IV Determinarea parametrilor regimului de aşchiere

Strunjirea de degroşare
— Alegerea maşinii-unelte : Operaţia de degroşare se va realiza pe SN 320x750;

Fig. 5.1. Stabilirea schemei de aşchiere

Alegerea sculei: Cuţit armat cu carburi metalice 20x20 STAS 6381 – 80/P30, forma
plăcuţei C16 ;
Alegerea dispozitivelor şi verificatoarelor : semifabricatul se prinde în universal si vârf
rotativ STAS 1373 – 83 ;

a) Pentru suprafaţa filetata S3: Tr 16 ( 0 0.07 )

— Alegerea adîncimii de aşchiere: t=3,28 mm

—
— Stabilirea avansului şi verificarea acestuia
Din tabelul 10,6 [6] pentru strunjirea de degroşare s=0,25 mm/rot
1. Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei cuţitului
h
b  h     R ai
Sadm 
y1 l (mm/rot)
6  C 4  HB  t
ni x1

h h
Unde :   - raportul dintre înălţimea cuţitului şi lungimea în consolă ;   =0,75
l l
b – lăţimea secţiunii cuţitului (mm) ; b=20 mm
h – înălţimea secţiunii cuţitului ; h=20 mm
Rai – rezistenţa la încovoiere al materialului cuţitului ; Rai=45 (daN/mm2)
C4 – coeficient funcţie de materialul de prelucrat şiu de materialul sculei aşchietoare ; din
tab 10.13 [6] ≥ C4= 3,57
 t – adâncimea de aşchiere (mm) ; t=3,28
x1,y1 – exponenţii adîncimii şi avansului rezultă din tab 10..17 [6] y1=0,75 ; x1=1 ;
HB – duritatea materialului de prelucrat ; HB=195 daN/mm2
n1 – exponentul durităţii materialului de prelucrat ; tab 10.28[6] ; n1=0,75
Se obţine :
20  20  0,75  45
Sadm  0, 75  5,68 (mm/rot)
6  3,57  52,18  3,28
Se verifică condiţia :
Sadoptat <Sadm
2. Verificarea avansului în funcţie de rezistenţa plăcuţei cuţitului :
8,3  C1,8
Sadm  0,3
t  Rm
Unde :
C – grosimea plăcuţei ; C=6 mm
t – (avansul) adîncimea de aşchiere ; t=3,28mm
Rm – rezistenţa la rupere la tracţiune a materialului de prelucrat ; Rm = 70 N/mm2
8,3  61,8
Sadm   2,01 (mm/rot)
3,280,3  70
Si în acest caz se verifică condiţia :
Sadoptat <Sadm
3. Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei. Această verificare are loc
L
deoarece ≥ 7 şi se ţine cont de săgeata de încovoiere a piesei sub acţiunea
D
componentelor radiale Fy şi tangenţiale Fz.
Fz  C 4  t x1  S y1  HB n1
Fz  3,57  3,28  0,250,75 1950,75  154,51 daN
iar
Fy  C 5  t x2  S y2  HB n2
Fy  0,0027  3,280,9  0,250,75 1952  105,7 daN
În vederea prelucrării piesa se va prinde în universal şi vârfuri, iar săgeata de încoviere se
determină cu relaţia :
F  x 3 (L  x) 2  (4L  x)
f
12  E  i  L3
F – forţa rezultantă aplicată : F  Fz2  Fy2  240,5 daN
x – abscisa punctului de aplicare : x  (2 - 2 )  L  (2  2 )  397  232,5 mm
L – lungimea totală în consolă : L=397 mm
E – modulul de elasticitate al materialului : E=2,1·104daN
i – momentul de inerţie al secţiunii piesei ; i = 0,0054 =0,005·104 ; i=50
Obţinem :
f = 0,021 mm
Săgeata de încovoiere pe direcţie radială trebuie să depăşească 0,25 din câmpul de
toleranţă pentru prelucrarea piesei la strunjirea de finisare.
Deoarece f ≤ 0,25·Acmin la strunjirea de degroşare se va folosi luneta.
 Determinarea vitezei de aşchiere, V
Cv
V n
 k1  k 2  k 3  k 4  k 5  k 6  k 7  k 8  k 9
 HB  (m/min)
Tm  t xv
S  yv

