Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnici de Nursing Si Investigatii
Tehnici de Nursing Si Investigatii
ALIMENTAREA PACIENTULUI
ALIMENTAREA PACIENTULUI
= introducerea alimentelor în organismul pacientului prin mijloace artificiale:
- sondă gastrică sau intestinală
- pe cale parenterală
- clismă picătură cu picătură
- gastrostoma.
Scop: hrănirea pacienţilor
- inconştienţi
- cu tulburări de deglutiţie
- cu intoleranţă sau hemoragii digestive
- operaţi pe tubul digestiv şi glandele anexe
- în stare gravă,
- cu negativism alimentar.
ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI
Definiţie:
Raţia alimentară (calorică) reprezintă proporţia alimentelor de origine animală sau vegetală, pe 24
ore, conţinute în dietă.
Condiţii:
Raţia trebuie să corespundă cantitativ şi calitativ.
Să asigure necesarul potrivit nevoilor organismului.
Se măsoară în calorii.
Raţia minimă medie pentru organismul în repaus este de 1600 calorii.
Calculul se face în funcţie de vârstă, sex, greutate, activitate.
Necesar caloric:
În repaus absolut = 25 calorii / kg corp.
o În activitate minimă = 30 calorii / kg corp.
o În activitate medie = 35 calorii / kg corp.
o În activitate intensă (intelectuală, studenţi) = 40 calorii / kg corp.
o În activităţi foarte grele (mineri) = 45-60 calorii / kg corp.
Necesarul caloric pentru bolnav de 60 kg în repaus absolut = 1500 cal/24 ore.
Un copil necesită un plus de 30% calorii.
Un bătrân necesită cu 15% calorii mai puţin.
Necesarul creşte la bolnavul în ambulator, creşte în activitate.
Pentru fiecare grad de temperatură este necesar un plus de 13% calorii.
Pentru stări de agitaţie necesarul creşte cu până la 30%.
Dacă organismul este supus unui regim de foame va consuma din resursele
proprii (rezerve) circa 11g / 24 h, slăbire rapidă mascată printr-o retenţie mascată de
apă.
Asigurarea aportului de substanţe alimentare poate fi calculată ţinându-se seama de
valoarea energetică a principiilor alimentare (hidraţi de carbon, proteine = 4,1 calorii,
grăsimile = 9,3 calorii
În acest scop asistenta trebuie:
- să cântărească bolnavul la internare şi să controleze evoluţia greutăţii în timpul
spitalizării;
- să aprecieze cheltuielile energetice în plus;
- să calculeze valorile calorice ale alimentelor pe bază de tabele care trebuiesc afişate
în camera asistenţilor;
- să observe
Asigurare necesităţilor calitative
- regimul alimentar trebuie să cuprindă toţi factorii necesari pentru menţinerea vieţii
şi asigurarea tuturor funcţiilor organismului în condiţii normale
Hidraţi de carbon - sursă principală energetică a organismului (50% din necesar);
excepţii fac diabetul zaharat, colita de fermentaţie
În cazuri febrile – hidrocarbonate lichide şi siropuri, ceaiuri, limonade, sucuri de
fructe
Substanţe proteice:
ALIMENTAŢIA DIETETICĂ
Regimuri alimentare
Hidro- - indicaţii
zaharat - perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta renală acută, insuficienţa
hepatică acută, colecistita acută, în perioada febrilă a bolilor infecţioase
- alimente permise
- sucuri de fructe îndulcite, ceaiuri îndulcite, zeamă de compot, zeamă de orez
- se administrează în cantităţi mici şi repetate
Semili- - indicaţii
chid - colecisitita subacută, perioada icterică a hepatitei epidemice, ciroza hepatică, varice
esofagiene, după primele zile ale infarctului miocardic acut
- alimente permise:
- supe de făinoase, supe de legume, piureuri de legume, fructe coapte, făinoase,
sufleuri de brânză de vaci
- mese mici cantitativ si mai frecvente
Lactat - indicaţii
- în primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, în primele zile după
hemoragia digestivă superioară
- alimente permise
-1000-2000 ml lapte, eventual îmbogăţit cu friscă sau smântână
Lacto- vegetarian
făinos -indicaţii
- după puseul acut al ulcerului în remisiune, după operaţii pe stomac
- alimente permise
-brânză de vaci, ouă moi, caş, lapte, piureuri de legume, smântână, frişcă, făinoase
Hepatic - indicaţii
- hepatită cronică agresivă, ciroză hepatică decompensată, neoplasm hepatic
- alimente permise
- brânză de vaci, caş, urdă, iaurt, carne slabă fiartă, pâine albă prăjită, legume,
făinoase, fructe coapte, biscuiţi, supe de făinoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zi.
