Sunteți pe pagina 1din 4

Data: 25.01.

2010
Şcoala: Generală Nr. 1 Rovinari
Prof. Cosacu Marcela
Aria curriculară : Limbă şi comunicare
Clasa : a-VII-a
Subiectul : Pronumele reflexiv
Tipul lecţiei : dobândire de noi cunoştinţe

COMPETENŢE GENERALE :
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare,
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale
în situaţii de comunicare monologată şi dialogată,
3. Receptarea mesajului scris, în textele literare şi nonliterare, în scopuri
diverse,
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje
scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE :
 Să definească pronumele ;
 Să identifice pronumele reflexive din anumite propoziţii ;
 Să facă deosebirea dintre pronumele personal, de persoana a II-a şi de
persoana I ,caz.Ac şi D, şi pronumele reflexiv ;
 Să recunoască formele proprii ale pronumelui reflexiv ;
 Să identifice funcţiile sintactice ale pronumelui reflexiv ;
 Să participe cu interes la lecţie ;
 Să manifeste dorinţa de participare ;

STRATEGIA DIDACTICĂ :
METODE ŞI PROCEDEE :
Conversaţia, explicaţia, exerciţiul , învăţarea prin descoperire, demonstraţia,
analiza gramaticală, algoritmizarea
FORME DE ORGANIZARE : frontal, individual
RESURSE : elevii clasei, tabla,fişe individuale de lucru, sala de clasă ;
BIBLIOGRAFIE :
 Constantin Parfene « Metodica studierii limbii şi literaturii române în
şcoală »,
 Sofia Dobre « Limba română în gimnaziu »,
 Gramatica limbii române - Academia Română « Iorgu Iordan »,
 Gramatică – fişe de lucru; Ed. Paralela 45;
 Programa de limba şi literatura română , clasele V- VIII, Bucureşti, 2009.

I. Pregătirea clasei pentru începerea orei


 Se asigură liniştea necesară începerii lecţiei.
 Se face prezenţa la clasă.
 Se verifică tema de acasă.
II. Se anunţă titlul lecţiei şi competenţele ce se urmăresc la finalul ei.
III. Li se cere elevilor să-şi amintească definiţia pronumelui, cazurile şi persoanele.
Profesorul va da definiţia pronumelui reflexiv, insistând ca elevii să fie foarte
atenţi .
« Pronumele reflexiv exprimă identitatea dintre obiectele asupra cărora se
răsfrânge direct sau indirect acţiunea verbelor şi subiectul acestora »

Pronumele reflexiv are toate cele trei persoane, dar are forme proprii numai pentru
persoana a- III-a, deosebindu-se după gen şi număr.
- are numai cazurile Ac şi D,

cazul forme accentuate forme


neaccentuate
Ac. ( pe ) sine se, s
D. Sie, sieşi îşi, şi

 pentru persoanele I, II, singular şi plural, se folosesc formele neaccentuate


ale pronumelui personal în cazurile Ac şi D.
- aceste forme sunt pronume reflexive atunci când au aceeaşi persoană şi
acelaşi număr cu persoana şi numărul verbelor.

Se dau următoarele exemple :


Mă coafez. Mă coafează.
mă -------persoana I mă---------------persoana I
numărul singular numărul singular
coafez----persoana I coafează--------pesoana a- III-a
numărul singular numărul singular
În primul exemplu pronumele mă este reflexiv, iar în cel de-al doilea exemplu
pronumele mă este personal.
- Profesorul dă şi alte exemple la tablă, cerându-le elevilor să spună felul
pronumelor :

1. Ion spală rufe. ( construcţie nonreflexivă ),


Ion se spală. ( construcţie reflexivă cu obiect direct, reflexiv de acuzativ ),

2. Dana îi cumpără Irinei o bluză. ( construcţie nonreflexivă )


Dana îşi cumpără o bluză. ( connstrucţie reflexivă cu complement indirect,
cazul D).

2. Dan şi-a cumpărat cartea din librării.( reflexiv posesiv),


Ion îşi vede de sănătate.( reflexiv posesiv- în D )

Cliticele reflexive de dativ posesiv cu funcţie de atribut pronominal, generează


enunţuri pleonastice :
“Şi-a irosit viaţa sa scurtă în acţiuni fără importanţă”.
„Şi-a pierdut din aerele sale de erou”.
„Şi-a murdărit rochia ei”

Ambiguitatea reflexivelor:
1. Ei se laudă.
reflexivă: Ei se laudă pe sine ( pe ei înşişi ).
reciprocă: Ei se laudă unul pe altul.

2. Ion şi Gheorghe îşi cumpără cărţi.


reflexivă: Ion şi Gheorghe îşi cumpără cărţi sieşi ( lor înşişi ).
reciprocă: Ion şi Gheorghe îşi cumpără cărţi unul altuia.

Pentru dezambiguizare reflexiv / posesiv se folosesc, în funcţie de situaţie: forma


accentuată a pronumelui reflexiv ( pe sine, sieşi ), sintagma pronumelui
personal+forma de întărire ( pe ei înşişi ), un pronume personal în genitiv ( lor);
pentru dezambiguizarea reciprocităţii se foloseşte gruparea pronominală unul…
altul.
Funcţii sintactice ale pronumelui reflexiv:

Profesorul scoate la tablă elevi pentru a scrie propoziţii şi pentru a identifica cazul şi
funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:
1. Nu se cunoaşte pe sine. ( Ac, complement direct ).
2. Nu are încredere în sine. ( Ac. Complement prepoziţional )
3. Îşi spune că o să câştige concursul.( D, complement indirect )
4. Ea îşi respectă prietenii. ( D, atribut pronominal în dativul posesiv )
5. S-a anunţat începerea lecţiei.( fără funcţie sintactică )
6. Se luminează cerul spre răsărit.( fără funcţie sintactică )
7. Se pare că vor câştiga. ( fără funcţie sintactică )
Se specifică faptul că pronumele reflexiv care intră în componenţa verbelor de
diateză reflexivă, nu are funcţie sintactică.

EVALUAREA FORMATIVĂ

Elevii primesc o fişă de evaluare pentru asigurarea retenţiei şi transferului.

Se fac aprecieri asupra modului de desfăşiurare al lecţiei.


Se dă temă pentru acasă.