CĂTINA, CE BENEFICII ARE ȘI DE CE MERITĂ INCLUSĂ ÎN

DIETA TA
CĂTINA ESTE UN ARBUST care poate creşte pãnã la 5-6 metri înãlţime.
Ramurile prezintã numeroşi ţepi lungi,foarte ascuţiţi, iar frunzele sunt
înguste, de culoare verde-argintiu. Florile, brun-gãlbui, sunt mici şi apar în
lunile martie - aprilie. Principala parte folositã în fitoterapie sunt fructele.

Principala parte folositã în fitoterapie sunt fructele de cătină, bogate în

vitamina C şi cu un conţinut bogat în ulei, extrem de benefic în afecţiunile
pielii. De asemenea, sucul de fructe presate poate fi consumat ca atare
sau transformat în sirop, cu multiple beneficii petnru sănătate.

Catina - Compoziţie

Fructul este bogat in vitamina C (de doua ori mai mult decat macesul si de
10 ori mai mult decat cictricele), precum si alte vitamine E, K,F,P,
complexul B (B2,B6,B9,colina, inozitol), carotenoide (beta caroten,
xanthophila), minerale si oligoelemente, acizi grasi polinesaturati, uleiuri
complexe (din care se obtine uleiul de catina, oleum hippophaes),
serotonina, uleiuri volatile, flavonoide, pectine, taninuri, aminoacizi, enzime,
fitosteroli.

Catina - Acţiune

Cătina are efect antioxidant, emolient, citoprotector, imunostimultor,

vitaminizant, depurativ, antiinflamator, cicatrizant.

Catina - Indicaţii terapeutice

Preparatele pe bază de cătină sunt recomandate în caz de: afecţiuni

hepatie, oculare, răceli, viroze respiratorii, pojar, afecţiuni gastroduodenale,
urticarii, eczeme, surmenaj, ulcer gastric, ateroscleroză.

Fructele mici şi acrişoare conţin cea mai mare cantitate de vitamina C, de

zece ori mai mult decât citricele. Pentru calităţile sale extraordinare, cătina,
un medicament natural excelent pentru întărirea imunităţii, a fost numită
„ginsengul românesc“.

Specialiştii spun că aceasta poate fi şi cel mai bun vaccin antigripal.

Fructele de cătină sunt cele mai bogate în vitamina C naturală, precum şi
în vitamina E, vitamina A, K, F, P, complexul de vitamine B, proteine,
calciu, magneziu, fier, sodiu, potasiu, betacaroten, ulei, celuloză. “Prin
simpla descriere a conţinutului fructelor de cătină ne putem da seama de
faptul că aceste fructe sunt o adevărată “bombă” de vitamine pentru
organismul nostru. Poate fi consumată în mai multe feluri, de exemplu în
stare pură, cu miere, în formă de pulbere, suc, ulei, vin, gem, ceai,
tinctură”, spun specialiştii. Antiinflamator şi anticancerigen Cătina este un
excelent imunostimulator, cicatrizant, antiinflamator, anticancerigen,
astringent, antibiotic, afrodisiac. Este folosită în prepararea diferitelor
creme, în industria cosmetică, farmaceutică, etc. şi are foarte multe indicatii
terapeutice: în afecţiuni ale ficatului,  răceală şi gripă, depresie, anemie,
cancer, ulcer, gastrită, afecţiuni cardiovasculare, artrită, hipertensiune,
anemie, nevroze, spasmofilie”, explică dr. Denisa Zaharia, medic medicină
internă, cu competenţă în apifitoterapie. Chiar dacă este miraculoasă,
specialiştii ne sfătuiesc să cerem sfatul medicului atunci când dorim să
urmăm o cură de cătin[. Rezultatele unui astfel de tratament nu vor întârzia
să apară, organismul va fi vitaminizat şi revigorat foarte repede, iar
sistemul imunitar va fi puternic stimulat. Tratează hemoragiile interne şi
bolile ficatului Cătina este foarte indicată în stimularea sistemului imunitar,
în tratarea răcelilor, gripei, infecţiilor. În uz extern, cătina este folosită sub
formă de ulei şi pentru afecţiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie,
glaucom, cataractă), urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scăzuta, ulcere
cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis şi arsuri solare.
Cătina este un bun sudorific şi poate fi folosită în curele de slăbire
deoarece inhibă pofta de mâncare, dar în acelaşi timp vitaminizează
organismul. Tinctura obţinută din mugurii de cătină este un excelent
remediu împotriva procesului de îmbătrânire. Aceştia au se pare şi efect
afrodisiac. Arbustul, cunoscut din Antichitate Cătina este un arbust fructifer
ale cărui beneficii se cunosc încă din antichitate. Se pare că ar fi originară
din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani în medicina
tradiţională. În România, cătina creşte în mod sălbatic în zona subcarpatică
din Moldova şi Muntenia, din bazinul Siretului şi până la Olt. Fructele de
cătină se recoltează din august până la sfârşitul lui octombrie.