Renal - indicaţii
- glomerulonefrită acută difuză, insuficienţă renală -alimente permise
- salată de crudităţi cu untdelemn, fructe crude coapte, compot, supe de legume şi
făinoase, prăjituri cu mere, caş, brânză de vaci, urdă, gălbenuş de ou, frişcă, pâine fără
sare
Cardio- - indicaţii
vascular - cardiopatii decompensate, hipertensiune arterială, infarct miocardic acut în a doua
săptămână de boală
- alimente permise
- lapte, iaurt, brânzeturi, carne slabă fiartă, salată de sfeclă, fructe crude sau coapte,
compot, aluat de tartă, dulceaţă, unt 10 g şi ulei 30 g/zi
Diabetic - indicaţii
- diabetul zaharat
- alimente permise
- în funcţie de toleranţa la glucide va cuprinde alimente cântărite în mod obligatoriu şi
alimente necântărite:
- alimente cântărite: pâine, lapte, cartofi, făinoase,
legume uscate, fructe
-alimente necântărite: peşte, carne, mezeluri, ouă, supe de carne, sosuri fără făină, ulei
Hipo- - indicaţii
caloric - obezitate, hipertensiune arterială
- alimente permise
- 240 calorii - 300 g brânză de vaci - 400 calorii - lapte, brânză de vaci, carne albă,
legume, mere
- 600 calorii din aceleaşi alimente
După criteriile cantitative regimul dietetic poate fi :
a. hipocaloric – obezitate
- cruţarea unor organe.
b. hipercaloric – pacienţi subnutriţi.
Una din cele mai importante sarcini ale îngrijirii bolnavului este alimentaţia.
Asigurarea aportului caloric necesar pentru susţinerea forţelor fizice ale bolnavului,
stabilirea regimului alimentar adecvat pentru asigurarea condiţiilor de vindecare şi
administrarea alimentelor pe cale naturală sau artificială, constituie sarcini
elementare ale îngrijirii oricărui bolnav spitalizat.
În funcţie de starea pacientului, alimentarea se face:
activ – pacienta mănâncă singură în sala de mese sau în salon
pasiv – pacientei i se introduc alimentele în gură
artificial – alimentele sunt introduse în organism în condiţii nefiziologice.
Pregătiri
materiale
tavă
farfurii
pahar cu apă sau cană cu cioc
şervet de pânză
cană de supă
tacâmuri
asistenta medicala
îmbracă halatul de protecţie
aşază părul sub bonetă
se spală pe mâini
pacient
se aşază în poziţie semişezând cu ajutorul rezemătoarelor de pat sau în
decubit dorsal cu capul uşor ridicat şi aplecat înainte pentru a uşura deglutiţia
i se protejează lenjeria cu un prosop curat
se protejează cu un prosop în jurul gâtului
se adaptează măsuţa la pat şi i se aşază mâncarea astfel încât să vadă ce i se
introduce în gură
Servirea mesei
asistenta se aşează în dreapta pacientului şi îi ridică uşor capul cu perna
verifică temperatura alimentelor(pacienţii în stare gravă nu simt temperatura,
nici gustul alimentelor), gustând cu o altă lingură
îi serveşte supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
supraveghează debitul lichidului pentru a evita încărcarea peste puterile de
deglutiţie ale pacientului
este şters la gură, i se aranjează patul
se îndepărtează eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot
contribui la formarea escarelor
schimbă lenjeria dacă s-a murdărit
acoperă pacientul şi aeriseşte salonul
strânge vesela şi o transportă la oficiu
De ştiut
se încurajează pacientul în timpul alimentaţiei, asigurându-l de contribuţia
alimentelor în procesul vindecării
se stimulează deglutiţia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura
se oferă pacientului cantităţi nu prea mari-deoarece , neputând să le înghită,
ar putea să le aspire
De evitat
- servirea alimentelor prea fierbinţi sau prea reci
- atingerea alimentelor care au fost în gura pacientului
Alimentarea artificială înseamnă introducerea alimentelor în organismul pacientului
prin mijloace artificiale.
