1.

Etica își are originea în cuvȃntul « ethos » din limba greacă, acesta făcȃnd referire la :
a) caracterul unui individ ;
b) atȃt la caracterul unui individ cȃt și la cultura unei comunități ;
c) cultura unei comunități.

2. Într-un context mai larg, etica se ocupă cu :

a) studiul teoretic al valorilor și condiției umane din perspectiva principiilor morale
și a rolului acestora în viața socială ;
b) studiul normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite clase sau
societăți ;
c) studiul principiilor și regulilor care reglementează comportamentul membrilor unei
unei profesii.

3. În sens restrȃns, etica reprezintă :

a) totalitatea normelor de conduită morală ;
b) un ansamblu de principii și reguli ale membrilor unei unei profesii ;
c) totalitatea valorilor umane din perspectiva principiilor morale și a rolului acestora în
viața socială.
A) a + b ;
B) a + c ;
C) b + c.

4. Conform Dicționarului explicativ al limbii romȃne, termenul de etică semnifică :

a) Ştiința care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică,
cu conținutul lor și cu rolul acestora în viața socială ;
b) Totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite clase
sau societăți ;
c) Etica este una dintre formele conștiinței sociale ;
d) Totalitatea normelor de conduită morală.

A) a+b+c;
B) a+b+d;
C) a+b+c +d;
D) b + c + d.

5. Etica este specifică democrației și mai ales strȃns legată de procesul democratic
deoarece:
a) etica este o zonă clară, deoarece există un set universal de principii etice, care să
definească ce este bine și ce este rău, circumstanțele neavȃnd un rol important.
b) democrația presupune dereglementare, iar locul lăsat liber prin dereglementare
este luat de coduri de etică în diferite domenii ;
c) cunoașterea nu este o simplă copie a realității, ea presupune o reflectare activă și o
reconstrucție a lumii reale în conștiința individuală.

6. Care dintre afirmațiile de mai jos referitoare la legătura dintre etică și educație sunt
adevărate?
a) Există o strȃnsă legătură între educație și etică deoarece comportamentul etic
presupune un anumit nivel de competență, care se obține și se menține prin acțiuni
educative ;
b) Educația în general și educația în etică în special sunt garanții ale dezvoltării valorilor
morale și profesionale ;
c) Ambele afirmații sunt adevărate.

7. Factorii esențiali pentru mersul unei organizații competente în materie de etică sunt:
a) conducere, consecvență, echitate, transparență, recompense ;
b) consecvență, echitate, transparență, recompense ;
c) echitate, transparență, recompense.

8. Sistemul de valori etice universitare constituie:

a) cadrul de formalizare a regulilor consensuale morale și de integritate în
domeniul academic, expresie a pozițiilor definitorii față de ceea ce este permis
sau nu în mediul universitar;
b) trecerea de la teorie la practică punȃnd în exercitiu concepte și metode ale acesteia
pentru cazuri reale, fie construirea sau reconstruirea unei explicații teoretice
pornind de la fenomene sau procese reale concludente;
c) capacitatea de a potența competențele și abilitățile de cercetare ale specialiștilor de
care dispune mediul academic și creearea unor condiții favorabile pentru
stimularea initiațivei și creativității.

9. Metodologia de etică și integritate academică vizează, în mod direct următoarele

aspecte:
a) conturarea dimensiunii eticii și integrității în cadrul evaluărilor instituționale;
b) a nu afecta autonomia universitară;
c) introducerea unui sistem de referință propriu fiecărei universități și anume reguli
specifice de etică și integritate academică în scopul evaluărilor instituționale.
A. a + b;
B. a + c;
C. b + c.

10. Metodologia de etică și integritate academică vizează, în mod direct următoarele

aspecte:
a) conturarea dimensiunii eticii și integrității în cadrul evaluărilor instituționale;
b) afectarea autonomiei universitare;
c) introducerea unui sistem de referință și totodată numitorul comun pentru toate
acestea și anume reguli unitare de etică și integritate academică a evaluărilor
instituționale pentru clasificarea universităților.
A. a + b;
B. a + c;
C. b + c.

