EVALUAREA EFECTELOR UNOR COLORANTI EXOGENI PE

MATERIALELE CU BAZA DE RASINA IN TERAPIA

LEZIUNILOR CARIOASE INCIPIENTE

In 2010, Compania DMG a introdus o tehnologie inovativa

pentru tratamentul leziunilor carioase incipiente necavitate.NON-
CAVITATED –metoda ICON. Conceptul acestei metode consta in
infiltrarea leziunilor carioase incipiente cu rasina lichida cu baza
de metilacrilat, rezultand o sigilare adanca, stabilizare si oprirea
evolutiei procesului carios. Aceasta metoda este considerata
microinvaziva, in care in care leziunile carioase necavitate in
stadiu incipient sunt tratate cu o rasina de infiltrare foto-activata,
fara anestezie de frezare exploratorie,vizite repetate sau albire
aditionala. Rasina are capacitate de umplere si are un index de
refractie ridicat, care produce asa-numitul efect “cameleon”, fara
nevoia de alegere a culorii. Un lucru important de notat este acela
ca dupa tehnica de infiltrare unele leziuni tratate au abilitatea de
a pierde efectul opac si sa armonizeze bine cu suprafata dintelui
natural adiacent.
Efectul bauturilor(in special vinul rosu, ceaiul sau cafeaua) si
tutunul pe restaurarile estetice a diferitelor material (rasini
composite, compomeri, ciment de ionomer de sticla) a fost
discutat si analizat si descoperit ca dupa o anumita perioada pot
sa fie diferente. Cei mai nocivi coloranti sunt: tigaretele, fumatul,
cafeaua, ceaiul negru, vinul rosu si combinatiile lor la un loc.
Compozitia si volumul matricei organice, tipul si volumul
particulelor de de umplutura si pasul de finisare sunt factori
important care pot cauzaschimbarea culorii a restaurarilor de
rasina compozita. Pigmentarea extrinseca, poate fi cauzata de o
suprafata dura a materialului sau de prezenta plagii bacterine pe
suprafata restaurarii. In literature de spaecialitate nu s-a stabilit
clar relatia dintre obiceiul fumatului si colorarea materialelor de
restaurare, dar unele studii au raportat efecte de colorare a
fumatului de tigarete.
Eficienta mentinerii aspectului esthetic de-a lungul timpului
a. fost evaluat intr-o serie de studii “in vitro” si “in vivo”. Totusi,
unele s
Din aceste studii (in vitro) au esuat in simularea de conditii
perfecte si actiunea complexa a unor factori in mediul oral, de
aceea rezultatele studiilor in vivo sunt contracdictorii si sunt
probabil influentate de plangere inadecvata cu criteriul incluziunii
ai/sau excluziunii studiului. Studii aditionale sunt necesare sa
clarifice aspectele referitoare la evolutia parametrilor estetici de-a
lungul timpului si gradul de influentare a culorii a colorantilor
EXOGENI.
Scopul acestui studiu a fost sa evalueze efectul colorantilor
exogeni (cafea, vin rosu, fumatul de tigarete) pe materiale pe
baza de rasini folosite in tratamentul leziunilor carioase
necavitate, inainte si dupa procedurile de polisare/polizare. Una
dintre ipoteze a fost aceea ca expunerea la agentii de colorare
schimba temporar parametrii cromatici ai materialului folosit in
tratamentul leziunilor carioase incipiente si acesti parametrii se
intorc partial sau total la valorile initiale dupa polizare.
Partea experimentala
 Studiul nostru a evaluat potentialul de colorare a doua
bauturi comerciale : cafeaua si vinul rosu, precum si fumatul
tigaretelor pe trei material folosite curent in terapia cariilor
incipiente. Tipul de material de restaurare folosit si compozitiile lor
sunt prezentate in TABELUL 1.
Studiul a urmat toate reglementarile impuse de Comitetul de
Cercetare al Facultatii de Medicina Dentara, Facultatea de
Medicina si Farmacie Grigore Popa, Iasi si in acord cu cateva
articole publicate. Protocolul de lucru a urmat schema propusa de
catre Borged in 2014 si este descrisa mai jos, in TABELUL 2.