Beneficiile cătinei. În ce afecțiuni e eficientă

Cu atâtea substanțe nutritive și o cantitate de 10 ori mai mare de vitamina
C decât citricele, beneficiile catinei sunt impresionante. Se spune că ar
contribui chiar și la tratarea infertilității.
Consumată regular, cătina este un mare ajutor în prevenirea multor
afecțiuni prin întărirea imunității, efectul de detoxifiere, proprietățile
energizante, combaterea infecțiilor

Printre beneficiile dovedite, se numără:

Adjuvant în tratamentul pentru cancer

Sucul de cătină s-a dovedit a fi extrem de valoros ca adjuvant în tratarea
cancerului. Componentele organice ale boabelor de cătină au un conținut
ridicat de antioxidanți care ajută la neutralizarea radicalilor liberi. Cu toate
acestea, nu este recomandat ca unic tratament anticancer.

Sănătatea inimii
Cătina protejează inima. Uleiul de cătină îmbunătățește semnificativ nivelul
de colesterol bun, ajutând la reducerea nivelului de colesterol rău (LDL) și
menținerea echilibrului dintre aceste elemente. Prin eliminarea
colesterolului rău, poți reduce șansele de aterioscleroză, infarct miocardic
și accidente vasculare cerebrale, deoarece există risc mai redus de blocaj
în arterele și vasele de sânge. Prin urmare, tensiunea arterială este redusă,
astfel reducându-se și tensiunea în întregul sistem cardiovascular.

Controlul diabetului
Deși cercetarea este încă relativ nouă pe acest subiect, fructul de cătină
este foarte eficient în reglarea nivelului de zahăr din sânge, ceea ce
înseamnă că, pentru persoanele care suferă de diabet, introducerea
acestui fruct delicios în dieta lor este o alegere excelentă.

Circulația sangvină
Mai multe studii au arătat, de asemenea, că nivelurile ridicate de vitamina
C din boabele de cătină pot ajuta la creșterea consumului de fier din
organism, asigurându-se astfel un flux crescut de sânge, în mod constant,
deoarece fierul este un element-cheie în celulele roșii din sânge.

Efect reparator datorat vitaminei C

Vitamina C este un miracol pentru aproape toate afecțiunile. În afară de
stimularea sistemului imunitar, sucul de cătină contribuie la îmbunătățirea
sănătății pielii, a rezistenței oaselor și a rezistenței gingiilor și dinților.
Vitamina C este un element integrant în formarea colagenului, care este o
componentă crucială a creșterii și reparării corpului. De aceea, concentrația
ridicată de vitamina C din boabele de cătină face ca aceasta să devină un
adevărat dispozitiv de întărire a organismului, care ajută la accelerarea
vindecării rănilor și a recuperării după o suferință fizică.

Îmbunătățirea vederii

Carotenoizii sunt alți compuși antioxidanți importanți care se găsesc în

boabele de cătină. Aceste nutrimente esențiale au rolul de a proteja
vederea. Carotenoizii sunt capabili să încetinească evoluția
degenerescenței maculare și pot preveni dezvoltarea cataractei, pe lângă
îmbunătățirea vederii pe timp de noapte.

