul urmtor de vopsire.
Strat(uri) Durabilitatea estimat(3)
Astuparea porilor Sistem de protecie
urmto(a)r(e) (vezi pct. 5.1.2)
Nr.
Numr (1) Numr (1)
crt. Grosime , Grosime
Liant de Tip de liant de mic medie mare
Pm total, Pm
straturi straturi
1. epoxidic, 1 NA(2) 2 160 X X
epoxidic,
poliuretanic
poliuretanic
2. 1 NA(2) 3 240 X X X
3. epoxidic 1 NA(2) epoxidic, 3 450 X X X
epoxidic, combinaie de
4. 1 NA(2) 3 320 X X X
poliuretanic epoxi
(1)
Grosimea nominal de film uscat;
(2)
NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manier
semnificativ la grosimea total a filmului uscat a sistemului;
(3)
Durabilitatea este funcie de aderena sistemului de protecie la suportul de oel metalizat.
46
6.1.2. Lucrrile de protecie anticoroziv a construciilor din oel se vor executa de ctre
operatori economici, cu personal calificat pentru aceast categorie de lucrri.
6.1.4. Executantul va prelua frontul de lucru în baza unui proces verbal, prin care se confirm
îndeplinirea tuturor exigenelor /condiiilor prevzute în proiect/caietul de sarcini. Orice neconcordan
va fi semnalat proiectantului pentru rezolvare, cu întiinarea beneficiarului.
6.1.5. Înaintea începerii lucrrilor de protecie anticoroziv se vor realiza suprafee etalon (de
referin) cu sistemul de protecie adoptat, care constituie faz determinant, i vor fi avizate de
proiectant i beneficiar. Numrul i dimensiunile suprafeelor etalon se vor stabili de ctre proiectant,
de la caz la caz, în funcie i de complexitatea sistemului de protecie adoptat i forma elementelor de
construcie i având în vedere recomandrile prevzute în anexa A din SR EN ISO12944-7.
6.2.1.1. Suprafeele elementelor de construcie din oel, noi sau aflate în exploatare, ce urmeaz
a fi pregtite, în vederea aplicrii sistemelor de protecie anticoroziv, pot fi:
a) suprafee neprotejate, care pot fi acoperite cu straturi de under, rugin sau ali compui de
coroziune adereni la suprafaa de oel; în funcie de starea iniial de coroziune a suportului
de oel, suprafeele se clasific în patru grade de coroziune conform SR EN ISO 8501-1;
b) suprafee protejate cu acoperiri metalice: strat de zinc depus termic (conform SR EN ISO
1461, SR EN 10346, SR EN 10240); straturi de zinc, aluminiu i aliajele lor, depuse prin
metalizare (SR EN ISO 2063); strat de zinc depus electrochimic (SR EN ISO 2081); strat de
zinc depus prin difuzie (erardizare) (SR EN 13811); straturi de zinc depuse mecanic (SR
EN ISO 12683);
c) suprafee protejate cu un grund de protecie temporar (conform SR EN 10238);
47
6.2.1.3. Pregtirea suprafeei elementelor de construcii din oel, noi sau aflate în exploatare, are
ca scop, pe lâng remedierile locale ale strii suprafeei, îndeprtarea oricror depuneri care determin
reducerea/pierderea aderenei straturilor de protecie aplicate ulterior: acumulri de praf, urme de ulei i
grsimi, under, rugin, sruri i ali compui contaminani.
Pregtirea suprafeei se realizeaz prin urmtoarele procedee principale:
a) procedee de curare cu ap sau cu solveni i curare chimic;
b) procedee de curare mecanic (curare cu jet abraziv, periere mecanizat, periere manual
etc.);
c) procedee de curare cu flacr.
Înaintea currii mecanice este necesar degresarea suprafeelor.
În anexa C din SR EN ISO 12944-4. sunt prezentate procedeele de pregtire a suprafeei, în
funcie de tipul i natura substanelor ce trebuie îndeprtate de pe suprafaa de oel, precum i modul de
realizare a pregtirii suprafeei.
Procedeele, detaliate în continuare, se aplic separat sau combinat, în funcie de natura
acoperirilor existente i starea suprafeei.
6.2.1.4. Procedeele de curare cu ap sau cu solveni i de curare chimic se refer la:
a) curarea cu jet de ap sub presiune, pentru îndeprtarea depunerilor de praf, a substanelor
solubile în ap, a ruginei i a acoperirilor puin aderente; pentru îndeprtarea urmelor de
ulei, grsime .a. se folosete soluie apoas de detergent, dup care urmeaz o cltire cu jet
de ap curat sub presiune i uscarea cu aer cald;
b) curarea cu aburi, pentru îndeprtarea uleiului i grsimii; în cazul adugrii unui detergent,
urmeaz o cltire cu ap curat (cald sau rece);
c) curarea cu emulsii, pentru îndeprtarea urmelor de ulei i grsime, operaie urmat de
cltirea cu ap curat (cald sau rece);
d) curarea alcalin, pentru îndeprtarea urmelor de ulei i grsime, operaie urmat de
cltirea cu ap curat (cald sau rece);
e) curarea cu solveni organici corespunztori, pentru îndeprtarea urmelor de ulei i
grsime;
f) decaparea cu paste pe baz de solveni sau paste alcaline, pentru îndeprtarea acoperirilor
de vopsea, urmat de o curare corespunztoare; procedeul se aplic pentru curarea
suprafeelor mici;
g) decaparea acid, prin imersia elementului într-o soluie acid corespunztoare, cu adaos de
inhibitor de coroziune, pentru îndeprtarea underului i ruginii; procedeul se recomand a fi
utilizat numai în ateliere, cu supraveghere strict.
b) curarea mecanizat, cu perii metalice montate pe unelte acionate pneumatic sau electric,
polizoare, maini pneumatice de curat cu ace etc. (SR EN ISO 8504-3);
c) curarea cu jet de abraziv (SR EN ISO 8504-2): sablare uscat, sablare umed etc.;
d) curarea cu jet de ap la presiune ridicat (70…170 MPa) i foarte ridicat (peste 170
MPa);
e) În cazul procedeelor a)-c), dup efectuarea currii mecanice se realizeaz o desprfuire a
suprafeei prin suflare cu aer comprimat uscat i fr urme de ulei sau prin aspirare.
6.2.1.6. Procedeul de curare prin ardere cu flacr se utilizeaz pentru îndeprtarea underului,
ruginii i acoperirilor. Operaia este urmat de curarea mecanic i desprfuire.
6.2.1.9. Pregtirea suprafeei elementelor de construcii din oel se va planifica astfel încât
aplicarea primului strat din alctuirea sistemului de protecie anticoroziv s se realizeze dup
maximum 3 ore de la terminarea acesteia.
6.2.3.1. Aplicarea straturilor de protecie pe suprafaa elementelor de construcii din oel noi se
va realiza, de regul, înainte de montarea acestora (la sol, de preferat în atelier). Se poate accepta ca
ultimul(ele) strat(uri) al(e) sistemului de protecie anticoroziv s se aplice dup montarea
elementelor.
Nuana culorii trebuie s difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numrului de straturi
aplicat.
6.2.3.5. Aplicarea cu ruloul se utilizeaz pentru aplicarea unor produse de protecie pe suprafee
mari. Nu se recomand pentru aplicarea grundurilor anticorozive.
6.2.3.6. Procedeele de aplicare cu pistolul sunt cele mai utilizate i se realizeaz prin:
a) pulverizare cu aer de presiune joas (clasic);
b) pulverizare fr aer (airless);
c) pulverizare cu aer de presiune medie;
d) pulverizare electrostatic.
Aceste procedee mecanizate de aplicare se recomand pentru protecia suprafeelor mari,
permiând s se obin o acoperire de calitate superioar i într-un timp scurt, comparativ cu procedeele
manuale de aplicare. În general, nu se recomand pentru aplicarea grundurilor anticorozive, exceptând
50
grundurile cu zinc, care se aplic de preferin prin pulverizare, pentru asigurarea unei bune dispersii a
pigmentului.
Dac nu se pot obine grosimi corespunztoare ale acoperirii în zonele greu accesibile, la
muchii i coluri, aceste zone se vor proteja în prealabil prin pensulare sau vor fi acoperite cu un strat
suplimentar.
Pentru obinerea unor acoperiri protectoare continue i uniforme se vor alege în mod corespunztor
vâscozitatea produsului, presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distana fa de suprafaa de
protejat i unghiul de pulverizare.
6.3.1. Generaliti
6.3.1.2. În cazul în care unitatea executant are sistem propriu de management al calitii, atunci
lucrrile de protecie anticoroziv vor face obiectul respectivului sistem (proceduri de execuie, plan de
control al calitii etc.).
6.3.1.4. Pentru asigurarea calitii lucrrilor de protecie anticoroziv a construciilor din oel se
impun urmtoarele verificri:
a) la recepia produselor de protecie anticoroziv;
b) privind pstrarea i depozitarea produselor de protecie;
c) privind asigurarea condiiilor prealabile la punerea în oper;
d) înaintea aplicrii acoperirilor protectoare;
e) în timpul aplicrii acoperirilor protectoare;
f) dup aplicarea acoperirilor protectoare.
6.3.2.1. Recepia produselor de protecie dup procurare const, în primul rând, în verificarea
documentelor tehnice ale produselor de protecie.
6.3.3.2. Dac nu sunt precizate condiii speciale, trebuie respectate urmtoarele condiii de
depozitare:
a) componenii în stare lichid se depoziteaz în ambalaje originale, în spaii închise,
ventilate i la temperaturi cuprinse între +50C i +300C;
b) componenii în stare solid (pulverulent) se depoziteaz în ambalajele originale, în
spaii închise i uscate (umiditatea relativ a aerului maximum 70%).
6.3.5.1. Verificarea calitii produselor de protecie conform pct. 6.3.2.2 i 6.3.2.3. se face pe
fiecare produs în parte i înainte de a fi puse în oper.
