 Campanie de conştientizare publică „Să păstrăm Delta Dunării curată”


Conştientizarea publică are rolul de a menţine publicul interesat în
problema protecţiei mediului.
De aceea pentru a creşte gradul de conştientizare a publicului trebuiesc
elaborate proiecte de educare/informare a populaţiei privind efectele
poluării asupra tuturor ecosistemelor. Aceasta presupune necesitatea
organizării unei campanii de informare a populaţiei, astfel încât populaţia să
poată conştientiza toate fenomenele care agresează mediul şi viaţa şi
pentru care trebuie să se implice.

Obiectivul acestui proiect este extinderea conştientizării publice asupra

pericolelor pe care le reprezintă deşeurile pentru mediul natural al Deltei
Dunării şi pentru sănătatea locuitorilor prin acţiuni de informare (campanii
out-door cu ajutorul bannerelor şi distribuire de materiale informative:
autocolante, fluturaşi) şi educarea populaţiei în vederea colectării şi
reciclării deşeurilor (prin acţiuni educative derulate cu şcolile din RBDD şi
asigurarea de pubele).

Rezultatele estimate sunt:

– înţelegerea importanţei gestionării deşeurilor în relaţie cu dezvoltarea
durabilă;
– înţelegerea îndatoririlor şi responsabilităţilor ce implică gestionarea
deşeurilor;
– conştientizarea importanţei reciclării deşeurilor cu scopul păstrării unui
mediu natural curat;
– îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul deltaic printr-o gestionare corectă
a deşeurilor;
– păstrarea unui mediu natural mai curat pentru zonele turistice.

Implementarea acestui proiect de conştientizare a populaţiei locale privind

gestionarea deşeurilor în RBDD va contribui la înţelegerea măsurilor
viitoare pentru conservarea habitatelor şi speciilor de interes comunitar,
reprezentând totodată un pas important în stoparea declinului
biodiversităţii.

Comunităţile vor trebui să conştientizeze faptul că gestionarea deşeurilor în

RBDD se va face respectând principiile dezvoltării durabile, atât pentru
protecţia naturii cât şi în folosul comunităţilor umane, care vor putea
desfăşura activităţi economice, fără a aduce prejudicii factorilor de mediu.

Proiectul contribuie, în funcţie de condiţiile existente în zonele de referinţă,

la creşterea interesului pentru natură, reducerea impactului negativ al
dezvoltării turismului necontrolat, prezentarea informaţiilor privind
dezvoltarea durabilă.

Grupurile ţintă sunt reprezentate atât de populaţia tânără, urmărindu-se

educarea şi responsabilizarea acestora în scopul păstrării unui mediu
înconjurător curat şi sănătos, cât şi de populaţia adultă şi autorităţile locale,
proiectul urmărind sensibilizarea acestora cu privire la condiţiile actuale de
mediu şi stimularea lor în scopul rezolvării problemelor existente.

Proiectul vizează realizarea unei campanii de informare şi conştientizare a

locuitorilor din RBDD şi zonele limitrofe, dar, mai ales a vizitatorilor asupra
importanţei unei atitudini corespunzătoare în ceea ce priveşte depozitarea
deşeurilor menajere şi impactul pe care îl poate avea asupra Deltei Dunării
nerespectarea unor reguli de bază privind protecţia mediului.

Proiectul include şi o componentă educaţională prin lansarea către şcolile

din RBDD a programului educaţional „Să păstrăm Delta Dunării curată” prin
care elevii din şcolile participante vor fi informaţi despre problematica
deşeurilor, modalităţile de reducere şi de valorificare a acestora în scopul
formării unei atitudini responsabile faţă de mediul înconjurător.

Mediatizarea acţiunilor din proiect se va realiza prin publicarea de

comunicate de presă pe site-ul propriu al ARBDD.

Proiectul vizează realizarea unei campanii de informare şi conştientizare a

locuitorilor din RBDD asupra importanţei unei educaţii corespunzătoare în
ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor menajere şi impactul pe care îl
poate avea asupra sănătăţii necunoaşterea unor reguli de bază privind
protecţia mediului.

Obiective specifice:
1. Comunicarea mesajului către comunităţile ţintă trebuie să reprezinte
principala prioritate,
2. Realizarea unui ghid al gestionării deşeurilor
3. Realizarea unui album foto care să prezinte prin comparaţie mediul
poluat de la sate şi mediul natural surprins în fotografii. Acest album trebuie
să fie, astfel, un instrument care să informeze şi să sensibilizeze asupra
rezultatelor interacţiunii dintre om şi natură.

Pentru atingerea obiectivelor specifice ale proiectului s-a optat pentru

comunicarea în dublu sens, respectiv:
– orientată spre factorii interesaţi (întâlniri, ateliere de lucru);
– orientată spre publicul larg (campanii de conştientizare);
– orientată spre media (comunicate de presă);
– pe termen lung (educaţie ecologică pentru elevi).

Chestionarul de evaluare va urmări comunicarea existentă răspunzând la

întrebări cum ar fi:
– Care este atitudinea generală faţă de natură şi faţă de problematica
deşeurilor în localitatea d-voastră?
– Ce cunoaşteti despre colectarea selectivă a deşeurilor?
– Cine ce trebuie să ştie/să facă astfel încât să se formeze /modeleze o
atitudine responsabilă faţă de mediul înconjurător?
– Există conflicte sau posibilitatea ca ele să apară în viitor?
– Există deja o comunicare privind problematica deşeurilor în localitatea
d-voastră?
– Ce forme de comunicare există? Către cine este orientată (ce grupuri
ţintă există?)
– Au fost articole în ziare sau reportaje radio/TV?

