1. Modul de constituire şi funcţionare a Guvernului. 2. Atribuţiile Guvernului. 3. Actele Guvernului. 4. Încetarea mandatului şi responsabilitatea Guvernului.
1. Modul de constituire și funcționare a Guvernului
Conform art. 96 al Constituției Republicii Moldova și art. 2 al Legii cu privire
la Guvern, Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova, asigură realizarea politicii interne și externe a statului și realizează conducerea generală a administrației publice. Procedura constituirii Guvernului începe cu desemnarea de către Președintele Republicii Moldova, în urma consultării fracțiunilor parlamentare, a unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Persoana desemnată drept candidat la funcția de prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra Programului de activitate și a întregii liste a Guvernului (componența Guvernului). Aceasta se examinează în ședința Parlamentului și se acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși. În baza votului de încredere acordat de Parlament, Președintele Republicii Moldova numește Guvernul prin decret, în termen de cel mult 14 zile calendaristice. Membrii Guvernului depun individual jurământul în fața Președintelui Republicii Moldova, în termen de trei zile calendaristice de la data emiterii decretului privind numirea Guvernului. Conform prevederilor constituţionale, Guvernul are următoarea componenţă: prim-ministru; prim-viceprim-ministru; viceprim-miniştri; miniştri, şi alţi membri stabiliţi prin legea organică. Ce ține de calitatea de membru al Guvernului poate fi persoana care întrunește cumulativ următoarele cerințe: a) deține cetățenia Republicii Moldova; b) are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova; c) în privința sa nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară; d) cunoaște limba română; e) are studii superioare; f) are o reputație ireproșabilă. Totodată, funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu: a) cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite; b) cu activitatea de antreprenoriat desfășurată personal sau cu deținerea oricărei funcții de conducere în cadrul societăților comerciale; c) cu exercitarea activității, inclusiv în organele de conducere, în cadrul persoanelor juridice de drept privat. Referitor la atribuțiile membrilor Guvernului, acestea sunt următoarele: 1) participă la ședințele Guvernului și la adoptarea deciziilor de către Guvern; 2) înaintează propuneri privind ordinea de zi a ședinței Guvernului; 3) prezintă, în cadrul ședinței Guvernului, subiectele ce țin de domeniile de activitate de care sînt responsabili; 4) înaintează propuneri privind planul de acțiuni al Guvernului; 5) inițiază elaborarea proiectelor de acte normative în domeniile de activitate de care sînt responsabili; 6) coordonează și monitorizează domeniile de activitate de care sînt responsabili și prezintă rapoarte de activitate; 7) alte atribuții ce decurg din prevederile cadrului normativ. Ce ține de Prim-ministru acesta conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectînd următoarele atribuții: 1) reprezintă Guvernul în raporturile cu Parlamentul și Președintele Republicii Moldova; 2) reprezintă Guvernul în țară și peste hotare; 3) convoacă și conduce ședințele Guvernului; 4) semnează actele adoptate de către Guvern; 5) monitorizează activitatea membrilor Guvernului; 6) contrasemnează decretele emise de către Președintele Republicii Moldova, în cazul în care Constituția Republicii Moldova prevede obligativitatea contrasemnării acestora; 7) dispune efectuarea controalelor privind implementarea eficientă și în termen de către Cancelaria de Stat, ministere, alte autorități administrative centrale și structurile organizaționale din sfera lor de competență a responsabilităților ce le revin; 8) emite decizii privind organizarea activității ministerelor și altor autorități administrative centrale și structurilor organizaționale din sfera lor de competență; 9) semnează dispozițiile Guvernului emise pentru organizarea activității interne a Guvernului; 10) stimulează și aplică sancțiuni disciplinare membrilor Guvernului, conducătorilor autorităților administrative centrale și ai structurilor organizaționale din sfera lor de competență, precum și adjuncților acestora; 11) înaintează Președintelui Republicii Moldova propuneri privind numirea și revocarea din funcție a membrilor Guvernului; 12) propune Guvernului, în condițiile legii, numirea în funcție și eliberarea din funcție, a secretarului