75 de premolari(150 de specimen) extrasi din motive
ortodontice au fost inclusi in studio. Premolarii au fost impartiti in
trei grupuri , corespunzator fiecarui material folosit( rasina ICON,
lac Recaldent, Grandio Seal), rezultand astfel 50 de specimen
pentru fiecare grup. Specimenele au fost divizate in cinci
subgrupe. Imediat dupa extragere, dintii au fost spalati pentru a fi
indepartate urmele de tesut moale, sange, biofilm bacterial si
examinate de posibile crapaturi si alte defecte( hipolaxie si caviati
incipiente) Dintii cu defecte vizibile au fost exclusi. Pana la
inceperea experimentului dintii au fost pastrati in apa salina la
temperatura camerei. Dintii au fost taiati folosind o freza cilindru
cu diamante la viteza mare sub apa rece.Initial o sectiune
orizontala a fost facuta si indepartata radacina. Coroana a fost
taiata in directive mezio–distala, obtinand astfel doua jumatati una
faciala si una lingual. Suprafata smaltului a fost polisata cu discuri
abrasive extra fine, fine si medii si polizata cu o freza cu un
diamant de 1mm si un disc de polisare cu panza(Bruehler) astfel
obtinand specimene de 4x3mm. Ele au fost supuse ciclului de
remineralizare, cicluri pentru a induce formarea de leziuni de pete
albe. Solutia de demineralizare a fost compusa din 50 de mM de
acetat, solutie neutral. Specimenele au fost scufundate in Solutia
de demineralizare la 37 de grade Celsius pentru 16 ore. Volumul
total de solutie a fost calculate folosind 2mI /mm patrati de smalt. .
Acesta metoda produce leziuni de sub suprafata cu o adancime
medie de 43µm.
Specimenul astfel obtinuta fost pastrat in apa salina 24 de
ore si si divizat in trei grupuri: grupulI( supus terapiei cu rasina de
infiltrare ICON), grupul II (supus terapiei de remineralizare cu lac
Recaldent), grupul III( supus sa sigileze cu rasina compozita
nanohibrid Grandio Seal). Aplicarea produselor a fost facuta
conform protocolului indicat de catre producator. Fiecare grup a
avut 50 de specimen , impartie in 5 subgrupe. In studiu
subgrupele Ia, IIa si IIIa specimenele au fost supuse actiunii
vinului rosu, in Ib, IIb, IIIb au fost supuse actiunii cafelei si in Ic,
IIcsi IIIc au fost supuse actiunii fumatului, in Id, IId si IIId, au fost
supuse tuturor celor treila un loc(vin, cafea si tigarete) si in Ie, IIe
si IIIe specimenele au fost pastrate in saliva artificial. Protocolul
de colorare a respectata urmatoarele conditii: imersiunea intr-un
colorant la 37 de grade Celsius, in conditii de intunericpentru 24
de ore, 7, 14, respective 21 de zile.

FIG 1

Ertas a raportat ca 24 de ore de imerie este echivalentul a

consumului de cafe ape o perioada de o luna. Pentru subgrupele
Ic, IIC, IIIC expunerea la fum a fost de 8 minute / ciclu, de 20 de
ori pe zi . Subgrupurile Id, IId, IIId actiunea mixta de supunere
simultana la cei trei coloranti : cafea tigarete si vin rosu. Solutiile
de colorare folosite in acest studio au fost: cafea Nescafe
Brasero, Nestle Spain, vin rosu, cu 13,5 % alcool, Truckner
Rotwein Schwaben Wein Merlot/ Cabernet Sauvignon, producator
viile Recas Romania SA,. In timpul acestei imersiuni cu alcool,
aceeasi cantitate de alcool a fost folosita pentru fiecare specimen.
Intre ciclurilele de colorare, specimenele au fost scufundate in
saliva artificiala Fusayama-Mayer (30ml/ specimen). Compozitia
de saliva folosita la studio este prezentata in TABELUL 3.
