8/14/2019 Constantin cel Mare.

doc

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE LITERE
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE, TEOLOGIE, ARTE
DOMENIUL TEOLOGIE ORTODOXĂ
Specialia!ea" Te#l#$ie O!%#&#'( Di&ac%ic(

)MPĂRATUL CONSTANTIN CEL MARE

ȘI RELAȚIILE LUI CU BISERICA
- lucrare de seminar  -

  C##!&#*a%#! +%ii*iic" S%.&e*ți"

  Pr. lect. univ. dr. Dorinel Dani Cioci Alexandru
  Todoruț Ioan
  TOD I

http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 1/13
8/14/2019 Constantin cel Mare.doc

BAIA MARE
/012
Părerile istoricilor asupra lui Constantin cel Mare sunt contradictorii.
Biserica Ortodoxă îl socoteşte Sfânt, iar cea Romanocatolică consideră că este mare.
Protestan!ii" în sc#im$" îl consideră un însemnat om politic" dar oportunist" condus
de interese personale şi de %tat" care a spri&init Biserica pentru a şio aservi.
 'umeroşi istorici dintre cei mai o$iectivi aprecia(ă )avora$il pe Constantin cel
Mare ca om de convin*ere reli*ioasă.
Convertirea lui la creştinism nu poate )i totală dintru început" iar politica
lui reli*ioasă nu poate )i &udecată numai după unele acte. C+t priveşte realitatea şi
sinceritatea convertirii lui la creştinism" ea este evidentă" )iind ulterior mărturisită
at+t de el" c+t şi de contemporanii lui. ,nainte de -/ reli*ia lui era pă*+nă" )iind
adeptul lui Sol Invictus , cultul sincretist al soarelui" şi al lui Appolo" de la care ar )i
 pr imit o vi(iune în templul din 'imes" în 0alia" în -1. %au )ăcut specula!ii
 precum
2lena. că ar )i cunoscut creştinismul" p+nă în -/" prin intermediul mamei sale
3a -/" în timpul ră($oiului cu Maxen!iu" sc#im$area lui Constantin este
mare" surprin(ătoare şi incontesta$ilă. Potrivit in)orma!iilor lui 2use$iu de
Ce(areea şi 3actan!iu" în a&unul luptei " datată la /4 octom$rie -/" la Pons
Milvius 5Podul 6ulturului7 Constantin a vă(ut pe cer o cruce luminoasă" deasupra
soarelui" cu inscrip!ia in hoc signo vincens  53actan!iu"  De mortibus persecutorum 84" 97.
 'oaptea" în timpul somnului" Iisus :ristos" cu semnul Crucii" iar )i cerut săl pună
 pe toate stea*urile solda!ilor" pentru a le servi drept semn protector. 3a (iuă
con)ec!ionea(ă un Constantin
stea* numit cel  .
labarum" av+nd monograma creştină HP 
,mpăratul Mare este una din personalită!ile de seamă din
istoria universală. P+nă la el" Biserica a îndurat *rele persecu!ii din partea
împăra!ilor romani. Convertirea lui la Creştinism a însemnat o mare cotitură în
istoria acestuia" căci" prin pu$licarea edictului de toleran!ă reli*ioasă de la Milano
5Milan" Mediolanum7 din luna ianuarie anul --" ,mpăratul Constantin a asi*urat
Bisericii deplina li$ertate în tot Imperiul Roman. Biserica intră" de acum înainte"
întro perioadă de în)lorire" pro*res şi propăşire" în ;secolul ei de aur<. De aceea"
%)+ntul %inod al Bisericii Ortodoxe Rom+ne a #otăr+t ca anul /1- să )ie dedicat
%)in!ilor ,mpăra!i Constantin şi Maica sa 2lena" cu prile&ul împlinirii a =11 de ani
de la emiterea acestui important edict de toleran!ă reli*ioasă de la Milan
5Mediolanum7.
,naintea lui Constantin cel Mare" 0aleriu" *rav $olnav" a emis la -1 aprilie
-" la %ardica" un edict de toleran!ă pentru creştini" în acord cu Constantin şi
3iciniu" care cuprinde permisiunea existen!ei creştinilor > ;ut denuo sint cristiani
et conventicula eorum< ? ;să existe din nou creştini şi să !ină adunările lor<
53actan!iu" De mort. pers." -8@ 2use$iu" Ist. $is." 6III" =7. 0aleriu a murit la scurt
timp" la 9 mai -" iar edictul său sa aplicat doar par!ial. 2ste *reu de cunoscut în
intimitatea ei evolu!ia reli*ioasă a împăratului Constantin" dar" odată declarat
1
 preot pro). dr. Ioan Rămureanu" preot pro). dr. esan Milan" preot pro). dr. Teodor Bodo*ae" Istoria Bisericească
niversală. vol. I !"#"$%&',  2dituraInstitutului Bi$lic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Rom+ne" Bucureşti" 4="
 p. .

/
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 2/13
8/14/2019 Constantin cel Mare.doc

 pentru Creştinism" el a pro*resat continuu pe această cale" încep+nd cu lupta dintre