6.3.5.2. Verificarea calitii pregtirii suprafeei construciilor din oel se face la fiecare etap de
lucru atât în ceea ce privete aspectul, cât i modul de execuie.
6.3.6.3. Verificarea aspectului întregii suprafee, înainte de aplicarea fiecrui strat de protecie,
se efectueaz permanent, vizual, urmrindu-se :
53
6.3.7.2. Verificrile privind grosimea, aderena i numrul de straturi ale sistemului de protecie
anticoroziv se vor efectua prin sondaj. Numrul i locul efecturii acestor verificri se vor stabili prin
documentaia de execuie (caietul de sarcini).
6.3.7.6. Dac aspectul, grosimea total sau aderena sistemului de protecie anticoroziv nu sunt
corespunztoare documentaiei de execuie (caietului de sarcini), proiectantul va decide asupra
msurilor ce se impun (refacerea unor zone, refacerea parial/total a sistemului de protecie sau alte
msuri).
6.3.7.7. Rezultatele tuturor verificrilor efectuate se vor consemna în procesele verbale de
recepie a lucrrilor de protecie anticoroziv.
54
7.1. Pe durata executrii lucrrilor de protecie anticoroziv se vor respecta cu strictee msurile
de protecia i igiena muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaia de execuie întocmit de
proiectant.
7.2. Msurile privind protecia i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de
productorii produselor de protecie anticoroziv, precum i pe prevederile legislaiei aplicabile în
domeniu, în vigoare:
a) Hotrârea Guvernului nr.300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate
pentru antierele temporare sau mobile;
b) Legea nr.319/2006 a securitii i sntii în munc;
c) Hotrârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii în munc nr. 319/2006, cu
modificrile i completrile ulterioare;
d) Ordinul ministrului muncii i solidaritii sociale i al ministrului santii i familiei nr.
508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protecia muncii, cu
modificrile ulterioare.
7.3. În afara prevederilor menionate la pct. 7.2 se fac urmtoarele precizri:
a) muncitorii care execut lucrrile de protecie anticoroziv, precum i persoanele care
supravegheaz lucrul, trebuie s poarte costume speciale, ochelari de protecie i mnui
speciale de protecie;
b) la întreruperea lucrului, muncitorii trebuie s-i curee mâinile cu solveni adecvai dup
care se spal cu ap cu detergent sau spun i se ung cu o crem emoliant; aceste
operaiuni se desfoar în afara ariei de lucru;
c) pstrarea alimentelor i consumul lor la locul de munc sunt strict interzise;
d) în spaiile de lucru, pe toat durata executrii lucrrilor de protecie anticoroziv, sunt
interzise fumatul sau utilizarea focului deschis;
e) instalaiile electrice (cabluri, echipamente etc.) trebuie s fie corespunztoare cerinelor
pentru utilizarea în atmosfer potenial exploziv;
f) se interzice folosirea, pentru tergerea suprafeelor, a materialelor din fibre sintetice sau
lân, care pot produce scântei datorit încrcrilor electrostatice prin frecare;
g) muncitorii trebuie s fie instruii i asigurai, în special pentru lucrul la înlime (coarde,
centuri de blocare etc.), conform reglementrilor tehnice în vigoare.
7.4. Fa de prevederile menionate la pct. 7.2 i 7.3, responsabilul cu protecia muncii i
responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare privind protecia i igiena muncii.
8. MSURI PRIVIND APRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
8.1. Pe durata executrii lucrrilor de protecie anticoroziv se vor respecta cu strictee msurile
privind aprarea împotriva incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaia de execuie
întocmit de proiectant.
8.2. Msurile privind privind aprarea împotriva incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate
de productorii produselor de protecie anticoroziv, precum i pe prevederile legislaiei aplicabile în
domeniu, în vigoare:
a) Legea nr. 307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor;
b) Ordinul ministrului administraiei i internelor nr.163/2007 pentru aprobarea
Normelor generale de aprare împotriva incendiilor.
8.3. Fa de prevederile menionate la pct. 8.2, personalul cu atribuii în domeniul aprrii
împotriva incendiilor i responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare de aprare
împotriva incendiilor
55
ANEXA 1
REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE
Not:
1. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii prezentei reglementri tehnice.
2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima form în vigoare a referinelor
legislative i tehnice.
A1. Legislaie:
Nr. Acte legislative Publicaia
crt
1. Hotrârea Guvernului nr. 735/2006 privind Monitorul Oficial al României,Partea I,
limitarea emisiilor de compui organici nr. 521/16.06.2006
volatili datorate utilizrii solvenilor organici
în anumite vopsele, lacuri i în produsele de
refinisare a suprafeelor vehiculelor, cu
modificrile i completrile ulterioare
2. Ordinul ministrului transporturilor, Monitorul Oficial al României, Partea I,
construciilor i turismului i al ministrului de nr. 90 din 27.01.2005
stat, ministrului administraiei i internelor
nr. 1822/394 din 2004 pentru aprobarea
Regulamentului privind clasificarea i
încadrarea produselor pentru construcii pe
baza performanelor de comportare la foc, cu
modificrile i completrile ulterioare
3. Hotrârea Guvernului nr.300/2006 privind Monitorul Oficial al României, Partea I,
cerinele minime de securitate i sntate nr. 252 din 21.03.2006
pentru antierele temporare sau mobile
4. Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii în Monitorul Oficial al României, Partea I,
munc nr. 646 din 26.07.2006
5. Hotrârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru Monitorul Oficial al României, Partea I,
aprobarea Normelor metodologice de aplicare nr. 882 din 30.10.2006
a prevederilor Legii securitii i sntii în
munc nr. 319/2006, cu modificrile i
completrile ulterioare
6. Ordinul ministrului muncii i solidaritii Monitorul Oficial al României, Partea I,
sociale i al ministrului santii i familiei nr. 880 din 06.12.2002
nr. 508/933 din 2002, privind aprobarea
Normelor generale de protecia muncii, cu
modificrile ulterioare
7. Legea nr. 307/2006 privind aprarea Monitorul Oficial al României, Partea I,
împotriva incendiilor cu modificrile nr. 633 din 21.07.2006
ulterioare
8. Ordinul ministrului administraiei i Monitorul Oficial al României, Partea I,
internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea nr. 216 din 29.03.2007
Normelor generale de aprare împotriva
incendiilor
56
A2. Standarde:
1. SR EN ISO 12944-1:2002 Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire
a structurilor de oel împotriva coroziunii. Partea
1: Introducere general
2. SR EN ISO 12944-2: 2002 Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire
a structurilor de oel împotriva coroziunii. Partea
2: Clasificare a mediului
3. SR EN ISO 12944-3 : 2002 Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire
a structurilor de oel împotriva coroziunii. Partea
3: Proiectare i dispoziii constructive
4. SR EN ISO 12944-4 : 2002 Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire
a structurilor de oel împotriva coroziunii. Partea
4: Tipuri de suprafee i de pregtire a suprafeelor
5. SR EN ISO 12944-5: 2008 Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire
a structurilor de oel împotriva coroziunii. Partea
5: Sisteme de vopsire
6. SR EN ISO 12944-7: 2002 Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire
a structurilor de oel împotriva coroziunii. Partea
7: Execurarea i supravegherea lucrrilor de
vopsire
7. SR EN ISO 9223:2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea
atmosferelor. Clasificare, determinare i estimare
8. SR EN ISO 9226:2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea
atmosferelor . Determinarea vitezei de coroziune
pe epruvete de referin pentru evaluarea
corozivitii
9. SR EN ISO 9225:2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea
atmosferelor. Msurarea parametrilor de mediu
care afecteaz corozivitatea atmosferelor
10. SR EN ISO 9224: 2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea
atmosferelor. Valori de referin pentru clasele de
corozivitate
11. SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor
ANEXA 2
A2.1. Prevederile în proiect necesare pentru a defini condiiile specifice pentru executarea
lucrrilor sunt, cel puin urmtoarele, dup caz:
a) condiii privind sistemul particular de protecie anticoroziv care trebuie aplicat;
b) gradul de pregtire a suprafeei, împreun cu clasa de corozivitate a mediului;
c) proceduri pentru a se asigura c suprafaa neacoperit a oelurilor rezistente la coroziunea
atmosferic este acceptabil: vizual, dup încercri de coroziune artificial;
d) condiii pentru protecia suprafeei la contactul oelurilor care nu sunt rezistente, cu cele
rezistente la coroziunea atmosferic;
e) sistemul de protecie interioar, dac spaiile închise trebuie etanate prin sudare, sau sunt
prevzute cu o protecie anticoroziv interioar;
f) metoda care trebuie utilizat pentru etanarea interfeei, dac elementele de îmbinare
mecanic ptrund prin peretele spaiilor închise etanate;
g) metoda i extinderea reparaiilor dup tiere sau sudare;
h) metoda, nivelul i extinderea currii oelurilor inoxidabile;
i) specificaie de performan pentru protecia împotriva coroziunii;
j) extinderea suprafeelor afectate, la îmbinrile cu uruburi pretensionate care nu sunt
rezistente la lunecare;
k) cerine pentru procedeele de imersie/pulverizare, dac este specificat zincarea termic
i electrochimic sau metalizarea elementelor din oel formate la rece, dup fabricare;
l) cerine pentru controlul i verificarea pregtirii suprafeei care trebuie efectuate înainte de
vopsirea ulterioar, pentru elementele din oel protejate prin zincare termic,
electrochimic sau metalizare;
m) suprafee de referin pentru sistemele de protecie anticoroziv a elementelor din oel în
medii cu clasele de corozivitate C3 la C5.
Anexa nr. 2
64
CUPRINS
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiect i domeniul de aplicare
1.2. Terminologie
66
LIST TABELE
Nr.
Numr tabel Denumire tabel
crt.