11. Metodologia de etică și integritate academică se urmărește:

a) politica și strategia națională în raport cu cercetarea și investițiile cu grad redus de
tehnicitate;
 b) promovarea în sistemul învățămȃntului superior național a unei conduite
general acceptate care să mențină sub control etic și al integrității procesul de
evaluare instituțională;
c) prin intermediul său cercetătorul fixează o ţintă, o anumită finalitate descriptivă,
explicativă, normativă, generalizatoare, propune atingerea unui punct stabilit la
începutul demersului pe care-l va întreprinde.

12. Metodologia de etică și integritate academică prezintă următoarele caracteristici:

a) Stabilește normele de etică și integritate aplicabile în procesul de evaluare
instituțională prevăzut de lege;
b) Are aplicabilitate generală și reglementează la nivel național aspectele de etică și
integritate a evaluărilor instituționale;
c) Nu substituie prevederile procedurilor de evaluare instituțională, ale cartelor
universitare, ale codurilor de etică și deontologie profesională din universități și
nici alte prevederi legale care vizează învățămȃntul superior național;

A. a + b;
B. a + b + c;
C. b + c.

13. Metodologia de etică și integritate academică prezintă următoarele caracteristici:

a) Stabilește normele de etică și integritate aplicabile în procesul de evaluare
instituțională prevăzut de lege;
b) Nu are aplicabilitate generală;
c) Nu substituie prevederile procedurilor de evaluare instituțională, ale cartelor
universitare, ale codurilor de etică și deontologie profesională din universități și nici
alte prevederi legale care vizează învățămȃntul superior național;
A. a + b;
B. a + c;
C. b + c.

14. Metodologia de etică și integritate academică prezintă următoarele caracteristici:

a) Stabilește normele de etică și integritate aplicabile în procesul de evaluare
instituțională prevăzut de lege;
b) Are aplicabilitate generală și reglementează la nivel național aspectele de etică și
integritate a evaluărilor instituționale;
c) Substituie prevederile procedurilor de evaluare instituțională, ale cartelor universitare,
ale codurilor de etică și deontologie profesională din universități și nici alte prevederi
legale care vizează învățămȃntul superior național;
A. a + b;
B. a + c;
C. b + c.

15. Metodologia de etică și integritate academică prezintă următoarele componente:

a) Sistemul de valori etice universitare la care se raportează activitatea de evaluare
instituțională;
b) Principiile eticii și integrității academice;
c) Ambele variante de mai sus sunt adevărate.
16. Care dintre următoarele afirmații referitoare la valorile etice universitare sunt
adevărate ?
a) orientează activitatea în domeniul învățămȃntului superior, în general, precum și în
interiorul mediului academic și al comunității universitare;
b) are ca scop final generalizarea teoretică, formularea de legi și legități în cadrul unei
discipline științifice conturate sau pentru discipline în curs de a prinde viață;
c) definesc relațiile moral – profesionale dintre membrii comunității universitare,
între aceștia și colaboratorii externi, inclusiv cu membrii echipelor de evaluare
instituțională pentru clasificarea universităților;
A. a + b;
B. a + c;
C. b + c.

17. Libertatea academică, în calitate de valoare etică universitară:

a) asigură exercitarea consimțămȃntului propriu și posibilitatea opțiunii asupra
programelor, concursurilor și oportunităților de studiu și cercetare;
b) proclamă faptul că universitatea este un spațiu liber de ingerințe, presiuni și
constrȃngeri, altele decȃt cele de natur științifică, legală și etică;
c) se referă la asigurarea accesului public, în mod oportun, la toate categoriile de acțiuni,
date și informații care interesează membrii comunității universitare și societatea din
care aceasta face parte.

18. Autonomia personală, în calitate de valoare etică universitară:

a) asigură exercitarea consimțămȃntului propriu și posibilitatea opțiunii asupra
programelor, concursurilor și oportunităților de studiu și cercetare;
b) proclamă faptul că universitatea este un spațiu liber de ingerințe, presiuni și
constrȃngeri, altele decȃt cele de natur științifică, legală și etică;
c) se referă la asigurarea accesului public, în mod oportun, la toate categoriile de acțiuni,
date și informații care interesează membrii comunității universitare și societatea din
care aceasta face parte.