Sănătatea stomacului
Cătina poate combate problemele digestive. Dacă suferi de stomac
deranjat sau de stres gastric de orice fel, sucul de fructe de cătină poate
ameliora rapid disconfortul și poate calma inflamația. De asemenea, ajută
mult în ameliorarea constipației. Consumul regulat de cătină poate
însemna o adevărate modificare în viața unui pacient cu afecțiuni digestive.
Durerile abdominale ar putea dispărea după o cură de cătină după
indicațiile unui medic specialist.

Capacitatea antiinflamatorie a cătinei joacă și un rol important în reducerea

durerii articulare și a inflamațiilor musculare.

Încetinirea procesului de îmbătrânire

Cătina are efect antiîmbătrânire.Bonusul final al efectelor acestor boabe cu
rol antioxidant este impactul lor asupra procesului de îmbătrânire. Pentru
acele persoane care caută să-și păstreze pielea tânără sau care doresc să
elimine petele de vârstă și ridurile, antioxidanții care neutralizează radicalii
liberi sunt perfecți. Consumul de cătină, adăugarea uleiului concentrat în
alte alimente sau consumarea fructelor în sine sunt modalități viabile de a
ne menține tineri.

În acest caz, cătina poate fi folosită și externe, în produse precum cremele

de față pentru menținerea unei pieli fără riduri.

Ameliorează depresia și anxietatea

Cătina conține printre altele serotonină, un neurotransmițător care induce o

stare de calm, de curaj și de optimism. Produsul care te poate ajuta în
această afecțiune este sucul bio de cătină, consumat zilnic, sau cât mai
des.
Compoziția cătinei. Valori nutriționale

Cătina este ajutorul excelent în multe afecțiuni datorită conținutului său

bogat în nutrienți cu proprietăți medicinale.

În ceea ce privește nutrienții, potrivit unor studii, cătina conține, mai exact:

 vitamina C (250-333 mg / 100 g),

 ulei din semințe (7,69-13,7%),
 ulei în pulpa mai moale (19,2-29,1%),
 conținut de fitosterol în uleiul din semințe (3,3-5,5%) și antocianină
(0,5-25 mg / L)

Analiza de minerale a evidențiat conținutul ridicat de potasiu (140-360 mg),

sodiu (20-80 mg), calciu (70-98 mg), magneziu (150-240 mg), fier (40-150
mg) și fosfor (110-133mg).

Alți nutrițeni din conținutul cătinei sunt:

 vitaminele: B1, B2, B6, B9, A, E, D, K și P

 carotenoizi
 mineralele: seleniu, cupru și zinc
 acizi grași Omega 3, Omega 6, Omega 7 și Omega 9
 antioxidanți, precum flavonoidele
 ulei esențial
 carbohidrați,
 aminoacizi

Iata tot ceea ce trebuie sa stii despre plantarea arbustilor de catina.

Catina este perfect adaptata pentru clima din Romania si suporta fara probleme orice fel de sol. Nu are probleme cu
frigul, suporta seceta si caldura fara probleme, nu are nevoie de intretinere
speciala si face fructe foarte multe, ajungand la 6-7 kilograme de fructe
pentru o planta, la doua-trei ani dupa plantare, si ramane productiva pe
toata durata vietii, adica intre 18 si 20 de ani.

De notat este ca, daca vrei catina in curte, trebuie sa tii cont ca nu poti
planta un singur exemplar si asta pentru ca planta are doua sexe. Regula
spune ca la 4 – 7 plante feminine trebuie sa plantezi un exemplar masculin
daca vrei o productie mare si constanta de fructe.
Dar, tinaind cont de faptul ca este foarte putin pretentioasa, daca ai o
bucata de gradina este mare pacat sa nu plantezi macar vreo 10 arbusti de
catina.

