Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiu Eficienta CCP
Studiu Eficienta CCP
RAPORT
“EFICIENȚA PLATFORMELOR MULTIUSER ONLINE PENTRU
CONSILIEREA ȘI ORIENTAREA PROFESIONALĂ A ELEVILOR”
OBIECTIVE
METODE
Studiu pilot.
Participanți
Eșantionul de elevi din lotul activ (elevii care au beneficiat de intervenția CCP) este compus
din 2590 elevi din clasele IX-XII din 32 de licee din 18 localități, acoperind patru județe: Bihor
(BH), Bistrița-Năsăud (BN), Cluj (CJ) și Timiș (TM). Liceele au avut clase cu șase profiluri
diferite: artistic, pedagogic, real, tehnologic, teologic și uman.
BH BN CJ TM
N 1870 61 402 257
% 72.2 2.36 15.52 9.92
Tabel 2. Distribuția elevilor pe județe (N=2590). Localitățile incluse în eșantion (18) sunt: Aleșd (BH),
Beiuș (BH), Borș (BH), Bratca (BH), Marghita (BH), Oradea (BH), Popești (BH), Salonta (BH), Ștei
(BH), Suplacu de Barcău (BH), Vadul Crișului (BH), Bistrița (BN), Năsăud (BN), Cluj-Napoca (CJ),
Buziaș (TM), Gătaia (TM), Giroc (TM), Peciu Nou (TM).
Se poate observa că cei mai mulți elevi provin din clasele XI și XII (împreună reprezintă
70.4% din eșantion). Majoritatea elevilor provin din județul BH (72%). Cei mai mulți elevi
provin din clase cu profil real, uman și tehnologic (88.9% din eșantion), în proporții relativ
egale.
Eșantionul de elevi din lotul de control (elevii care nu au beneficiat de nicio intervenție) este
compus din 148 de elevi din clasele X-XII de la 4 licee din 2 localități din județul CJ. Liceele
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
au avut clase cu două profiluri: real și tehnologic. În tabelul de mai jos sunt prezentate
caracteristicile eșantionului.
Eșantionul de consilieri constă în 44 de consilieri școlari din trei județe în care s-au făcut
intervenții prin CCP: BH (38.6%), CJ (54.5%) și HD (6.8%). Toți consilierii școlari care au
răspuns la chestionarele de eficiență au desfășurat activități de consiliere prin CCP la clase
de elevi, respectând același protocol de intervenție care a fost utilizat în lotul activ de elevi.
Instrumente
Eficiența platformei CCP a fost evaluată prin două instrumente construite și testate în studiul
pilot. Vorbim de Chestionarul de evaluare a eficienței platformei de consiliere și orientare
profesională, în versiunea pentru elevi (CE-E) și versiunea pentru consilieri școlari (CE-CS).
CE-E. Chestionarul pentru elevi are 10 itemi, grupați pe două subscale: subscala de
cunoștințe declarative (itemii 1-4) și subscala de eficiență personală (itemii 6-10). Prima
subscală vizează evaluarea cunoștințelor declarative ale elevilor despre identitatea
vocațională. Cele 4 întrebări cu răspunsuri multiple și un răspuns corect solicită cunoștințele
elevilor despre ce este un profil vocațional, ce sunt interesele vocaționale, ce sunt abilitățile
și valorile legate de muncă, concepte cheie pentru procesul de consiliere în carieră. Itemii
corecți se cotează cu 1 punct, subscala putând avea valori între 0 și 4. Subscala de eficiență
personală în orientarea profesională vizează modul în care elevii își evaluează cunoștințele
despre propriul profil vocațional și despre ce este un profil ocupațional, evaluează măsura în
care elevul cunoaște ocupațiile care i se potrivesc, cât și autoeficacitatea elevilor în privința
deciziilor de carieră. Itemii din această subscală se cotează pe o grilă Likert de la 1 la 7,
scorurile mai mari reflectând un nivel mai ridicat de eficiență personală. Per total, scorurile la
această subscală iau valori între 6 și 42.
CE-CS. Chestionarul pentru consilieri școlari are 8 itemi, care sunt constituiți în două
subscale: valoarea adăugată a utilizării CCP în consiliere versus mijloacele tradiționale
(itemii 1-6) și efortul solicitat de utilizarea CCP versus mijloacele tradiționale (itemii 7-8).
Itemii sunt construiți astfel încât consilierii să compare utilizarea CCP cu mijloacele
tradiționale de consiliere și orientare profesională. Astfel, scorurile minime reflectă lipsa unei
diferențe între CCP și mijloacele tradiționale, iar scorurile maxime reflectă o diferență majoră
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
între cele două metode. Dacă consilierii consideră că platforma CCP este eficientă în munca
lor, ne așteptăm ca la chestionar să observăm scoruri mari pe scala de valoare adăugată și
scoruri mici pe scara de efort.