Expunerea la fumul de tigarete a fost facuta intr-o
cutie(simulator de expunere) confectionata dintr-un material
acrylic transparent, ermetic inchis. Acest simulator continea doua
incaperi conectate printr-un orificiu cu o tigareta cu filtru de hartie.
Tigareta aprinsa a fost pozitionata in prima camera care avea
ventilare externa. Vaporii de aer duceau fumul catre prima
incapere unde se afla specimenul. Pentru a gasi a doua camera,
fumul trebuia treaca prin bariera de filtru a tigaretei. A doua
camera avea o alta gaura pentru a elibera vaporii de aer.
Procedura de polisare a fost facuta dupa 21 de zile de la
perioada de expunere la agentii de colorare folosind discuri
abrasive. Dupa terminarea cilurilor de colorare si inainte de
stabilirea culorii, toate specimenele au fost spalate cu apa salina
mentinandu-le in saliva artificial pentru 18 ore. Determinarea /
stabilirea cromatica a fost facuta cu RT(Lovibond Brand UK) dupa
24 de ore si respectiv 7 zile . Specimenele au fost spalate cu apa
distilata si uscate cu un spray de aerinainte de fiecare masurare.
Evavaluarea culorii a fost urmatoarea: initial M1, dupa
remineralizare si tratament M2 dupa actiunea de colorare M3 si
dupa polisare M4. Direrentele de colorare au fost analizate de un
sistem CIE si au fost comparate pentru subgrupul de control si
subgrupul de studio pentru toate cele trei material. Parametrii
culorii au fost masurati in conformitate cu protocolul experimentat.
Diferentele dintre valori au fost stabilite calculate folosind
urmatoarea formula FIG 4. De asemenea, evolutia schimbarii
culorii a fost calculate conform formulei aratate mai jos, unde
DELTA E 1, reprezinta schimbarea de culoare dupa expunerea la
coloranti si DELTA E2, reprezinta schimbarea de culoare dupa
polisare, cu ajutorul relatiilor care reprezinta formula
computationala a evolutiei schimbarii de culoare.

Rezultate si discutii
Softul SPSS, versiunea 11.5 a fost folosit sa analizeze
datele. Valoriile medii si deviatia standard in toate subgrupurile
au fost determinate. Datele au fost de asemenea analizate
folosind 2 feluri de analiza a variatiilor, si testele lui Tukey pentru
masuratorile de culoare dupa patare si dupa polisare. Un test –t
imperecheat a fost condus sa evalueze daca procedurile de
polisare au influentata culoarea specimenelor, pentru fiecare
conditie experimental. Nivelul folosit a fost mai mic de 0.05 p.
Variatiile dintre valorilor medii si deviatia standard a
parametrilor pentru fiecare material , dupa dupa protocol de
expunere la colorant si dupa procedura de polisare sunt
prezentate in tabelul 4.
Analizand rezultatele, putem observaca expunerea la
culoare cauzeaza schimbari de culoare in toate celetrei grupuri de
material. Cel mai mare grad de colorare a fost observant in
subgrupurile D pentru toate cele trei materialele evaluate in
studiu, rezultatul a fost probabil determinat de asocierea actiunii
celor trei coloranti( cafea, vin, fumat). In ordine descendenta/
descrescatoare, subgrupul C, care a fost supus actiunii fumatului
de tigarete, a fost urmat de cel colorat de vin, subgrupul A si in
final acelea supuse coloraturii cafelei, subgrupul B. Cel mai mici
valori au fost inregistrate la subgrupul E(TABELUL 4).
Analizand parametrii de culoare L̽(stralucire) putem observa
ca expunerea(M3) la culoare duce la schimbari de culoare pentru
toate tipurile de material, de aceea, specimenul din grupul de
control E a atins cea mai ridicata valoare , urmata de subgrupul
C, care a atins cea de-a doua mare valoare pentru specimen,
unde a fost aplicat rasina si lac, si unde materialul Grandio Seal a
fost folosit, subgrupul B urmat de valorile inregistrate de grupul
de control . (TABELUL4)
Legat de parametrii de culoare a̽ (verde-rosu), valorile
inregistrate au fost de asemenea modificate, asa ca am observat
ca in cazul folosirii rasinii ICON si Lacului( Varnish), subgrupul B
a inregistrat valorile cele mai ridicate , pentru specimenele unde
Recaldent Varnish a fost folosit, valoarea cea mai ridicata atinsa a
fost a subgrupului C si in acest caz folosind materialul Grandio
Seal, cea mai mare valoare a parametrului a̽ a fost inregistrat de
subgrupul A (Tabelul4).