Plantele masculine sunt mai inalte decat cele feminine, sunt mai groase si
au o culoare mai inchisa, iar mugurii sunt mai mari decat la cele feminine.
Plantele masculine infloresc primele, iar cele feminine infloresc in acelasi
timp in care infrunzesc, in aprilie-mai, sau cand temperaturile sunt timp de
doua saptamani peste 15 grade Celsius. Polenizarea are loc cu ajutorul
insectelor si a vantului. Fara polenizare catina nu leaga rod.

Plantarea arbustilor de catina se face si toamna, si primavara

Radacina arbustilor trebuie sa treaca prin etapa de mocirlire (inmuierea
radacinii intr-un amestec ca smantana groasa format din balega de vaca,
argila, pamant galben si apa). Gropile trebuie sa fie largi, cu diametrul de
circa 60 de centimetri, cel putin pentru ca radacinile sa aiba loc sa se
intinda. Groapa de plantare trebuie fertilizata abundent. Ideala este balega
de vaca, iar groapa se umple indesat cu pamant fertil, urmand a fi ridicata
in musuroi inalt la suprafata. Pamantul din gropa trebuie calcat bine cu
piciorul. Dupa plantarea puietilor, acestia trebuie udati abundent, dar numai
in jurul radacinei.
Pe parcursul primului an trebuie indepartate burienile si udat numai daca
pamantul este foarte uscat si seceta este accentuata, dar nu mai mult de 4-
5 udari de primavara pana toamana tarziu. Doua udari suplimentare sa
pastreaza pentru iulie-august cand planta se dezvolta accelerat, in cazul in
care plantarea arbustilor de catina s-a facut primavara.

Toamna si iarna in primii doi-trei ani dupa plantarea arbustilor de catina

baza tulpinei trebuie protejata de rozatoare cu folie de plastic speciala.

Dupa plantarea arbustilor de catina acestia vor produce rod in anul al

doilea, dar daca au conditii bune vor rodii putin inca din primul an.

Catina reprezinta o alternativa importanta si profitabila la culturile

pomicole existente, avand capacitatea sa valorifice cu succes
terenurile improprii altor specii.
Fructele catinei, frunzele si lemnul au un continut deosebit de bogat si
variat (peste 150 de substante identificate pana in prezent): aproape toata
gama de vitamine naturale, uleiul bogat in caroten cu efecte curative certe,
acizii organici, sarurile minerale (calciu, magneziu, potasiu etc.) si multe
alte substante cu rol biologic activ, drept pentru care catina alba este
considerata o planta miraculoasa si o adevarata „uzina vie”.

Cei care intentioneaza sa dezvolte o plantatie de catina trebuie sa stie ca

aceasta rezista bine la gerurile din timpul iernii, la ingheturile tarzii din
primavara si la cele timpurii din toamna, precum si la temperaturile
caniculare. Catina este de asemenea o mare iubitoare de lumina. Desi
catina se adapteaza la conditii de seceta puternica, in primii 2-3 ani dupa
infiintarea plantatiei este destul de sensibila la lipsa apei din sol. De aceea
necesita irigarea in momentele critice.

In ceea ce priveste solul, catita are capacitatea sa valorifice diverse tipuri

de sol, de la cele sarace, degradate, erodate pana la soluri bogate in
humus si elemente minerale (cernoziomuri). Catina este definita ca o
planta „pionier” deoarece colonizeaza terenurile lipsite de vegetatie
(nisipuri, grohotisuri, pante abrupte, prundisuri din luncile apelor)
contribuind la fixarea acestora si la ameliorarea proprietatilor fizico-chimice
ale solului, prin fixarea in nodozitati a azotului atmosferic.

Pregatirea terenului in vederea infiintarii unei culturi

Avand o mare plasticitate ecologica catina se poate planta din zonele de

campie pana la cele submontane, cu conditia ca solurile sa aiba o fertilitate
medie, sa fie usoare si permeabile. Trebuie evitate solurile grele si fara
drenaj, cu apa stagnanta la suprafata sau la adancimi mai mici de 1,5-2,0
m. Se aleg terenurile expuse la soare (orientare S, S-V si S-E) si se
stabilesc distante de plantare care sa nu conduca la umbrirea reciproca a
plantelor. Orientarea randurilor sa fie pe cat posibil, pe directia nord-sud
astfel ca plantele vor fi luminate deopotriva in timpul zilei si pe-o parte si pe
cealalta a randului.