Design
Pentru testarea eficienței platformei CCP în cazul elevilor s-a utilizat un design bifactorial 2
(condiție) x 2 (timp), cu două eșantionane independente și două măsurători repetate. Cele
două eșantioane sunt: lotul activ (elevi care beneficiază de intervenția de consiliere prin
CCP) și lotul de control (elevi care nu beneficiază de nicio formă de consiliere pe o perioadă
echivalentă cu durata intervenției CCP). Cele două măsurători sunt aplicarea chestionarului
CE-E în pre-test și în post-test, respectiv înainte și după intervenția CCP în lotul activ. În
lotul de control, aceleași măsurători se fac înainte și după startul perioadei de așteptare,
perioadă echivalentă cu durata intervenției CCP.
Procedură
Analize statistice
Toate datele de la chestionare au fost introduse într-o bază de date electronică în Microsoft
Excel 2007, iar documentele originale au fost scanate în format PDF. Corectitudinea datelor
introduse a fost verificată prin eșantionare de coordonatorii studiului. Tabelele și graficele de
analiză descriptivă au fost realizate în Excel, iar toate testele statistice au fost efectuate în
SPSS 20.
Subscalele chestionarului CE-E (itemii 1-4 și itemii 5-10) au fost analizate separat.
Consistența internă a subscalelor a fost evaluată cu Cronbach alpha. În funcție de distribuția
datelor, teste parametrice (testul t pentru eșantionane dependente) sau neparametrice
(testul de ranguri Wilcoxon) au fost folosite pentru compararea scorurilor pre-test versus
post-test obținute pe cele două subscale. Pragul de semnificație a fost stabilit la p < .05.
Efectul intervenției CCP la nivelul cunoștințelor declarative (itemii 1-4) în lotul activ
Au fost analizați primii patru itemi din scala CE-E (subscale de cunoștințe declarative) de la
2585 elevi (99.8%) din lotul activ. Nu au fost luate în considerare chestionarele (0.2%) de la
elevii care au lăsat itemi necompletați în pre-test sau post-test. În graficul de mai jos se
poate observa distribuția răspunsurilor corecte la cei patru itemi în pre-test versus post-test.
Figura 1. Distribuția în procente a răspunsurilor corecte date de elevii din lotul activ la subscala de
cunoștințe declarative din chestionarul CE-E (N=2585).
Se observă că există o diferență pozitivă între post-test și pre-test la toți cei patru itemi. Cu
alte cuvinte, mai mulți elevi au răspuns corect la itemii de cunoștințe după utilizarea CCP
(diferențele procentuale sunt: 25.2%, 16.3%, 19% și 12.6%). Pentru a vedea dacă
diferențele în distribuția răspunsurilor corecte și greșite dintre cele două etape de evaluare
sunt semnificative statistic am folosit testul exact McNemar, recomandat pentru eșantioane
dependente. În tabelul de mai jos se poate observa că la fiecare item, diferențele dintre pre-
test și post-test sunt semnificative, în direcția așteptată, respectiv intervenția CCP are un
impact pozitiv semnificativ asupra cunoștințelor declarative evaluate.
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
În continuare am analizat scorurile însumate de la primii patru itemi, respectiv scorul total de
cunoștințe declarative. În tabelul de mai jos sunt trecute datele descriptive ale acestui scor.
Testul de ranguri Wilcoxon a fost utilizat pentru compara diferențele pre-test versus post-
test. Se poate observa că există o diferență semnificativă între cele două etape de evaluare.
Scorul total la subscala de cunoștințe este mai mare în post-test, după intervenția CCP.
Abatere Testul
N Minim Maxim Medie Mediana Mod
standard Wilcoxon
Pre- 1
2585 0 4 1.9 1.215 2
test (26.9%) Z=20.261,
Post- 4 p < .001
2585 0 4 2.63 1.408 3
test (41.3%)
Tabel 7. Analiza diferențelor pre-test versus post test la scorul total de la subscala de cunoștințe din
CE-E în lotul activ de elevi (N=2585).
45 41.3
40
35
30 26.9 26.1
25 22.2
Pre-test
20 16.7 16.6
15 Post-test
13.8
15 11.1
10.4
10
5
0
0 1 2 3 4
Figura 2. Distribuția în procente a scorului total obținut la subscala de cunoștințe declarative din
chestionarul CE-E în lotul activ (N=2585).
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
80
70 66.8
57.8
60
50
42.2
40 33.2 Pre-test
30 Post-test
20
10
0
Cunoștințe scăzute Cunoștințe ridicate
(scor 0-2) (scor 3-4)
Figura 3. Distribuția în procente a elevilor din lotul activ în cele două categorii de performanță la scala
de cunoștințe declarative din chestionarul CE-E (N=2585).