el şi Maxen!iu de la Pons Milvius 5Podul 6ulturului7" l+n*ă Roma" din /4
octom$rie -/" p+nă la $ote(ul lui din luna mai anul --=.
După istoricii creştini 2use$iu şi 3actan!iu" în a&unul luptei cu Maxentiu"
Constantin a vă(ut pe cer (iua" în amia(a mare" o Cruce luminoasă deasupra
soarelui cu inscrip!ia
De morti$us In #oc si*no
persecutorum" 84" 97.vinces ? Prin
'oaptea" acest semn
în timpul vei învin*e
somnului" 53actan!iu"
i sa arătat Iisus
:ristos cu semnul Crucii pe carel vă(use (iua pe cer" cer+ndui săl pună pe
stea*urile solda!ilor şi ostaşilor săi" spre ai servi drept semn protector în lupte.
Acesta este mono*rama lui Iisus :ristos  P  pe care Constantin la pus pe un
stea* numit la$arum. Că împăratul Constantin a )ost convins de apari!ia minunată
a %)intei Cruci neo con)irmă )aptul că pe arcul de trium) al lui Constantin cel
Mare" care se păstrea(ă p+nă astă(i la Roma" el a)irmă că a c+sti*at victoria asupra
lui Maxen!iu ;instinctu divinitatis< ? ;prin inspira!ie divină<. 3a c+teva luni de la
victoria asupra
căsătoria cu una luidin Maxentiu" Constantin"
surorile sale" împreună
cumnatul său" pu$licăcuedictul
3iciniu" devenit
de la Milan prin
din
luna ianuarie anul --" prin care se acordă li$ertate reli*ioasă deplină
Creştinismului" care devine reli*io licita ? reli*ie permisă în Imperiu. Totodată" se
anulau toate #otăr+rile anterioare" luate împotriva creştinilor şi se retrocedau
Bisericii lăcaşurile de cult şi posesiunile con)iscate de împără!ii preceden!i./
2dictul de la Milan are o importan!ă epocală prin #otăr+rile" consecin!ele şi
urmările lui. Din reli*ie nepermisă şi persecutată" Creştinismul devine reli*ie
 permisă" $a c#iar )avori(ată" cum arată actele ulterioare ale împăratului Constantin
cel Mare. Din ne)ericire" 6aleriu 3iciniu 5-14-/87" la început pe deplin asociat la
 politica reli*ioasă a împăratului Constantin" sa depărtat de aceasta" devenind din
anul -E repre(entantul declarat al pă*+nismului în Orient" unde erau mul!i
creştini" şi a început persecutarea lor între anii -/1-/-. ,n urma în)r+n*erii
su)erite de 3iciniu în $ătălia cu Constantin din 4 septem$rie -/8" la C#rFsopolis"
l+n*ă Calcedon" pe coasta apuseană a Asiei Mici" în )a!a Constantinopolului" şi a
unor uneltiri împotriva lui Constantin" 3iciniu este condamnat la moarte şi
executat la Tesalonic în anul -/8. Acum" Constantin răm+ne sin*urul împărat al
vastului Imperiu Roman" p+nă la moartea sa în // mai anul --=. Rămas sin*urul
stăp+nitor" Constantin cel Mare adoptă )a!ă de Creştinism o atitudine $inevoitoare"
)ără a &i*ni însă pă*+nismul *recoroman" care are numeroase şi puternice rădăcini.
,mpăratul însuşi păstrea(ă" în aproape tot timpul domniei sale" demnitatea supremă
 pă*+nă de Ponti)ex Maximus şi nu se leapădă de pă*+nism dec+t prin Bote(ul
săv+rşit cu c+teva (ile înainte de moarte" în luna mai anul --=.
Tre$uie să recunoaştem" însă" că păstrarea titlului pă*+n de Ponti)ex
Maximus îi dă dreptul" capacitatea şi posi$ilitatea de a suprave*#ea şi !ine în )r+u
 pă*+nismul" în interesul Creştinismului însuşi. Dacă împăratul ar )i renun!at atunci
la el" siar )i ridicat un rival periculos" care ar )i putut să resta$ilească situa!ia de
mai înainte a pă*+nismului" încă puternic prin numărul credincioşilor lui" prin
in)luen!a şi situa!ia înaltă a senatorilor" aristocra!ilor şi )unc!ionarilor superiori. ,n
/
   (arius )epelea, *onsidera+ii privind convertirea păgânilor la creştinism n secolele I#I-,  ditura
niversită+ii din /radea, /radea, 0$$1 " p. 1.

-
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 3/13
8/14/2019 Constantin cel Mare.doc

luarea de măsuri )avora$ile Bisericii" Constantin cel Mare procedea(ă treptat şi cu

mult tact. Politica lui reli*ioasă este caracteri(ată mai ales prin c+teva )apte de
importan!ă ma&oră actul de li$ertate reli*ioasă de la Milano" din luna ianuarie anul
--" ale*erea unei noi reşedin!e imperiale şi convocarea %inodului I ecumenic de
la 'iceea din anul -/9. Imediat după edictul din anul --" împăratul scuteşte pe
clericii
Bisericacreştini
de dări"dedrept
o$li*a!ia *reanuşisecostisitoare
de care a )unc!iunilor
$ucurau templele pă*+ne"municipale. %cuteşte
şi îi returnea(ă tot
ceea ce îi )usese con)iscat" acord+ndui şi dreptul de a primi le*ate şi dona!ii.
Totodată" el acordă ca a&utor episcopilor sume importante din te(aurul statului"
 pentru ridicarea de $iserici şi între!inerea clerului. 2l acordă Bisericii dreptul de
eli$erare a sclavilor şi con)eră episcopilor dreptul să &udece pe cei ce nar voi să
)ie &udeca!i după le*ile statului. Constantin cel Mare a intervenit şi în dreptul
 penal" pe care a încercat săl umani(e(e" înlătur+nd din le*ile penale dispo(i!ii şi
 pedepse potrivnice spiritului creştin" ca răsti*nirea" (dro$irea picioarelor" arderea
cu )ierulderoşu.
luptelor %a îm$unătă!it
*ladiatori tratamentul
şi sau trimis din înc#isori.
condamna!ii la mine" în%au
loc adus restric!ii
de lupte. %a
modi)icat" în spirit creştin" le*isla!ia re)eritoare la căsătorie" la părin!ii )ără copii"
sa în*reunat divor!ul" sa pedepsit adulterul şi violul" sa inter(is aruncarea
copiilor şi vinderea lor" prin a&utoare date părin!ilor săraci. %au luat măsuri de
 protec!ie şi a&utor pentru săraci" or)ani" văduve şi $olnavi. Prin le*ea din anul -/"
Constantin cel Mare *enerali(ea(ă duminica ca (i de odi#nă în Imperiu. ,ncă din
anul -=" împăratul Constantin cel Mare începe să $ată şi monede cu mono*rama
lui Iisus :ristos. ,n )unc!iile înalte" el numeşte de pre)erin!ă creştini" dar păstrea(ă
şi pă*+ni" cărora le inter(ice însă să aducă &ert)e. - 
Cultul împăratului îşi pierde sensul reli*ios" păstr+nd mai mult semni)ica!ia
lui politică cinstirea autorită!ii împăratului ca exponent al puterii Imperiului
Roman@ templele dedicate lui devin localuri pu$lice" )ără statui şi )ără &ert)e. ,n
unele locuri" unde creştinii sunt ma&oritari" ei iau templele pă*+ne şi le trans)ormă
în $iserici sau le înc#id. ,mpăratul şi mem$rii )amiliei sale > mama sa" 2lena" so!ia
sa" Gausta" sora sa" Anastasia" )iica sa" Constantina" dăruiesc episcopilor a&utoare
 pentru a repara $isericile sau pentru a construi altele noi. 3a Ierusalim" în
Antio#ia" TFr" 'icomidia" Roma şi Constantinopol se ridică $iserici măre!e. 3a
Constantinopol" el înal!ă Catedrala %)in!ii Apostoli" care devine necropola
împăra!ilor $i(antini. ,n cadrul unor )estivită!i măre!e" se s)in!eşte la 8 septem$rie
anul --9" Catedrala %)+ntului Morm+nt" ridicată prin r+vna şi pe c#eltuiala
,mpăratului Constantin cel Mare. Cultul creştin şi pelerina&ul la 3ocurile %)inte iau
o mare de(voltare. Mama împăratului" %)+nta 2lena" descoperă la Ierusalim lemnul
%)intei Cruci pe care a )ost răsti*nit M+ntuitorul nostru Iisus :ristos. 3a Roma"
împăratul donea(ă episcopului )ostul palat imperial > 3ateranul.
6oin!a lui Constantin cel Mare de a sus!ine Creştinismul sa vă(ut şi din
ale*erea unei noi capitale pe !ărmurile înc+ntătoare ale Bos)orului. ,ncă din timpul
lui Diocle!ian 5/48-197" Roma nu mai era capitala unică a Imperiului Roman"
căci acesta o mutase la 'icomidia" în Asia Mică. Roma a rămas un oraş pă*+n" în
-
 Idem" 2ela+iile dintre creştini şi păgâni nainte şi după anul 3"3,  ditura niversită+ii din /radea, /radea,
0$$1, p. 0$".