Parcela aleasa se curata de resturi vegetale, se ara la adancimea de 25–

30 cm si se discuie pentru ca plantarea sa se execute in conditiile cele mai
bune. Pe terenurile cu panta neterasata dupa curatirea de resturile
vegetale se executa gropile de plantare, fara a mai mobiliza solul prin
aratura.
Densitati: distantele de plantare se aleg in functie de vigoarea soiului,
forma de conducere a plantelor, modul de recoltare si nu in ultimul rand de
fertilitatea si configuratia terenului. Pe terenurile in panta se adopta o
distanta mai mica intre randuri. In cazul in care terenul in panta s-a terasat
numarul de randuri intr-o terasa este in functie si de latimea terasei.

Distantele pot fi urmatoarele:

 2,8–3,0 m intre randuri si 2,0 m intre plante pe rand cand coroana

pomului se aplatizeaza pe rand;
 3,5–4,0 m intre randuri si 2,0– 2,5 m intre plante pe rand la forma
globuloasa;
 3,7-4,0 m intre randuri si 1,10-1,25 m intre plante pe rand , in plantatii
superi ntensive, cu recoltarea fructelor prin detasarea ramurilor si
separarea fructelor de ramuri dupa congelare, cu masini speciale.
 4,0 m intre randuri si 3,0 m pe rand in cazul soiurilor foarte viguroase,
pe terenuri fertile, cu recoltarea fructelor fara taierea ramurilor, forma
globuloasa a coroanei;
Intretinerea solului

Mentinerea curata a solului prin prasile repetate este foarte importanta

pentru dezvoltarea plantelor in primii 2-3 ani. In aceasta perioada pentru
folosirea mai intensiva a solului intre randurile de catina se pot cultiva
diferite plante cu talie joasa, cum ar fi legumele: radacinoase, cartofi, etc.
De asemenea, in primii ani nu se recomanda utilizarea erbicidelor, catina
fiind o planta destul de sensibila la diferitele substante chimice.

Lucrarea solului intre randuri se face mecanizat, prin 3-4 discuiri, lucrari cu
cultivatorul sau cu freza. Acestea trebuie executate superficial la
adancimea maxima de 8-10 cm, pentru a nu distruge radacinile care cresc
razant aproape de suprafata solului. De asemenea, pe rand prasila
manuala sa nu depaseasca adancimea de 6-7 cm. In zonele cu rozatoare
(iepuri, caprioare etc.) se vor inveli trunchiurile pe timpul iernii cu benzi din
hartie cerata, plase de material plastic etc. sau se imprejmuieste plantatia
cu plasa de sarma prinsa pe s palieri, cu inaltimea gardului de 120-150 cm.

Tehnica taierilor de formare

Forma de coroana piramidala: taierile se fac cu scopul formarii coroanei

pomului, a usurarii culesului, a stimularii cresterii ramurilor fructifere printr-o
expunere cat mai buna a acestora la lumina-soare si de a limita inaltimea
pomului. Catina suporta bine taierea, putandu-se conduce sub diferite
forme, de la coroana globuloasa la gardul fructifer de tip cordon.

Pentru forma de coroana piramidala in primii 2-3 ani se urmareste formarea

unui schelet al coroanei alcatuit din axul principal pe care se insereaza
bratele laterale, sarpantele, in numar de 3-5, cat mai bine distantate pe ax.
Imediat dupa plantare se alege tulpina principala din care se scurteaza o
treime din lungimea ei, la plantele viguroase, sau la jumatate din lungime la
plantele mai mici.

In anul al 2-lea si al 3-lea se urmareste ca pe axul principal la inaltimea de

1,6-1,7 m sa se formeze aproximativ din 30 in 30 cm ramurile de schelet,
iar pe ramurile de schelet ramificatii dese purtatoare de rod, distantate la
12-15 cm si dispuse in pozitie alterna.