Din nou, se constată diferențe semnificative între pre-test și post test în ceea ce privește
distribuția elevilor în cele două categorii (χ2=341.716, p< .001). Din tabelul de crostabulare
se observă că 908 elevi (35.12%) au trecut din categoria cunoștințe scăzute în categoria de
cunoștințe ridicate și doar 272 de elevi (10.52%) au trecut înregistrat o trecere în sens opus.
În continuare ne-am uitat dacă efectul pozitiv al intervenției CCP asupra nivelului de
cunoștințe poate fi observat indiferent de profilul clasei din care provin elevii. În tabelul de
mai jos sunt sintetizate diferențele pre-test vs. post-test pentru fiecare profil în parte. Se
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
MEDIE
Mediana Testul
Profilul clasei N (abatere standard)
Wilcoxon
Pre-test Post-test Pre-test Post-test
ARTISTIC 60 2.37 (0.974) 1.93 (1.260) 2 2 Z=2.814
p < 0.01
PEDAGOGIC 189 2.21 (1.265) 2.57 (1.243) 2 3 Z=3.013
p < 0.01
REAL 875 1.95 (1.215) 2.76 (1.379) 2 3 Z=12.653
p < 0.001
TEHNOLOGIC 712 1.59 (1.194) 2.27 (1.428) 1 2 Z=9.868
p < 0.001
TEOLOGIC 39 2.44 (1.231) 1.95 (1.075) 3 2 Z=2.294
p < 0.05
UMAN 710 2 (1.172) 2.95 (1.383) 2 4 Z=13.304
p < 0.001
Tabel 9. Analiza pe subgrupuri a diferențelor pre-test vs.post-test prin testul Wilcoxon la elevii din
lotul activ, împărțiți pe baza profilului de învățământ al clasei de proveniență (N=2585).
Am procedat similar pentru a vedea dacă efectul pozitiv al intervenției CCP asupra nivelului
de cunoștințe poate fi identificat indiferent de anul de studiu În tabelul de mai jos sunt
sintetizate diferențele pre-test vs. post-test pentru fiecare clasă în parte. Se observă o
schimbare pozitivă la toate cele 4 clase de liceu incluse în studiu (IX-XII).
MEDIE
Mediana Testul
Clasa N (abatere standard)
Wilcoxon
Pre-test Post-test Pre-test Post-test
IX 305 1.59 (1.100) 2.22 (1.476) 1 2 Z=5.945
p < 0.001
X 460 1.53 (1.123) 2.40 (1.442) 1 3 Z=10.227
p < 0.001
XI 908 2.07 (1.188) 2.79 (1.380) 2 3 Z=12.204
p < 0.001
XII 890 2.04 (1.266) 2.77 (1.338) 2 3 Z=11.425
p < 0.001
Tabel 10. Analiza pe subgrupuri a diferențelor pre-test vs.post-test prin testul Wilcoxon la elevii din
lotul activ, împărțiți pe baza nivelului de studiu al clasei de proveniență (N=2585).
MEDIE
Mediana Testul
JUDEȚ N (abatere standard)
Wilcoxon
Pre-test Post-test Pre-test Post-test
BH 1866 1.78 (1.202) 2.68 (1.374) 2 3 Z=20.705
p < 0.001
BN 61 1.85 (1.123) 1.84 (1.052) 2 2 Z=0.377
p = 0.706
CJ 401 2.54 (1.140) 2.80 (1.319) 3 3 Z=3.732
p < 0.001
TM 257 1.81 (1.124) 2.23 (1.709) 2 3 Z=3.093
p < 0.01
Tabel 11. Analiza pe subgrupuri a diferențelor pre-test vs.post-test prin testul Wilcoxon la elevii din
lotul activ, împărțiți pe baza județului de proveniență (N=2585).
În continuare am analizat scorurile obținute de elevii din lotul de control (N=148) la subscala
de cunoștințe declarative (suma totală a itemilor. În tabelul de mai jos sunt trecute datele
descriptive ale acestui scor. Testul de ranguri Wilcoxon a fost utilizat pentru compara
scorurile din pre-test versus post-test. Spre deosebire de lotul activ, în lotul de control nu
există diferențe semnificative între cele două etape de evaluare (Z= .772, p = .44). Scorul
total la subscala de cunoștințe în post-test, după perioada de așteptare de 3-4 săptămâni,
este echivalent cu cel din pre-test.
Abatere Testul
N Minim Maxim Medie Mediana Mod
standard Wilcoxon
Pre- 1
148 0 4 1.71 1.295 2
test (27.7%) Z=0.772,
Post- 1 p = .440
148 0 4 1.62 1.237 2
test (32.43%)
Tabel 12. Analiza diferențelor pre-test versus post test la scorul total de la subscala de cunoștințe din
CE-E în lotul de control (N=148).