19. Transparența, în calitate de valoare etică universitară:

a) asigură exercitarea consimțămȃntului propriu și posibilitatea opțiunii asupra
programelor, concursurilor și oportunităților de studiu și cercetare;
b) proclamă faptul că universitatea este un spațiu liber de ingerințe, presiuni și
constrȃngeri, altele decȃt cele de natur științifică, legală și etică;
c) se referă la asigurarea accesului public, în mod oportun, la toate categoriile de
acțiuni, date și informații care interesează membrii comunității universitare și
societatea din care aceasta face parte.

20. Etica relațiilor între membrii comunității academice, în calitate de valoare etică
universitară:
a) solicită evitarea legăturilor și pozițiilor care duc la conflicte de interese și
incompatibilități ce afectează evaluările obiective și acțiunile membrilor
comunității academice permițȃnd favoritismul, nepotismul, aplicarea de
standarde duble în apreciere/evaluare, acte de persecuție sau de răzbunare;
b) impun prețuirea demnității fiecărui membru al comunității academice într-un climat
liber de orice discriminare, rezolvarea disputelor prin argumente raționale și nu prin
utilizarea unui limbaj sau a unor atitudini/acțiuni inadmisibile în mediul academic;
c) determină atitudini corecte și de respingere a discriminării, inegalității de șanse și
exploatării, promovarea culturii organizaționale bazate pe performanță și probitate,
stimularea metodelor și tehnicilor de lucru consultative și flexibile, descurajarea și
eliminarea oricăror forme de corupție.

21. Respectul, grija și toleranța, în calitate de valoare etică universitară:

a) solicită evitarea legăturilor și pozițiilor care duc la conflicte de interese și
incompatibilități, permițȃnd favoritismul, nepotismul, aplicarea de standarde duble în
apreciere/evaluare, acte de persecuție sau de răzbunare;
b) impun prețuirea demnității fiecărui membru al comunității academice într-un
climat liber de orice discriminare, rezolvarea disputelor prin argumente raționale
și nu prin utilizarea unui limbaj sau a unor atitudini/acțiuni inadmisibile în
mediul academic;
c) determină atitudini corecte și de respingere a discriminării, inegalității de șanse și
exploatării, promovarea culturii organizaționale bazate pe performanță și probitate,
stimularea metodelor și tehnicilor de lucru consultative și flexibile, descurajarea și
eliminarea oricăror forme de corupție.
22. Dreptatea și echitatea, în calitate de valoare etică universitară:
a) solicită evitarea legăturilor și pozițiilor care duc la conflicte de interese și
incompatibilități, permițȃnd favoritismul, nepotismul, aplicarea de standarde duble în
apreciere/evaluare, acte de persecuție sau de răzbunare;
b) impun prețuirea demnității fiecărui membru al comunității academice într-un climat
liber de orice discriminare, rezolvarea disputelor prin argumente raționale și nu prin
utilizarea unui limbaj sau a unor atitudini/acțiuni inadmisibile în mediul academic;
c) determină atitudini corecte și de respingere a discriminării, inegalității de șanse și
exploatării, promovarea culturii organizaționale bazate pe performanță și
probitate, stimularea metodelor și tehnicilor de lucru consultative și flexibile,
descurajarea și eliminarea oricăror forme de corupție.

23. Profesionalismul, în calitate de valoare etică universitară:

a) înseamna competență în exercitarea profesiei, identificarea cu specialitatea și cu
cei din același domeniu, atașamentul față de cariera academică, obligația morală
de a lucra în serviciul studenților, evitȃnd tratamentul preferențial nejustificat;
b) constă în recunoașterea, cultivarea, recompensarea realizărilor, valorii și calității
personale/colective și în încurajarea eficacității, eficienței și performanței;
c) reclamă implicare în problemele profesionale și publice, interzicerea dezinformării,
calomnierii, denigrării publice a persoanelor din instituție și a programelor de studii,
responsabilitatea manifestată față de studenți, față de subordonați și față de angajați.

