Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Catedra Alimentări cu Căldură, Gaze şi Ventilare

Lucrare de an
La disciplina: Instalaţii de încălzire

Încălzirea centralizata a unei cladiri de locuit cu 5 nivele

A efectuat : st. gr. ISACGV-161

Maxian Teodor

A verificat : Chilari Oleg

Chişinau 2018
 Întroducere
Calculul sistemei de încălzire se va efectua la o casă de locuit cu 5 nivele, care
este construită în or. Lipcani. Faţada principală a blocului este orientată spre Sud.
Clădirea are două scări, la fiecare etaj sunt amplasate 6 apartamente. Alimentarea
cu căldură a blocului se efectuiază centralizat.
Calculul sistemei de încălzire se efectuiază cu scopul de a determina
amplasarea conductelor şi diametrelor acestora, corpurilor de încălzire şi numărul
de secţii, punctului termic local. Acest calcul se va baza pe datele din lucrarea de
curs efectuată în simestru precedent (pierderile de căldură a fiecărei încăperi),
precum şi pe date noi (temperatura şi presiunea agentului termic la intrare şi
ieşire din clădire).
Proectarea sistemei de încălzire
Sistema de încălzire a casei trebuie să fie proiectată astfel, ca ea să asigure
încălzirea uniformă a aerului din încăpere, stabilitate hidraulică şi termică,
securitate antiincendiară şi să fie accesibile pentru curăţire şi reparaţie.
Conductele magistrale vor fi amplasate în subsol în partea superioară şi vor fi
bine izolate termic. Coloanele se vor amplasa lîngă pereţii exteriori. Pentru
evacuarea apei din sistemă în subsol la capătul fiecărei coloane se vor prevedea
robinete de golire.
Clasificarea sistemelor de încălzire
În prezent sunt folosite frecvent sisteme de încălzire centrale cu apă şi abur,
sisteme centrale şi locale de încălzire cu aer, precum şi încălzirea cu sobe.
În sistemele de încălzire cu apă aceasta circulă în sistem, se răceşte în corpul de
încălzire şi este readusă în generatorul de căldură pentru a fi din nou încălzită.
Apa poate fi readusă în generator folosind circulaţia naturală sau forţată, în
dependenţă de aceasta sistemele de încălzire se împart în sisteme cu circulaţia
naturală (gravitaţională) şi forţată (cu ajutorul pompelor). În sistemele de
încălzire cu circulaţia naturală este folosită proprietatea apei de a-şi schimba
densitatea la răcire şi încălzire. Într-un sistem vertical închis cu repartizarea
neuniformă a densităţii sub acţiunea cîmpului gravitaţional al pămîntului ia
naştere o presiune de circulaţie care provoacă mişcarea apei. În sistemele cu
circulaţie forţată se foloseşte pompa acţionată mecanic pentru majorarea
diferenţei de presiuni care duce la mişcarea apei şi astfel în sistem se crează o
circulaţie forţată. Funcţie de temperatura apei se deosebesc sisteme de
0
temperatură joasă, temperatura maximă a apei fiind egală cu t f =70 C cu
0 0
temperatura medie ( tf =70-100 C ) şi cu temperatura inalta 150 C . În
dependenţă de modul de amplasare a conductelor de racordare a corpurilor de
încălzire în plan orizontal sau vertical, sistemele se divizează în verticale şi
orizontale. Funcţie de schema de racordare a corpurilor de încălzire cu conductele
se deosebesc: sisteme monotubulare şi bitubulare. În sistemele monotubulare
corpurile de încălzire sunt unite cu o conductă şi apa circulă consecutiv prin
fiecare corp de încălzire. În sistemele bitubulare apa caldă este transportată prin
conductele de ducere (tur) iar cea răcită prin conducta de întoarcere (retur).
 Date iniţiale
CODUL -059
Presiunea în conducta tur ,
P1 = P =0.27MPa
t