Forma de coroana aplatizata pe rand: formarea incepe tot de la plantare

cand se alege tulpina centrala si 2 ramuri pozitionate pe directia randului.
Tulpina centrala, adica axul, se scurteaza la 30-40 cm inaltime si impreuna
cu cele 2 ramuri formeaza primul etaj al pomului. In anii al 2-lea si al 3-lea
se aleg alte ramuri pe directia randului la distanta de 25 cm intre ele, ale
caror lastari de prelungire se scurteaza cu o treime din lungimea lor spre a
favoriza astfel garnisirea lor cu ramuri de semischelet. Aceste ramuri ca si
in cazul formei globuloase se raresc la 12-15 cm una de cealalta si se
scurteaza la o lungime de 30-35 cm.

Forma de coroana cu trunchi de 40-50 cm, ramurile din coroana scurtate in

cepi de 3-4 muguri, cu un numar de 8-12 cresteri verticale viguroase si 3-4
cu crestere orizontala sau pendenta mai scurte.

In perioadele critice se recomanda aplicarea de udari, cu norme diferite in

functie de sistemul de udare, varsta plantelor, tipul de sol. Normele de
udare recomandate sunt de 300–400 m3/ha (5-7 aplicatii) si, respectiv, cu
2-3 ore de picurare la o aplicatie, cu un numar de 12-15 udari pe sezon.

Recoltarea fructelor

Inceputul coacerii este marcat de intensificarea culorii, cand fructele capata

culoarea caracteristica soiului, fiind mai tari si rezistente la crapare. In
general, momentul cand toate componentele biochimice ating valoarea
maxima (maturarea deplina ) corespunde calendaristic cu sfarsitul lunii
septembrie–prima jumatate a lunii octombrie. Datorita dificultatii culesului,
ponderea cheltuielilor aferente culturii o detine cheltuielile cu recoltarea
fructelor.

Se practica diferite modalitati de recoltare a fructelor de catina: manual,

prin taierea ramurilor, recoltarea mecanizata si cea semi-mecanizata prin
scuturare.

Recoltarea manuala consta in desprinderea individuala a fructelor de pe

planta, cu un randament foarte scazut, un muncitor, in functie de
indemanare, putand sa culeaga intre 10 si 15 kg fructe pe zi.

Taierea ramurilor in lungimi de 30-40 cm, incarcate cu fructe, transportul lor

in spatii amenajate unde se efectueaza desprinderea individuala a fructelor
manual, cu ajutorul unor carlige, piepteni, etc. In acest caz, randamentul la
cules poate ajunge la 25-28 kg/culegator/zi. Procesul este urmat de
congelarea fructelor la -25..-30 0C. Este indicat sa nu se taie toate ramurile
cu fructe de pe o planta, deoarece catina fructifica pe ramuri de 2 ani.
Inseamna ca in anul urmator, plantele nu vor mai avea rod iar o productie
la 2 ani nu este convenabila si eficienta pentru fermier. De aceea, pentru a
obtine productie in fiecare an, se va efectua o taiere alternanda prin rarirea
ramurilor cu fructe in coroana pomului sau numai pe o jumatate a acesteia,
apoi in anul urmator, sa fie taiate toate ramurile de pe cealalta jumatate. In
acest fel se vor obtine productii mai mici insa recoltarea este mult mai
usoara si economica.
PLANTA MINUNE CARE NE SCAPĂ DE OTRĂVURILE ZILNICE.
BRUSTURELE, CEL MAI EFICIENT REMEDIU PENTRU DETOXIFIERE

De la diabet, tulburări hepatobiliare, boli reumatice sau infecţioase şi până

la probleme de natură dermatocosmetică, toate pot fi atenuate cu ajutorul
remediilor din brusture, ”duşmanul” multor boli, datorită proprietăţilor
detoxifiante de excepţie.