8
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 4/13
8/14/2019 Constantin cel Mare.doc

care templele" monumentele" %enatul Roman" aristocra!ia aminteau şi păstrau

vec#ea reli*ie pă*+nă. Constantin cel Mare se #otărăşte să părăsească Roma
 pă*+nă" spre marea nemul!umire a episcopilor Romei" şi să întemeie(e un nou oraş
ca reşedin!ă imperială. Acesta a )ost Bi(an!ul" pe Bos)or" care a primit numele de
Constantinopol ? oraşul lui Constantin" început în anul -/8 şi inau*urat la  mai
anul --1. Constantin
care tre$uia cel Mare
să arate aceasta prina$isericile"
)ăcut dinmonumentele
Bi(an! capitala unui Imperiu
şi atmos)era creştin"
sa. Mutarea
capitalei la Constantinopol a avut urmări şi consecin!e importante în istoria
Imperiului Roman şi a Bisericii. Prin această mutare sau pus temeliile Imperiului
Roman de Răsărit care a durat p+nă la / mai anul 89-" c+nd Constantinopolul a
)ost cucerit de turci" su$ conducerea lui Ma#omed al IIlea Cuceritorul 589
847. ,n Constantinopol" numit ;Roma cea noua<" se ridică un oraş cu mare viitor
 politic şi $isericesc. 2piscopii de Constantinopol devin e*ali în ran* de cinste cu
episcopii Romei" prin canonul al -lea al %inodului al IIlea ecumenic de la
Constantinopol"
Calcedon din anuldin
89.anul
8
  -4" şi canonul /4 al %inodului I6 ecumenic de la
Convocarea %inodului I ecumenic de la 'iceea din -/9 constituie unul
dintre meritele deose$ite ale ,mpăratului Constantin cel Mare. 6ă(+nd tul$urarea
cresc+ndă" provocată de ere(ia lui Arie din Alexandria" Constantin se decide săi
convoace pe episcopii Imperiului întrun sinod *eneral sau ecumenic" pentru a
de)ini împreună adevărurile de credin!ă şi a asi*ura unitatea Creştinismului. Ca om
de stat experimentat" Constantin cel Mare şia dat seama că unitatea
Creştinismului" pacea şi liniştea Bisericii" constituie elementul de via!ă şi de
re(isten!ă al Imperiului Roman universal. ,n locul pluralită!ii (eilor pă*+ni" era de
 pre)erat existen!a unei sin*ure credin!e în Imperiu" cea creştină" căci ea asi*ura şi
unitatea lui politică. 2ste interesant de constatat că ,mpăratul Constantin însuşi" cu
toate că nu primise încă $ote(ul" desc#ide sinodul ecumenic printro cuv+ntare
adresată episcopilor" asi*ur+ndui că el se consideră ;împreună slu&itor cu ei<
52use$iu" 6ia!a )ericitului împărat Constantin" III" -7. Cu alt prile&" după mărturia
lui 2use$iu de Ce(areea" el a)irmă că se consideră episcop pus de Dumne(eu
 pentru tre$urile din a)ară 5ale Bisericii7 52use$iu" i$idem" I6" /87. 2ste adevărat că
 politica reli*ioasă inau*urată de Constantin cel Mare a avut şi unele urmări
de)avora$ile. Biserica a avut în persoana împăratului un ocrotitor" dar" în acelaşi
timp" şi un stăp+n. ,mpără!ii sau amestecat în c#estiunile reli*ioase" impun+nduşi
 propria voin!ă. Hnii au sus!inut arianismul" mono)i(ismul" monotelismul" au
 persecutat pe ierar#ii ortodocşi" au înlăturat din scaune" exil+ndui" ierar#i
merituoşi" loiali" )ideli şi destoinici. Desi*ur" ca om de stat" Constantin cel Mare a
)ăcut şi *reşeli" pe care istoria nu i le trece cu vederea. ,n unele din actele sale de
suveran" el a pedepsit s+n*eros pentru motive de in)idelitate politică şi acte de
trădare de stat. Ast)el" )iul său" Crispus" moştenitorul de drept al tronului imperial"
 pe care Constantin şil asociase la domnie în anul -=" cu titlul de Ce(ar" )iind
implicat întrun complot de stat" este ucis în anul -/9@ la pu!in timp" șotia sa cea de  
a doua" Gausta" este ucisă în $aia sa la Roma. ,n materie de politică $isericească"
8
  3actan!iu"  De mortibus persecutorum ! Despre mor+ile persecutorilor',  traducere" studiu introductiv" note şi
comentarii de Claudiu T. Arieşan"  ditura 4marcord " Timişoara" /111" p. /1.

