Fişă la limba şi literatura română

Şi a trecut vara.(…) In locul zilelor mari si frumoase au venit zile mici si posomorâte, a început
sa cadă bruma si să se rărească frunza lăstarului. Pe inserate se vedeau rândunici întârziate
zburând in rasul pământului, ori pâlcuri de alte păsări calatoare, iar in tăcerea nopţilor friguroase
se auzeau strigatele cocorilor, mergând toate in aceeaşi parte, către miazăzi. In inima bietei
prepeliţe era o lupta sfâşietoare. Ea ar fi vrut sa se rupă in două: jumătate sa plece cu copiii
sănătoşi, care sufereau de frigul toamnei înaintate, iar jumătate sa rămâie cu puiul schilod, care se
agăţa de ea cu disperare. Suflarea duşmănoasa a crivăţului, pornită fără veste intr-o zi, a hotărât-
o. Decât sa-i moara toţi puii, mai bine numai unul — si fără sa se uite înapoi, ca sa nu-i slăbească
hotărârea, a zburat cu puii zdraveni, pe când ăl rănit striga cu deznădejde:
— Nu mă lăsaţi! Nu mă lăsaţi! (I Al Brătescu-Voineşti--Puiul)
A
1. Menţionează câte un sinonim pentru termenii:
lăstar= pâlcuri = zdraveni =
posomorâte = fără veste = sfâşietoare =
2. Explică, în maxim 5 rânduri, de ce nu se putea hotărî prepeliţa să plece.
3. Povesteşte pe scurt ce s-a întâmplat cu prepeliţa şi puii ei până în momentul
descris în fragmentul de mai sus..
B
1. Analizează adjectivele după modelul:
Adjectiv Cuvântul Variabil/ Gen Număr Caz Funcţie
determinat Invariabil sintactică
posomorâte
întârziate
sfâşietoare
duşmănoasă
zdraveni

2. Precizează felul, cazul şi funcţia sintactică a numeralului din propoziţia:

„…şapte zile a ouat câte un ou…”
3. Încercuieşte două interjecţii din text.
4. Analizează pronumele:

Pronumele Felul Gen Număr Caz

ea
-i
mă
5. Subliniază numeralele şi dă răspunsul la ghicitoare:
„ Am un stejar cu douăsprezece ramuri,
Pe fiecare ramură patru cuiburi,
În fiecare cuib şapte ouă.”
 Fişă la limba şi literatura română

„Intr-o primăvara, o prepeliţă aproape moartă de oboseală — că venea de

departe, tocmai din Africa — s-a lăsat din zbor într-un lan verde de grâu, la marginea
unui lăstar. După ce s-a odihnit vreo câteva zile, a început să adune beţigaşe, foi uscate,
paie şi fire de fân şi şi-a făcut un cuib pe un moşoroi de pământ, mai sus, ca să nu i-l
înece ploile; pe urmă, şapte zile de-a rândul a ouat câte un ou, în tot şapte oua mici ca
nişte cofeturi şi a început să le clocească. Ai văzut cum stă găina pe ouă? Aşa stă şi ea,
doar că ea în loc să stea in coteţ, sta afara in grâu; si ploua, ploua de vărsa si ea nu se
mişca, ca nu cumva sa patrunză o picătura de ploaie la ouă. După trei săptămâni i-au ieşit
nişte pui drăguţi, nu goi ca puii de vrabie, îmbrăcaţi cu puf galben ca puii de găină, dar
mici, parcă erau şapte gogoşi de mătase, şi au început să umble prin grâu după mâncare.
Prepeliţa prindea câte o furnică, ori câte o lăcustă, le-o firimiţea în bucăţele mici, şi ei,
pic! pic! pic! Cu cioculeţele lor, o mâncau numaidecât. Si erau frumoşi, cuminţi si
ascultători; se plimbau primprejurul mamei lor si când ii striga: “Pitpalac!” repede veneau
lângă ea.” (I Al Brătescu-Voineşti--Puiul)
A
4. Menţionează câte un sinonim pentru termenii:
lăstar= foi= moşoroi =
cofeturi = numaidecât = coteţ =
5. Explică, în maxim 5 rânduri, de ce nu se putea mişca prepeliţa de pe ouă.
6. Povesteşte pe scurt ce s-a întâmplat de-a lungul verii cu prepeliţa şi puii ei.
B
6. Analizează adjectivele după modelul:
Adjectiv Cuvântul Variabil/ Gen Număr Caz Funcţie
determinat Invariabil sintactică
uscate
mici
drăguţi
galben
frumoşi
.
7. Precizează felul, cazul şi funcţia sintactică a numeralului din propoziţia:
„…şapte zile a ouat câte un ou…”
8. Încercuieşte două interjecţii din text.
9. Analizează pronumele:

Pronumele Felul Gen Număr Caz

ea
ei
lor
(lângă) ea

Fişă la limba şi literatura română

 „Mama lor îi aşeza la rând şi îi întreba: “Gata?” “Da”, răspundeau ei. “Una, două,
trei!” Şi când zicea “trei”, frrr! zburau cu toţii de la marginea lăstarului tocmai colo lângă
cantonul de pe şosea şi tot aşa îndărăt. Şi mama lor le spunea că-i învaţă să zboare pentru
o călătorie lungă, pe care trebuiau s-o facă in curând, când o trece vara. “Şi o să
zburam pe sus de tot, zile si nopţi, si o să vedem dedesubtul nostru oraşe mari şi râuri, şi
marea.” Într-o după-amiază pe la sfârşitul lui august, pe când puii se jucau frumos in
mirişte împrejurul prepeliţei, aud o căruţă venind si oprindu - se in drumeagul de pe
marginea lăstarului. Au ridicat toţi in sus capetele cu ochişorii ca nişte mărgele negre si
ascultau.”
A
7. Menţionează câte un sinonim pentru termenii:
lăstar= mirişte=
îndărăt= drumeag =
8. Explică, în maxim 5 rânduri, pentru ce îşi pregătea prepeliţa puii.
9. Povesteşte pe scurt ce s-a întâmplat cu puiul cel mare.
B
10. Analizează adjectivele după modelul:
Adjectiv Cuvântul Variabil/ Gen Număr Caz Funcţie
determinat Invariabil sintactică
lungă
mari
negre
.
11. Precizează felul, cazul şi funcţia sintactică a numeralului din propoziţia:
„Şi când zicea “trei”, frrr! zburau cu toţii…”
12. Încercuieşte o interjecţie din text.
13. Analizează pronumele:

Pronumele Felul Gen Număr Caz

lor
îi
ei

14. Dă trei exemple de pronume de politeţe.

15. Subliniază numeralele din textul următor, şi scrie pentru fiecare ce tip este.
„Dar şapte turci pe el săriră,
Şi şapte săbii îl loviră,
Şi-al optulea, un turc bărbos,
Izbi turbat de sus în jos”

FIŞĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Se dă textul:
 „Şi ne pomenim într-una din zile că părintele vine la şcoală şi ne aduce un scaun
nou şi lung, şi după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm, a stat puţin pe gânduri,
apoi a pus nume scaunului Calul Bălan şi l-a lăsat în şcoală. În altă zi ne trezim că iar
vine părintele la şcoală, cu moş Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de şcoală
nouă, un drăguţ de biciuşor de curele, împletit frumos, şi părintele îi pune nume Sfântul
Nicolai, după cum este şi hramul bisericii din Humuleşti... Apoi pofteşte pe moş Fotea că,
dacă i-or mai pica ceva curele bune, să mai facă aşa, din când în când, câte unul, şi ceva
mai grosuţ, dacă se poate... Bădiţa Vasile a zâmbit atunci, iară noi, şcolarii, am rămas cu
ochii holbaţi unii la alţii.
(I Creangă- Amintiri din copilărie)

A
10. Menţionează câte un sinonim pentru termenii:
A stat pe gânduri= a zâmbit =
dar = din când în când =
pofteşte = holbaţi =
11. Explică, în maxim 5 rânduri, ce rol aveau cele două daruri aduse de preot.
12. Precizează care este modul de expunere folosit în paragraful citat.
13. Cine a fost primul elev pedepsit şi de ce?
B
16. Analizează adjectivele după modelul:
Adjectiv Cuvântul Gen Număr Caz Grad de Funcţie
determina comparaţie sintactică
t
nou
lung
drăguţ
bune
holbaţi
.
17. Precizează felul, cazul şi funcţia sintactică a numeralelor din propoziţiile de mai jos.
a) Se aşeză lângă cei doi b) Scrisoarea este pentru al c) Doi elevi au plecat în
doilea. excursie.
18. Completează spaţiile punctate cu pronumele personale potrivite întrebărilor din
paranteză:
Eu plec (cu cine?)………………..la şcoală.
Lasă-…………(pe cine?) să plec la mama.
Vreau să-……..(cui?) arăt şi lui ultima carte.
Cartea (a cui?)……….este pe bancă.
Spune-…….(cui?) că (pe cine?)……..-am văzut la patinoar.