 200 
unde :
Cv – coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale
materialului sculei aşchietoare ; Cv = 242 (fără răcire) (tab. 10.26[6])
T – durabilitatea sculei aşchietoare ; T = 120 min (10.5[6])
m – exponentul durabilităţii ; m = 0,125 (tab. 10.25[6])
t – adâncimea de aşchiere (mm) ; t = 3,28 mm
S – avansul de aşchiere ; S = 0,25 mm/rot
HB – duritatea materialului de prelucrat, în unităţi de măsură Brinell ; HB = 195
daN/mm2
Xv,Yv – exponenţii adâncimii de aşchiere şi avansului ; Xv = 0,18, Yv = 0,2, (tab. 10.26[6])
n – exponentul durităţii materialului supus prelucrării ; n = 1,75
k1 – coeficientul ce ţine cont de influienţa secţiunii transversale a cuţitului :
ε
 q 
k1   
 20  30 
Unde :
q – este suprafaţa secţiunii transversale ; q = 400 mm2
ε – coeficient funcţie de materialul prelucrat ; ε = 0,08
k1 = 0,968
k2 – coeficient ce ţine seama de influienţa unghiului de atac principal :
ρ
 45 
k2   
 k 
Unde :
ρ – exponent ce ţine seama de natura materialului prelucrat ; ρ = 0,3
k – unghiul de atac principal ; k = 90°
k2 – 0,87
k3 – coeficient ce ţine seama de influienţa unghiului tăişului secundar :
0,09
 a 
k 3   
 k1 
Unde :
a = 15°, k1 = 5°, k3 = 1,1
k4 – coeficient ce ţine seama de influienţa razei de racordare a vârfului cuţitului :

r  0,5 
k4        0,1
2
   2 
Unde :
µ – exponent funcţie de natura prelucrării şi materialul prelucrat ; µ = 0,1
k5 – coeficient ce ţine seama de influienţa materialului din care este confecţionată partea
aşchietoare a sculei ;
k5 = 0,7 (tab. 10.27[6])
k6 – coeficient ce ţine seama de materialul prelucrat ;
k6 = 1 (tab. 10.27[6])
 k7 – coeficient ce ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor ;
k7 = 1
k8 – coeficient ce ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului ;
k8 = 1
k9 – coeficient ce ţine seama de forma suprafeţei de degajare ;
k9 = 1
Se obţine :
242  0,564
V 1,75
 83,75
 195  m/min
120 0,125
 3,28 0,18
 0,25 0,2
 
 200 

Determinarea turaţiei; n:

1000  V 1000  83,75

n   1666,163 [rot/min]
πD π  16
Se adoptă na= 1600 rot/min
Recalcularea vitezei şi durabilităţii sculei :
π  D  na π 16 1600
Vef  ; Vef   80,42 [m/min]
1000 1000
V  T m 0,125 83,75 120 0,125
V  T m  Vef  Tefm , de unde rezultă Tef  m   166,014 [min]
Vef 80,42
Verificarea puterii şi dublului moment de torsiune:
F V
Na  z
60 102
Fz  154,51 daN; V  80,42 m/min, rezultă N a  2,83 [N m] 
Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-
unelte:
2M t  z
F  D 154,51  16
1000

1000
 2,33 [N m] 
Dublul moment de torsiune, calculat, nu trebuie să depăşească valoare dublului moment de
torsiune ce poate fi realizat la MU :
2M t ' 
19500  N m   19500  7,5  0,85
n

1600
 77,4 [N m] 
2M t  2M t '

0
a) Suprafaţa: Φ 10 ( 0.003 )
— Adâncimea de aşchiere t = 5mm
— Avansul Sa = 0,25 mm/rot
— Verificarea avansului
1) Din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului :
 h
b  h     R ai
Sadm 
y1 l (mm/rot)
6  C 4  HB  t
ni x1

20  20  0,75  45
Sadm  0,75  3,24 (mm/rot)
6  3,57  1950,75i  5
Sadoptat  Sadm
2) Din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei sculei :
8,3  C1,8
Sadm  0,3  1,84 (mm/rot)
5  70
Se verifică relaţia Sadoptat  Sadm
3) Din punct de vedere al rigidităţii piesei :
Fz  C4  t x1  Sy1  HBn i (semnificaţiile anterioare)
Fz  3,57  5  0,250, 75  1950,75  329,32 daN
Fy  C5  t x 2  Sy 2  HBn 2
Fy  0,0027  5 0,9  0,250, 75  195 2  154,51 daN
F Fz2  Fy2  363,77 daN
F  x3 363,77  153
f   0,03 mm
3  E  i 3,21  104  0,05  10 
4) Din punct de vedere a forţei admise de mecanismul de avans :
Fz 329,32
Sadm  y1 n 1 ; adm
S y 1  1,03 mm/rot
0,34  C4  t  HB
x1
0,34  3,57  5  1950,75