In ceea ce priveste parametrii de culoare b̽ (albastru –
galben) valorile au fost supuse unei schimbari dupa cum
urmeaza: pentru specimenul unde rasina ICON a fost folosita,
valorile cele mai ridicate au fost inregistrate de subgrupul
D( asociere celor trei factoricu potential coloristic-vin rosu, cafea
si fumat de tigarete; b ̽ , cand a fost folosit Recaldent Varnish cea
mai mare valoare a fost inregistrata de catre subgrupul E ,
urmata de specimenele din subgrupul D si cand a fost folosit
Gradio Seal valoarea maxima a fost gasita la subgrupul care a
folosit cafeaua .
Cu privire la schimbarea de culoare dupa actiunea
colorantilor pe diferite tipuri de culoare s-a descoperit ca
schimbarile de culoare cele mai mici sunt observate la
specimenele unde a fost aplicat Gradio Seal, urmate de acelea cu
ICON si acelea cu Recaldent MI Varnish.
Analiza valorilor L ̽ a ̽ b ̽ aratate a scazut la valorile de
stralucire pentru cafea si vin in timp ce parametrul a ̽ a ramas
relativ stabil pentru subgrupurile de studiu. Specimenele
scufundate in solutie de cafea au aratat o crestere in parametrul
b* . De asemena , pentru toate cele trei materiale, este observata
o imbunatatire a parametrilor de polisare (M4) tabelul 4.
Valorile medii si deviatia standard a evolutie schimbarilor de
culoare dupa expunerea la coloranti si dupa polisare sunt
prezentate in tabelul 5. Astfel poate fi observant ca valorile cele
mai ridicate au fost atinse de specimenele din subgrupul D
(asocierea vinului rosu, cafelei si tigaretelor), dupa expunerea la
coloranti si dupa polisare.
Evaluarea culorii poate fi extrem de complexa si poate avea
un impact direct in practica dentara . Mentinera culorii
suprafetelor tratate in timp si intelegerea cerintelor pacientilor sunt
fundamentale pentru a crea o armonie estetica.
Cu privire la tipul de material ales in tratamentul cariilor,
schimbarilor de culoare datorate colorantilor extrinseci depind de
calitatea polimerizari , tipul si cantitatea umpluturilor anorganice si
sistemului foto initiator.
 In zilele noastre, in practica curenta, cercetatorii au propus
cateva metode si tehnici pentru a analiza abilitatea de infiltrare a
rasinii ICON sa rezolve problemele estetice a diferitelor leziuni
carioase. Totusi rezultatele studiilor diferite pe schimbarile de
culoare induse de colorantii exogeni pe suprafete dentare cu carii
incipiente si pe materiale folosite in tratamentul lor, sunt adesea
controversate.
Cercetatorii au propus cateva metode de evaluare a
parametrilor de schimbare a lucorii : colorimetrul, ghiduri , chei de
culoare , dispositive , comparare clinica sau specrofotometru
permite evaluarea parametrilor L*, a* si b* insemnand colorarea
specimenelor pe toate axele delta E* parametru care a fost folosit
ca raspuns variabil si care a indicat schimbarea de culoare a
specimenelor care au fost evaluate de-a lungul timpului la doua
momente specifice si diferite, permitand valoarea schimbarilor de
culoare .
Studiul nostru conform altor cercetari confirma ca actiunea
de supunere a colorantilor exogeni peste limita si expunerea la
fumul de tigarete poate cauza cateva schimbari de culoare pe
materialele de restaurare .