9
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 5/13
8/14/2019 Constantin cel Mare.doc

după %inodul I ecumenic de la 'iceea din anul -/9" el sa lăsat in)luen!at de
curte(ani lin*uşitori şi de arieni" ceea ce a provocat mare şi multă con)u(ie în
su)letele credincioşilor. Cu toate aceste căderi" este în *eneral admis că ,mpăratul
Constantin cel Mare a )ost $ine inten!ionat în actele sale şi el a ocrotit" apărat şi
 promovat Creştinismul" ca )iind primul împărat creştin" cel mai mare serviciu adus
Acestuia
Creştinism)iind li$ertatea
a dat un nousa"curs
prinistoriei
edictuluniversale"
de la Milan prin
din anul --. Convertirea
încercarea sa la
de a armoni(a
interesele superioare ale Imperiului Roman cu interesele Bisericii.
,m$olnăvinduse *rav" ,mpăratul Constantin cel Mare se $otea(ă în vila sa
de la AncFrona" la mar*inea 'icomidiei" de episcopul semiarian 2use$iu de
 'icomidia şi al!i clerici" cu c+teva (ile înainte de Rusalii" în luna mai anul --=.
Moare la scurt timp după aceea" la // mai anul --=" în Duminica Rusaliilor" )iind
în*ropat cu mare )ast în Biserica %)in!ii Apostoli din Constantinopol" ctitoria sa.
Pentru meritele sale deose$ite şi mai ales pentru marile servicii aduse
Creştinismului"
deose$it" dupăînlun*a
trec+ndul perioadă
r+ndul %)in!ilordeşipersecu!ii"
numindulBiserica îl cinsteşte
Cel întocmai în c#ip
cu Apostolii.
Politica lui reli*ioasă" în *eneral" a )ost urmată de )iii şi succesorii lui" cu excep!ia
împăratului Iulian Apostatul 5-E-E-7" nepotul său" care a reintrodus pentru scurt
timp pă*+nismul ca reli*ie )avori(ată în Imperiul Roman" persecut+nd
Creştinismul. %pre s)+rşitul secolului al I6lea" su$ împăratul Teodosie cel Mare
5-=-97" Creştinismul devine din reli*ie tolerată > reli*io licita" reli*ie de stat"
iar Ortodoxia devine con)esiunea o)icială a Imperiului. Din timpul lui Teodosie cel
Mare" Imperiul Roman devine imperiu creştin. 9
Potrivit lui 3actan!ius 5De mort" persecutorum" 88"97" ,mpăratul Constantin
cel Mare ar )i avut" în noaptea precedentă luptei cu Maxen!ius" un vis" o vedenie în
care i sa spus că el va )i învin*ător" daca va însemna pe scuturile ostaşilor litera
" traversată de P. 2ste vor$a de c#risma" adică de primele două litere ale numelui
PIJK. ,n le*ătură cu acest eveniment există relatarea lui 2use$iu de Ce(areea
în lucrarea L6ita Constantini< 56ia!a lui Constantin7" I" /=-/. Acesta spune că
,mpăratul Constantin cel Mare d+nduşi seama de in)erioritatea militară în care se
a)lă" sa ru*at Dumne(eului tatălui său şi ia cerut să se descopere cine este" săl
a&ute în neca(ul de )a!ă Li cum şedea împăratul înăl!+nd ast)el ru*ăciune
stăruitoare" i sa arătat un semn cu totul )ără de seamăn de la Dumne(eu. 2ra cam
 pe la ceasurile amie(ei" c+nd (iua începuse să scadă" şi Constantin a vă(ut cu oc#ii
săi pe cer" deasupra soarelui" semnul de $iruin!ă al crucii" )ăcut din lumină" şi
deasupra o inscrip!ie ,ntru aceasta vei învin*e" după care" la vederea unei
asemenea privelişti 5minuni7" el şi întrea*a armată 5care îl înso!ea în expedi!ie şi au
asistat la această minune7 erau cuprinşi de )rică şi spaimă. Constantin a povestit
mai departe că era descumpănit" neput+nd săi priceapă t+lcul. Ori" tot cu*et+nd la
ea" iată că sa lăsat noaptea" )ără să prindă de veste. i" în timpul somnului i sa
arătat Iisus :ristos )iul lui Dumne(eu" cu semnul vă(ut de el pe cer şi ia poruncit
ca semnul ce i sa arătat pe cer săl )acă şi săl )olosească spre a&utor" ori de c+te
ori va avea de luptat cu duşmanul. A doua (i a împărtăşit prietenilor săi această
9
  5rancesco Paolo 2i66o,  Biserica n primele secole. 7inieri istorice,  ditura Serafica, 2oman, 0$$0, p.
8".

E
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 6/13
8/14/2019 Constantin cel Mare.doc