Clasa de corozivitate a apelor naturale i a solurilor naturale asupra
1 Tabel 2.1
construciiilor din oel
2 Tabel 2.2 Clasa de expunere a construciiilor din beton în ape naturale i soluri agresive
3 Tabel 2.3 Clasa de corozivitate/agresivitate a mediilor atmosferice
4 Tabel 2.4 Tipuri de protecie anticoroziv
5 Tabel 2.5 Cerine specifice pentru stratul suport i sistemele de protecie anticoroziv
6 Tabel 2.6 Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport din oel
7 Tabel 2.7 Gradul de pregtire a sudurilor, marginilor i altor suprafee cu imperfeciuni
8 Tabel 2.8 Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport din beton
Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv
9 Tabel 2.9
aplicate pe suport din oel
Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv
10 Tabel 2.10
aplicate pe suport din beton
Criterii i niveluri de performan pentru beton, ca protecie primar, la
11 Tabel 3.1
construcii hidrotehnice
12 Tabel 3.2 Criterii i niveluri de performan pentru beton în medii atmosferice agresive
13 Tabel 3.3 Grosimea minim a stratului de acoperire cu beton a armturii
14 Tabel 3.4 Deschiderea maxim de calcul a fisurilor normale
15 Tabel 4.1 Alctuirea general a sistemelor de protecie anticoroziv
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa
16 Tabel 4.2
de corozivitate Im1, Im2, Im3
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa
17 Tabel 4.3
de corozivitate Im2
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa
18 Tabel 4.4
de corozivitate Im3
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasele
19 Tabel 4.5
de corozivitate Im1, Im2, Im3
20 Tabel 4.6 Sisteme de protecie anticoroziv pentru medii cu clasa de agresivitate XA 2b
21 Tabel 4.7 Sisteme de protecie anticoroziv pentru medii cu clasa de agresivitate XA 3b
22 Tabel 4.8 Sisteme de protecie anticoroziv pentru medii cu clasa de agresivitate XA 4b
23 Tabel 5.1 Intervale de urmrire curent a proteciilor anticorozive
24 Tabel A2.1 Exemple de medii corespunztoare claselor de corozivitate C1...C5
25 Tabel A2.2 Exemple de medii corespunztoare claselor de corozivitate Im1...Im3
26 Tabel A3.1 Clasele de expunere corespunzroare atacului chimic a apelor i solurilor
27 Tabel A3.2 Clase de expunere
67
1. PREVEDERI GENERALE
1.1.1. Prezentul ghid cuprinde condiiile de proiectare, execuie i exploatare privind protecia
anticoroziv a construciilor hidrotehnice noi i existente:
(i) - construcii i echipamente hidrotehnice din oel înglobate în construcii (stavile, batardouri,
pori de ecluz, grtare, ci de rulare .a.), ale cror elemente componente sunt supuse atât aciunii apelor
naturale i a solurilor agresive cu care vin în contact, cât i agenilor agresivi atmosferici, cu diferite clase
de corozivitate;
Not: Pentru lucrrile hidrotehnice de tip structuri portuare (cheiuri) pe palplane metalice, pot fi utilizate parial
prevederile din prezenta reglementare tehnic, urmând ca acestea sa fie preluate i dezvoltate în viitoarele reglementri
tehnice specifice.
(ii) - construcii hidrotehnice din beton, beton armat i beton precomprimat (baraje i lucrri
aferente acestora, construcii aferente porturilor i cilor navigabile, galerii, centrale, cheiuri pe piloi,
.a.), supuse aciunii apelor naturale i a solurilor agresive, precum i a agenilor agresivi atmosferici, cu
diferite clase de expunere / agresivitate.
1.1.2. Ghidul nu se refer la construciile imersate parial sau total în medii cu agresivitate chimic
(recipieni, bazine .a.).
1.1.3. Prevederile specifice din ghid stabilesc cerinele fundamentale aplicabile construciilor,
criteriile i nivelurile de performan pentru suprafaa suport de oel/beton i pentru proteciile
anticorozive, pentru a rspunde cerinei implicite privind durabilitatea, respectiv meninerea
caracteristicilor implicate în cerinele cerinele fundamentale aplicabile construciilor din oel, beton,
beton armat si beton precomprimat, în condiiile aciunii agenilor agresivi din mediul înconjurtor.
1.1.5. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protecie anticoroziv a armturii din oel, cum sunt:
inhibitorii de coroziune, protecia electrochimic (catodic, anodic) etc.
1.2. Terminologie
68
- acoperire organic: termen generic pentru unul sau mai multe straturi compatibile între ele,
alctuite din materiale de acoperire organice (grunduri, vopsele, emailuri, lacuri, chituri), aplicate pe
suprafaa suport (oel i beton);
- betoane hidrotehnice: betoane destinate construciilor care se afl în contact permanent sau
periodic cu apa având caracteristici care asigur construciilor durabilitate în aceste condiii;
- betoane masive: elemente de construcie de beton la care dimensiunea cea mai mic depete
2 m i care de regul necesit msuri speciale pentru limitarea eforturilor care apar ca urmare a
degajrii de cldur la întrirea betonului;
- clas de agresivitate: caracteristic tehnic msurabil a intensitii aciunii mediului agresiv
asupra materialului de construcie (beton);
- clas de corozivitate: caracteristic tehnic msurabil a intensitii aciunii mediului agresiv
asupra materialului de construcie (oel);
- clas de expunere:clasificare a condiiilor de mediu fizice, chimice i mecanice la care poate fi
expus betonul i care pot influena în timp suprafaa betonului, structura i / sau armturile;
Not: Aceste tipuri de aciuni nu constituie ipoteze de încrcare în proiectarea structural;
- coroziune: interaciune fizico-chimic sau electrochimic între un material/produs (de
construcie beton, oel) i mediul su înconjurtor, care conduce la modificarea proprietilor
materialului i adeseori la degradarea unor caracteristici i / sau funcional a acestuia, a mediului
înconjurtor sau a sistemului constituit din cei doi factori;
Not : Aceast interaciune este în general de natur fizico-chimic pentru beton i de natur electrochimic
pentru oel.
- corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea într-un sistem de coroziune
dat;
- corozivitatea atmosferei : capacitatea atmosferei de a provoca o coroziune într-un sistem de
coroziune dat ;
- degradare datorat coroziunii: efect al coroziunii considerat duntor pentru utilizrile
materialului de construcie, mediul sau sistemul pe care aceti doi factori îl formeaz;
- durabilitatea proteciei: durata de via estimat a unui sistem de protecie anticoroziv aplicat
pe suprafaa suport din oel / beton pân la prima lucrare de refacere complet a proteciei;
Not: Durata de via estimat nu constituie o durat de garanie.
- durata de meninere a umiditii pe suprafa: interval de timp în care o suprafa metalic
este acoperit cu o pelicul adsorbit i / sau un lichid electrolitic, capabil s provoace coroziunea
atmosferic;
- mediu agresiv (coroziv): mediu care conine unul sau mai muli ageni agresivi (corozivi);
- protecie împotriva coroziunii: modificare a unui sistem de coroziune astfel încât s diminueze
degradrile datorate coroziunii;
- protecie primar: protecia anticoroziv a elementelor din beton, beton armat i beton
precomprimat asigurat prin calitatea betonului (tip de ciment, raport a/c, dozaj de ciment, agregate,
aditivi, adaosuri), natura materialelor ce intr în compozitia acestuia i acoperirea cu beton a armturii;
- protecie secundar: protectia realizat cu un sistem de protecie anticoroziv de natur
organic aplicat pe suprafata suport de beton;
69
2.1. Ageni agresivi care acioneaz asupra elementelor din oel i beton ale construciilor
hidrotehnice
2.1.1. Agenii agresivi care acioneaz asupra elementelor componente ale construciilor
hidrotehnice, atât sub form de ape naturale i soluri agresive, cât i sub form de ageni agresivi
atmosferici, se clasific, dup natura i originea lor, aa cum se arat în Anexa 2 (pentru elementele din
oel) i în Anexa 3 (pentru elementele din beton, beton armat, beton precomprimat), în diferite clase de
corozivitate / agresivitate / expunere.
2.1.2. Aciunea apelor naturale (de suprafa, subterane, supraterane) i a solurilor agresive
asupra constructiilor hidrotehnice din oel, i respectiv din beton, beton armat i beton precomprimat se
clasific conform prevederilor SR EN ISO 12944-2, respectiv prevederilor normativului NE 012/1,
dup cum este prezentat în tabelele 2.1. i 2.2.
70
Tabelul 2.2
Clasa de expunere a construciiilor din beton în ape naturale i soluri agresive
Clasa de expunere a construciilor din beton în ape naturale i soluri agresive
(conform NE 012/1)
(1)
Carbonatare Cloruri Cloruri din apa de mare Înghe-dezghe Atac chimic
XC1-uscat sau XD1- umiditate XS1-expunere la aer XF1-saturaie XA1-slab
permanent umed moderat ce vehiculeaz sruri moderat cu ap XA2-moderat
XC2-umed, XD2- umed, rar marine XF2-saturaie XA3-intens
rareori uscat uscat XS2-imersate în apa moderat cu ap,
XC3-umiditate XD3-alternan de mare în permanen cu ageni de
moderat umiditate-uscare XS3-zone de variaie a dezhe
XC4-alternan nivelului apei mrii, XF3-saturaie
umiditate-uscare zone supuse stropirii puternic cu ap
sau ceii XF4-saturaie
puternic cu ap,
cu ageni de
dezhe sau ap de
mare
(1)
Cloruri având alt origine decât cea marin.
2.1.3. Aciunea mediilor agresive atmosferice asupra construciilor hidrotehnice supraterane din
oel, i respectiv din beton, beton armat, beton precomprimat se clasific conform prevederilor SR EN
ISO 12944-2 i SR EN ISO 9223, respectiv prevederilor normativului NE 012/1, dup cum este
prezentat în tabelul 2.3.