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
35 32.43
30 27.7
25
25 22.97
21.62
19.59
20 18.24
Pre-test
15 12.16 Post-test
10.81
9.46
10
0
0 1 2 3 4
Figura 4. Distribuția în procente a scorului total obținut la subscala de cunoștințe declarative din
chestionarul CE-E în lotul de control (N=148).
Analizând scorurile elevilor din lotul de control pe cele două niveluri de cunoștințe (scăzut vs.
ridicat) se constată că există diferențe semnificative între pre-test și post test în ceea ce
privește distribuția elevilor (χ2=4.694, p< .05). Din tabelul de crostabulare se observă că 11
elevi (7.43%) au trecut din categoria de cunoștințe scăzute în categoria superioară, dar de
două ori mai mulți elevi (25 de elevi, 16.89%) au trecut din categoria de cunoștințe ridicate în
categoria inferioară în lipsa unei intervenții. Din totalul de 148 de elevi din lotul de control, 89
elevi (60.13%) au rămas în categoria de cunoștințe scăzute.
90
80 77
67.6
70
60
50
40 Pre-test
32.4
Post-test
30 23
20
10
0
Cunoștințe scăzute Cunoștințe ridicate
(scor 0-2) (scor 3-4)
Figura 5. Distribuția în procente a elevilor din lotul activ în cele două categorii de performanță la scala
de cunoștințe declarative din chestionarul CE-E (N=2585).
Figura 6. Evoluția scorurilor de cunoștințe declarative în cele două loturi de elevi. (*** p < .001)
Efectul intervenției CCP la nivelul eficienței personale (itemii 5-10) în lotul activ
5 6 7 8 9 10
Item 5 .
Item 6 .647 ** .
Item 7 .580 ** .592 ** .
Item 8 .600 ** .542 ** .538 ** .
Item 9 .519 ** .529 ** .477 ** .575 ** .
Item 10 .506 ** .469 ** .538 ** .478 ** .380** .
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
Tabel 15. Intercorelații itemi din scala de eficiență personală CE-E, efectuate pe baza măsurătorilor
pre-test din lotul activ (N=2590).
5 6 7 8 9 10
Item 5 .
Item 6 .682 ** .
Item 7 .602 ** .597 ** .
Item 8 .645 ** .608 ** .564 ** .
Item 9 .595 ** .595 ** .525 ** .656 ** .
Item 10 .520 ** .520 ** .517 ** .513 ** .491** .
Tabel 16. Intercorelații itemi din scala de eficiență personală CE-E, efectuate pe baza măsurătorilor
post-test din lotul active (N=2590).
În tabelul de mai jos prezentăm statisticile descriptive pentru toți itemii subscalei, iar apoi
semnificația diferențelor pre-test versus post-test prin testul Wilcoxon.
Mai departe am continuat prin analiza scorurilor totale de la subscala de eficiență personală
din pre-test și post-test, obținute prin însumarea itemilor 5-10.
Pentru a vedea dacă există diferențe semnificative statistic între pre-test și post-test, am
folosit testul nonparametric Wilcoxon. Rezultatul obținut (Z= 32.315, p <.001) arată că există
diferențe semnificative între pretest și post-test în ceea ce privește nivelul de eficiență
personală al elevilor. Mărimea efectului poate fi calculată prin formula r = Z/√N, ceea ce
result un efect mediu (r= .635). Același rezultat a fost obținut însă și prin testul parametric t
pentru eșantioane dependente [ t(2580)= 36.668, p < .001 ]. Cu alte cuvinte, în urma
intervenției prin CCP elevii raportează un nivel mai ridicat de eficiență personală în ceea ce
privește orientarea lor în carieră. Mărimea efectului poate fi calculată prin Cohen d, ajustat
pentru eșantioane dependente în funcție de corelația dintre măsurători (r= .343, p < .001),
ceea ce înseamnă d= .729, respectiv un efect mediu-ridicat.
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
20
15
10
Pre-test Post-test
Figura 7. Diferența pre-test versus post-test la scorul total de eficiență personală CE-E (N=2585).***
p < .001
O a doua metodă de a compara etapele pre-test și post-test a fost prin distribuirea elevilor în
trei categorii de eficiență personală, pe baza scorurilor de la itemii subscalei. Categoriile au
fost stabilite a priori, împărțind plaja de răspunsuri posibile între minimul și maximul scalei în
trei intervale egale: eficiență scăzută (interval 6-17), eficiență moderată (interval 18-30) și
eficiență ridicată (interval 31-42). Din graficul de mai jos se poate observa clar că în pre-test
majoritatea elevilor (52.4%) este întrunită în categoria de eficiență medie. În contrast, în
post-test, majoritatea elevilor (68.7%) este întrunită în categoria de eficiență ridicată.