Se verifică relaţia : Sadoptat  Sadm

Verificarea dublului moment de torsiune admis

2M t  z
F  D 329,32  10
1000

1000
 3,29 N mm 
2M 't 
19500  N MU  η 19500  3  0,85
n

1600
 31,07 N  mm
2M t < 2M 't

Determinarea vitezei de aşchiere

Cv
V n
 k1  k 2  k 3  k 4  k 5  k 6  k 7  k 8  k 9
 HB  (m/min)
Tm  t xv
S 
yv

 200 
Cv = 242 S = 0,25 mm/rot
T = 120 min HB = 195 daN/mm2
m = 0,125 n = 1,75

    K = 0,564
t = 5mm yv = 0,2
xv = 0,18 k1 k2 … k 9 = π i
 242
V 1,75
 0,564  77,6
 195  m/min
120 0 ,125
5 0,18
 0,25 0, 2
 
 200 
Turaţia n ;
1000  V 1000  77,6
n   2470,31 rot/min
πD π  10
n  1600 rot/min

Recalcularea vitezei şi durabilităţii sculei :

π  d  na
Vef   50,26 m/min
1000
V  T m 0,125 42,79  120 0,125
V  T m  Vef  Tefm , de unde rezultă Tef  m   33,12 min
Vef 50,26
Fz  V 329,32  50,26
Verificarea puterii, Na=   2,7 K
60 102 60 102

Strunjire de finisare

Fig. 5.2. Stabilirea schemei de aşchiere

— stabilirea schemei de aşchiere

— alegerea maşinii-unelte: SN 320x750
— alegere S.D.V – urilor:
 cuţit 20x20 STAS 6381 – 80/P20
 vârf fix STAS 2294 – 79
 vârf rotativ STAS 7628 – 80
 inima de antrenare STAS 2881 – 69
  şubler 200–0,1 STAS 1373/2 – 73
 trusa etalon de rugozitate STAS 7087 – 82
— schema de bazare: – piesa se va prinde între vârfuri
— adancimea de aşchiere, t = 0,44mm
— avansul Sa = 0,13 mm/rot
— verificarea avansului din punct de vedere al suprafeţei prelucrate:
C s  R zy  r u
Sadm = x z z
t  K  Ks
Rz – rugozitatea înainte de finisare, Rz = 25
R – raza la varf a plăcuţei cuţitului, r = 0,8 mm
K = unghiul de atac principal, K = 90°
Ks = unghiul de atac secundar, Ks = 5°
Cs = 0,04 u = 0,6
y = 1,6 x = 0,2
t = 0,44 mm z = 0,30

0,44  251, 6  0,80,6

Sadm =  mm/rot
0,44 0,2  90 0,3  50,3
Din cartea maşinii unelte s-a ales avansul imediat inferior
S = 0,12 mm/rot
Avansul maxim admis de rugozitatea suprafeţei prelucrate se determină cu relaţia:
Sm = CSR Din tabelul 5.32[7], rezultă că
CSR = 0,0893; e5 = 0,597; e6 = 0,297; Ra = 3,2 μm; r = 0,8 mm, rezultă că
Sm=0,167 mm/rot > S=0,12 mm/rot.
Viteza de aşchiere, V
Cv
V n
 k1  k 2  k 3  k 4  k 5  k 6  k 7  k 8  k 9
 HB  (m/min)
Tm  t  S  
x y
v v

 200 
242
 0,564  137m/min
V = 1200,125  0,440,18  0,130, 2   185   1,75
 
 200 
Turaţia, n
1000  V 1000  137,12
n1    2728,08 rot/min
π  D1 π  16
1000  V 1000 137,12
n2    4364,66 rot/min
π  D2 π 10

Adoptăm na = 1600rot/min
Recalcularea vitezei, Vef
π  D  n a π 16 1600
Vef    80,42 rot/min
1000 1000