taină şi a poruncit meşterilor săi con)ec!ione(e semnul care la vă(ut pe cer.< 2ste
vor$a" de la$arum  un stea* în )ormă de cruce" terminat în partea superioară cu
c#risma" aceasta )iind încadrată la r+ndul ei" întro coroană de lauri. ,ncep+nd din
acel moment" la$arumul a devenit stea*ul o)icial al armatei romane. 2use$iu ne
spune mai departe că L,mpăratul" tul$urat de vi(iunea aceasta şi nemaisocotind cu
cale să se
 preo!ii înc#ine ai
de!inători altui Dumne(eu"
învă dec+t celui care i se arătase" a c#emat la sine pe
țăturii lui" între$+ndui ce )el de Dumne(eu este acela şi  
care ar putea )i t+lcul arătării semnului vă(ut de el. 2i au răspuns că acela este
Dumne(eu Giul" Hnul 'ăscut al %in*urului Dumne(eu şi ca sim$olul vă(ut al
nemuririi" însemnul trium)al al $iruin!ei" pe care 2l a avuto asupra mor!ii" întro
vreme c+nd sălăşluia în trecut pe păm+nt ... Drept aceea a şi cerut să cercete(e
%)intele %cripturi" iar din preo!ii lui Dumne(eu şia )ăcut sieşi s)etnici" adău*+nd
că Dumne(eul cel vă(ut de el se cerea slu&it cu toată os+rdia.< Ca ar*ument privind
autenticitatea înt+mplărilor" este )aptul că 2use$iu se re)eră la evenimentul în
cau(ă" at+t aîn-1 LDiscursul<
săr$ătoririi său )estiv"
de ani de domnie" în anulrostit
--9" înc+t)a!a
şi în,mpăratului" cu prile&ul
L:istoria ecclesiastica<
""/. ,n am$ele locuri el spune că ,mpăratul sa ru*at lui Iisus :ristos" la
începutul campaniei împotriva lui Maxen!ius" ca săi a&ute în luptă. ,n L6ita
Constantini<" alcătuită după moartea ,mpăratului în anul --=" relatarea este mai
 $o*ată în amănunte" acest lucru dator+nduse )aptului că la o depărtare at+t de
mare" evenimentul a )ost îm$răcat în le*endă şi cuprinde poate unele exa*erări sau
în)lorituri. ,mpăratul Constantin a )ost convins că a vă(ut semnul crucii pe cer la
începutul luptei împotriva lui Maxen!iu" că el repre(intă sim$olul lui Iisus :ristos
şi că acesta la a&utat să c+şti*e lupta. E
Mono*rama simplă C#iRo" numită şi mono*rama constantiniană" apare
 pentru prima dată pe monedele şi medalioanele constantiniene din anii -/--"
-9 şi -=" deci aproximativ la ca!iva ani de la $ătălia de la Pons Milvius.
%emni)icativă este renun!area lui Constantin cel Mare" de a mer*e pe Capitoliu" la
intrarea trium)ală în Roma" potrivit Pane*iricului de la Trier. %tatuia lui Constantin
din Gorum" după instruc!iunile lui însuşi " tre$uia să poarte în m+na dreaptă o
cruce. C#ipurile (eilor pă*+ni continuă să apară pe monedele lui Constantin" p+nă
în anul -/" iar cel al (eului %oare p+nă în anul -//. Pe un medallion de ar*int
 $ătut la Ticinium în anul -9" este repre(entat Constantin cu cască" iar pe ea
mono*rama lui Iisus :ristos. Aceste sim$oluri creştine nar )i putut să apară )ără
asentimentul lui Constantin" ceea ce arată şi con)irmă convin*erile sale reli*ioase.
,nsă" după in)orma!iile lui 2use$iu şi 3actan!ius" Constantin a )ost îndrumat de
tatăl lui să nu persecute" ci să ocrotească" să prote&e(e şi să )avori(e(e creştinismul"
în care" spre deose$ire de Diocle!ian şi 0alerius" nu vedea deloc o crimă împotriva
statului. O )iică a lui Constantius Clorus" sora vitre*ă a lui Constantin cel Mare"
 purta un nume speci)ic creştin" Anastasia. Mai mult dec+t at+t" mama sa provenea
dintro re*iune cu mul!i creştini" 'aissus" după unii istorici" după al!ii din
Drepana" Bit#Fnia" şi este posi$il să )i îm$ră!işat creştinismul încă de pe atunci.
C#iar dacă i(voarele aproape că tac" în ceea ce priveşte orientarea reli*ioasă a
E
  prof. dr. milian  Popescu, Studiu introductiv la usebiu de *e6areea, -ia+a lui *onstantin ..."  P%B , vol. "&,
 p. 9$.

=
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 7/13
8/14/2019 Constantin cel Mare.doc

2lenei" i(voare t+r(ii din sec. I6 a)irmă că a )ăcut o călătorie la locurile s)inte în
timpul domniei lui Constantin" unde a *ăsit Crucea M+ntuitorului nostru Iisus
:ristos. Prin urmare" era creştină. Istoricul %telian Bre(eanu considera că mama
,mpăratului Constantin" 2lena" era o creştină )erventă" care a contri$uit la
apropierea lui Constantin cel Mare de Biserica Ortodoxă. După anul -/8" ca
urmare a victoriei
creştinism sale şiîn)ermă.
este deplină con)lictul cu că
Gaptul 3icinius" op!iunea
sa $ote(at a$ia înluianul
Constantin pentru
--= sa datorat
credin!ei vremii" potrivit căreia această %)+ntă Taină a Bisericii Creştine 5prima
între cele şapte7 îl cură!ă de orice păcat săv+rşit în via!a păm+ntească. =
D!ep%.!ile +i p!i3ile$iile ac#!&a%e c!e+%i*il#! &e c(%!e )4p(!a%.l
C#*5%a*%i* cel Ma!e 
%unt cunoscute două scrisori ale ,mpăratului Constantin către Annulinus 
 proconsul al A)ricii" dinaintea edictului de la Milano din anul --" una prin care
dispunea restituirea proprietă!ilor $isericeşti" iar cealaltă prin care se dădeau
dispo(i!ii
altă pentru
scrisoare scutirea clericilor
a ,mpăratului creştini
Constantin" de îndeplinirea
din această perioadă sarcinilor pu$lice.
de timp" era O
adresată
2piscopului Cecilianus al C#arta*inei" prin care îi comunica acestuia pre*ătirea
unei însemnate sume de $ani" pentru plata clericilor cultului creştin ortodox.
Aşa" după cum am mai spus" la începutul anului --" Constantin şi 3icinius
sau înt+lnit la Milano" unde a )ost o)iciată căsătoria lui 3icinius cu Constan!ia 
sora vitre*ă a ,mpăratului Constantin cel Mare. A existat un edict premer*ător care
acorda li$ertate de cult creştinilor" dar mult mai restrictiv şi care nu se aplica pe tot
teritoriul Imperiului Roman. 2ste vor$a de edictul lui 0alerius" din -1 aprilie -"
semnat şi de către Constantin şi 3icinius" dar acesta nu se aplica în %iria şi 2*ipt"
respectiv în Asia Mică. ,n con)erin!a de la Milano" Constantin şi 3icinius au
a$ro*at dispo(i!iile restrictive ale edictului lui 0alerius" re)eritor la cultul creştin"
acordand o nouă &urispruden!ă" cu re)erire la $unurile $isericeşti. 'oile dispo(i!ii
au )ost comunicate în provinciile orientale ale Imperiului" unde se sim!ea mai
multă nevoie. ,n a)ară de li$ertatea deplină de mani)estare pentru creştini" aceste
#otăr+ri mai cuprindeau încetarea oricăror măsuri de urmărire în &usti!ie a lor"
recunoaşterea Bisericii ca persoană &uridică 5or*anism corporativ7" primirea înapoi
a $unurilor con)iscate de stat sau compensa!ii )inanciare pentru ele" deplina
li$ertate de mani)estare şi pentru celelalte culte reli*ioase" care au dreptul săşi
urme(e o$iceiurile şi credintele lor şi să cinstească divinită!ile pe care le doresc.
,nsă" ,mpăratul Constantin cel Mare ia a&utat )oarte mult pe creştini.
Revolu!ia promovată de ,mpăratul Contantin în politica reli*ioasă a Imperiului
Roman a )ost numită LPacea Constantiniană<. Prin le*ea din anul -E ,mpăratul
 permitea eli$erarea sclavilor din Biserică în pre(en!a 2piscopului. ,ncep+nd cu
anul -=" în )unc!iile înalte sunt admişi şi creştinii. C#ipurile (eilor pă*+ni" cu
excep!ia (eului %oare" sunt înlocuite pe monede cu inscrip!ii de caracter neutru"
dar şi cu semne creştine. ,n -4" prima (i a săptăm+nii  dies solis  devine (iua
Domnului  Duminica. Tri$unalele episcopale primesc aceleaşi privile*ii" aceeaşi
 putere
Mare acadecretat
şi cele le*ea
acordate
caretri$unalelor civile.creştine
dădea Bisericii ,n anul dreptul
-/" ,mpăratul Constantin
de moştenire. cel
Această
=
 2use$iu De Ce(areea" Istoria Bisericească.., în P%B" vol. -" p. 19.

