Danemarca- politica monetara

Regatul Danemarcei este o tara membra a Uniunii Europene din 1973, dupa ce a avut loc un
referendum in acest sens pe 2 octombrie 1972.
Denumirea oficiala a tarii este Regatul Danemarcei. Capitala acesteia este Copenhaga iar
moneda nationala coroana daneza (kronul). Domeniul de internet rezervat Danemarcei este
„dk”, in timp ce prefixul telefonic international al ei este „+45”.
Danemarca este monarhie constitutionala, guvernata in baza constitutiei din 1953.
Parlamentul unicameral (Folketing) are 179 de membri alesi. Suprafata tarii este de 43.094
km2 iar populatia a fost estimata în 2008 la aproximativ 5,5 milioane de persoane. Teritoriul
Danemarcei cuprinde peninsula Iutlanda (Jylland) si aproape 400 de insule, dintre care 82
sunt locuite. Cele mai mari sunt Funen (Fyn) si Zealand (Sjælland).
Momentul in care Danemarca a fost cel mai vizibila in cadrul constructiei comunitare l-a
constituit opozitia acesteia fata de Tratatul de la Maastricht. Astfel, neinregistrandu-se
procentul favorabil tratatului de 5/6 din numarul parlamentarilor, conform reglementarilor
interne, trebuia organizat un referendum, la 2 iunie 1992. Rezultatul acestuia a fost negativ,
inregistrandu-se 50,7% voturi impotriva. In aceste conditii, la 4 iunie 1992 s-a intrunit
Consiliul European extraordinar la Oslo, care a stabilit necesitatea continuarii procesului de
ratificare pe baza tratatului existent. Consiliul European reunit la Edinburgh în 12 decembrie
1992 a adoptat concluziile privind „Danemarca si Tratatul asupra Uniunii Europene”. Textele
adoptate la Edinburgh au urmarit, pe de o parte, sa asigure continuarea procesului de
ratificare, fara sa redeschida negocierile asupra tratatului de la Maastricht, care ar fi dus la
modificarea acestuia si implicit la o noua ratificare a lui de catre toate cele 12 state, iar pe de
alta parte, sa dea posibilitatea guvernului danez de a consulta din nou populatia. In consecinta,
la 18 mai 1993, cand s-a organizat cel de al doilea referendum, alegatorii danezi s-au
pronuntat cu o majoritate de 56,8% pentru ratificarea tratatului. Plecand si de la acest
moment, Danemarca are diferite opt-outuri si derogari de la tratate, dintre care se pot cita:
- Danemarca are posibilitatea sa controleze cumpararea de case secundare de catre nationalii
non-danezi.
- Danemarca nu este obligata sa ia parte la moneda unica, de altfel si refuzand abolirea
monedei nationale intr-un referendum tinut pe 28 septembrie 2000.
- Danemarca nu este obligata de legislatia primului pilon in ceea ce priveste Justitia si
Afacerile Interne si cetatenia UE.
- Danemarca nu ia parte la cooperarea pentru aparare in UE.
Politica monetara si politica cursului de schimb
Banca Nationala a Danemarcei este responsabila cu politica monetara a tarii. Banca
Nationala a Danemarcei conduce politica monetara prin reglarea ratelor dobanzilor de
politica monetara, de exemplu: rata de actualizare (in 2009 – 1%, in 2008 – 3,5%), rata
contului curent (in 2009 – 0,85%, in 2008 – 3,5%), rata dobanzii la imprumuturi (in 2009 –
1,2%, in 2008 – 3,75 %) si rata dobanzii la certificatele de depozit (in 2009 – 0,95%, in 2008
– 3,75%). Ratele dobanzilor sunt stabilite de Consiliul Guvernatorilor a Bancii Nationale a
Danemarcei si pot fi schimbate oricand este nevoie. Ratele dobanzilor reprezinta un element
orientativ pe termen scurt al ratelor dobanzilor pe piata daneza a banilor, ca si asupra ratelor la
imprumuturi si depozite pe care bancile le ofera clientilor. Rata dobanzii de referinta (pe
termen lung) in 2009 a fost de 1,050%.