P
Presiunea în conducta retur, 2 =Pr=0.25MPa
Presiunea static,Pst=0.70Mpa+
Temperatura apei în conducta tur,
τ 1 =τ t =145 0
C
0
Temperatura apei în conducta retur, τ 2 =τ r =70 C .
Pierderile de caldura pentru încaperile de calcul vor fi împarţite pentru fiecare
corp de încalzire aflat in acea încapere ,aceste valori vor fi extrase din tabelul
pierderilor de caldura din prima parte a proiectului.
Descrierea sistemului de încălzire.
Argumentarea tipului sistemului de încălzire ales.
Sistemele de încălzire ale casei trebuie să fie proiectate astfel, ca ele sa asigure
încălzire uniformă a aerului din încăpere, stabilitatea hidraulică şi termică,
securitatea antiincendiară şi să fie accesibile pentru curăţire şi reparaţie.Din punct
de vedere al distribuţiei şi al locului de aplasare a conductei magistrale tur se
deosebesc sisteme monotubulare cu distribuţia inferioară şi superioară şi sisteme
bitubulare cu distribuţia inferioară şi superioară.
Cele monotubulare în comparaţie cu cele bitubulare sunt mai simple, permit
realizarea de economii în montaj, au un regim termic şi hidraulic mai stabil.
Avantajele sistemelor bitubulare sunt că fiecare corp de încălzire funcţionează
independent şi temperatura de intrare în corpurile de încălzire este egală, deci se
permite conectarea sau deconectarea unuia sau mai multor corpuri de încălzire
din acelaşi apartament. Dezavantajele sistemului bitubular sunt: se cheltuie o
cantitate mai mare de material pentru acest tip de instalaţie.
În cazul nostru vom adopta sistemul bitubular cu distribuţia inferioară,iar la
fiecare etaj vor fi prevazute cutii de distribuţie (colectoare) cu contorizarea
fiecarui apartament în parte,ceea ce face posibil de a urmari cheltuielile pentru
fiecare apartament in parte.Cutiile de distribuţie se vor amplasa in coridor pentru
uşurarea lucrarilor de deservire.Sistemele cu distribuţie superioară, în
comparaţie cu cele cu distribuţie inferioară au o inerţie termică mai mică şi
produc forţe de circulaţie mai mari, fapt deosebit de important în cazul circulaţiei
prin gravitaţie. Au însă pierderi de căldură mai mari.
Alegerea corpului de încălzire: corpul de încălzire este destinat pentru
transmiterea căldurii agentului termic aerului din încăpere. Este de fapt un
schimbător de căldură: agent termic – aer. Corpurilor de încălzire li se impun
următoarele grupe de cerinţe.
1. Sanitaro-igienice
2. Cerinţele termotehnice
3. Cerinţele economice
4. Cerinţele estetice
 5. Cerinţele tehnologice
6. Cerinţe de construcţie şi montare
În proiect este prevăzut sistemul de încălzire bitubular,orizontal cu distribuţia
pe apartamente.Conductele alese sunt PEXAL.Îmbinarea conductelor între ele se
efectuează prin sudare prin termodifuzie.Conductele se amplaseaza în construcţia
pardoselii.Corpurile de încălzire din otel de tip panou Ferroli si din elemente din
aluminiu de tip CLAN se amplasează deschis pe perete sub ferestre.
Descrierea şi argumentarea schemei de racordare a
sistemului de încălzire la reţelele termice.
P1  P2  0.42  0.35  0.07 MPa  0.15MPa
Instalatia de incalzire se racordeaza la retelele termice publice tot cu ajutorul
buteliei de amestecare dar montind o pompa pe conducta tur inainte de ea
pentru a crea diferenta de presiune necesara.Aceasta pompa va trebui sa
dezvolte o presiune de :
Ptot  0.6MPa

Alegerea circuitului de calcul

Pentru a alege circuitul de baza este necesar de a gasi corpul de incalzire cel
mai incarcat. Pentru aceasta insumam coloanele care alimenteaza cu
caldura apartamentele facem diferenta dintre ele, gasim coloana cea mai
incarcata apoi de pe coloana gasim corpul de incalzire cel mai incarcat.
Traseul de la butelia de amestecare pina la acest corp se va numit circuitul
de baza.
Calculul de dimensionare a conductelor tronsoanelor
circuitului de bază.
Calculul de dimensionare a conductelor se efectuează prin metoda rezistenţelor
liniare specifice.
Determinam presiunea disponibila de circulatie.