4
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 8/13
8/14/2019 Constantin cel Mare.doc

le*e permitea oricui dorea" săi )acă dona!ii testamentare. Biserica a primit din
 partea statului dona!ii )oarte mari" )ie proprietă!i" )ie $unuri materiale. A ridicat
numeroase $iserici" acord+ndule mari domenii. De pildă" domeniile o)erite
 $isericilor din Roma aduceau anual un venit de -1.111 de solidi 5monede de aur7
numai din înc#irierea lor. Tuturor $isericilor din Imperiu lea dat *r+u pentru #rana
clerului
,mpăratulşiIovian
a oamenilor săraci.
5-E-7" cu toate Aceste danii credincios"
că era )oarte de *rau aua)ost
)ost at+t de să
nevoit mari" înc+t
le reducă
la două treimi. 4
Ga!ă de pă*+ni" ,mpăratul Constantin cel Mare a )ost tolerant. Totuşi" se
 pare că în anul -/8 a promul*at o le*e împotriva anumitor culte pă*+ne. Acestea
erau considerate periculoase pentru stat" iar în anul -//" c#ipul (eului soare
dispare de)initiv de pe monede. 'umai atitudinea lui Constantin a )ost consecvent
îndreptată în )avoarea creştinilor. 0alerius a dat o li$ertate restrictivă creştinilor"
iar 3icinius după 2dictul de la Milano sa distan!at de creştinism" devenind c#iar
ostil. 3iciniuscentrală@
administra!ia ia îndepărtat pe creştini
a inter(is !inereadin
de unită!ile militare importante
sinoade episcopale@ şi din
ia o$li*at pe
creştini să cele$re(e cultul în a)ara oraşului" separat pentru $ăr$a!i şi )emei@ to!i
)unc!ionarii erau o$li*a!i să aducă &ert)e (eilor@ sa a&uns c#iar la noi martiri
creştini" )ără să existe un ordin în acest sens. Aceste lucruri au determinat şi mai
mult apropierea creştinilor )a!ă de Constantin cel Mare şi victoria acestuia în )a!a
rivalului său" 3icinius" la 4 septem$rie anul -/8.
De5p!e !elaia +i !ap#!%.l )4p(!a%.l.i C#*5%a*%i* cel Ma!e c.
i*5%i%.ia Bi5e!icii 
,mpăratul devine ar$itru între ta$erele a)late în con)lict" datorită unor
c#estiuni do*matice. ,n anul -8 are loc sinodul lui Constantin de la Arles" c+nd
trei(eci şi trei de episcopi din Apus au cerut condamnarea donatiştilor" care sau
 pl+ns ,mpăratului Constantin. ,ntro scrisoare adresată lui Domitius Celsius"
vicarul A)ricii" el spune LCe datorie mai mare aş putea avea în virtutea puterii
imperiale care mia )ost dată" dec+t aceea de a înlătura erorile şi de a reprima
actele iresponsa$ile" pentru ca toşi să se înc#ine Dumne(eului Atotputernic" în
cadrul unei reli*ii autentice" întro în!ele*ere adevărată şi cinstire" care I se
cuvine<
Prin urmare" ,mpăratul considera le*itimă autoritatea sa de a îndrepta
Lerorile< şi de a convoca sinoade $isericeşti în acest sens" plec+nd de la puterea
imperială pe care o de!inea" ca sim$ol al voin!ei lui Dumne(eu. Ast)el" în anul -/9"
cu oca(ia unei ast)el de dispute do*matice" ,mpăratul Constantin cel Mare a
convocat un nou sinod la 'iceea. Arie  preot din Alexandria" ucenic al lui 3ucian"
cele$ru pro)esor la Antio#ia 5mare teolo* şi martir7" a început să propovăduiască o
învă!ătură eretică" în le*atură cu persoana Giului lui Dumne(eu. 2l sus!inea că Giul
tre$uia să )ie ulterior Tatălui şi că a )ost un timp în care 2l nu a existat. Giul a )ost
creat" ex ni#ilo 5din nimic7" )iindcă su$stan!a Tatălui este indivi(i$ilă şi este deci o
creatură. Alexandru  2piscop de Alexandria a vă(ut în aceasta o ere(ie şi a re)u(at
4
 Idem , -ia+a lui *onstantin cel (are,  studiu introductiv de pro). Dr. 2milian Popescu" traducere şi note de
Radu Alexandrescu" în PSB,  8" 2ditura Institutului Bi$lic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Rom+ne" Bucureşti"
" p. /14.