80
68.7
70
60
52.4
50
40 36.1
Pre-test
29.2
30 Post-test
20
11.5
10
2
0
Eficiență scăzută Eficiență moderată Eficiență ridicată
(scor 6-17) (scor 18-30) (scor 31-42)
Figura 8. Distribuția elevilor din lotul activ în cele trei categorii de eficiență personală definite pe baza
scorurilor totale obținute în pre-test și post-test (N=2585).
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
În pasul următor, testul neparametric McNemar a fost utilizat pentru a compara diferențele
pre-test versus post-test în ceea ce privește distribuția procentelor de elevi în categoriile de
eficiență moderată și ridicată. Rezultatul testului indică o diferență este semnificativă statistic
(χ2=341.716, p< .001). În tabelul de crostabulare de mai jos se poate observa că 774 de
elevi (34.05%) au trecut din categoria de eficiență moderată (pre-test) în categoria de
eficiență ridicată (post-test). În contrast, doar 100 de elevi (4.39%) au evoluat în direcția
opusă.
În continuare ne-am uitat dacă efectul pozitiv al intervenției CCP asupra nivelului de eficiență
personală a fost înregistrat la elevii de la fiecare dintre cele 6 profiluri incluse. În tabelul de
mai jos sunt sintetizate diferențele pre-test vs. post-test pentru fiecare profil în parte. Se
observă o schimbare pozitivă (o creștere a nivelului de eficiență personală) la toate cele 6
profiluri din eșantion.
MEDIE
Mediana Testul
Profilul clasei N (abatere standard)
Wilcoxon
Pre-test Post-test Pre-test Post-test
ARTISTIC 60 29.25 31.13 29 32 Z=5.422
(5.210) (5.404) p < 0.001
PEDAGOGIC 189 29.20 33.13 30 34 Z=5.794
(7.891) (5.849) p < 0.001
REAL 876 25.77 32.59 26 34 Z=20.637
(7.413) (6.273) p < 0.001
TEHNOLOGIC 707 27.74 33.18 28 34 Z=17.355
(7.134) (6.322) p < 0.001
TEOLOGIC 40 25.83 27.90 24.5 26 Z=2.869
(7.038) (6.771) p < 0.01
UMAN 710 28.11 33.25 28 34 Z=16.315
(6.992) (5.586) p < 0.001
Tabel 21. Subscala de eficiență personală: analiza pe subgrupuri a diferențelor pre-test vs.post-test
prin testul Wilcoxon la elevii din lotul activ, împărțiți pe baza profilului de învățământ al clasei de
proveniență (N=2582).
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
Am procedat similar pentru a vedea dacă efectul pozitiv al intervenției CCP asupra nivelului
de eficiență personală poate fi identificat indiferent la toți anii de studiu În tabelul de mai jos
sunt sintetizate diferențele pre-test vs. post-test pentru fiecare clasă în parte. Se observă o
schimbare pozitivă la toate cele 4 clase de liceu incluse în studiu (IX-XII).
MEDIE
Mediana Testul
Clasa N (abatere standard)
Wilcoxon
Pre-test Post-test Pre-test Post-test
IX 305 26.62 (7.695) 32.30 (6.772) 27 34 Z=10.469
p < 0.001
X 460 27.03 (7.098) 32.85 (6.265) 28 34 Z=14.384
p < 0.001
XI 905 27.11 (6.950) 32.42 (5.684) 27 33 Z=19.775
p < 0.001
XII 889 27.78 (7.620) 33.63 (6.118) 29 35 Z=18.362
p < 0.001
Tabel 22. Subscala de eficiență personală: analiza pe subgrupuri a diferențelor pre-test vs.post-test
prin testul Wilcoxon la elevii din lotul activ, împărțiți pe baza anului de studiu al clasei de proveniență
(N=2559).
MEDIE
Mediana Testul
JUDEȚ N (abatere standard)
Wilcoxon
Pre-test Post-test Pre-test Post-test
BH 1861 27.44 (7.578) 33.37 (6.050) 28 34 Z=26.748
p < 0.001
BN 61 24.70 (6.591) 29.98 (7.549) 24 32 Z=6.085
p < 0.001
CJ 402 27.31 (5.829) 31.18 (5.437) 27 32 Z=13.712
p < 0.001
TM 257 26.76 (7.373) 32.79 (6.389) 27 34 Z=10.986
p < 0.001
Tabel 23. Subscala de eficiență personală: analiza pe subgrupuri a diferențelor pre-test vs.post-test
prin testul Wilcoxon la elevii din lotul activ, împărțiți pe baza județului de proveniență (N=2581).
Utilizând ANOVA pentru măsurători repetate am comparat în mod direct dacă există
diferențe semnificative în evoluția elevilor din sub-grupurile menționate mai sus. Nu au fost
identificate diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește clasa din care provin
elevii [ F(3, 2555)=26.140, p = .868 ], dar au fost diferențe semnificative pentru județul de
proveniență [ F(3, 2555)=247.180, p < .001 ] și profilul clasei [ F(5, 2553)=290.140, p < .001
]. Graficele de mai jos prezintă evoluția scorurilor de eficiență la sub-grupurile de elevi.