24. Primatul meritocrației, în calitate de valoare etică universitară:

a) înseamna competență în exercitarea profesiei, identificarea cu specialitatea și cu cei
din același domeniu, atașamentul față de cariera academică, obligația morală de a lucra
în serviciul studenților, evitȃnd tratamentul preferențial nejustificat;
b) constă în recunoașterea, cultivarea, recompensarea realizărilor, valorii și calității
personale/colective și în încurajarea eficacității, eficienței și performanței;
c) reclamă implicare în problemele profesionale și publice, interzicerea dezinformării,
calomnierii, denigrării publice a persoanelor din instituție și a programelor de studii,
responsabilitatea manifestată față de studenți, față de subordonați și față de angajați.

25. Responsabilitatea profesională și socială, în calitate de valoare etică universitară:

a) înseamna competență în exercitarea profesiei, identificarea cu specialitatea și cu cei
din același domeniu, atașamentul față de cariera academică, obligația morală de a lucra
în serviciul studenților, evitȃnd tratamentul preferențial nejustificat;
b) constă în recunoașterea, cultivarea, recompensarea realizărilor, valorii și calității
personale/colective și în încurajarea eficacității, eficienței și performanței;
c) reclamă implicare în problemele profesionale și publice, interzicerea
dezinformării, calomnierii, denigrării publice a persoanelor din instituție și a
programelor de studii, responsabilitatea manifestată față de studenți, față de
subordonați și față de angajați.

26. Codul etic reprezintă:

a) un cod de conduită definit de profesioniști ca un ansamblu de principii
profesionale de etică ce reglementează exercițiul profesional al unor activități;
b) un proces amplu de atragere, selecţie şi creare în cadrul instituţiilor de învățămȃnt a
unui corp de cadre didactice specializat în domeniul managementului universitar;
c) un mod organizat de gândire şi acţiune în vederea obţinerii unor rezultate maxime cu
eforturi minime.

27. Codul de etică şi deontologie profesională universitară este parte componentă a:

a) Ghidului privind standardele de educație în sectorul educației.
b) Cartei universitare;
c) Strategiei naționale anticorupție în educație.

28. Care din variantele de mai jos constituie documente regăsite la nivelul universităților
în care se promovează norme referitoare la etica și integritatea academică:
a) Carta universitară;
b) Codurile etice universitare;
c) Carta universitară și Codurile etice universitare, avȃnd ca punct de plecare
Legea educației naționale.

29. Carta universitară prezintă:

a) opţiunile majore ale comunităţii universitare şi se aplică în tot spaţiul
universitar;
b) atȃt modalitățile de comunicare referitoare la profesia reglementată, cȃt și regulile
referitoare la condițiile de exercitare a activităților profesioniștilor ca reguli
deontologice;
c) diferite tipuri de valori, după modul și măsura în care acestea contribuie la satisfacerea
unor necesități, trebuințe, aspirații ale omului în acest moment istoric.

30. Care din afirmațiile următoare referitoare la elaborarea și adoptarea Cartei universitare
sunt adevărate:
a) Carta universitară se elaborează şi se adoptă de către senatul universitar, numai
după dezbaterea cu comunitatea universitară;
 b) Carta universitară se adoptă numai după rezoluţia pozitivă a Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind avizul de legalitate asupra
Cartei universitare;
c) Ambele afirmații de mai sus sunt adevărate.

31. Conceptul de corectitudine intelectuală conform Codului etic al Universității Spiru

Haret se referă la următoarea situație:
a) atunci când un drept de proprietate intelectuală este deţinut de către un colectiv
de autori, iar acesta este valorificat, beneficiile obţinute trebuie distribuite
proporţional cu contribuţia fiecăruia dintre autori şi cu acordul tuturor părţilor.
b) îndrumătorii lucrărilor de finalizare a studiilor răspund, solidar cu studenţii sau
absolvenţii, pentru asigurarea caracterului original al acestora.
c) niciuna dintre afirmațiile de mai sus nu este adevărată.