Danemarca mentine o rata de schimb fixa fata de Zona Euro. Aceasta inseamna ca scopul
politicii monetare si politii de curs de schimb este sa mentina coroana stabila in raport cu
Euro. Obiectivul principal al politicii monetare in Zona Euro este sa mentina stabilitatea
preturilor, adica sa evite inflatia. Prin mentinerea stabilitatii coroanei daneze fata de euro,
dezideratul de baza al unei inflatii reduse este asigurat in Danemarca.
 Banca Nationala a Danemarcei poate influenta cursul coroanei prin ajustarea ratelor
dobanzilor de politica monetara. Cand Banca Nationala a Danemarcei creste ratele de
dobanda in raport cu dobanzile BCE, coroana are tendinta de a se intari. Cand Banca
Nationala a Danemarcei reduce ratele de dobanda in raport cu dobanzile BCE, coroana are
tendinta de devalorizare.
Pe termen scurt Banca Nationala a Danemarcei poate stabiliza coroana cumparand sau
vanzand valuta pe piata. Cand Banca Nationala a Danemarcei vinde valuta (cumpara coroane)
coroana are tendinta de a se intari. Cand Banca Nationala a Danemarcei cumpara valuta
(vinde coroane) coroana are tendinta de a se devaloriza.
Cand piata valutara este calma, Banca Nationala a Danemarcei ajusteaza ratele dobanzii in
acelasi sens cu ajustarile BCE. In situatiile in care exista presiuni asupra coroanei sau exista
un flux puternic de iesiri/ intrari de valuta, Banca Nationala a Danemarcei schimba unilateral
ratele sale de dobanda cu scopul de a stabiliza coroana.
Impartirea responsabilitatii pentru politica economica este foarte clara. Politica monetara a
Bancii Nationale a Danemarcei tinteste numai asigurarea stabilitatii coroanei in raport cu
euro. Guvernul isi creeaza politica fiscala si economica pentru a obtine dezvoltarea economica
stabila in concordanta cu rata fixa de schimb.
Banca Nationala isi conduce politica monetara prin intermediul celorlalti component ai
politicii, bancile si institutiile de credit ipotecar. Aceste institutii pot face depozite pe termen
foarte scurt la Banca Nationala si pot sa participe la actiunile saptamanale de pe piata ale
Banii Nationale. Pe piata operatiunilor saptamanale co-participantii sau institutiile bancare pot
obtine imprumuturi punand diverse garantii la dispozitia Bancii Nationale sau pot face
depozite pe termen de 7 zile prin achizitionarea de certificate de depozit.
Ratele dobanzii Bancii Nationale ghideaza ratele pe termen scurt in piata monetara a
coroanei. Piata monetara este piata intelegerilor de imprumut pe termen scurt si contractelor
cu dobanda, in special intre banci. O piata monetara functionala este importanta pentru
transpunerea clara a ratelor dobanzii de politica monetara in ratele de dobanda pe termen scurt
pe piata monetara. Ratele dobanzii de pe piata monetara reprezinta punctul de pornire pentru
ratele dobanzilor pe care bancile le ofera clientilor lor pentru depozite sau imprumuturi.
Cadrul oficial al politicii de schimb fixe este ERM II (European Exchange Rate
Mechanism – Mecanismul Cursului de Schimb). Danemarca participa in ERM II cu o rata
de referinta de 746, 038 coroane la suta de euro (7,46 dkk = 1 euro, marja de fluctuatie dkk
– euro este de + 0,049%, 1dkk= 0,13 euro. In 2010 1 euro = 7,45 coroane. Rata de referinta
este o conversie a ratei de schimb fata de marca germana inainte de a treia etapa a UEM si a
fost ajustata ultima data in 1987. Ecartul standard de fluctuatie in ERM II este de +/- 15%.