general al Guvernului, a secretarilor generali adjuncți ai Guvernului, a conducătorilor autorităților administrative centrale și adjuncților acestora și, în cazurile prevăzute de lege, a conducătorilor structurilor organizaționale din sfera de competență a ministerelor și altor autorități administrative centrale; 13) solicită membrilor Guvernului și conducătorilor autorităților administrative centrale și ai structurilor organizaționale din sfera lor de competență prezentarea rapoartelor de activitate; 14) informează Parlamentul și Președintele Republicii Moldova în problemele de importanță majoră ale statului; 15) alte atribuții care decurg din prevederile cadrului normativ. Guvernul se convoacă în ședințe ordinare, de regulă, săptămînal și în ședințe extraordinare ori de cîte ori este necesar, prin decizia Prim-ministrului. Ședințele Guvernului sînt conduse de către Prim-ministru, iar prin decizia acestuia pot fi conduse de prim-viceprim-ministru, unul dintre viceprim-miniștri sau unul dintre miniștri. Ședințele Guvernului sînt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor Guvernului. Guvernul asigură, cu cel puțin 48 de ore pînă la ora începerii ședinței, publicarea pe pagina web oficială a Guvernului a proiectului ordinii de zi a ședinței și a proiectelor de acte propuse pe ordinea de zi, cu excepția celor care conțin secret de stat. La ședințele Guvernului este obligatorie prezența membrilor Guvernului, a conducătorilor autorităților administrative centrale și a angajaților responsabili din cadrul Cancelariei de Stat și ministerelor. La ședințele Guvernului pot asista Președintele Republicii Moldova, deputații Parlamentului, reprezentanții desemnați ai Președintelui Republicii Moldova și ai Parlamentului. Pe lângă Guvern, activează Cancelaria de Stat, căreia îi revine rolul de asigurare a organizării activităţii Guvernului, stabilirea cadrului general pentru definirea priorităţilor Guvernului, asigurarea suportului metodologic şi organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare şi implementare a politicilor publice la nivelul ministerelor şi al altor autorităţi administrative centrale, monitorizarea implementării Programului de guvernare, prezentarea materialelor analitice şi informaţionale, pregătirea proiectelor de hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii, precum şi verificarea executării hotărârilor, ordonanţelor şi dispoziţiilor. La fel, Cancelaria de Stat elaborează, promovează și implementează politica statului în domeniul resurselor umane în administrația publică și coordonează realizarea managementului resurselor umane în cadrul ministerelor, al altor autorități administrative centrale subordonate Guvernului și al structurilor organizaționale din sfera lor de competență.
2. Atribuţiile Guvernului.
Fiind autoritatea cu cea mai înaltă poziţie în sistemul administraţiei publice,
Guvernul asigură executarea legilor, în primul rând, prin actele normative adoptate în baza acestora, care cuprind dispoziţii obligatorii pentru toate autorităţile administraţiei publice, precum şi pentru alte persoane juridice şi persoane fizice. Prin adoptarea acestor acte normative, Guvernul realizează, în acelaşi timp, conducerea generală a întregii activităţi administrative de pe teritoriul ţării, iar autorităţile care o desfăşoară fiind obligate să le aplice prin acte juridice şi măsuri concrete. Guvernul, în acelaşi timp, exercită şi controlul asupra respectării deciziilor sale, în special cele de natură juridică. Legea cu privire la Guvern stabilește următoarele domeniile de activitate ale Guvernului: 1) economie; 2) afaceri externe și integrare europeană; 3) ocrotirea sănătății, protecție socială și raporturi de muncă, familie; 4) justiție; 5) afaceri interne și ordine publică; 6) reintegrare teritorială; 7) finanțe publice, relații fiscale și vamale; 8) educație, știință și inovații; 9) cultură, tineret și sport; 10) dezvoltare regională, construcții, amenajarea teritoriului și urbanism; 11) protecția mediului înconjurător și resursele naturale; 12) agricultură, dezvoltare rurală și siguranța alimentelor; 13) apărare și securitate națională; 14) securitate și eficiență energetică; 15) tehnologia informației, transport și infrastructură; 16) administrație publică și servicii publice; 17) demografie, migrație și azil; 18) protecția consumatorului, calitatea produselor și serviciilor; 19) raportare, evidență și statistică. Pentru realizarea programului său de activitate, Guvernul exercită