Pe parcursul campaniei de conştientizare, scopul comunicării va fi dedus

din scopul proiectului şi se va baza pe analiza anterioară. Astfel, campania
de conştientizare se va baza pe discuţii de genul: Dorim să informăm? Să
motivăm? Să schimbăm o atitudine? Să schimbăm un comportament?

Pentru a marca lansarea campaniei de informare şi conştientizare a fost

lansat Ghidul privind gestionarea deşeurilor « Să păstrăm Delta Dunării
curată! » şi a cărui realizare a fost motivată de următoarele aspecte :

- Actualele practici de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor din

mediul rural şi urban sunt necorespunzătoare, generând un impact negativ
asupra factorilor de mediu.
 - Impactul generat de deşeurile produse şi
depozitate necontrolat constă în afectarea
calităţii factorilor de mediu, a solului şi
subsolului prin infiltrarea levigatului. Infiltraţiile
din depozitele de deşeuri afectează apele
subterane şi apele de suprafaţă prin
antrenarea substanţelor solubile existente în
deşeuri provenite din procesul de
descompunere a acestora, antrenarea de
către curenţii de aer a deşeurilor uşoare cât şi
emisia în atmosferă a gazului de fermentare
rezultat din procesul de descompunere a
acestora.
- Amplasate de cele mai multe ori în
apropierea aşezărilor umane şi a resurselor
de apă de suprafaţă, depozitele de deşeuri poluează atât prin aspectul
dezolant al zonei, mirosuri neplăcute, cât şi prin răspândirea deşeurilor
uşoare prin antrenarea vântului, împrăştiindu-le pe o suprafaţă apreciabilă
în jurul acestora.
- Efectele asupra omului sunt directe în cazul depozitării deşeurilor
menajere, din cauza conţinutului mare de microorganisme, printre care şi
agenţii patogeni care, prin intermediul apei, aerului şi solului ajung în
organismul uman.
- În perioada de vară, gazele nocive rezultate în urma descompunerii
substanţelor organice constituie o sursă de afectare majoră pentru
sănătatea omului.
- Riscurile majore rezultate din depozitarea necontrolată a deşeurilor,
neaplicarea măsurilor de reducere a volumului acestora, apar mai evident
în situaţii cu precipitaţii abundente, viituri, care antrenează cantităţi de
deşeuri de toate categoriile, producând poluarea apelor de suprafaţă.

Proiectul se implementează în perioada 2012 – 2013.

Proiectul include şi o componentă educaţională, lansată către şcolile din
RBDD în data de 1 octombrie 2012, prin care elevii din şcolile participante
vor fi informaţi despre problematica deşeurilor, modalităţile de reducere şi
de valorificare a acestora în scopul formării unei atitudini responsabile faţă
de mediul înconjurător.Implementarea acestui proiect va fi realizată cu
participarea cadrelor didactice şi elevilor aparţinând şcolilor din Ceatalchioi,
C.A. Rosetti, Chilia Veche, Caraorman, Crişan, Mahmudia, Maliuc, Mila 23,
Murighiol, Sf. Gheorghe.

Lucrarea practică propusă a se realiza permite participarea a cât mai

multor elevi, deoarece implică sarcini zilnice. Am ales ca temă de lucru
realizarea compostului în şcoală deoarece considerăm că este important
ca elevii să fie implicaţi în activităţi practice, completate de cele teoretice,
pentru a conştientiza astfel importanţa producerii compostului şi în
gospodăriile părinţilor. Producerea de compost poate deveni o modalitate
pozitivă de eliminare treptată a deşeurilor alimentare din gospodăriile
rurale.

O prezentare a programului de obţinere a compostului în cadrul şedinţelor

cu părinţii va trebui să scoată în evidenţă scopul proiectului şi modul în
care părinţii pot ajuta la derularea acestuia. Un articol informativ în revista
şcolii sau sub forma unui poster poate contribui la popularizarea
programului de obţinere a compostului în şcoală.

Obiectivul activităţilor educaţionale bazate pe diseminarea informaţiilor

oferite de ghidul privind gestiunea deşeurilor în RBDD este reprezentat de:
– dezvoltării capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului
înconjurător;
– dezvoltării interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui
mediu echilibrat;
– creşterea gradului de înţelegere a relaţiei dintre om şi mediu, a
interdependenţei dintre calitatea mediului şi calitatea vieţii;
– implicării responsabile în activităţi de protecţie a mediului;
– formării unor convingeri, atitudini şi deprinderi de păstrare a mediului
înconjurător.

Astfel, activităţile desfăşurate vor urmări:

– informarea elevilor despre ameninţarea pe care o reprezintă deşeurile
la adresa biodiversităţii şi locuitorilor din Delta Dunării;
– îngrijirea spaţiului din jurul şcolii;
– acţiuni de ecologizare;
– realizarea, în cadrul atelierelor de lucru, diverselor activităţi practice şi
concursuri de obiecte realizate din material refolosibile.
Galerie foto