32. Conceptul de onestitate conform Codului etic al Universității Spiru Haret se referă la
următoarea situație:
a) o acuzaţie de plagiat, pentru a fi validă, trebuie să fie însoţită, obligatoriu, de
probatoriul care să ateste plagiatul, prin indicarea, fără echivoc, a textului sau a
textelor incriminatoare
b) toate persoanele ce au luat parte la diferite proiecte şi studii de cercetare trebuie
menţionate în momentul în care rezultatele se fac publice;
c) niciuna dintre afirmațiile de mai sus nu este adevărată.

33. Conceptul de fabricare a datelor ca abatere gravă de la buna conduită în cercetare atât
în cazul cadrelor didactice și al cercetătorilor, cât şi al studenţilor se referă la:
a) beneficiile obținute ca urmare a valorificării dreptului de proprietate intelectuală de
către un grup de autori;
b) utilizarea unor date nereale într-o cercetare sau experiment, modificarea
intenţionată a datelor unei cercetări sau unui experiment sau citarea unor
articole inexistente;
c) ca preluare integrală sau parţială a unui material realizat de un alt autor şi prezentarea
acestuia ca aparţinând propriei persoane fie într-o lucrare scrisă, fie într-o prezentare
orală.

34. Potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, comunitatea universitară este constituită
din:
a) studenți;
b) personal didactic și de cercetare;
c) personal didactic și de cercetare auxiliar;
d) persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunității universitare, prin
hotărȃre a senatului universitar;
e) toate elementele mai sus menționate.

35. Printre conceptele cu care operează Ghidul privind standardele de integritate în

sectorul educației se numără:
a) profesionalism, imparțialitate, etică, integritate;
b) responsabilitate, integritate, profesionalism;
c) integritate, standard, etică, deontologie, integritate publică.
36. Conceptul de integritate se referă la:
a) o virtute a omului, o trăsătură de caracter complexă;
b) știința care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică,
cu conținutul lor și cu rolul acestora în viața socială;
c) însușire morală pozitivă a omului; însișire de caracter care urmărește în mod constant
idealul, binele

A. a+b;
B. a+c;
C. b+c.

37. Integritatea academică este definită ca fiind un angajament față de o serie de valori
fundamentale atȃt pentru conduita profesională, cȃt și pentru cea morală printre care se
regăsesc:
a) onestitatea, încrederea; corectitudinea; respectul;
b) onestitatea, încrederea; corectitudinea; respectul; responsabilitatea.
c) onestitatea, încrederea; corectitudinea.

38. Încrederea, ca valoare academică fundamentală atȃt pentru conduita profesională, cȃt
și pentru cea morală, este promovată de instituțiile de învățămȃnt superior deoarece:
a) numai cu încredere putem colabora, face schimb de idei fără să ne fie teamă că
munca noastră va fi furată sau că reputația ne va fi afectată;
b) reprezintă un fundament al activităților de predare, învățare, cercetare și al altor tipuri
de activități;
c) indiferent de circumstanțe, membrii unei comunități educaționale nu ar trebui să
tolereze sau să ignore un comportament necinstit din partea altora.

39. Onestitatea, ca valoare academică fundamentală atȃt pentru conduita profesională, cȃt
și pentru cea morală, este promovată de instituțiile de învățămȃnt superior deoarece:
a) numai cu încredere putem colabora, face schimb de idei fără să ne fie teamă că munca
noastră va fi furată sau că reputația ne va fi afectată;
b) reprezintă un fundament al activităților de predare, învățare, cercetare și al altor
tipuri de activități;
c) indiferent de circumstanțe, membrii unei comunități educaționale nu ar trebui să
tolereze sau să ignore un comportament necinstit din partea altora.

