1
Avva Dorotei, „Despre învinovățirea de sine”, în: Filocalia 9, Ed. IBMO,
București, 2017, pp. 630-631.
Notă editorială
2
Pr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, Ed. IBMBOR,
București, 2003, p. 10.
Notă editorială
vat.) Cea care intervine aici (şi ocupă un loc central în consi-
deraţiile Părinţilor Bisericii asupra firii şi evoluţiilor omeneşti)
este lucrarea despătimirii. Spre înfăptuirea acesteia, raţiunea,
mintea şi inima omului (ale celui pe care autorul îl socoteşte a
fi „cel mai mare mister al Universului”) sunt de pus în slujba
actualizării unui dialog cu Dumnezeu. Aşa îşi află ele împlinirea,
libertatea, în realizarea unităţii cunoscătoare cu Adevărul, Care
nu este o abstracţiune sau o proiecţie, ci este Persoană.
12 Mare parte din textele care alcătuiesc volumul Eşti ceea
ce trăieşti. câteva date recente din neuroştiinţe şi experienţele
duhovniceşti ale Filocaliei, scris de Părintele Arhidiacon Adrian
Sorin Mihalache, au fost publicate în perioada 2011-2019 în
Ziarul Lumina al Patriarhiei Române, unele însă sunt inedite. Ele
ne oferă date recente și rafinate de ordin ştiinţific, privind înţe-
legerea modului în care creierul omenesc şi mintea omenească
sunt structurate şi în care își exercită influenţele. În prezenta-
rea acestor date științifice, pe care le analizează atent, autorul
se raportează constant și în mod original la teologia patristică,
a cărei perpetuă actualitate este astfel încă o dată dovedită.
Editura TRINITAS
Introducere
1
Erwin Schrödinger, Ce este viaţa? Spirit şi materie, Ed. Politică, Bucureşti, 1980.
2
Cf. „An Interview with James Collins, Assistant Director of Biological Scien-
ces at the National Science Foundation”, în: Neuroscience Quarterly, editată
de Society of Neuroscience, Washington, 2006, în format electronic la http://
www.sfn.org/home.aspx.
3
Cf. G.F. Egan, W. Liu, W-S. Soh şi D. Hang, „Australian Neuroinformatics
Research - Grid Computing and e-Research”, în: Lecture Notes in Computer
Science, MMMDCX (2005), pp. 1057-1064.
Introducere
4
Primele rezultate notabile în domeniul cercetării creierului sunt, de regulă,
considerate a fi descoperirea ariei Broca şi descoperirea ariei Wernicke (Cf. Prin-
ciples of Neural Science, Eric R. Kandel, James H. Schwartz, Thomas M. Jessell,
Steven A. Siegelbaum, A. J. Hudspeth [eds.], The McGraw-Hill, 2013, p. 6 sqq).
5
De exemplu, până de curând, hipocampul era considerat corelativul neural
al memoriei de scurtă durată. Recent însă, rezultate de aceeași manieră to-
pică arată că această regiune este implicată, de asemenea, în soluţionarea
rapidă și cu succes a conflictelor. Hipocampul este activ în situaţii conflictu-
ale, fiind implicat în soluţionarea rapidă și cu succes a acestora (Cf. Carina
R. Oehrn, Conrad baumann, Juergen fell, Hweeling lee, Henrik kessler,
Ute habel, Simon hanslmayr, Nikolai axmacher, „Human Hippocampal
Introducere
Dynamics during Response Conflict”, în: Current Biology, 2015; doi: 10.1016/j.
cub.2015.07.032).
6
Daniel amen, Schimbă-ți mintea ca să te vindeci de tulburările emoționale,
Ed. Curtea Veche, București, 2012, pp. 114-132.
7
D. Amen, Schimbă-ţi mintea..., pp. 151-278, pp. 201-227.
8
Câteva surse pentru aceste corespondențe: modinos G., Ormel J., Aleman
A., „Activation of Anterior Insula during Self-Reflection”, în: PLoS ONE, IV, 2,
e4618; doi: 10.1371/journal.pone.0004618; Uwe herwig et alii, „Neural acti-
vity associated with self-reflection”, în: BMC Neuroscience 2012, 13:52; doi:
10.1186/1471-2202-13-52; A. D. Craig, „Human feelings: why are some more
aware than others?”, în: Trends in Cognitive Science, VIII (2004), 6, pp. 239–
241; A. D. Craig, „How Do You Feel? Interoception: The Sense of the Physio-
logical Condition of the Body”, în: Nature Reviews Neuroscience, III (2002), 8,
pp. 655-666; Richard davidson, Creierul şi inteligenţa emoţională, Ed. Curtea
Veche, Bucureşti, 2013, pp. 114-117.
Introducere
9
Mă refer aici la descoperirea expansiunii accelerate a universului, la eviden
țierea bosonului Higgs în cadrul experimentelor de la LHC, dar și la detectarea
undelor gravitaționale, prin intermediul LIGO.