Tabelul 2.3
Clasa de corozivitate/agresivitate a mediilor atmosferice
Clasa de corozivitate (oel) / agresivitate (beton) a mediilor atmosferice
Construcii din otel Construcii din beton
(conform SR EN 12944-2 i SR EN ISO 9223) (conform NE 012/1)
C1 - foarte slab XA1b - neagresive
C2 - slab XA 2b - slab agresive
C3 - medie XA 3b - cu agresivitate medie
C4 - ridicat XA 4b - cu agresivitate puternic
C5-I - foarte ridicat (industrial)
C5-M - foarte ridicat (marin)
71
2.1.7. În cazul prezenei mai multor ageni agresivi, la stabilirea clasei de corozivitate/
agresivitate / expunere a mediului se va adopta criteriul agentului celui mai agresiv.
(1) In tabelul 2.4 se prezint tipurile de protecie anticoroziv pentru care se apreciaz criteriile
i nivelurile de performan.
Tabelul 2.4
Tipuri de protecie anticoroziv
Materialul/produsul Factori ce determin natura
de solicitrii i intensitatea atacului Tip de protecie
construcie coroziv
a) Zona supusa atacului: Sisteme de protecie anticoroziv:
- zona imersat (aflat permanent • Pentru construcii aflate în
sub ap), atac coroziv în general exploatare:
slab; - acoperiri prin vopsire (grunduri,
- zona de imersare alternant (cu chituri, vopsele intermediare, emailuri,
variaii ale nivelului apei, datorit lacuri);
Oel unor cauze naturale sau artificiale), - acoperiri prin metalizare i vopsire.
atac coroziv foarte puternic; • Pentru construcii noi:
- zona aflat deasupra nivelului - acoperiri prin vopsire (grunduri,
apei, deasupra zonei de imersare chituri, vopsele intermediare, emailuri,
alternant ( poate fi solicitat prin lacuri);
stropire cu ap sau prin ridicarea - acoperiri prin metalizare;
nivelului apei, pe o perioad - acoperiri prin metalizare si vopsire.
limitat), atac coroziv puternic. Primar, prin compoziia i
b) Tipul de ap: ap dulce, ap de caracteristicile betonului;
mare, ap srat; Secundar, protecie prin vopsire,
c) Coninutul de impuriti chimice; pentru anumite construcii
d) Factori mecanici: suspensii hidrotehnice noi i pentru construciile
uoare, corpuri solide aduse de aflate în exploatare, cu degradri,
viituri, nisip, pietri, aluviuni, supuse agenilor agresivi atmosferici.
sloiuri de ghea etc.
e) Factori biologici: vegetali,
minerali, bacteriologici;
72
Tabelul 2.5
Cerine specifice pentru stratul suport i sistemele de protecie anticoroziv
Cerine fundamentale aplicabile Cerine specifice
construciilor Sisteme de protecie anticoroziv
Stratul suport
Rezisten mecanic i stabilitate X -
Securitate la incendiu
- Clas de reacie la foc - X
- Grad de rezisten la foc X -
Igien, sntate i mediu
- Emisii de substane periculoase X X
- Compatibilitate alimentar - X
Siguran în exploatare
- Rezisten la ageni agresivi - X
- Rezisten la solicitri mecanice - X
Protecie împotriva zgomotului - -
Economie de energie i izolare termic - -
73
Tabelul 2.6
Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport din oel
Nr. Criterii de
Metoda de determinare U.M. Niveluri de performan
crt. performan
P1, P2, în funcie de durabilitatea
Gradul de pregtire a
sistemului de protecie
1. sudurilor, marginilor
SR EN ISO 8501-3 grad anticoroziv i clasa de
i altor suprafee cu
corozivitate, conform tabelului
imperfeciuni
2.7
Suprafee imersate în ap: min. Sa
2,5
SR EN ISO 12944-4 Suprafee supuse atacului
Gradul de pregtire a
2. SR EN ISO 8501-1, 2, 4 grad atmosferic:
suprafeei
min.: St 3, PSt 3
optim: Sa 3, PSa 3 sau Sa 2,5,
PSa 2,5
Rugozitatea clas
3. SR EN ISO 8503-1, 2, 3, 4 min. "mediu"
suprafeei (1) profil
4. Umiditatea SR EN ISO 8502-4 % lips
(2)
0 min. +3 peste punctul de rou ;
5. Temperatura SR EN ISO 8502-4 C
max. +40 (2)
6. Prezena clorurilor SR EN ISO 8502-2, 5, 6 Pg/cm2 max.: 7
max. 2
7. Praf SR EN ISO 8502-3 etalon
Alte impuriti
SR EN ISO 8502-6, 9, 11,
- sruri
8. 12 -
- uleiuri, grsimi, lips
vizual
rugin, etc.
(1)
Se refer la profilul obinut dup pregtirea suprafeei cu jet abraziv de nisip sau alice, la gradele de
curare Sa 2,5 i Sa 3. Rugozitatea suprafeei se coreleaz cu grosimea stratului de grund.
(2)
Dac în fia produsului de protecie anticoroziv nu se specific altfel.
Tabelul 2.7
Gradul de pregtire a sudurilor, marginilor i altor suprafee cu imperfeciuni
Durabilitatea estimat a Clasa de corozivitate a Gradul de pregtire a sudurilor,
sistemului de protecie mediului b) marginilor i altor suprafee cu
anticoroziv a) imperfeciuni c)
> 15 ani C1 - C2 P1
74
C3...C5 P2
5...15 ani C1...C3 P1
C4-C5 P2
< 5 ani C1...C4 P1
C5 P2
a), b)
Durabilitatea estimat a sistemului de protecie anticoroziv i clasa de corozivitate a mediului sunt
definite, dup caz, în SR EN ISO 12944-1 i SR EN ISO 14713-1.
c)
Gradul de pregtire P3 se poate specifica pentru cazuri particulare.
Principalele criterii i niveluri de performan care trebuie satisfcute de stratul suport din beton pe care
se aplic proteciile anticorozive sunt prezentate în tabelul 2.8.
Tabelul 2.8
Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport din beton
Criterii de Metoda de U.M Niveluri de performan
performan determinare
1 2 3 4
Alcalinitate (pH) STAS 8619/3 uniti pH min.8;
max.12
Rugozitatea - - corespunztoare naturii suportului i
suprafeei tipului de protecie anticoroziv
Umiditate - % max. 4(1)
0
Temperatura - C min.:+3 peste punctul de rou(1)
max.:+40
Coninut de vizual - lips
impuriti (praf, ulei
de decofrare, urme
de grsimi, mortar,
sruri, eflorescene,
rugin etc)
Defecte de suprafa vizual - lips
(fisuri, goluri,
segregri, lapte de
ciment întrit etc)
(1)
Dac în fia produsului de protecie anticoroziv nu se specific altfel.
75
76
SR EN 13501-1 A1…F
Euro-clase
+A1
13. Reacia la foc
Conform Regulamentului privind clasificarea i încadrarea produselor pentru construcii pe baza performanei de
comportare la foc, aprobat prin OMTCT nr.1822/394/2004, cu modificrile ulterioare i completrile ulterioare.
Hotrârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor
Emisie de substane
14. organici în anumite vopsele, lacuri i în produsele de refinisare a suprafeelor vehiculelor, cu modificrile i
periculoase
completrile ulterioare.
(1)
Metoda grilei se utilizeaz pentru determinarea aderenei acoperirilor cu grosimi de pân la 250 microni.
(2)
Metoda smulgerii se utilizeaz pentru determinarea aderenei acoperirilor cu grosimi de peste 250 microni.
În cazul acoperirilor cu deformabilitate ridicat, desprinderea nu trebuie s se produc la nivelul suportului.
(3)
Determinarea nu se efectueaz pentru acoperiri de protecie cu deformabilitate ridicat.
(4)
Determinarea se efectueaz pentru acoperiri de protecie aplicate la exterior (de exemplu pentru ecluze, supuse aciunii radiaiilor UV în
perioadele în care acestea sunt ridicate).
(5)
Pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I se recomand utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu rezistena la atmosfer umed cu bioxid
de sulf (SR EN ISO 3231), rezistena la îmbtrânire artificial (pentru protecii anticorozive de exterior) etc.
77
Tabelul 2.10
Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv aplicate pe suport din
beton
Niveluri de performan pentru
Nr. Metoda de
Criterii de performan U.M. clasele de agresivitate
crt. determinare
XA 1b XA 2b XA 3b XA 4b
Aderena la suport - SR EN ISO
1. nivel 1 1 0 0
metoda grilei (1) 2409
Aderena la suport -
MPa
metoda smulgerii(2) SR EN ISO
2.
-beton 4624 min.1,0 min.1,5 min.1,5 min.1,5
-mortar min.0,5 min.0,7 min.1,0 min.1,0
(3)
Rezistena la lovire
(înlimea minim de SR EN ISO
3. cm min.30 min.40 min.60 min.60
cdere a masei, la care 6272-1
apar amprente cu fisuri)
Rezistena la zgâriere
SR EN ISO
4. (greutatea minim la care g min.250 min.250 min.300 min.400
1518
apar zgârieturi fine)
SR EN ISO
5. Duritatea (pendul) s min.70 min.70 min.70 min.70
1522
SR EN ISO
(4)
6. Rezistena la cea salin 9227 ore - - min.720 min.1440
asimilat
SR EN
Rezistena la cldur
7. 60068-2-2 ore min.240 min.240 min.480 min.720
uscat
asimilat
SR EN
Rezistena la variaii de
8. 60068-2-14 cicluri min.25 min.25 min.56 min.56
temperatur
asimilate
SR ISO
11503
SR EN ISO
9. Rezistena la umiditate 6270-1 ore min.240 min.240 min.480 min.720
SR EN ISO
6270-2
asimilate
78
79
3.1.1. La proiectarea elementelor de construcii hidrotehnice din oel, beton, beton armat i
beton precomprimat imersate total sau parial în ape naturale agresive i îngropate în soluri agresive,
proiectantul va întocmi în cadrul documentaiei tehnice de execuie, caiete de sarcini privind execuia,
exploatarea i întreinerea proteciilor anticorozive, conform prevederilor STAS 3349/2, prevederilor
normativului NE 012/1, precum i reglementrile tehnice specifice privind construciile hidrotehnice,
aplicabile, în vigoare.