40. Corectitudinea, ca valoare academică fundamentală atȃt pentru conduita profesională,

cȃt și pentru cea morală, este promovată de instituțiile de învățămȃnt superior
deoarece:
a) o evaluare corectă este esențială în procesul de învățămȃnt, iar pentru studenți
sunt importante anumite comportamente ale corectitudinii, cum ar fi
predictibilitate, așteptări clare și sancționarea necinstei;
b) atȃt studenții cȃt și cadrele didactice, ar trebui să aibă un comportament responsabil,
fără a tolera sau sau ignora un comportament necinstit din partea altora;
c) numai cu încredere putem colabora, face schimb de idei fără să ne fie teamă că munca
noastră va fi furată sau că reputația ne va fi afectată.
41. Respectul, ca valoare academică fundamentală atȃt pentru conduita profesională, cȃt și
pentru cea morală, este dovedit în instituțiile de învățămȃnt superior atunci cȃnd:
a) comportamentele necinstite din partea altora sunt tolerate de către membrii comunității
academice;
b) în mediul academic are loc schimbul de idei fără a avea certitudinea că rezultatele
muncii noastre nu vor fi atribuite altor persoane;
c) studenții ajung la orele de curs, fiind atenți, participȃnd la dezbateri, respectȃnd
termenele limită și performȃnd la nivelul lor de performanță, iar cadrele
didactice arată respect ascultȃnd ideile studenților, dȃnd feedback onest în urma
evaluării activității acestora, valorizȃnd aspirațiile și idealurile acestora.

42. Responsabilitatea, ca valoare academică fundamentală atȃt pentru conduita

profesională, cȃt și pentru cea morală, este promovată de instituțiile de învățămȃnt
superior deoarece:
a) numai cu încredere putem colabora, face schimb de idei fără să ne fie teamă că munca
noastră va fi furată sau că reputația ne va fi afectată;
b) reprezintă un fundament al activităților de predare, învățare, cercetare și al altor tipuri
de activități;
c) indiferent de circumstanțe, membrii unei comunități educaționale nu ar trebui să
tolereze sau să ignore un comportament necinstit din partea altora.

43. Principiul egalităţii de şanse şi al nediscriminării potrivit Codului etic al Universității

Spiru Haret se referă la:
a) se aplică tratament diferențiat unei persoane pe considerente de rasă, vârstă,
dizabilităţi, etnie, religie, naţionalitate, categorie socială, stare mintală sau mediu de
provenienţă;
b) toţi membri comunităţii universitare vor fi trataţi echitabil, corect şi drept, fără
niciun fel de discriminare;
c) condiţionarea promovării unor examene prin pretinderea sau primirea de bani sau alte
bunuri şi valori sau orice fel de foloase nepatrimoniale.

44. Conceptul de integritate în contextul activității de cercetare științifică, în Codul etic al

Universității Spiru Haret se referă la:
a) Universitatea Spiru Haret încurajează şi apără cu fermitate dreptul de proprietate
intelectuală;
b) Este permisă fabricarea sau alterarea rezultatelor cercetării, utilizarea unor date ireale
şi improvizate într-o cercetare sau într-un experiment, pentru buna desfășurare a
activității de cercetare științifică;
c) Este interzisă orice formă de plagiat sau autoplagiat.
A. a+b;
B. b+c
C. a+c.

45. Conceptul de conflict de interese conform Codului etic al Universității de Vest din
Timișoara reprezintă:
a) nediscriminarea şi egalitatea de şanse cu privire la accesul la studii, la inserţia pe piaţa
muncii;
b) asigură exercitarea consimțămȃntului propriu și posibilitatea opțiunii asupra
programelor, concursurilor și oportunităților de studiu și cercetare;
c) situaţia în care un membru al comunităţii universitare, prin calitatea sau funcţia
pe care o are în cadrul Universităţii, urmărește un interes personal, de natură să
creeze prejudicii de imagine şi sau materiale instituţiei sau altor membrii din
comunitatea academică.

46. În contextul activității de cercetare științifică conform Codului etic al Universității de

Vest din Timișoara, conceptul de integritate presupune:
a) acceptarea şi menţionarea ca autori ai unei opere doar a persoanelor care au participat
efectiv la elaborarea ei;
b) indicarea sursei din care a fost preluată o idee, o expresie, un rezultat al unei cercetări
anterioare, indiferent dacă acestea au fost sau nu publicate;
c) nerespectarea riguroasă a destinaţiei fondurilor alocate unui proiect de cercetare;
d) evaluarea corectă, obiectivă, a performanţelor cadrului didactic, fără părtinire sau
favoritism.
A. a+b+c;
B. a+b+d;
C. b+c+d.