Pd  Pp  B   g  h   r   f  
, Pa
Unde : Pd -presiunea disponibila a circuitului de baza
B- coeficientul care tine cont de cota-parte a presiunii natural si care
conform (6) pentru sisteme bitubulare cu circulatie fortata are o valoare egala cu
0.4 .
h- înălţimea dintre centrul de răcire şi centrul de încălzire.

∆ Pd =15000+0.4 [ 9,8∗1,668 ( 983,2−971,8 ) ]=15079,11

Rezistenţa liniară medie specifică, pentru circuitul de bază ales,este egală cu:
0.65  Pd
Rm  , Pa / m
 ltr
 ltr -suma lungimilor tronsoanelor de baza ,m
 0,65∗15079,11
. Rm = 103,1
=95,067Pa/m

Debetul fiecarui tronson se calculeaza cu formula:

Qi *3, 6
Gi 
c *  t f  tr 
,kg/h
unde;
Gi-debitul de apa, l/s.
Qi-sarcina termica pe tronson,W.
c-capacitate termica specifica a apei 4.187 kg/(kg* C )


Pierderile liniare de presiune se determina cu formula:

z   * P
d unde Pd →in f(viteza).din ANEXA 9 pag.314 “Instalatii de incalzire”
P.Varlan.
In dependenta de (Rm si Gi ) din nomograme sau tabele speciale se adopta
diametrul conductei , viteza de miscare a fluidului (vi) si rezistenta liniara specifica
(Rtr) ce corespunde diametrului ales pentru debitul de calcul,dupa care calculam
pierderile liniare de sarcina pentru fiecare tronson (Rtr*ltr);

Se calculează coeficientii rezistenţelor locale şi suma lor .

Tronsonul 1:
2 cot 90˚ =3*1,5=4,5;
robinet cu cep=4;
teu la trecere =1
Total=9,5
Tronsonul 2:
Teu la trecere =1;
Total=1
Tronsonul 3:
cot 90˚ =3*1,5=4,5;
robinet cu cep=2*4=8;
apometru=8;
colector=1;
Total=21,5
Tronsonul 4:
cot 90˚ =1,5;
robinete cu cep=2;
Teu la trecere=1;
Total=4,5
Tronsonul 5:
teu la trecere=1;
Total=1

Tronsonul 6:
teu la trecere=1;
Total=1
Tronsonul 7:
teu la trecere=1;
Total=1
Tronsonul 8:
teu la trecere=1;
cot 90˚=1,5*2=3;
Total=4

Tronsonul 9:
teu de derivatie=1,5;
Total=1,5
Tronsonul 10:
Robinet cu scaun oblic=2;
Total=2
Tronsonul 11:
robinete cu scaun oblic-2;
teu contracurent=3;
Total=5

Tronsonul 12 :
Teu contracurent=3;
Total=3
Tronsonul 13:
teu in contracurent=3;
cot 90˚=2*1,5=3;
Total=6
Tronsonul 14:
teu in contracurent=3;
Total=3
Tronsonul 15:
teu in contracurent=3;
Total=3
Tronsonul 16:
teu in contracurent=3;
Total=3
Tronsonul 17:
cot 90˚=1,5;
robinet cu cep=2;
colector=1;
Total=4,5

Tronsonul 18:
Robinet cu cep=4;
cot 90˚=1,5*3=4,5;
teu contracurent=3;
Total=11,5
Tronsonul 19:
teu in contracurent =3;
Total=3
Tronsonul 20:
cot 90˚=2*1,5=3;
robinet cu cep=4;
corp de incalzire=2;
Total=9
Pentru a determina dacă dimensionarea conductelor circuitului de bază este justă
 P tot l
determinăm şi .Dupa care se calculeaza:
P
Ro  0.65* d
l .