3.1.2. La proiectarea elementelor de construcii hidrotehnice din oel, beton, beton armat i
beton precomprimat situate în medii agresive atmosferice, proiectantul va întocmi în cadrul
documentaiei tehnice de executie, caiete de sarcini privind execuia, exploatarea i întretinerea
proteciilor anticorozive, conform prevederilor reglementrile tehnice specifice privind protecia
anticoroziv la construciile din oel i din beton, aplicabile, în vigoare, precum i prevederile
normativului NE 012/1.
3.1.4. Fixarea utilajelor, instalaiilor i conductelor tehnologice se va proiecta astfel încât prin
elementele/piesele de prindere metalice (bride, plcue cu praznuri, tuuri de trecere, boluri etc.) i
strpungeri s nu se sensibilizeze local suprafaa betonului i s nu se transmit coroziunea la
armtura de rezisten a elementelor din beton armat i beton precomprimat.
3.1.5. Sistemele de protectie anticoroziva secundar ale suprafetelor elementelor din beton,
beton armat i beton precomprimat se vor alege în functie de tipul elementului, starea suportului din
beton i clasa de agresivitate a mediului, conform prevederilor din capitolul 4.
lucrrilor. În cazurile unor lucrri de protecie sau operaiuni care nu sunt prevazute în reglementri
tehnice sau standarde, proiectantul va prevede în caietul de sarcini, toate detaliile i condiiile pentru
efectuarea acestora.
Tabelul 3.1
Criterii i niveluri de performan pentru beton, ca protecie primar, la construcii hidrotehnice
Nr. Criterii de Metoda de
Niveluri de performan
crt. performan determinare U.M.
1. Rezistene mecanice SR EN N/mm2 În funcie de tipul betonului, în
12390-3, 5, 6 conformitate cu prevederile
normativului NE 012/1 i
reglementrile tehnice specifice privind
construciile hidrotehnice
2. Impermeabilitatea SR EN Grade de În funcie de raportul dintre presiunea
12390-8, impermeabi- apei i grosimea construciei sau
NE 012-2, litate, Pnx grosimea zonei exterioare, care asigur
anexa X impermeabilitatea în cazul construciei
masive (gradientul de presiune-
mmH2O/m) :
- pentru raport 5: P4 ;
- pentru raport de la 5,1 la 8: P6
- pentru raport de la 8,1 la 12: P8
- pentru raport > 12: P12
În funcie de numrul schimbrilor
nivelului de ap la suprafata splat a
betonului în timp de iarn sau numrul
de cicluri naturale de înghet - dezghe:
a) când temperatura medie a lunii celei
SR 3518 mai reci t < -5 C
3. Rezistena la înghe - grade de
SR CEN/TS - pentru < 50 cicluri: G50;
dezghe (1), (2) gelivitate, G
12390-9 - pentru 50 cicluri: G100;
b) când temperatura medie a celei mai
reci este -5 C < t < -10 C:
- pentru < 50 cicluri: G100;
- pentru 50 cicluri: G150.
reglementrile Se stabilesc pe baza unui calcul termic,
tehnice conform reglementrilor tehnice
Degajarea de cldur
specifice specifice.
4. la întrirea betonului salt termic
privind
în elemente masive
construciile
hidrotehnice
5. SR EN grad de Omogenitatea betonului proaspt se
81
3.3. Cerine de baz privind alctuirea elementelor de construcii din beton, beton armat
i beton precomprimat, pentru asigurarea proteciei lor anticorozive primare
3.3.1. Cimenturi
(1) În caz de atac chimic sulfatic peste clasa de expunere XA1 este obligatorie utilizarea
cimenturilor rezistente la sulfai. Dac cimentul este clasificat dup rezistena la sulfai, trebuie
utilizate cimenturi cu o rezisten moderat sau ridicat la sulfai pentru clasa de expunere XA2 (i
clasa de expunere XA1 este aplicabil) i trebuie utilizat un ciment cu o rezisten ridicat la sulfai
pentru clasa de expunere XA3.
82
3.3.1.3. Pentru situaii speciale de aciune combinat a agenilor agresivi, alegerea tipului de
ciment se va face pe baza avizului unui operator economic de specialitate.
3.3.2. Agregate
3.3.2.1. Agregatele naturale trebuie s provin din surse certificate conform legislaiei în
vigoare i trebuie s îndeplineasc cerinele prevzute în normativul NE 012/1 i reglementrile
tehnice specifice privind construciile hidrotehnice, aplicabile, în vigoare, precum i SR EN 12620.
3.3.3.1. Apa utilizat la preperarea betoanelor pentru lucrri de beton armat i beton
precomprimat poate proveni din reeaua public sau din alt surs, caz în care trebuie s
îndeplineasc cerinele prevzute în normativul NE 012/1 i SR EN 1008.
3.3.3.2. Se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale la prepararea betoanelor.
83
3.3.4. Aditivi
3.3.5. Adaosuri
3.3.5.2. Adaosurile nu trebuie s conin substane dunatoare (cloruri, sulfai, azotai etc.) în
cantiti care pot afecta durabilitatea betonului sau pot conduce la coroziunea armturii.
3.3.5.3. Utilizarea adaosurilor la prepararea betoanelor se va face numai pe baza unor studii
întocmite de o entitate din domeniu (mai ales atunci când betonul conine ciment cu adaos), pentru a
se asigura îndeplinirea cerinelor de durabilitate pentru betoane în funcie de clasa de agresivitate a
mediului.
3.3.6. Armturi
3.3.6.1. Armturile principale de rezisten pentru elementele din beton armat vor fi realizate
din otel-beton i trebuie s îndeplineasc cerinele din specificaia tehnic ST 009, utilizându-se cu
precdere cele cu profil periodic.
(1) În medii cu clasa de agresivitate XA 3b si XA 4 b se interzice utilizarea armturilor din
sârm tras mat.
3.3.6.2. Armturile pretensionate pentru elemente din beton precomprimat vor fi realizate din
oel de înalt rezisten i trebuie s îndeplineasc cerinele din prevederile specificaiei tehnice ST
009.
3.3.7. Betoane
3.3.7.1.Betoanele pentru elementele din beton, beton armat i beton precomprimat ale
construciilor hidrotehnice destinate a fi exploatate în apele naturale i solurile agresive la care se
refer prezentul ghid trebuie s îndeplineasc criteriile i nivelurile de performan din normativul
NE 012/1 i reglementrile tehnice specifice privind construciile hidrotehnice, aplicabile,în vigoare,
în funcie de clasa de expunere a betonului (XC, XD, XS, XF, XA).
84
3.3.7.2. Betoanele pentru elementele din beton, beton armat i beton precomprimat ale
constructiilor hidrotehnice destinate a fi exploatate în medii atmosferice agresive la care se refer
prezentul ghid trebuie s îndeplineasc criteriile i nivelurile de performan indicate în tabelul 3.2,
în funcie de clasa de agresivitate a mediului.
Tabelul 3.2
Criterii i niveluri de performan pentru beton în medii atmosferice agresive
Nivelurile de performan pentru clasele de agresivitate
Criterii de performan
XA 1 b XA 2 b XA 3 b XA 4 b
Pentru elemente din beton i beton armat
Clasa minim de rezisten a
C 16 / 20 C 20 / 25 C 25 / 30 C 30 / 37
betonului
Grad de impermeabilitate1), min. - P6 P8 P12
3
Dozaj minim de ciment, kg/m 260 280 300 320
Raport a/c, max. 0,60 0,55 0,50 0,45
Pentru elemente din beton precomprimat
Clasa Clasa minim de rezisten
C 30 / 37 C 30 / 37 C 35 / 45 -
a betonului
Grad de impermeabilitate, min. P8 -P12 P8 -P12 P12 -
3
Dozaj minim de ciment, kg/m 320 320 360 -
Raport a/c, max. 0,45 0,45 0,40 -
1)
Verificarea gradului de impermeabilitate a betoanelor se face în conformitate cu prevederile
normativului NE 012/2-2010 - Anexa X.
85
(1) Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armturilor postîntinse sub form de
fascicule vor trebui sa fie de:
a) 30 mm în plci cu grosime mai mic de 100 mm i 35 mm în celelalte elemente,
pentru medii cu clase de agresivitate XA 1b i XA 2b;
b) 40 mm în plci cu grosime mai mic de 100 mm i 45 mm în celelalte elemente,
pentru medii cu clasa de agresivitate XA 3b.
In cazul realizrii canalelor cu evi din materiale plastice ce nu se extrag, grosimile de mai sus
se pot reduce cu 5mm.
3.3.8.2. Armturile elementelor de beton masiv vor avea o acoperire de cel puin 50 mm.
3.3.8.3. Prile metalice ale unor îmbinri ce rmân neacoperite cu beton se vor proteja conform
prevederilor din reglementrile tehnice specifice privind protecia anticoroziv a construciilor din oel,
în vigoare.
3.3.9.1. La proiectarea elementelor din beton armat în medii agresive, deschiderea maxim de
calcul a fisurilor normale pentru încrcrile de exploatare normale se limiteaz la valorile din tabelul
3.4.
Tabelul 3.4
Deschiderea maxim de calcul a fisurilor normale
Clasa de agresivitate a mediului Deschiderea maxim de calcul a fisurilor normale, mm
XA 1b 0,30
XA 2b 0,20
XA 3b 0,15
XA 4b 0,10*)
*)
În cazuri deosebite, prin proiect se poate prevedea deschiderea maxim
de calcul a fisurilor normale de 0,05 mm.
(1) La elementele din beton armat care se proiecteaz în medii cu clase de agresivitate XA 2b i
XA 3b, deschiderile maxime de calcul a fisurilor normale de mai sus, se por spori cu 0,05 mm, în
condiiile aplicrii pe suprafaa betonului a unor sisteme de protectie anticoroziv elastice.
(1) La elementele din beton armat care se proiecteaz în medii clasele de agresivitate XA 3b i
XA 4b i la care deschiderea maxim de calcul a fisurilor normale se limiteaz la 0,15 mm, respectiv
0,10 mm, se va prevedea armtur suplimentar numai în zonele în care aceast armare este strict
necesar.