In acest studiu am ales vinul rosu, cafeau si tigaretele ca
agenti individuali de colorare si combinatia acestori trei factori
este datorata folosiri lor frecvente . Un numar de studii a arata ca
schimbarile de culoare induse de consumul de cafea frecvent
afecteaza ambele structuri ale dintelui si a materialelor de
restaurare, folosite pentru tratamentul lor . O corelare a fost
demonstrata intre culoarea maro a cafelei si lantul de polimer a
rasinii compozite, o compozitie particulara facilitand absorbire si
penetrare in rasina a colorantului .
 Intr-un studiu condus de J. K. Park in 2010 a fost demonstrat
ca specimenele scufundate in cafea au prezentat o schimbare in
culoare catre galben, asociata cu o reducere de stralucire,
rezultate care sunt asemanate cu cele pe care noi le-am
descoperit in studiul curent, cand am analizat specimenele
expuse la solutiile de cafea.
Pe de alta parte, specimenele imersate in vin au arata o
descrestere a parametrilor b* . Combinarea complexa a
pigmentilor care este prezenta in vinul rosu cauzeaza schimbari in
parametrii a* si b* in subgrupul expus la colorarea de vin ,
rezultate similare fiind raportate de alti cercetatori .
In plus prezenta alcoolui si a unui pH scazut ar fi putut
favoriza inmuierea care ar fi putut face absortia de pigmenti pe
suprafata de rasina mai usoara , cum ar fi prezenta taninului din
vinul rosu . De asemenea, susceptibilitatea diferita a rasinilor
compozite la colorantii extrinseci pot de asemenea sa fie
infuentati de tipul de catre tipul de matrice datorata absortie de
apa diferita si solubilitatii variabile depinzand de compozitie. A
fost demonstrate ca absortia de apa si alte fluide intraorale de
component organice a rasinii ar putea duce la schimbarile de
colorare si la degradarea matricei de polimer. Astfel, un coeficient
de penetrare ridicat si o vascozitate scazuta a monomerului sunt
caracteristici dorite, care permit rasinii sa se infiltreze in sub
suprafata leziunilor carioase. Combinarea experimentala si
TEGDMA, HEMA si etanolul au aratat proprietati satisfacatoare
pentru o rasina de infiltrare . Totusi HEMA are un grup hidroxil
functional care ii da o hidrofilicitate . Desi compozitia rasinii de
infiltrare (ICON) nu este detaliata de catre producator, ea ar putea
favoriza absorbtia colorantilor pe baza de apa si ar putea creste
susceptibilitatea materialului pentru schimbarile de culoare. In
plus inhibitia polimerizari cauzate de oxigen si micsorarea
polimerizarii a rasinii de polimerizare ar putea sa se vada in
zonele neomogene care ar putea facilita penetrarea su absortia
colorantilor. Totusi un studiu recent a raportat ca polisarea
leziunilor de infiltrate creste rezistenta lor la schimbarile de
culoare.
Analizand rezultatele acestui studiu putem observa ca cei
mai afectati parametii au fost L* indicand stralucire scazuta a
specimenelor supuse la colorantii exogeni. De asemenea, am
descoperit cu rezultatele obtinute in alte studii precum polisarea
materialelor permite o imbunatatire a parametrilor de colorare .
Acest studiu este o cercetare “in vitro” si o stimulare a
conditiilor intraorale, investigatii “in vivo” sunt necesare, care ar
putea sa faca o schimbare variatilor de temperatura, fluctuatiilor
de dinamica a pH- ului, prezenta biofilmului bacterian si altor
conditii care ar putea sa duca la rezultate mai precise .
Concluzii:
Expunerea materialelor pe rasina folosita in tratamentul
leziunilor carioase necavitate incipiente la fumul de tabac si solutii
de culoare variate a determinat schimbarile de culoare de a lungul
timpului . Cand compararea potentialului de culoare a bauturilor si
fumului de tigare pe materialele bazate pe rasina cele mai
importante schimbari de culoare au fost obtinute de combinarea
celor trei coloranti urmata de fumul de tabac, vinul rosu si
cafeaua. Materialul care a fost prezentat cu valoarea de culoare
ridicata a fost Recaldent MI Varnish urmata de rasina de infiltrate
ICON si grandioseal. Procedura de polisare a imbunatatit variatia
de culoare a celor trei materiale testate.
a