Introducere
mai largi ale ştiinţelor omului. Una dintre ariile care au căpătat
o relevanţă tot mai mare în prevenţie și în prezervarea sănă-
tăţii a vizat legătura dintre comportament și starea de sănă-
tate. Baza acestor explorări vizează legăturile existente între
activitatea nervoasă și reacţiile imunitare. Între aspectele
-cheie abordate aici, semnificative pentru discuţia ce urmează
sunt modurile în care stările emoţionale influenţează activita-
tea nervoasă simpatică și parasimpatică, în legătură cu care
18 s-au acumulat date ce au evidenţiat tot mai mult conexiunile
morfologice și funcţionale dintre viaţa emoţională și starea de
sănătate. De exemplu, în domeniul psiho-neuro-imunologiei
au apărut o serie de rezultate care confirmă legătura dintre
sistemul limbic profund şi cel endocrin (hipotalamus – amig-
dala – glandele suprarenale) şi activitatea sistemului imunitar.10
Medicina integrativă sau comportamentală, neuroştiinţele,
psihoterapia cognitiv-comportamentală evidenţiază, fiecare
în parte, prin numeroase rezultate, faptul că felul în care ne
petrecem viaţa, ataşamentul de care ne bucurăm în copilărie,
dar şi cel pe care îl oferim semenilor noştri, calitatea experi-
enţelor acumulate în mijlocul naturii înconjurătoare, felul cum
înţelegem să ne angajăm în raporturile cu semenii influen-
ţează în mod direct dispoziţiile şi capacităţile cu care ne folo-
sim resursele interioare, dar și starea de sănătate. „Percepţia
dragostei în sine”, scrie de exemplu un cercetător, „reduce
10
Facem câteva menţiuni cu privire la unele lucrări importante, întrucât se
situează poate cel mai departe de tematica menţionată până acum, în aria
interdisciplinarităţii: Antonio damasio, Eroarea lui Descartes, Ed.Humanitas,
Bucureşti, 2004; Antonio damasio, În căutarea lui Spinoza. Cum explică şti-
inţa sentimentele?, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2010; Dr. Daniel G. Amen,
Schimbă-ţi mintea ca să te vindeci de tulburările emoţionale, Ed. Curtea Veche,
Bucureşti, 2012; Daniel goleman, Emoţii vindecătoare, Ed. Curtea Veche,
Bucureşti, 2008; Daniel goleman, Emoţiile distructive. Convorbiri cu Dalai
Lama, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2005.
CUPRINS
Introducere ���������������������������������������������������������������������������������� 13
Câteva mențiuni istorice privind neuroștiințele
vieții spirituale ���������������������������������������������������������������������� 13
Trei arii de lucru în dialogul teologiei
cu neuroștiinţele��������������������������������������������������������������������� 20 441
I
VIAŢA SPIRITUALĂ
ȘI PROVOCĂRILE SOCIETĂŢII DE CONSUM
II
VALOAREA AFECȚIUNII MATERNE
III
VIAȚA SPIRITUALĂ
ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ
IV
MINDFULNESS ȘI MEDITAȚIE CREȘTINĂ.
CÂTEVA REZULTATE ȘTIINȚIFICE ȘI CONSIDERAȚII FILOCALICE
444 V
MENȚIUNI PRIVIND O POSIBILĂ RECEPTARE APOLOGETICĂ
A PRACTICILOR MENTALE NON-CREȘTINE
VI
BUNĂSTARE ȘI VIAȚĂ ÎMBUNĂTĂȚITĂ.
CONSIDERAȚII TEOLOGICE ȘI EXPLORĂRI NEUROȘTIINȚIFICE
VII
PLASTICITATEA FIINŢEI ŞI ÎNNOIREA VIEŢII
Cum poate omul să se nască din nou, bătrân fiind? ������������������� 331
Conexiuni neuronale rigide���������������������������������������������������� 332
Bătrâneţea – mai multă înţelepciune sau
mai puţină luciditate?����������������������������������������������������������� 334
Accidentul vascular cerebral, paralizia
şi neuroplasticitatea motorie����������������������������������������������� 336
Performanţe muzicale la orice vârstă����������������������������������� 338
Trupul este pregătit să-i schimbăm obiceiurile rele������������� 339
Cuprins
VIII
TAINA PERSOANEI. PROVOCĂRI DE ULTIMĂ ORĂ
PENTRU NEUROŞTIINŢELE VIEŢII SPIRITUALE
ŞI POSIBILE RĂSPUNSURI FILOCALICE
CU VALENŢE TERAPEUTICE
Postfață����������������������������������������������������������������������������������������� 435
Prof. dr. Ovidiu-Alexandru Băjenaru
Universitatea de Medicină şi Farmacie
„Carol Davila” din Bucureşti
448