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
Figura 9. Evoluția scorurilor de eficiență personală în cele 4 subgrupuri de elevi din lotul activ definite
pe baza clasei de proveniență (N=2577).
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
Figura 10. Evoluția scorurilor de eficiență personală în cele 4 subgrupuri de elevi din lotul activ
definite pe baza județului de proveniență (N=2577).
Figura 11. Evoluția scorurilor de eficiență personală în cele 4 subgrupuri de elevi din lotul activ
definite pe baza profilului clasei de proveniență (N=2577).
Figura 12. Distribuția în procente a scorurilor de autoeficacitate în luarea deciziilor (itemul 10 CE-E)
în lotul activ de elevi (N=890).
Scala de eficiență personală (itemii 5-10) înregistrează o consistență internă foarte ridicată și
în lotul de control (Cronbach alpha = .824 în pre-test și .847 în post-test) și nu a fost
identificat niciun item care, prin eliminarea sa, ar putea crește valoarea Cronbach alpha. În
continuare prezentăm un tabel de statistică descriptivă a scorului total de la această
subscală.
Se poate observa din tabel că valorile pre-test și post-test nu diferă foarte mult. Am folosit
din nou testul nonparametric Wilcoxon pentru a vedea dacă există diferențe semnificative
statistic între cele două etape. Rezultatul obținut (Z= 0.675, p =.500) confirmă faptul că nu s-
au înregistrat diferențe semnificative între pretest și post-test în ceea ce privește nivelul de
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
eficiență personală al elevilor în lotul de control. Același rezultat a fost surprins folosind și
prin testul parametric t pentru eșantioane dependente [ t(147)= 0.860, p = .391 ]. Rezultatele
sunt diferite de cele obținute în lotul activ, unde s-a înregistrat o creștere semnificativă, cu o
mărime medie a efectului, în scorurile de eficiență personală.
25
20
15
10
Pre-test Post-test
Figura 13. Diferența pre-test versus post-test la scorul total de eficiență personală CE-E în lotul de
control (N=148).
Pentru a compara direct evoluția scorurilor de eficiență personală la elevii din cele două
loturi, am utilizat ANOVA cu măsurători repetate: 2 (timp: pre-test vs post-test) x 2 (condiție:
activ vs control). Rezultatele sunt sumarizate în graficul de mai jos. Există un efect
semnificativ al timpului [F(1,2727) = 68.616, p < .001 ], dar se poate observa pe grafic și din
tabelele de statistică descriptivă prezentate mai sus că acest efect este explicat de evoluția
pozitivă a lotului activ și nu de o schimbare semnificativă în lotul de control. Într-adevăr, se
înregistrează și un efect semnificativ timp x condiție [ F(1,2727) = 83.680, p < .001 ] ceea ce
confirmă că evoluția scorurilor în cele două loturi este semnificativ diferită. În mod interesant,
în pre-test se constată diferențe în scorurile de eficiență personală între cele două loturi [
t(170.517)= 2.691, p < .01 ], elevii din lotul activ având per ansamblu scoruri mai scăzute
decât elevii din grupul de control. După intervenția CCP, situația se schimbă, astfel în post-
test elevii din lotul activ înregistrează scoruri mai mari de eficiență personală decât elevii din
lotul de control [t(2728)= 35.755, p < .001 ], cu o diferență medie de 4.44 de puncte.
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
Figura 14. Evoluția diferită în cele două loturi de elevi a scorurilor de eficiență personală (** p < .01,
*** p < .001).
Am analizat evoluția scorurilor în lotul de control și prin metoda distribuirii elevilor în trei
categorii de eficiență personală, pe baza scorurilor de la itemii subscalei. Se poate observa
în graficul de mai jos că în lotul de control, ca și în cel activ, majoritatea elevilor este întrunită
în categoria de eficiență moderată. În post-test însă majoritatea elevilor din lotul activ este
întrunită în categoria de eficiență ridicată, pe când în lotul de control situația rămâne aceeași
ca în pre-test.
60 56.8
52
50
37.8 40.5
40
30 Pre-test
20 Post-test
10 5.4 7.4
0
Eficiență scăzută Eficiență moderată Eficiență ridicată
(scor 6-17) (scor 18-30) (scor 31-42)
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
Figura 15. Distribuția elevilor din lotul de control în cele trei categorii de eficiență personală definite
pe baza scorurilor totale obținute în pre-test și post-test (N=148).