Rectificarea suprafeţelor
 S t
S n
s

n p

Fig. 5.3. Stabilirea schemei de aşchiere

— alegerea maşinii unelte : maşina de rectificat exterior rotund, model 3151 URSS
— alegerea sculei : disc abraziv 400x30x205 STAS 601 -79 E50 KC
— schema de bazare: – piesa se va prinde între vârfuri
— schema de bazare: – piesa se va prinde între vârfuri
— avansul de trecere, Sj = p · B; p = 0,6  Si = 0,6 · 30 = 18 mm/rot
— avansul de trecere, t = 0,015 mm/cursa pt. Va = 20 m/min (tab. 18.3[6])
— viteza de aşchiere şi viteza periferică a piesei
Din tab. 18.7[6] rezultă viteza periferică a discului V=30 m/s Viteza periferică a piesei este :
0,17  d 0,3
V  K1  K 2
T 0,5  β  t
d – diametrul suprafeţei de prelucrat; dj = 10 mm,
T – durabilitatea discului abraziv, T = 40 min;
β = 0,6 t = 0,015 mm/cursă
K1 – coeficientul de material; K1 = 0,95
K2 – coeficient de gabarit al discului; K2 = 0,82
0,17  100,3  0,95  0,82
V  4,63 m/min
400,5  0,6  0,015
1000  V
Turaţia, n n 
πD
1000  4,63
n p1   147,37 rot/min, rezultă na1 =133 rot/min
π  10
1000  30
ns   23,87 rot/min, rezultă nsa = 1080 rot/min
π  400
π  D  na
Viteza recalculată : Vef =
1000
π 10 133
Vef =  4,17 m/min
1000
π  400  1080
VefS =  1357,16 m/min
1000
Forţa de aşchiere, FZ
FZ  C F  Vp0,17  S0,7
L t
0,6

Unde :
CF – coeficientul de material ; CF = 2,2 ; SL = 18 mm/rot
FZ  2,2  4,17 0,17 18 0,7  0,0150,6  1,69
Puterea de rectificare exterioară
Puterea efectivă de acţionare a discului abraziv,
N ef  0,208  Vp0,17  S0,7
L t
0,6
 d 0,25  B0,25  K1  K 2 ;
K1= 0,9 K2= 1,1
N ef1  0,208  300,25  0,9 1,1  1,059 KW
Puterea necesară pentru acţionarea piesei, Np
Np  , rezultă că N p1  N p2 KW
Centruirea.
Alegerea maşinii unelte: SN 320x750

n p

Fig. 5.4. stabilirea schemei de aşchiere

Scule aşchietoare: arbore A4 STAS 1361 – 73 Rp3

Regimul de aşchiere se allege în funcţie de material tab. 12.74[6]
V = 15 m/min
S = 0,04 mm/rot
n = 238,7 rot/min

Frezarea canalului de pană:

Alegerea maşinii unelte; maşina de frezat verticală FV 32
(de făcut figua de la pagina 85)
 t

Fig. 5.5. stabilirea schemei de aşchiere

Scule aşchietoare: freză cilindro-frontală cu coadă cilindrică STAS 1684/1 – 75 cu

diametrul D = 4 mm şi numărul de dinţi z = 5
Schema de bazare: piesa se va prinde între prisme
Adâncimea de aşchiere: t  2,5 mm
Avansul:
— Pe dinte Sd  0,01 mm/rot
— Pe o rotaţie S 2  0,05 mm/rot
Viteza de aşchiere, V
C v  Dq
V  Kv
Tm  H x  Sdy  t u z p
Cv = 64,7 T = 120 min H = 4 mm Sd = 0,01 mm/dinte t = 2,5 mm p = 0,1
q = 0,25 m = 0,2 x = 0,15 y = 0,2 u = 0,1 Z=5 Kv = 1
64,7  4 0,25
V 1  55,69 m/min
1200,2  40,15  0,010,2  2,50,1  50,1
Turaţia n,
1000  V 1000  55,69
n , rezultă că n   4432,17 rot/min
πD π4
Se adoptă na = 960 rot/min
Viteza recalculată:
π  D  na
Vef = , rezultă că Vef = 11,9 m/min
1000
Avansul pe minut, Sm
S m  Sd  Z  n a
Sm  0,01  5  950  47,5 mm/min
Forţa de aşchiere, F
 F  C F  H x F  Sdy F  t u F  Z  D  q F
F  68  40,68  0,010,74  2,51  5  4 0,86  25,42 daN
Puterea necesară, Ne
F V
Ne 
6000
25,42 11,9
Ne   0,05 KW
6000