următoarele funcții de bază: 1) de organizare și planificare strategică – prin elaborarea și aprobarea documentelor de politici, inclusiv a celor necesare punerii în aplicare a programului de activitate al Guvernului; 2) de reglementare – prin elaborarea și aprobarea cadrului normativ și instituțional necesar realizării programului de activitate al Guvernului și organizării executării legilor; 3) de administrare a proprietății și finanțelor publice; 4) de gestionare și prestare a serviciilor publice; 5) de reprezentare a statului pe plan intern și extern; 6) de asigurare a aplicării și respectării reglementărilor în domeniile de activitate; 7) alte funcții care decurg din rolul Guvernului de a reprezenta și a exercita puterea executivă în Republica Moldova. În vederea realizării funcțiilor menționate, Guvernul are următoarele atribuții: 1) exercită conducerea generală a administrației publice; 2) asigură realizarea politicii interne și externe a statului; 3) asigură executarea actelor normative ale Parlamentului și decretelor Președintelui Republicii Moldova, adoptate în conformitate cu normele constituționale și a prevederilor tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte; 4) realizează programul său de activitate; 5) înaintează Parlamentului inițiative legislative; 6) avizează inițiative legislative, inclusiv proiecte de legi, și examinează propuneri legislative; 7) aprobă documente de politici și acte normative; 8) elaborează și prezintă Parlamentului spre adoptare și asigură executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală; 9) asigură accesul, prestarea, verificarea, evaluarea calității și modernizarea serviciilor publice; 10) asigură administrarea eficientă și transparentă a proprietății publice; 11) asigură realizarea controlului administrativ al activității autorităților administrației publice locale.
3. Actele Guvernului
Potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, dar și Legii cu privire
la Guvern acesta adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii. Hotărîrile, ordonanțele și dispozițiile se semnează de către Prim-ministru, iar hotărîrile și ordonanțele se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii în aplicare a acestora și/sau care sînt responsabili de domeniile de activitate care intră parțial sau integral în obiectul de reglementare al actului normativ. Hotărârile sunt cele mai răspândite acte ale Guvernului, deoarece corespund caracterului său executoriu şi sunt adoptate pentru organizarea executării legilor. Aceastea de cele mai multe ori au caracter normativ, dar sunt și hotărâri cu caracter individual. Hotărârile Guvernului cu caracter normativ pot fi clasificate în următoarele categorii: ce conţin ele însele norme juridice în vederea executării legii, adică sunt acte de reglementare a anumitor relaţii sociale aferente organizării eficiente a administraţiei publice; hotărârile prin care se aprobă alte acte juridice, aşa cum sunt hotărârile de aprobare a regulamentelor (de exemplu, regulamentele de organizare şi funcţionare a ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale de specialitate). Hotărârile Guvernului cu caracter individual se referă la persoane şi situaţii juridice concrete (de exemplu, numirea în funcţie a unui conducător de autoritate administrativă centrală de specialitate). Ordonanțele țin de instituția delegării legislative. Astfel, în vederea realizării programului său de activitate, Guvernul poate propune Parlamentului adoptarea unei legi speciale de abilitare a Guvernului cu dreptul de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Respectiv ordonanțele se adoptă în temeiul și în conformitate cu legea specială de abilitare adoptată de Parlament. Ordonanţele sunt acte normative cu putere de lege ordinară, adoptate într-o anumită perioadă de timp şi în domeniile care nu fac obiectul legilor organice. Ordonanţele pot fi abrogate, suspendate sau modificate de Guvern prin adoptarea de ordonanţe doar în limitele termenului de abilitare. După expirarea termenului de abilitare, ordonanţele pot fi abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege de către Parlament. Ordonanțele se supun aprobării de către Parlament dacă legea specială de abilitare, în temeiul căreia ordonanța a fost emisă, prevede acest fapt. Dacă Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonanțelor, acestea rămîn în vigoare. Dispozițiile Guvernului se emit de către Prim-ministru pentru organizarea activității interne a Guvernului.