Testul neparametric McNemar a fost utilizat din nou pentru a compara diferențele pre-test
versus post-test în ceea ce privește distribuția procentelor de elevi în categoriile de eficiență
moderată și ridicată. Rezultatul testului indică absența unei diferențe semnificative (χ2=
0.346, p= .556). Se poate observa că 15 elevi (10.13%) din grupul de control au trecut din
categoria de eficiență moderată în categoria superioară în urma perioadei de așteptare. În
lotul activ însă 34.05% din elevi au înregistrat această creștere. În sens invers, 11 elevi
(7.43%) din lotul de control au trecut din categoria de eficiență ridicată în categoria
inferioară. În lotul activ, doar 4.39% au înregistrat această scădere.
Consistența internă a scalei de valoare adăugată (itemii 1-6) este foarte ridicată (Cronbach
alpha = .898). Intercorelațiile dintre itemi sunt prezentate în tabelul de mai jos. Toate valorile
p sunt semnificative la pragul .05 sau .01.
1 2 3 4 5 6
Item 1 .
Item 2 .595 ** .
Item 3 .885 ** .486 ** .
Item 4 .702 ** .333 * .747 ** .
Item 5 .514 ** .349 * .395 ** .353 * .
Item 6 .885 ** .477* .853 ** .804 ** .510 ** .
Tabel 26. Intercorelații itemi din scala de valoare adăugată CE-CS (N=44).
În tabelul de mai jos prezentăm statisticile descriptive pentru toți itemii subscalei, precum și
pentru scorul global de valoare adăugată. Dat fiind că întrebările din itemi sunt adresate în
comparație cu mijloacele tradiționale de consiliere, valorile mai mari la itemi reflectă un plus
de valoare a utilizării CCP în intervențiile de consiliere.
Se poate observa foarte clar din tabelul de mai sus că marea majoritate a consilierilor școlari
au considerat că CCP aduce o valoare adăugată foarte mare față de mijloacele tradiționale
de consiliere. Mediana și modul răspunsurilor de la fiecare item se suprapun peste valoarea
maximă a scalei (adică valoarea 5 = “foarte mult”).
Figura 16. Distribuția consilierilor în trei categorii în funcție de scorurile de la scala de valoare
adăugată din CE-CS (N=44).
Un alt mod de a privi aceste rezultate este prin distribuirea consilierilor în funcție de scorul
obținut împărțind plaja de valori în trei intervale, reprezentând nivelul de valoare adăugată al
intervenției prin CCP: valoare adăugată scăzută (scoruri 5-11), moderată (12-23) și ridicată
(24-30). Se poate observa în graficul de mai sus că 95.5% din consilierii școlari se întrunesc
în categoria valoare adăugată ridicată, 4.5% în categoria intermediară și 0% în categoria
inferioară (lipsa de valoare adăugată față de metodele tradiționale).
Scala de efort solicitat pentru realizarea activităților de consiliere constă în doi itemi, primul
care evaluează efortul solicitat de mijloacele tradiționale, iar al doilea vizează efortul solicitat
de utilizarea CCP. Scorul total la această subscală se obține împărțind primul item la al
doilea, obținându-se astfel un index al efortului solicitat de CCP în raport cu mijloacele
tradiționale, valorile maxime reflectând un efort mai mare solicitat de mijloacele tradiționale.
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
În tabelul de mai jos sunt prezentate statisticile descriptive ale celor doi itemi, precum și a
indexului de efort.
Se poate observa din tabel că CCP înregistrează un scor mai mic pe itemul de efort
(M=1.98) decât mijloacele tradiționale (M=5.77), diferență statistică semnificativă conform
rezultatului de la testul Wilcoxon (Z= 5.401, p < .001). De asemenea, se poate observa că
indexul de efort are o valoare medie de 4.13, adică efortul solicitat de mijloacele tradiționale
în consilierea elevilor este de 4 ori mai mare decât efortul solicitat de utilizarea CCP.
Luând la un loc rezultatele de pe cele două scale, faptul că CCP aduce o valoare adăugată
ridicată față de mijloacele tradiționale și că efortul solicitat de CCP este de 4 ori mai mic față
de acestea, putem conchide că utilizarea CCP este foarte eficientă pentru consilierii școlari.
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
DISCUȚII
Elevii din lotul activ au înregistrat o evoluție pozitivă semnificativă în urma întervenției de
consiliere și orientare profesională prin platforma CCP. Beneficiile obținute de acești elevi
pot fi observate atât la nivelul cunoștințelor despre identitatea vocațională, precum și la
nivelul eficienței personale cu privire la orientarea profesională. În contrast, elevii din lotul de
control nu au înregistrat nicio îmbunătățire în scorurile de la cele două subscale.