http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 9/13
8/14/2019 Constantin cel Mare.doc

să acorde %)+nta ,mpărtăşanie lui Arie. După aceea convoacă un sinod cu episcopii
e*ipteni şil condamnă pe Arie" care îşi *ăseşte a&utorul la doi episcopi de mare
renume 2use$iu de 'icomidia şi 2use$iu de Ce(areea. ,mpăratul Constantin cel
Mare a scris tuturor teolo*ilor" cer+ndule să nu se certe pentru pro$leme at+t de
)ine" sensi$ile şi delicate ci să le re(olve dacă au opinii di)erite" ca )ilo(o)ii pă*+ni"
care c#iar dacă
demersurile nu sunt de
,mpăratului acord uniipentru
Constantin cu al!ii" trăiesc
a pune totuşi
capăt $ine împreună.
de($inării Toate
în Biserică au
)ost (adarnice. Această cau(ă şi situa!ie explică înt+lnirea celor -4 părin!i de la
 'iceea" împreună cu ,mpăratul Constantin" care au condamnat arianismul"
consider+ndul ere(ie. Cu acest prile& %inodul a alcătuit primele şapte articole ale
%im$olului de Credin!ă 5Cre(ul Creştin7" care sunt de atunci încoace" rostite )ără
întrerupere în Biserică. Intervenția )ermă şi autoritară a ,mpăratului" care c#eamă  
şi convoacă sinodul" lu+nd parte activă la lucrările lui şi acord+nd deci(iilor luate
 putere de drept" prin con)irmarea lor" a pus temelia raporturilor dintre %tat şi
Biserică"Relatarea
)ăc+nd a luise recunoaşte
2use$iu deoarecum suveranul
Ce(areea" din -itadrept căpetenie
*onstantini a Bisericii.
  I" cap. /4-1 este
 potrivit cu cele mărturisite lui de Constantin" a căror autenticitate a )ost *arantată
de împărat prin &urăm+nt. Ga!ă de 3actan!iu" relatarea din 6ita Constantini"
alcătuită după moartea împăratului" este mai $o*ată" datorită )aptului că la o
depărtare aşa de mare" evenimentul a )ost îm$răcat în le*endă şi cuprinde" poate" şi
unele în)loriri. 'ucleul evenimentului a )ost însă real şi nu tre$uie să ne îndoim de
veracitatea lui. De alt)el" unii cercetători au su$liniat )aptul că" deşi apari!ia
luminoasă a crucii pe cer se înscrie printre )enomenele cereşti destul de rare" totuşi
ea nu este necunoscută.
Relevantă în această privin!ă este comportarea sa )a!ă de creştinism după
eveniment. Pane*iricul de la Trier din toamna anului -- preci(ea(ă că după
intrarea în Roma împăratul na urmat drumul tradi!ional de trium) spre Capitoliu şi
na adus &ert)ă lui Nuppiter. Autorul Pane*iricului de la Trier nu men!ionea(ă nici o
divinitate pă*+nă care lar )i a&utat să c+şti*e lupta la Pons Milvius" ci )ace doar
re)eriri la indica+iile divine#divina pracepta  date în taină lui Constantin" şi care tre$uie
 puse în le*ătură cu Dumne(eul creştinilor.
Constantin a înclinat din ce în ce mai mult spre creştinism şi dovada cea
mai clară a atitudinii sale în această vreme a )ost statuia sa din Gorul de la Roma"
care" după instruc!iunile lui tre$uia să poarte în m+na dreaptă o cruce. Potrivit lui
2use$iu (  Hist. ccle .  " 8@ -*   I" 81@ :ricennalia  "47 inscrip!ia dedicatoare de su$
statuie spunea  Prin acest semn aducător de m+ntuire" care este adevărata dovadă
a puterii" eu am salvat oraşul vostru de su$ &u*ul tiranului" am eli$erat %enatul şi
 poporul roman" red+ndui vec#ea demnitate şi strălucire .
%emni)icative în privin!a simpatiei lui Constantin )a!ă de creştinism" după
anul -/" sunt două scrisori" una trimisă lui Maximin" în Orient" prin care intervine
în )avoarea creştinilor 53actan!iu"  De mortibus persecutorum  -=" 7 şi cealaltă

 %)+ntul C#iril al Ierusalimului întro scrisoare către împăratul Constan!iu descrie apari!ia miraculoasă a unei Cruci
luminoase pe Cerul Ierusalimului la = mai -9  C#iar în aceste (ile ale %)intei Cinci(ecimi a nonelor lunii mai"
spre ora trei" o cruce *i*antic de lumină a apărut pe cer" deasupra %)intei 0ol*ote" întin(+nduse p+nă la %)+ntul
Munte al Măslinilor. 2a nu a )ost vă(ută numai de una sau dom persoane" ci sa arătat de o maniera a$solut clara
între*ii popula!ii a cetă!ii 

1
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 10/13
8/14/2019 Constantin cel Mare.doc

expediată pre)ectului Anullius în A)rica de 'ord" prin carei cerea să redea

 $unurile con)iscate 52use$iu :2 " 9" 9=7. Dintrun alt document a)lăm că tot
atunci Constantin trimite o sumă mare de $ani episcopului Caecilian de Carta*ina"
 pe care acesta putea so )olosească pentru  clerul dreptmăritului şi prea s)+ntului
cult ortodox  (  Ibidem  " E" 97. 2ste )oarte posi$il ca orientarea aceasta at+t de
rapidă să se )i în
al împăratului datorat in)luen!ei
pro$lemele episcopului
reli*ioase. 1 :osius de Cordo$a" devenit consilier
O altă luare de po(i!ie )a!ă de creştinism este aşa numitul  dict de la (ilan . ,n
)e$ruarie -- Constantin împreună cu 3iciniu" în a&unul nun!ii acestuia cu sora
împăratului" Constan!ia" #otărăsc să acorde deplina li$ertate de credin!ă şi de
mani)estare creştinilor. Creştinismul devine ast)el o reli*ie licită" e*ală în drepturi
cu celelate culte pă*+ne. 'u este si*ur că aceste #otăr+ri au )ost sanc!ionate printr
un decret în occident. ,n orient" 3iciniu la sanc!ionat printrun rescript la - iunie
--" aşa cum ni la transmis 3actan!iu" în  De mortibus persecutorum  36III şi