Datorita gradului inalt de convergenta Danemarca s-a pus de acord cu BCE si statele membre
ale Zonei Euro asupra unei fluctuatii mai reduse de +/- 2,25%. Asta inseamna ca, coroana
poate fluctua intre 762,824 coroane pe suta de euro si 729,252 coroane pe suta de euro. In
ultimii ani Banca Nationala a mentinut o rata stabila a coroanei aproape de rata BCE.
Euro este centrul ERM II si celelalte monede participante au rate de referinte fata de euro,
dar nu intre ele. Obligatia de a interveni daca o moneda membra atinge limitele marginale
revine Bancii centrale a tarii membre si BCE. Celelalte state membre participante nu au nici o
obligatie sa intervina. ERM II cuprinde si un angajament de credit de interventie nelimitat
intre BCE si Banca Nationala a tarii participante.
Din 1999 Danemarca, Estonia, Letonia si Lituania participa in ERM II. Unul din
criteriile de convergenta de participare la euro este mentinerea unei fluctuatii normale
conform ERM II pentru cel putin 2 ani fara devalorizare. Elementul central al politicii
monetare al Bancii Nationale este politica ratelor fixe de schimb fata de Euro, in cadrul ERM
II.
 Participarea Danemarcei la Euro a fost respinsa prin referendum la 28 septembrie 2000
deoarece 53,2% din populatie au votat impotriva trecerii la euro. Chiar daca Danemarca nu a
introdus Euro Banca Nationala participa in Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC),
care cuprinde BCE si Bancile Centrale ale celor 27 de state membre U.E.
Rezerva valutara
Rezerva valutara a Danemarcei este detinuta si gestionata de Banca Nationala. Ea este un
activ in balanta de plati a Bancii Nationale. Rezerva valutara este compusa din active lichide
si titluri de valoare in forma de depozite cu banci straine si titluri de valoare straine care sunt
usor de vandut sau utilizate ca garantie la nevoie. In plus, stocul de aur al Bancii nationale
este inclus in rezerva valutara. Scopul principal al rezervei valutare este sa sustina politica
cursului de schimb. Pe termen scurt Banca Nationala poate stabiliza coroana prin cumpararea
sau vanzarea de monede straine pe piata.
Doi factori principali afecteaza rezerva valutara: achizitia sau vanzarea de catre Banca
Nationala de moneda straina si accesarea sau plata imprumuturilor straine de catre guvern. In
plus, valoarea rezervei valutare se ajusteaza la sfarsitul anului pentru a reflecta schimbarile in
preturile titlurilor de valoare si ratelor de schimb.
Rezerva valutara la sfarsitul lunii si valoarea neta a achizitiilor sau vanzarilor de moneda
straina facuta de Banca Nationala in timpul lunii este publicata la orele 16 in a doua zi
bancara din luna urmatoare in comunicatul de presa numit ” Valuta si lichiditati”.
In continuare este un exemplu precum: rezerva valutara poate fi determinata din balanta
bancii nationale la 31 martie 2009.

Active 1000 coroane

+ stoc aur 9 781 153
+ active detinute in strainatate 248 892 402
+ creante FMI 3 336 333
Pasive
-pasive provenind din strainatate -1 299 486
=Rezerva valutara 260 710 402
http://www.nationalbanken.dk/

Danemarca si EURO
Platforma program a guvernului din 2007 afirma ca: „ Dorinta guvernului este ca populatia
sa decida asupra cailor de urmat”.
Tratatul Uniunea Europeana ii da Danemarcei dreptul de a ramane in afara Zonei Euro
chiar daca toate criteriile de convergenta au fost indeplinite.
Rezervarea in privinta participarii la Euro poate fi eliminata prin referendum. Euro este una
dintre monedele cele mai importante pentru danezi, multi dintre ei preferand destinatii de
vacanta in statele din Zona Euro. De asemenea, comertul Danemarcei cu Zona Euro este
considerabil deoarece statele membre Zonei Euro absorb jumatate din exporturile
Danemarcei. Turistii straini care viziteaza Danemarca au determinat multe magazine daneze
sa accepte plata in Euro.