Se realizeaza prin următoarele procedee:
sondă gastrică sau intestinală
gastrostomă
clismă
parenteral
Scop:
hrănirea pacienţilor inconştienţi
cu tulburări de deglutiţie
cu intoleranţă sau hemoragii digestive
operaţi pe tubul digestiv şi glandele anexe
cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
în stare gravă; negativism alimentar
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Veselă şi tacâmuri
- Cană simplă
- Cană specială cu cioc sau în funcţie de starea pacientului, tub pentru administrarea
lichidelor
- Tavă, cărucior pentru alimente
- Alimente conform regimului recomandat
- Şervetele de masă
- 2 prosoape (şervete) pentru protecţia lenjeriei de corp şi pat
PREGĂTIREA PACIENTULUI
CULEGEŢI DATE DESPRE:
- Afecţiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese
- Posibilităţile de mobilizare, dacă pacientul este imobilizat, dacă are indicaţie de
repaus
- Posibilitatea de a-şi folosi membrele superioare şi nivelul de autonomie (se poate
alimenta singur-activ, sau este alimentat de altă persoană- pasiv)
- Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restricţii alimentare
înainte sau după acestea
- Administrarea unor medicamente înainte, în timpul mesei sau după masă
- Preferinţele alimentare ale pacientului
a) PSIHICĂ:
- Stimulaţi autonomia
- Explicaţi pacientului importanţa alimentaţiei şi a respectării regimului pentru
evoluţia favorabilă a bolii
b) FIZICĂ:
- Respectaţi recomandările cu privire la mobilizarea ei asiguraţi pacientul de ajutorul
dumneavostră
- Ajutaţi pacientul să se spele pe mâini
- Aşezaţi pacientul într-o poziţie confortabilă în raport cu starea sa generală:
• Şezând la masă în salon sau în pat
• Semişezând pentru pacientul care se poate ridica puţin
• În decubit lateral stâng dacă pacientul este dreptaci, cu capul uşor ridicat
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Verificaţi dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit,
au fost îndepărtate ploştile şi urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat în salon
- Identificaţi pacientul şi regimul alimentar recomandat
- Ajutaţi pacientul să-şi spele mâinile
- Pregătiţi alimentele pe o tavă acordând atenţie aspectului estetic
- Îmbrăcaţi un halat curat şi manuşi
a)Alimentarea activă
Servirea mesei la pat în poziţie şezând sau semişezând
- Aşezaţi pacientul în poziţie confortabilă
- Protejaţi lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop dacă este cazul
- Aşezaţi tava cu alimente în faţa pacientului sau adaptaţi o masuţă specială
- Ajutaţi pacientul să taie alimentele dacă este necesar
- Observaţi dacă pacientul consumă toate alimentele
Alimentarea activă la pat în poziţie de decubit lateral
- Aşezaţi pacientul în decubit lateral lăsând liber braţul dominant (de obicei drept)
- Ridicaţi uşor capul pacientului şi protejaţi patul pacientului cu un prosop curat
- Aşezaţi sub bărbia pacientului un prosop curat
- Puneţi tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau pe noptieră aşa încât
pacientul să vadă ce mănâncă
- Taiaţi alimentele în bucăţi mici
- Ajutaţi pacientul să bea lichide prin sucţiune sau cu ajutorul unei căni speciale
b) Alimentaţia pasivă
- Aşezaţi pacientul în poziţie şezând (dacă are membrele superioare afectate) sau
semişezând (dacă este imobilizat, adinamic, epuizat, în stare gravă)
- Protejaţi lenjeria de pat şi de corp folosind prosoape curate
- Plasaţi tava cu alimente pe noptieră, pe un taburet sau pe o măsuţă adaptabilă la pat
- Asezaţi-vă în partea dreaptă a pacientului (de regulă) pe un scaun, verificaţi
temperatura alimentelor
- Ridicaţi cu o mână (stânga) capul bolnavului cu pernă şi administraţi supa cu lingura
pe jumătate plină
- Asiguraţi-vă că pacientul a înghiţit înainte de a administra o nouă cantitate
- Rezervaţi-vă suficient timp pentru a putea face mici pauze dacă este nevoie
- Tăiaţi alimentele în bucăţi mici fără să le atingeţi cu mâna
- Încurajaţi pacientul să consume alimentele purtând o discuţie agreabilă
- Folosiţi linguriţa sau o pipetă dacă pacientul este în stare foarte gravă sau are
tulburări de deglutiţie
- Observaţi permanent faciesul pacientului
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezaţi pacientul în poziţie comodă dacă nu poate singur
- Refaceţi patul, îndepărtaţi eventualele firmituri sau schimbaţi lenjeria dacă este
necesar
- Verificaţi dacă prezintă cumva senzaţie de greaţă
- Ajutaţi pacientul să-şi facă toaleta cavităţii bucale
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- Îndepărtaţi vasele muradare şi resturile alimentare
- Aerisiţi încaperea
NOTAREA PROCEDURII
- Notaţi în dosarul de îngrijire cantitatea de alimente şi lichide ingerate
- Modificările de apetit: dispariţia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i
place mâncarea, respectă restricţiile religioase, refuză anumite alimente
- Prezintă sete exagerată
- Acuză senzaţie de greaţă, de rău în timpul mesei sau după masă
- Acuză senzaţia de plenitudine
- Refuză regimul recomandat, consumă alimente nepermise
- Recomandări speciale care trebuie comunicate turei următoare: mese mici şi dese, în
timpul nopţii, restricţie alimentare pentru examinările din zilele următoare
EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII
Rezultate aşteptate/dorite:
- Pacientul consumă întreaga cantitate de alimente şi se hidratează corespunzător
- Exprimă stare de confort
- Respectă regimul alimentar, o parte din simptome au dispărut
Rezultate nedorite / Ce faceţi
- Pacientul nu consuma întreaga cantitate de alimente
- Cercetaţi cauzele: apetit diminuat, condiţii necorespunzătoare de servire a mesei, nu-i plac
alimentele, consumă alimente aduse de aparţinători, îşi respecta religia
- Pacientul refuză anumite alimente, acuză greaţă