2use$iuDin Ce(areea"  Hist. ccle . "6"

de tolerant )a!ă de toate celelalte
care îlculte"
redă Constantin
întro traducere *reacă.
devine un protector al
creştinilor. A început să înlăture din le*ile penale dispo(i!ii şi pedepse contrare
spiritului creştin răsti*nirea" (dro$irea picioarelor" sti*mati(area. %a îm$unătă!it
tratamentul în înc#isori" iar preo!ii şi episcopii au primit dreptul de ai proclama
li$eri în Biserică.
3a - iulie -/ la Ca*liari" capitala provinciei %ardica" a )ost proclamată o
Constitu!ie către :elpidius" vicarul Romei" asupra o$servării  6ilei soarelui,  din care
ni sau păstrat două )ra*mente în *ode; :heodosianus  şi în *ode; <ustinianus .  Prin
aceasta se inter(icea activitatea &udiciară şi orice lucru în mediile ur$ane. Doar
locuitorii din mediile rurale puteau lucra la c+mp.
După -=" Constantin a început a $ate monede cu mono*ramul creştin.
După victoria asupra lui 3iciniu" din anul -/-" em$lemele pă*+ne încep să dispară"
în )unc!iile înalte administrative vor )i numi!i de pre)erin!ă creştini.
O măsură importantă pentru liniştea Bisericii a constituito convocarea
%inodului I 2cumenic" de la 'iceea" în anul -/9. De asemenea" o măsură
importantă pentru Imperiu şi pentru Biserică" va )i aceea a construirii unei noi
capitale" la Constantinopol" numită  =oua 2omă.
At+t împăratul" c+t şi mem$rii )amiliei sale" mama sa 2lena" so!ia sa
Gausta" sora sa Anastasia" )iica sa Constantina" acordau episcopilor numeroase
a&utoare materiale în vederea construirii de locaşuri de cult" $iserici. 3a Ierusalim"
la Antio#ia" la Roma" în TFr şi la 'icomidia" sau ridicat $iserici măre!e.
*onstantin ca episcop al celor dinafară.
Dacă am crede a)irma!iilor -ie+ii lui *onstantin cel (are , acesta sar )i
considerat elînsuşi ca episcop" expresie tradusă prin episcop al celor dinafară.
2xpresia a )ost în!eleasă în mod di)erit de către istorici. Hnii consideră că
împăratul avea în vedere )aptul că episcopii Bisericii se adunau în sinoade pentru a
lua #otăr+ri do*matice şi canonice" iar el emitea le*i pentru $una or*ani(are
materială a Bisericii. Al!ii" considerau că prin această calitate împăratul încerca
1
 Ion Barnea" Octavian Iliescu" *onstantin cel (are, 2ditura %o)ia" Bucureşti" /11/" p. .

 3udQi* %.N. :ertlin*" Istoria Bisericii, 2ditura Ars 3on*a" Iaşi" 4" p. 19.


http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 11/13
8/14/2019 Constantin cel Mare.doc

impunerea creştinismului în a)ara *rani!elor Imperiului" cum ar )i )ost ca(ul uneia

dintre condi!iile păcii dintre $i(antini şi *o!i" din anul --/. 2use$iu a)irmă că
împăratul Constantin a )ost sta$ilit de Dumne(eu ca un episcop comun şi îl
 pre(intă  şe6ând printre episcopii Bisericii, ca unul dintre ei./

/
 Adrian 0a$or" Biserica şi Statul n primele patru secole" 2ditura %o)ia" Bucureşti" /11-" p. //.

/
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 12/13
8/14/2019 Constantin cel Mare.doc

Bi6li#$!aie

. Barnea Ion" Iliescu Octavian" *onstantin cel (are, 2ditura %o)ia , Bucureşti" /11/.

/. 2use$iu De Ce(areea"  Istoria Bisericească.., în P%B" vol. -.
-. Idem , -ia+a lui *onstantin cel (are,  studiu introductiv de pro). Dr. 2milian

Popescu"
Institutuluitraducere
Bi$lic şişidenote de Radu
Misiune Alexandrescu"
a Bisericii OrtodoxeînRom+ne"
P%B" 8"Bucureşti"
2ditura
.
8. 0a$or Adrian"  Biserica şi Statul n primele patru secole" 2ditura %o)ia ,
Bucureşti" /11-.
9. :ertlin* 3udQi* %.N." Istoria Bisericii, 2ditura Ars 3on*a" Iaşi" 4.
E. 3actan!iu"  De mortibus persecutorum ! Despre mor+ile persecutorilor',  traducere" studiu
introductiv" note şi comentarii de Claudiu T. Arieşan"  2ditura Amarcord ,
Timişoara" /111.
=.  Popescu, prof...."dr.
lui *onstantin milian,
 P%B , vol. "&, Studiu
pp. %#9$.introductiv la usebiu de *e6areea, -ia+a
4. Rămureanu" preot pro). dr. Ioan" Milan" preot pro). dr. esan" Bodo*ae" preot
 pro). dr. Teodor"  Istoria Bisericească niversală. vol. I !"#"$%&',  2ditura
Institutului Bi$lic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Rom+ne" Bucureşti" 4=.
.  2i66o 5rancesco Paolo, Biserica n primele secole. 7inieri istorice,  ditura
Serafica, 2oman, 0$$0.
1. )epelea (arius, *onsidera+ii privind convertirea păgânilor la creştinism n
 secolele I#I-, ditura niversită+ii din /radea, /radea, 0$$1.
.Idem ,  2ela+iile dintre creştini şi păgâni nainte şi după anul 3"3,  ditura
niversită+ii din /radea, /radea, 0$$1.

-
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-cel-maredoc 13/13