47. Care din enumerările de mai jos constituie încălcări ale principiului integrității în
materia cercetării ştiinţifice conform Codului etic al Universității de Vest din
Timișoara:
a) indicarea sursei din care a fost preluată o idee, o expresie, un rezultat al unei cercetări
anterioare, indiferent dacă acestea au fost sau nu publicate;
b) acceptarea şi menţionarea ca autori ai unei opere doar a persoanelor care au participat
efectiv la elaborarea ei;
c) obligarea autorilor unei opere de a menţiona ca autori şi persoane care nu au
participat la elaborarea acesteia.

48. Care din enumerările de mai jos constituie valori fundamentale promovate prin
Strategia Națională Anticorupție în Educație?
a) Intangibilitatea;
b) Educația;
c) Prioritatea interesului public;
d) Transparența.
A. a+b+c;
B. a+b+d
C. b+c+d.

49. Care din următoarele aspecte fac referire la principiul calității actului educațional în
cadrul Strategiei Naționale Anticorupție în Educație?
a) demersurile de prevenire a corupției fac obiectul unei abordări strategice, bine
planificate și sustenabile;
b) activitățile din învățămȃnt se raportează la standarde de calitate și la bune
practici naționale și internaționale;
c) accesul la învățare, cȃt și la procesele de selecție, promovare și evaluare a personalului
din sistemul de învățămȃt se realizează în mod echitabil, fără discriminare.
50. Care din următoarele aspecte fac referire la principiul consultării societății civile și al
dialogului social în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție în Educație?
a) impune transparența deciziilor și a rezultatelor și consultarea membrilor
societății în cadrul acestui proces.
b) presupune ca personalul din sectorul educațional să acționeze într-o manieră
responsabilă din punct de vedere etic;
c) demersurile de prevenire a corupției fac obiectul unei abordări strategice, bine
planificate și sustenabile.

51. Obiectivele Strategiei Naționale Anticorupție în Educație se referă la:

a) creșterea gradului de educație anticorupție a personalului ce activează în cadrul
procesului educațional;
b) creșterea gradului de educație anticorupție a tinerei generații;
c) ambele variante sunt corecte.

52. Conceptul de plagiat reprezintă:

a) expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format
electronic a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate,
ori metode științifice, extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale
altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele
originale;
b) expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic a
unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metode
științifice, extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau
acelorași autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale;
c) reproducerea fără autorizație a unei melodii, a unui disc sau C.D., a unui spot
publicitar sub numele autorului, dar fără autorizația acestuia, în scopul obținerii unor
cȃștiguri materiale.

53. Conceptul de autoplagiat reprezintă:

a) expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic a
unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metode
științifice, extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a
menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale;
b) expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format
electronic a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate,
ori metode științifice, extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale
aceluiași sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere
la sursele originale;
c) reproducerea fără autorizație a unei melodii, a unui disc sau C.D., a unui spot
publicitar sub numele autorului, dar fără autorizația acestuia, în scopul obținerii unor
cȃștiguri materiale.

54. Cadrul legal al reglementării plagiatului este:

a) Legea educației naționale nr. 1/2011;
b) Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea
tehnologică și inovare;
c) Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

55. Care din variantele de mai jos se referă la plagiatul copy-paste:

a) plagiatul la care se recurge, cu intenția de a prelucra ordinea unor cuvinte în textul
preluat, astfel încȃt să nu se observe că ceea ce s-a preluat ar aparține altui autor;
b) autorul copiază textul pe care îl apreciază util și îl lipește în lucrarea sa, fără să
schimbe nimic din acesta;
c) este generat de confundarea bunurilor comune din știință cu proprietatea intelectuală.