Mai mult, este dovedit faptul că brusturele are şi proprietăţi antioxidante şi

antitumorale, protejând organismul de efectele nocive ale radicalilor liberi
şi, implicit, de cancer. Îl poţi folosi atât intern, sub formă de ceai, tinctură
sau de capsule, cât şi extern, sub formă de comprese, infuzie pentru
spălături locale ori aplicaţii de frunze proaspete. Brusturele sau lipanul
conţine glicozide, flavonoide, zahăr, tanin, ulei volatil, răşină, mucilagiu,
inulina, alcaloizi. Seminţele de brustur au în compoziţie acizi graşi esenţiali,
vitamina A şi B2. Rădăcina conţine fibre dietetice, calciu, aminoacizi,
potasiu şi polifenoli. “Brusturele este cunoscut pentru calităţile sale
astringente şi dezinfectate, fiind folosit mai ales în tratarea bolilor de piele.
De asemenea, este un bun diuretic. Rădăcinile de brusture sunt utilizate şi
în gastronomie, fiind aromate. Efectul antiinflamator recomandă brusturele
în alungarea unei game variate de dureri cauzate de reumatism, luxaţii,
entorse, înţepături de insecte, artrită, gută etc”, explică Marina Grigore,
specialist în apifitoterapie. Specialiştii spun că ceaiul din rădăcină de
brusture este recomandat în lupta contra diabetului, întrucât conţine
substanţe active care reglează nivelul glicemiei din sânge. Stimulează
funcţia hepato-biliară Brusturele este considerat unul dintre cele mai
eficiente remedii pentru eliminarea toxinelor din organism, inclusiv a celor
de la nivelul ficatului, protejându-l de acţiunea unor substanţe nocive, cum
ar fi cele conţinute de alcool sau de unele medicamente. De altfel, ceaiul
din brusture este recomandat pentru stimularea funcţiei hepato-biliare.
Ceaiul se prepară dintr-o lingură de rădăcină de brusture mărunţită şi din
300 ml de apă clocotită, se fierbe la foc mic timp de două-trei minute, se
lasă la infuzat 15 minute, iar apoi se filtrează. Se bea o cană de ceai, în
decursul unei zile, timp de 14 zile. În plus, o astfel de cură este indicată şi
persoanelor care suferă de calculi biliari, lor fiindu-le indicat să bea câte
una-două căni de ceai de brusture pe zi.   Cinci motive să bei ceai Tratează
infecţiile urinare şi renale. Infecţiile tractului uro-genital pot fi tratate cu ceai
din rădăcină de brusture. Conţine poliacentilene, substanţe cu rol antibiotic
în organism, care tratează cu succes afecţiuni precum cistita, nefrita,
infecţiile urinare. În astfel de cazuri se recomandă atât consumul intern -
câte 1 litru de ceai pe zi, cât şi uzul extern - băi de şezut zilnice. Artrita
reumatoidă. Brusturele stopează procesele degenerative la nivelul
articulaţiilor, are efecte antiinflamatoare articulare, ajută la stoparea
proceselor de distrucţie la nivelul finelor tesuturi cartilaginoase din
articulaţii, prin acţiunea sa antioxidantă. Pansament contra antibioticelor.
Datorită conţinutului foarte mare de inulină (45-50%), rădăcina de brusture
devine un adjuvant de nădejde la tratamentul cu medicamente antibiotice
de sinteză. Previne unele tulburari digestive: inapetenţa, durerile de
stomac, tulburările de tranzit intestinal. Aliat în curele de slăbire. Ceaiul de
brusture ajută şi în curele de slăbire, datorită proprietăţilor detoxifiante sau
depurative pe care le are. Combate problemele digestive, elimină toxinele
din corp şi previne formarea straturilor adipoase. În plus, te scapă şi de
celulită, în acelaşi timp în care are grijă de toată silueta ta. Combate
constipaţia. Zaharurile nedigerabile din rădăcina de brusture stimulează
formarea de bacterii tip Bifidus, în colon, fac să crească biomasa fecalelor
şi conţinutul lor de apă, stimulează peristaltismul intestinal, îmbunătăţind
eliminarea.