86
4.1.Condiii generale
4.1.1. Sistemele de protecie anticoroziv a elementelor din oel, beton, beton armat i beton
precomprimat se vor alege în funcie de clasa de corozivitate / agresivitate a mediului în care acestea
sunt sau vor fi amplasate i exploatate, de starea suportului, de durabilitatea estimat a proteciei i de
considerente economice.
(1) Protecia împotriva coroziunii este, de regul, cu atât mai economic, cu cât este mai
rezistent, deoarece astfel se reduce la minimun numrul lucrrilor de întreinere / refacere a
proteciei pe durata de serviciu a construciei.
4.1.5. Elementele de construcie expuse la aciunea coroziva a mediului i care, dup montaj, nu
mai sunt accesibile, se vor proteja împotriva coroziunii înainte de montaj în asa fel încât, pe durata de
serviciu a constructiei s nu afecteze durabilitatea acesteia.
(1) În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecie anticoroziv pe suprafaa
suportului nu este posibil, se vor prevedea alte msuri, ca de exemplu: execuia elementelor de
construcii dintr-un material rezistent la coroziune, dimensionarea elementelor pentru compensarea
pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilitii înlocuirii elementelor degradate datorit coroziunii
etc.
4.1.6. În cazul reperelor din oel protejate exclusiv prin zincare se va prevedea tratamentul
îmbinrilor sudate prin polisare i aplicarea unei paste de zincare la rece.
87
88
(1) La pct. 4.2.2.1 i 4.2.2.2 se prezint exemplificri privind alctuirea detaliat a sistemelor
de protecie anticoroziv prevzute în tabelul 4.1.
(2) Sistemele de protecie anticoroziv prevzute în prezentul ghid nu exclud utilizarea altor
sisteme alctuite din alte produse de protecie sau din produse noi dac aceste sisteme îndeplinesc
criteriile i nivelurile de performan menionate în tabelul 2.9, corespunztoare clasei de corozivitate
a mediului i durabilitii estimate a proteciei. Aplicarea acestora, pentru medii având clasa de
corozivitate egal sau mai mare decât C3 se va stabili de ctre proiectant.
(1) Elementele componente ale construciilor hidrotehnice din oel care sunt expuse în medii
aatmosferice cu clasele de corozivitate C1...C5 se vor proteja cu sistemele de protecie anticoroziv
prev
zute la pct. 5.3 din partea a I-a a prezentului ghid.
4.2.2.2. Sisteme de protecie pentru medii cu clasele de corozivitate Im1, Im2, Im3
(1) Sistemele de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasele de
corozivitate Im1, Im2, Im3 sunt prevzute în tabelul 4.2 (SR EN ISO 12944-5).
(1) Sistemele de protecie anticoroziv din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc
i aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate Im2, respectiv Im3 sunt prezentate în tabelele 4.3 si
respectiv 4.4 (SR EN ISO 2063).
(1) Sistemele de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire a suprafeelor metalizate prin
pulverizare termic pentru medii cu clasele de corozivitate Im1-3 sunt prevzute în tabelul 4.5 (SR
EN ISO 12944-5).
Tabelul 4.2
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate Im1, Im2, Im3
Suport : oel carbon uor aliat
Pregtirea suprafeei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1)
Sistemele cu durabilitate limitat nu sunt recomandate, nici un exemplu nu este prevzut.
Strat(uri) Durabilitatea estimat
Straturi primare (grund) Sistem de protecie
Nr. urmto(a)r(e) (vezi pct. 4.1.2)
crt. Tip de Numr de Grosime(1), Numr de Grosime(1)
Liant Tip de liant mic medie mare
grund straturi Pm straturi total, Pm
epoxidic,
1. 1 60(4) 3 pân la 5 360 X X
grund bogat poliuretanic
în zinc epoxidic, combinaie
2. 1 60(4) 3 pân la 5 540 X X X
de poliuretan
epoxidic,
3. 1 80 2 pân la 4 380 X X
poliuretanic
epoxidic, poliuretanic paiete de sticl-epoxi,
4. 1 80 epoxidic, 3 500 X X X
divers(2) poliuretanic
5. 1 80 epoxidic 2 330 X X
6. 1 800 - - 800 X X X
7. 1 80 paiete de sticl-epoxi 3 800 X X X
grund bogat epoxidic, paiete de
8. silicat de etil(3) 1 60(4) 3 450 X X X
în zinc sticl-epoxi
(1)
Grosimea nominal de film uscat.
(2)
Divers - grunduri cu diverse tipuri de pigmeni anticorozivi.
(3)
Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier.
(4)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40Pm pân la 80Pm cu condiia ca grundul ales bogat în zinc s convin pentru
aceast grosime.
(5)
În general, produsele pe baz de ap nu sunt adaptate la imersie
89
90
Tabelul 4.3
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate Im2
Materialele de baz ale (1)
Nr. Standard de Grosimea minim a Durabilitatea estimat
sistemului de protecie
crt. referin acoperirii, microni (vezi pct. 4.1.3)
(acoperiri metalice)
strat de acoperiri metalice
depus prin pulverizare termic,
necolmatat sau colmatat (2):
SR EN ISO
1. - zinc N.R.3) foarte mare
2063
- aluminiu 200 foarte mare
- aliaj AlMg5 2504) foarte mare
- aliaj ZnAl15 N.R.3) foarte mare
(1)
Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protecie.
(2)
Produsele de colmatare îmbuntesc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc,
aluminiu, i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).
(3)
N.R.= nerecomandat
(4)
Utilizare pentru construcii offshore
Tabelul 4.4
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate Im3
Materialele de baz ale (1)
Nr. Standard de Grosimea minim a Durabilitatea estimat
sistemului de protecie
crt. referin acoperirii, microni (vezi pct. 4.1.3)
(acoperiri metalice)
strat de acoperiri metalice
depus prin pulverizare termic,
necolmatat sau colmatat (2):
SR EN ISO
1. - zinc 200 foarte mare
2063
- aluminiu 200 foarte mare
- aliaj AlMg5 150 foarte mare
- aliaj ZnAl15 150 foarte mare
(1)
Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protecie.
(2)
Produsele de colmatare îmbuntesc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc
aluminiu, i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).
91
Tabelul 4.5
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasele de corozivitate Im1,
Im2, Im3
Suport: suprafee metalizate prin pulverizare termic (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu i aluminiu).
Se recomand s se realizeze astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup un timp de
4 ore.
Stratul de astupare a porilor trebuie s fie compatibil cu sistemul urmtor de vopsire.
Strat(uri) Durabilitatea estimat(3)
Astuparea porilor Sistem de protecie
urmto(a)r(e) (vezi pct. 4.1.2)
Nr.
Numr Numr
crt. Grosime(1), Grosime(1)
Liant de Tip de liant de mic medie mare
Pm total, Pm
straturi straturi
1. epoxidic 1 NA(2) epoxidic, 3 450 X X X
epoxidic, combinaie de
2. 1 NA(2) 3 320 X X X
poliuretanic epoxi
(1)
Grosimea nominal de film uscat.
(2)
NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manier
semnificativ la grosimea total a filmului uscat a sistemului.
(3)
Durabilitatea este funcie de aderena sistemului de protecie la suportul de oel metalizat.
(4)
În general, produsele pe baz de ap nu sunt adaptate la imersie.
(2) Primul strat din alctuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund
specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderena la suport i s fie compatibil
cu straturile ulterioare din componena sistemului de protecie.
92
(1) Sistemele de protecie anticoroziv prevzute în prezentul ghid nu exclud utilizarea altor
sisteme alctuite din alte produse de protecie sau produse noi pentru care exist documente tehnice
specifice, dac aceste sisteme îndeplinesc criteriile i nivelurile de performan menionate în tabelul
2.10, corespunztoare clasei de agresivitate a mediului i durabilitii estimate a proteciei.
(1) Se vor prevedea sisteme de protecie obinuite (exemplu sistemul pe baz de rini acrilice
în dispersie apoas), pentru asigurarea proteciei betonului împotriva fenomenului de carbonatare.
Tabelul 4.6
Sisteme de protecie anticoroziv pentru medii cu clasa de agresivitate XA 2b
Produsele de baz ale Grosimea totala minim
Nr.
sistemului a sistemului de protecie, Observaii
crt.
de protecie microni
- pentru exterior, durata de via estimat
200 min.2 ani
1. Rini acrilice
- pentru interior, durata de via estimat
150
min.3 ani.
- se utilizeaz în medii a cror agresivitate
Rini epoxidice cu este datorat în principal umiditii ridicate
2. gudron (vopsele de tip 150 a aerului;
epoxi-gudron) - nu se utilizeaz în medii cu radiaii UV;
- durata de via estimat 4...7 ani
- se utilizeaz în medii a cror agresivitate
este datorat în principal agenilor agresivi
Produse pe baz de chimici;
3. 150
clorcauciuc - nu se utilizeaz în medii cu radiaii UV;
- durata de via estimat
max. 3 ani.
93
Tabelul 4.7
Sisteme de protecie anticoroziv pentru medii cu clasa de agresivitate XA 3b
Grosimea total
minim a
Nr. Produsele de baz ale
sistemului de Observaii
crt. sistemului de protecie
protecie, microni
94
Tabelul 4.8
Sisteme de protecie anticoroziv pentru medii cu clasa de agresivitate XA 4b
Grosimea total minim
Produse de baz
Nr. a sistemului de
ale sistemului de Observaii
crt. protecie,
protecie
microni
Sisteme de protecie peliculare
95
4.3.1.4. Executantul va prelua frontul de lucru în baza unui proces verbal, prin care se confirm
îndeplinirea tuturor exigenelor/condiiilor prevzute în proiect/caietul de sarcini. Orice neconcordan
va fi semnalat proiectantului pentru rezolvare, cu întiinarea beneficiarului.