56. Care din variantele de mai jos se referă la plagiatul tip mozaic sau fragmentat:
a) plagiatul la care se recurge, cu intenția de a prelucra ordinea unor cuvinte în
textul preluat, astfel încȃt să nu se observe că ceea ce s-a preluat ar aparține altui
autor;
b) autorul copiază textul pe care îl apreciază util și îl lipește în lucrarea sa, fără să
schimbe nimic din acesta;
c) este generat de confundarea bunurilor comune din știință cu proprietatea intelectuală.

57. Care din variantele de mai jos se referă la plagiatul involuntar:

a) plagiatul la care se recurge, cu intenția de a prelucra ordinea unor cuvinte în textul
preluat, astfel încȃt să nu se observe că ceea ce s-a preluat ar aparține altui autor;
b) autorul copiază textul pe care îl apreciază util și îl lipește în lucrarea sa, fără să
schimbe nimic din acesta;
c) este generat de confundarea bunurilor comune din știință cu proprietatea
intelectuală.

58. Care dintre enumerările de mai jos constituie diferențe între plagiat și parafrazare”
a) textul parafrazat este mult mai scurt decȃt textul sursă/plagiat;
b) în parafrazare intervine autorul prin propriile cuvinte care rezumă ceea ce a vrut
autorul inițial să spună, fără să schimbe sensul textului;
c) în parafrazare nu trebuie indicate complet, toate detaliile despre sursa citată: autor,
titlul operei, editura, locul, anul, pagina.
A. a + b;
B. a + c;
C. b + c.

59. Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011 sunt considerate abateri grave de la
buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară:
a) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori;
b) confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare.
A. a + b;
B. a + c;
C. a + b + c.

60. Potrivit Legii nr. 206/2004 confecționarea de rezultate sau date se referă la:
a) raportarea de rezultate sau date fictive, care sunt rezultatul real al unei activități
de cercetare – dezvoltare;
b) raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite; manipularea
reprezentărilor sau a ilustrațiilor; alterarea aparatului experimental ori numeric pentru
a obține datele dorite, fără a altera raportările efectuate;
c) expunerea într-o operă scisă sau ocomunicare orală, inclusiv în format electronic a
unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metode
științifice, extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași autor,
fără a menționa acest lucru și fără a se face trimitere la sursele originale.

61. Potrivit Legii nr. 206/2004 falsificarea de rezultate sau date se referă la:
a) raportarea de rezultate sau date fictive, care sunt rezultatul real al unei activități de
cercetare – dezvoltare;
b) raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite;
manipularea reprezentărilor sau a ilustrațiilor; alterarea aparatului
experimental ori numeric pentru a obține datele dorite, fără a altera raportările
efectuate;
c) expunerea într-o operă scisă sau ocomunicare orală, inclusiv în format electronic a
unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metode
științifice, extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași autor,
fără a menționa acest lucru și fără a se face trimitere la sursele originale.

62. Care din elementele de mai jos nu constituie sancțiuni ce pot fi aplicate pentru
abaterile de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare potrivit Legii nr.
206/2004?
a) Avertisment scris;
b) Majorarea salariului de bază, cumulat, cȃnd este cazul, cu indemnizația de
conducere, de îndrumare și control;
c) Suspendarea pe o perioadă determinată de timp, între un an și zece ani, a dreptului de
înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare sau de conducere, de
îndrumare și de control ca membru în comisii de concurs.

63. Din punct de vedere obiectiv, o operă este originală dacă:

a) din comparația cu opere anterioare reiese că nu este copiată (altfel spus, are un
aport de noutate) și prezintă un minimum de efort intelectual;
b) poartă amprenta personalității autorului ei;
c) expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală a unor texte, expresii, idei,
extrase din opere scrise ale aceluiași autor.

64. Din punct de vedere subiectiv, o operă este originală dacă:

a) din comparația cu opere anterioare reiese că nu este copiată (altfel spus, are un aport
de noutate) și prezintă un minimum de efort intelectual;
b) poartă amprenta personalității autorului ei;
c) expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală a unor texte, expresii, idei,
extrase din opere scrise ale aceluiași autor.