Structura economica, PIB-ul este impartit astfel: agricultura 1,2% (orz, grau, cartofi,
sfecla de zahar, carne de porc, produse lactate, peste); industrie 23,8% (metale de fier, oţel,
neferoase, produse chimice, de prelucrare a produselor alimentare, maşini şi echipamente de
transport, textile şi îmbrăcăminte, electronice, construcţii, mobilier şi alte produse din lemn,
construcţii navale şi retehnologizare,, produse farmaceutice, echipamente medicale ); servicii
75% in 2009. Productia industriala a scazut in 2009 cu 12%.
Inflatia: 1,1% in 2009, in iunie 2010 a fost de 2,3%. (www.eurostat.eu)
Investitii: au fost de 18,8% din PIB in 2009.
 Deficitul bugetar: a fost de 2,7% din PIB in 2009, adica 6, 28 mld euro, iar pentru 2010 se
estimeaza la 5,4% din PIB.
Datoria publica: a fost de 41,6 % din PIB in 2009.
Rata dobanzii de referinta: 1,050% la finalul lui 2009.
Produsul Intern Brut (PIB): a fost de 234,84 mld euro in 2009, scazand cu 5,2%.
PIB-ul pe locuitor : a fost de 27.272 euro in 2009, iar in 2008 27.912 euro.
Salariul minim pe economie: in Danemarca nu exista la nivel national, in locul acestuia
exista negocieri intre uniuni, asociatii ale angajatorilor. Astfel la 1martie 2009 era 103,15
coroane/ 1 ora.
Rata somajului in septembrie 2010 era de 7%, fiind distribuit astfel : barbati – 7,6%, iar
femei – 6, 4% (www.eurostat.eu).
Rata ocuparii fortei de munca: 75,7% in 2009 (78,3% barbati si 73,1% femei).
Cresterea indicelui preturilor de consum a fost de 2,6% in octombrie 2010 fata de
noiembrie 2009, 11,4 % fata de 2005.
Dobanda la obligatiuni, dupa definitia de la Maastricht, in octombrie 2010 era 2,46%
fata de 3,62% in noiembrie 2009.
Contul curent: a avut un excedent de 1, 294 mld euro ( 8,5 mld coroane) in iunie 2010,
reprezentand un surplus de 0,55% din PIB.
Danemarca participa in ERM II cu o rata de conversie de 746, 038 coroane la suta de
euro (7,46 dkk = 1 euro, marja de fluctuatie dkk – euro este de + 0,049%, 1dkk= 0,13 euro.
Importuri: 64,19 mld euro in 2009. Produsele importate au fost : maşini şi echipamente,
materii prime şi semifacturate pentru industrie, produse chimice, cereale şi produse
alimentare, bunuri de larg consum, iar partenerii de import au fost: Germania 21.07%, Suedia
13.18%, Norvegia 7%, Olanda 6.97%, China 6.22%, Marea Britanie 5.53% (2009)
Exporturi: 69,31 mld euro in 2009. Produsele exportate au fost: maşini şi instrumente,
produse din carne şi carne, produse lactate, peşte, produse farmaceutice, mobilier, morile de
vânt, iar partenerii de export au fost : Germania 17.53%, Suedia 12.68%, Marea Britanie
8.49%, SUA 6.05%, Norvegia 6.01%, Olanda 4.84%, Franta 4.57% (2009).
Rezerva de valuta si aur : 58,06 mld euro la 31 decembrie 2009.
Datoria externa: 460,15 mld euro la 30 iunie 2009.
Valoarea Investitiilor straine directe in Danemarca: 110,3 mld euro in 2009.
Valoare Investitiilor straine directe in strainatate, facute de Danemarca: 140,37 mld
euro in 2009.
Valoarea de piata a actiunilor cotate la Bursa: 154 mld euro in 2009.
Forta de munca (populatia ocupata): 2,84 milioane in 2009.