4.3.1.5. Înaintea începerii lucrrilor de protecie anticoroziv se vor realiza suprafee etalon (de
referin) cu sistemul de protecie adoptat, care constituie faz determinant, i vor fi avizate de
proiectant i beneficiar. Numrul i dimensiunile suprafeelor etalon se vor stabili de ctre proiectant,
de la caz la caz, în funcie i de complexitatea sistemului de protecie adoptat i forma elementelor de
construcie. Pentru elemenetele din oel se vor avea în vedere recomandrile prevzute în anexa A din
SR EN ISO12944-7.
4.3.2.1. Executarea lucrrilor de protecie anticoroziv a elementelor din oel, beton armat i
beton precomprimat cuprinde urmtoarele faze principale:
a) - pregtirea suprafeei (suportului), care constituie faz determinant;
b) - pregtirea i aplicarea produselor de protecie.
4.3.2.2. Executarea fiecarei faze se face conform prevederilor din reglementrile tehnice specifice
privind protecia anticoroziv a construciilor din oel i beton, aplicabile, în vigoare.
4.4.1. Generaliti
(1) Lucrrile de pregtire i aplicare a produselor de protecie pot fi delimitate pe etape, care
cuprind fie aplicarea tuturor straturilor pe poriuni delimitate ale suprafeei, fie aplicarea unor straturi
pe întreaga suprafa.
4.4.1.2. În cazul în care unitatea executant are sistem propriu de management al calitii, atunci
lucrrile de protecie anticoroziv vor face obiectul respectivului sistem (proceduri de execuie, plan de
control al calitii etc.).
4.4.1.4. Pentru asigurarea calitii lucrrilor de protecie anticoroziv a elementelor din oel,
beton armat i beton precomprimat, se impun urmtoarele verificri:
a) - la recepia produselor de protecie anticoroziv;
b) - privind pstrarea i depozitarea produselor de protecie;
c) - privind asigurarea condiiilor prealabile la punerea în oper;
d) - înaintea aplicrii acoperirilor protectoare;
e) - în timpul aplicrii acoperirilor protectoare;
f) - dup aplicarea acoperirilor protectoare.
4.4.2.1. Recepia produselor de protecie dup procurare const, în primul rând, în verificarea
documentelor tehnice a produselor de protecie.
97
4.4.3.2. Dac nu sunt precizate condiii speciale, trebuie respectate urmtoarele condiii de
depozitare :
a) componenii în stare lichid se depoziteaz în ambalaje originale, în spaii
închise, ventilate i la temperaturi cuprinse între +50C i +300C ;
b) componenii în stare solid (pulverulent) se depoziteaz în ambalajele originale, în
spaii închise i uscate (umiditatea relativ a aerului maximum 70%).
98
4.4.5.1. Verificarea calitii produselor de protecie conform pct. 4.4.2.2. i 4.4.2.3. se face pe
fiecare produs în parte i înainte de a fi puse în oper.
4.4.5.2. Verificarea calitii pregtirii suprafeei elementelor din oel, beton armat i beton
precomprimat se face la fiecare etap de lucru, atât în ceea ce privete aspectul, cât i modul de
execuie.
4.4.6.3. Verificarea aspectului întregii suprafee, înainte de aplicarea fiecrui strat de protecie,
se efectueaz permanent, vizual, urmrindu-se :
a) - aplicarea straturilor succesive ale sistemului de protecie anticoroziv s se fac
numai pe suprafee curate, lipsite de umiditate, de praf sau de alte impuriti;
b) - fiecare strat de protecie s fie continuu, uniform, lipsit de bici, încreituri, fisuri,
exfolieri sau alte defecte (SR EN ISO 4628 cu prile sale);
c) - fiecare strat de protecie s aib o culoare uniform pe toat suprafaa protejat.
(1) Se va verifica grosimea stratului de protecie umed.
(2) Dac un strat de protecie nu este continuu i uniform sau are o culoare neuniform, va fi
acoperit cu înc un strat din acelai produs, care nu se ia în considerare la numrul total de straturi.
(3) Dac un strat de protecie prezint zone cu defecte de tipul celor menionate la pct. 4.4.6.3.
b), se îndeprteaz zonele cu defecte i se aplic din nou stratul, cu acelai produs.
99
4.4.7.2. Verificrile privind grosimea, aderena i numrul de straturi ale sistemului de protecie
anticoroziv se vor efectua prin sondaj. Numrul i locul efecturii acestor verificri se vor stabili prin
documentaia de execuie (caietul de sarcini).
4.4.7.6. Dac aspectul, grosimea total sau aderena sistemului de protecie anticoroziv nu sunt
corespunztoare documentaiei de execuie (caietului de sarcini), proiectantul va decide asupra
msurilor ce se impun (refacerea unor zone, refacerea parial/total a sistemului de protecie sau alte
msuri).
4.4.7.7. Rezultatele tuturor verificrilor efectuate se vor consemna în procesele verbale de
recepie a lucrrilor de protecie anticoroziv.
5.1.1. Urmrirea comportrii în exploatare a construciilor hidrotehnice din oel, beton, beton
armat i beton precomprimat se va face în conformitate cu prevederile reglementrilor în vigoare:
a) Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcii, cu modificrile ulterioare;
b) Regulament privind urmrirea comportrii în exploatare, interveniile în timp i postutilizarea
construciilor, aprobat prin Hotrârea Guvernului nr.766/1997;
c) reglementrile tehnice specifice privind urmrirea comportrii a construciilor, hidrotehnice,
aplicabile, în vigoare;
d) reglementrile tehnice specifice privind urmrirea comportrii în exploatare a construciilor
situate în medii agresive, aplicabile, în vigoare.
5.1.3. Urmrirea special poate avea caracter permanent sau temporar i se face pe baz de
proiect de supraveghere. Aspectele, fenomenele si parmetri care se supun urmririi speciale sunt
indicai în Anexa 4. Dac se consider necesar, pot fi urmrite i alte elemente.
100
5.1.4. Urmrirea curent a prtilor care nu sunt sub ap i urmrirea special se fac cu frecvena
indicat în normativul specific sau în proiect, care poate fi adaptat pe parcurs pe baza analizrii
comportrii i strii tehnice a construciilor i în funcie de evoluia fenomenelor ce influeneaz
aptitudinea de exploatare a acestora.
5.1.5. În situaii deosebite (solicitri excepionale, date contradictorii, modificri brute ale
evoluiei parametrilor, aproprierea parametrilor principali de limitele stabilite), msurrile se fac cu
frecvena indicat de organe competente.
Tabelul 5.1
Intervale de urmrire curent a proteciilor anticorozive
Clasa de corozivitate (oel) / Intervale de urmrire curent
agresivitate(beton) a mediilor atmosferice
Construcii din otel Construcii din beton prin
(conform SR EN (conform NE 012/1) examinare prin msurri/determinri simple
ISO 12944-2 i SR vizual
EN ISO 9223)
C1 3……….5 ani
XA1b - neagresive 1 an
foarte slab (dup max. 5 ani de exploatare)
C2 3……5 ani
XA 2b - slab agresive 1 an
slab (dup max. 5 ani de exploatare)
C3 XA 3b - cu 2……3 ani
6 luni….1 an
medie agresivitate medie (dup max. 4 ani de exploatare)
C4 1……2 ani
6 luni
ridicat XA 4b - cu (dup max. 3 ani de exploatare)
C5 agresivitate puternic 6 luni……1 an
3 luni
foarte ridicat (dup max. 2 ani de exploatare)
Intervalele recomandate sunt orientative i pot fi modificate (mrite sau micorate) în funcie de
condiiile concrete pentru fiecare caz în parte (construcie, mediu):
a) intervalele pot fi mrite dac la dou examinri/msurri succesive nu se constat degradri
semnificative ale proteciilor anticorozive, dar nu la construcii cu o vechime de peste 20 ani ;
b) intervalele se iau pentru o clas de agresivitate superioar, pentru construciile situate în medii
agresive coninând compui pe baz de azotai, clor, sulfai sau ali compui similari cu aciune
specific, complex i periculoas asupra materialelor de construcie (beton, armtur), precum
i în cazul elementelor din beton precomprimat;
c) intervalele pot fi micorate pentru construciile la care degradrile afecteaz durabilitatea unor
elemente/îmbinri, chiar fr a afecta iminent rezistena i stabilitatea construciei.
101
la pct.5.1.6. sau, de fiecare dat când se observ semne de degradare a proteciilor în zona cu nivel
variabil al apei.
5.1.8. În cazul unor accidente în urma crora se produc avarii, interveniile trebuie efectuate
imediat dup producerea acestora.
5.2.1.Generaliti
5.2.1.5. Proiectantul va stabili prin proiect, msurile de asigurare i control a calitii lucrrilor
de execuie, cu atenie special pentru verificarea lucrrilor ascunse.
5.2.1.6. Lucrrile de intervenie vor fi executate ctre entiti din domeniul specific, potrivit
legislaiei în vigoare.
5.2.2.2. Executarea fiecarei faze se face conform prevederilor din reglementrile tehnice
specifice privind protecia anticoroziv a construciilor din oel i beton, aplicabile, în vigoare.
6.1. Pe durata executrii lucrrilor de protecie anticoroziv se vor respecta cu strictee msurile
de protecia i igiena muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaia de execuie întocmit de
proiectant.
6.2. Msurile privind protecia i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de
productorii produselor de protecie anticoroziv, precum i pe prevederile legislaiei în domeniu,
aplicabil, în vigoare:
a) Legea nr.319/2006 privind securitatea i sntatea în munc;
b) Hotrârea de Guvern nr.300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate
pentru antierele temporare sau mobile;
c) Hotrârea Guvernului nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii în munc nr. 319/2006, cu
modificrile i completrile ulterioare;
d) Ordinul ministrului muncii i solidaritii sociale i al ministrului santii i familiei
nr. 508/933 privind aprobarea Normelor generale de protecia muncii cu modificrile
ulterioare.
103
6.4. Fa de prevederile menionate la pct. 6.2 i 6.3, responsabilul cu protecia muncii i
responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare privind protecia i igiena muncii.
