Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA TEHNOCĂ „GHEORGHEN ASACHI”

din IAȘI

Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția


Mediului ”Cristofor Simionescu”
Specializarea: Controlul și procesarea
alimentelor

-Tehnologia de obținere a acetonei-

Student,
Puşcălău Alexandru
Grupă: CPA 2603
Coordonator,
LILIANA HOROBA

Iași 2017
CUPRINS
1. Eticheta ............................................................................................................ 2
2. Pictograme de pericol...................................................................................... 4
3. Schema tehnologica ........................................................................................ 5
4. Schema bloc .................................................................................................... 6
5. Fisa cu date de securitate ................................................................................ 7
6. Inventarierea substantelor ............................................................................. 22
7. Fraze de pericol ............................................................................................. 23
8. Indici ............................................................................................................. 25
9. Indicele total de siguranta proprie................................................................. 28

1
1. Eticheta

2
3
2. Pictograme de pericol
Coordonare Mediu Butelie de gaz

Semnul exclamării Bombă care explodează Flacără

Flacără deasupra unui cerc Pericol pentru sănătate Cranui cu două oase
încrucişate

4
3. Schema tehnologică
H2SO4 C3H6 C6H6

ALCHILARE

CUMEN

FILTRARE

OXIDARE

DEGAZARE GAZE INERTE

DESCOMPUNERE
HIDROXID DE CUMEN

COLECTARE ACID

SPALARE

DISTILARE CETONĂ

DISTILARE

DISTILARE FENOL

CRISTALIZARE FENOL

ACETONA FENOL

5
4. Schema bloc

Figura 1. Schema tehnologică a instalaţiei de fabricare a acetonei şi fenolului


1-autoclavă de alchilare; 2-filtru presă; 3- autoclavă de oxidare; 4-coloană de degazare; 5-
autoclavă de descompunere a hidroperoxidului de cumen; 6- vase de colectare a acidului; 7-
coloană de spălare; 8- coloană de distilare a cetonei; 9- coloană de distilare; 10- coloană de distilare
a fenolului; 11- vas de cristalizare a fenolului.

În autoclava (1) se realizează alchilarea benzenul și propilenei. Cumenul astfel obținut


este trecut prin filtrul presă (2), unde se reţine catalizatorul, şi în final în autoclava (3). În
aceasta are loc oxidarea la hidroperoxid de cumen prin introducerea aerului într-un amestec
emulsionat de cumen. Presiunea de oxidare variază între 3,92.105 – 5,88.105 N/m2. Pentru
a elimina orice pericol de explozie, în zona de reacţie se menține o atmosferă de vapori de apă.
Amestecul de hidroperoxid de cumen din autoclava (3) trece în coloana de degazare (4)
în care se elimină gazele inerte absorbite în masa de reacţie. După aceasta amestecul este trimis
în autoclava (5) de descompunere a hidroperoxidului de cumen, unde se aduce şi soluţie diluată
de H2SO4.
Amestecul de reacţie din autoclava (5) este decantat în (6) unde se separă acidul
sulfuric care se recirculă şi faza organică. Aceasta trece în coloana (7) pentru spălarea urmelor
de H2SO4, după care se trimite la coloana (8) pentru distilarea acetonei. Acetona care se separă
la vârf se depozitează, iar produsul din blazul coloanei trece în coloana (9) de distilare sub vid
pentru izolarea benzenului. Produsele din blazul coloanei (9) trec în coloana (10) de distilare
sub vid unde se separă fenolul care cristalizează în (11).