Elevii au însă nevoie mai mult decât cunoștințe teoretice despre obiectivele și conceptele din
consilierea vocațională. Considerăm eficientă o intervenție de consiliere atunci când elevul
își cunoaște propriul profil vocațional, ocupațiile care i se potrivesc și are încredere că poate
să aleagă în continuare drumul spre o ocupație potrivită. Evoluția elevilor din lotul activ
înregistrată pe subscala de eficiență personală arată foarte clar beneficiile intervenției prin
CCP. Dacă în pre-test majoritatea elevilor este întrunită în categoria de eficiență medie, în
post-test, majoritatea elevilor (68.7%) este întrunită în categoria de eficiență ridicată. Mai
exact, 34% din elevi au trecut în categoria de eficiență ridicată în urma intervenției CCP. Per
ansamblu, intervenția CCP are un efect pozitiv mediu spre ridicat, iar îmbunătățirea
scorurilor poate fi observată pe toți itemii subscalei, la toate clasele de elevi (IX-XII), din
toate cele șase profiluri de învățământ (artistic, pedagogic, real, tehnologic, teologic și
uman), din toate cele patru județe (BH, BN, CJ și TM). Cu alte cuvinte, elevii din toate
subgrupurile acestui eșantion au raportat o cunoaștere mai bună a propriului profil
vocațional, a ocupațiilor care li se potrivesc, a elementelor importante dintr-un profil
ocupațional, precum și un nivel mai ridicat de autoeficacitate în luarea deciziilor de carieră.
O atenție specială trebuie acordată studenților din clasa a XII, cei care sunt pe cale de a lua
o decizie majoră de carieră, privind continuarea drumului după finalizarea studiilor liceale.
Privind scorurile raportate de acești elevi (35.29% din eșantion) la itemul de autoeficacitate
observăm că în urma intervenției CCP aproximativ de 3 ori mai puțini elevi raportează
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
niveluri scăzute și aproximativ de 2 ori mai mulți elevi raportează un nivel foarte ridicat de
autoeficacitate.
Concluzii
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Instrucțiuni. Citește cu atenție enunțurile de mai jos și alege pentru fiecare întrebare un
singur răspuns dintre alternativele a,b,c și d.
1 2 3 4 5 6 7
foarte
deloc
bine
2. Cât de bine îți cunoști valorile legate de muncă?
1 2 3 4 5 6 7
foarte
deloc
bine
3. Cât de bine îți cunoști abilitățile?
1 2 3 4 5 6 7
foarte
deloc
bine
4. Cât de bine cunoști care ocupații se potrivesc cu profilul tău vocațional?
1 2 3 4 5 6 7
foarte
deloc
bine
5. Cât de bine cunoști care sunt elementele unui profil ocupațional?
1 2 3 4 5 6 7
foarte
deloc
bine
6. Cât de încrezător/încrezătoare ești că vei alege în viitor o ocupație potrivită pentru
tine?
1 2 3 4 5 6 7
foarte
deloc
mult
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
Instrucțiuni. Vă rugăm să evaluați beneficiile pe care vi le-a adus utilizarea CCP în consilierea
vocațională a elevilor comparativ cu mijloacele tradiționale utilizate anterior. Gândiți-vă la experiența
dvs. cu ambele metode și răspundeți la întrebările de mai jos folosind o scală de la 1 la 5, unde:
1. Cât de mult v-a ajutat CCP în identificarea intereselor vocaționale la elevii cu care lucrați?
1 2 3 4 5
foarte
deloc
mult
2. Cât de mult v-a ajutat CCP în identificarea valorilor legate de muncă la elevii cu care lucrați?
1 2 3 4 5
foarte
deloc
mult
3. Cât de mult v-a ajutat CCP în identificarea abilităților la elevii cu care lucrați?
1 2 3 4 5
foarte
deloc
mult
4. Cât de mult v-a ajutat CCP în identificarea ocupațiilor care se potrivesc cu profilul vocațional
al elevilor cu care lucrați?
1 2 3 4 5
foarte
deloc
mult
5. Cât de mult v-a ajutat CCP în gestionarea datelor elevilor cu care lucrați?
1 2 3 4 5
foarte
deloc
mult
6. Per ansamblu, cât de mult v-a ajutat CCP în consilierea vocațională a elevilor cu care lucrați?
1 2 3 4 5
foarte
deloc
mult
“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007– 2013” Investeşte în oameni!
Următoarele două întrebări se referă la efortul pe care trebuie să-l depuneți per ansamblu pentru a
realiza activitățile de consiliere vocațională cu elevii, respectiv activitățile de identificare a intereselor,
valorilor și abilităților, identificarea ocupațiilor potrivite, familiarizarea elevilor cu profilele ocupaționale
care li se potrivesc, menținerea evidenței elevilor și gestionarea datelor etc.
Estimați efortul pe care vi-l solicită aceste activități folosind o scală de la 1 la 7, unde:
7. Cât de mult efort vă solicită efectuarea activităților de consiliere vocațională prin utilizarea
mijloacelor tradiționale?
1 2 3 4 5 6 7
foarte
deloc
mult
8. Cât de mult efort vă solicită efectuarea activităților de consiliere vocațională prin utilizarea
platformei CCP?
1 2 3 4 5 6 7
foarte
deloc
mult