7.1. Pe durata executrii lucrrilor de protecie anticoroziv se vor respecta cu strictee msurile
de aprare împotriva incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaia de execuie întocmit de
proiectant.
7.2. Msurile privind aprarea împotriva incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de
productorii produselor de protecie anticoroziv, precum i pe prevederile legislaiei în domeniu, în
vigoare:
a) Legea nr.307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor.
b) Ordinul MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aprare
împotriva incendiilor.
7.3. Fa de prevederile menionate la pct. 7.2, personalul cu atribuii în domeniul aprrii împotriva
incendiilor i responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare de aprare împotriva
incendiilor.
104
ANEXA 1
A1. Legislaie:
Not:
1. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii prezentei reglementri tehnice;
2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima form în vigoare a referinelor
legislative i tehnice.
105
A2. Standarde:
106
107
108
109
110
atmosferelor.
92. SR EN ISO 9226:2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor.
Determinarea vitezei de coroziune pe epruvete de referin pentru
evaluarea corozivitii.
93. SR ISO 11503: 1997 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la umiditate
(condensare repetat).
94. STAS 3349/2-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei
fa de betoanele construciilor hidroenergetice.
95. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani
minerali. Metode de încercare.
96. STAS 6102-86 Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare i condiii
tehnice.
97. STAS 8619/3-90 pH-metrie. Determinarea electrometric a pH-ului soluiilor
apoase.
111
ANEXA 2
A2.1. Mediile agresive atmosferice se clasific în cinci clase de corozivitate (SR EN ISO
9223):
x C1 - foarte slab;
x C2 - slab;
x C3 - medie;
x C4 - ridicat;
x C5 - foarte ridicat.
sau în ase clase de corozivitate (SR EN ISO 12944-2), clasa C5 divizându-se în C5-I pentru medii
industriale i în C5-M pentru medii marine :
x C1 - foarte slab;
x C2 - slab;
x C3 - medie;
x C4 - ridicat;
x C5-I - foarte ridicat - industrial;
x C5-M - foarte ridicat - marin.
A2.2. Clasificarea corozivitii atmosferice se face, în conformitate cu SR EN ISO 9223 i SR
EN ISO 12944-2, prin dou metode de determinare :
a) clasificare bazat pe msurarea vitezei de coroziune pe epruvete metalice etalon (SR EN ISO
9226);
b) clasificare în funcie de caracteristicile mediului înconjurtor (durata de meninere a
umiditii i gradul de poluare) (SR EN ISO 9225).
Valorile de referin ale vitezei de coroziune pentru fiecare clas sunt prevzute în SR EN ISO 9224.
112
113
114
ANEXA 3
I. CONSTRUCII SUPRATERANE
A.3.1. Mediile agresive atmosferice luate în considerare în prezentul ghid se clasific în patru
clase de agresivitate asupra elementelor din beton, beton armat i beton armat precomprimat:
a) XA 1b - medii cu agresiviate foarte slab;
b) XA 2b - medii cu agresivitate slab;
c) XA 3b - medii cu agresivitate medie;
d) XA 4b - medii cu agresiviate puternic.
A.3.2. Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu ageni agresivi în stare gazoas i solid,
se stabilete în funcie de umiditatea relativ a aerului, de temperatura mediului i de caracteristica
gazelor i solidelor agresive, conform Anexei I (normativ) din normativul NE 012/1.
Tabelul A3.1
Clasele de expunere corespunzroare atacului chimic a apelor i solurilor
Caracteristici Metode de Clasele de expunere
chimice încercri de
referin XA1 XA2 XA3
Ape de suprafa i subterane
2-
SO4 , mg/l SR EN 200 si 600 > 600 i 3000 > 3000 i 6000
196-2
pH SR EN 1262 6,5 si 5,5 5,5 i 4,5 > 4,5 i 4,0
CO2 agresiv SR EN 13577 15 si 40 > 40 i 100 > 100 pân la
saturaie
NH4+, mg/l SR ISO 7150-1 15 si 30 > 30 i 60 > 60 si 100
Mg2+, mg/l SR EN ISO 300 si 1000 > 1000 i 3000 > 3000 pân la
7980 saturaie
Sol
115
SO42-, mg/kga, SR EN 196-2b 2000 si > 3000c si 12000 > 12000c si 24000
c
total 3000
Aciditate, DIN 4030-2 > 200 Nu sunt întâlnite in Aciditate, ml/kg
ml/kg Bauman Gully practic
a -5
Solurile argiloase a cror permeabilitate este sub 10 m/s, pot sa fie clasate într-o clas inferioar.
b
Metoda de încercare prevede extracia SO42- cu acid clorhidric; alternativ este posibil de a proceda
la aceast extracie cu ap, dac aceasta este admis pe locul de utilizare a betonului.
c
Limita trebuie s ramân de la 3000 mg/kg pân la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni
de sulfat în beton datorit alternanei perioadelor uscate i perioadelor umede, sau prin ascensiunea
capilar.
NOT - Valorile limit pentru clasele de expunere corespunzroare atacului chimic a apelor subterane i
solurilor naturale indicate în tabelul A3.1 se aplic i apelor supraterane în contact cu suprafaa betonului.
La stabilirea clasei de expunere corespunzroare la atacul chimic al apelor se vor avea în vedere
urmtoarele:
a) mediile înconjurtoare chimic agresive, clasificate în tabelul A3.6, sunt bazate pe ape
subterane naturale la o temperatur a apei cuprins între 5o C i 25o C i în cazurile în care viteza de
scurgere a apei este suficient de mic pentru a fi considerat în condiii statice.
b) alegerea claselor de expunere se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la
agresivitatea cea mai intens.
c) când cel puin dou caracteristici agresive conduc la aceeai clas, mediul înconjurtor
trebuie clasificat în clasa imediat superioar, dac un studiu specific nu a demonstrat c acesta nu este
necesar.
d) un studiu special, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în medii
înconjurtoare, în situaiile urmatoare:
- nu se încadreaz în limitele din tabelul A3.1;
- conine alte substane chimice agresive;
- ap poluat chimic;
- prezint o vitez ridicat a apei de scurgere, în combinaie cu anumite substane chimice din
tabelul A3.1.
A.3.5. Când betonul este supus la alte aciuni în afara atacului chimic al apelor de suprafa,
apelor subterane i solurilor naturale, clasele de expunere a betonului se vor stabili în conformitate cu
prevederile din normativul NE 012/1, dup cum se arat în tabelul A3.2.
116
Tabelul A3.2
Clase de expunere
Denumirea Descrierea mediului Exemple informative ilustrând alegerea claselor de
clasei înconjurtor expunere
Coroziunea datorat carbonatrii
XC1 Uscat sau permanent umed Beton în interiorul cldirilor unde gradul de umiditate a
mediului ambiant este redus.
Beton imersat permanent în ap.
XC2 Umed, rareori uscat Suprafee de beton în contact cu apa pe termen lung (de
exemplu elemente ale rezervoarelor de ap.
Un mare numr de fundaii.
XC3 Umiditate moderat Beton în interiorul cldirilor unde gradul de umiditate a
mediului ambiant este medie sau ridicat.
Beton la exterior, îns la adpost de intemperii.
XC4 Alternan umiditate - Suprafee supuse contactului cu apa, dar care nu intr în
uscare clasa de expunere XC2 (elemente exterioare expuse
intemperiilor).
Coroziunea datorat clorurilor având alt origine decât cea marin
XD1 Umiditate moderat Suprafee de beton expuse la cloruri transportate de
curenii de aer.
XD2 Umed, rar uscat Rezervoare. Beton expus apelor industriale coninând
cloruri.
XD3 Alternan umiditate - Elemente ale podurilor, zidurilor de sprijin, expuse
uscare stropirii apei conând cloruri.
Coroziunea datorat clorurilor din apa de mare
XS1 Expunere la aerul ce Structuri pe ap în apropierea litoralului (agresivitatea
vehiculeaz sruri marine, atmosferic marin acioneaz asupra construciilor din
îns nu sunt în contact beton, beton armat pe o distan de circa 5 km de trm).
direct cu apa de mare
XS2 Imersate în permanen Elemente de structuri marine.
XS3 Zone de variaie a nivelului Elemente de structuri marine.
apei mrii, zone supuse
stropirii sau ceii
Atac din înghe-dezghe fr ageni de dezgheare
XF1 Saturaie moderat cu ap Suprafee verticale ale betonului expuse la ploaie i la
fr ageni de dezgheare înghe.
XF2 Saturaie moderat cu ap, Suprafee verticale ale betonului din lucrri rutiere
cu ageni de dezhe expuse la înghe i curenilor de aer ce vehiculeaz ageni
de dezgheare.
XF3 Saturaie puternic cu ap Suprafee orizontale ale betonului expuse la ploaie i la
fr ageni de dezgheare înghe.
XF4 Saturaie puternic cu ap, Suprafeele verticale ale betonului expuse la înghe i
cu ageni de dezhe sau ap supuse direct stropirii cu ageni de dezgheare.
de mare Zonele structurilor marine expuse la înghe i supuse
stropirii cu ageni de dezgheare.
117
ANEXA 4
A4.1. Parametrii care trebuie s fie luai în considerare la urmrirea special sunt:
a) - agresivitatea apei care intr în contact cu elementele de construcie;
b) - deplasrile relative ale terenului din zon i ale construciei fa de teren;
c) - deformaii / degradri aprute în elementele de construcie.
Pentru partea suprateran, urmrirea comportrii în timp se efectueaz conform prevederilor din
reglementrile tehnice specifice privind urmrirea comportrii în timp a construciilor hidrotehnice i
reglementrile tehnice specifice privind urmrirea comportrii în exploatare a construciilor situate în
medii agresive.
A4.4. În cazul construciilor noi imersate în apa cu nivel liber, precum i în apa freatic, cu
agresivitate ridicat, se recomand confecionarea unor corpuri de prob din aceeai reet de beton,
care pot fi manipulate uor, imersate în ap, pe care se poate verifica mai uor, la perioadele stabilite,
modul în care a fost afectat betonul.