4. Încetarea mandatului și responsabilitatea Guvernului
Legea cu privire la Guvern prevede următoarele temeiuri de încetare a
mandatului Guvernului: 1) la data validării alegerilor pentru un nou Parlament, mandatul Guvernului încetează de drept la data confirmării rezultatelor alegerilor și validării de către Curtea Constituțională a mandatelor noilor deputați aleși; 2) în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, ca rezultat al depunerii unei moțiuni de cenzură, sau în cazul angajării răspunderii Guvernului, dacă s-a depus o moțiune de cenzură și aceasta a fost adoptată. 3) în cazul demisiei Guvernului în componență deplină, respectiv Guvernul este în drept să demisioneze în componență deplină din proprie inițiativă, iar o hotărîre în acest sens se aprobă în ședință de Guvern. Le fel, Prim-ministrul este în drept să demisioneze din proprie inițiativă prin depunerea unei cereri scrise adresate Parlamentului sau prin anunț public, iar demisia acestuia antrenează de drept demisia întregului Guvern; 4) în cazul în care Prim-ministrul se află în imposibilitate definitivă de a-și exercita atribuțiile, în cazul demisiei sau al decesului acestuia. Astfel, se consideră că Prim-ministrul se află în imposibilitate definitivă de exercitare a atribuțiilor în următoarele cazuri: a) dacă acesta nu își exercită funcția mai mult de 3 luni consecutive; b) dacă Prim-ministrul care îşi prezintă demisia refuză expres exercitarea interimatului pînă la învestirea noului Guvern; c) dacă intervin alte circumstanțe care împiedică continuarea exercitării funcției. Conform art. 101 alin. (2) al Constituţiei, dacă prim-ministrul se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile sau în cazul decesului acestuia, Preşedintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim- ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile până la formarea noului Guvern. Procedura de încetare a mandatului Guvernului urmează a fi deosebită de pro- cedura de încetare a mandatului unor membri ai Guvernului în parte. Astfel cererile de demisie a unor membri ai Guvernului se prezintă Prim-ministrului şi acesta le aduce la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova, care emite decretul respectiv. De asemenea, în caz de remaniere guvernamentală sau alt temei de vacanţă a postului de membru al Guvernului, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului membrul Guvernului care, de asemenea, depune jurământ şi îşi exercită atribuţiile în acelaşi mod ca la constituirea Guvernului. Conform art.103 alin. (2) din Constituţie, Guvernul, al cărui mandat a încetat la data alegerilor parlamentare generale sau în cazul votului de neîncredere, sau al demisiei prim-ministrului, îndeplineşte în continuare numai funcţiile de administrare a treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. Respectiv, Guvernul nu poate promova reforme, programe sau politici noi în această perioadă și nu poate adopta acte normative. Conform art.104 al Constituţiei Republicii Moldova, Guvernul este responsa- bil în faţa Parlamentului şi prezintă informaţiile şi documentele cerute de acesta, de comisiile parlamentare şi de deputaţi. Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului, iar dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie. Aşadar, Guvernul poartă, în principal, o răspundere politică doar în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate şi cea mai severă sancţiune ar fi acordarea votului de neîncredere de către Parlament şi demiterea Guvernului. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea şi actele Guvernului. Conform art. 106 din Constituţia Republicii Moldova, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi, poate fi iniţiată exprimarea neîncrederii în Guvern. Iniţiativa de exprimare a neîncrederii se examinează după 3 zile de la data prezentării ei în Parlament. Neîncrederea în Guvern şi ca rezultat demiterea Guvernului, are loc cu votul majorităţii deputaţilor din Parlament. Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Dacă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege este depusă o moţiune de cenzură, Guvernul poate fi demis cu votul majorităţii deputaţilor din Parlament. Dacă acest lucru nu s-a întâmplat, proiectul de lege prezentat se consideră adoptat, iar programul sau declaraţia de politică generală devin obligatorii.