În cazul în care Ro difera cu  15% de Rm =95,067 Pa/m se face recalcul, daca nu

diametrele conductelor ramin aceleasi
ΔP d 14228 , 83
Ro =0 , 65⋅ =0 , 65⋅ =89 ,70
∑ l 103 , 1 Pa/m<15%
Deci conditia este satisfacuta de unde rezulta ca dimensionarea conductelor
este justa.
Calculul de dimensionare a conductelor tronsoanelor
circuitului secundar1.
Se ia în consideraţie că se schimbă înălţimea dintre centrul de răcire şi centrul de
încălzire.
Calculam presiunea disponibilă de circulaţie care se calculează cu formula:
Pd cs1   (li  Ri  Z )CB  (Pd10  Pd11  Pd12  Pd13 )  0, 4* Pg
Aflam presiunea naturală de circulaţie apărută datorită răcirii apei în
conducte:
ΔP g =g⋅h⋅( ρ60 −ρ80 )=9 , 81⋅3,5⋅( 983 ,24−971 , 83 )=391 ,76 Pa
ΔP d =2017 , 96+0,4⋅391 , 76=2174 , 66 Pa
 CS 1
CS 1 ΔPd 2174 , 66
Rm =0 ,65⋅ CS 1 =0 ,65⋅ =34 , 64 Pa/m
Σl 40 , 80

Calculul de dimensionare a conductelor tronsoanelor braţului paralel cu circuitul

de bază se efectuează,la fel ca şi pentru circuitul de bază, prin metoda
rezistenţelor liniare specifice.
3, 6* Qi
Gi  , kg / h
c *  t f  tr 
unde Pdin→in f(v).din ANEXA 9 pag.314 “Instalatii de incalzire” P.Virlan
In dependenta de (Rm si Gi ) din nomograme sau tabele speciale se adopta
diametrul conductei ,se calculeaza viteza de miscare a fluidului (vi) si rezistenta
liniara specifica (Rtr) ce corespunde diametrului ales pentru debitul de calcul,dupa
care calculam pierderile liniare de sarcina pentru fiecare tronson (Rtr*ltr);
Se calculează coeficientii rezistenţelor locale şi suma lor.

Tronsonul 21:robinet cu cep=4;

cot 90˚=2*1,5=3;
teu la trecere=1;
Total=8
Tronsonul 22
teu de derivatie=1,5
Total=1
Tronsonul 23:
teu de derivatie=1,5
Total=1
Tronsonul 24:
cot 90˚=2*1,5=3;
robinet cu cep=2*4=8
apometru=1
colector=1
Total=13
Tronsonul 25
robinet cu cep=2
teu la trecere=1;
Total=1
Tronsonul 26:
teu in contracurent=3
robinet cu cep=2
colector=1
Total=5
Tronsonul 27
teu in contracurent=3
robinet cu cep=2
cot 90˚=2*1,5=3;
Total=8
Tronsonul 28:
Teu contracurent=3
Total=3

Tronsonul 29:
Teu contracurent=3
Total=3
Tronsonul 30:
robinet cu cep=4
cot 90˚=2*1,5=3;
corp de incalzire=2
Total=9
Pentru a determina dacă dimensionarea conductelor circuitului secundar 1 este
  Pd  (  R  l  z   
  
 100  15%
 P 
corecta  d
 , dimensionarea conductelor este
justă,în caz contrar se face recalcularea.

  Pd  (  R  l  z   
  Pd

 100  15%
 
 

2174,66−2169,41
ε= ∗100=0,24 %
2174,66
Deci conditia este satisfacuta de unde rezulta ca dimensionarea conductelor
este justa.
Calculul de dimensionare a conductelor tronsoanelor
circuitului secundar2.
Se ia în consideraţie că se schimbă înălţimea dintre centrul de răcire şi centrul de
încălzire.
Calculam presiunea disponibilă de circulaţie care se calculează cu formula:
Pd   (li  Ri  Z )CB  (Pd10  Pd11  Pd12  Pd13 )  0, 4* Pg
Aflam presiunea naturală de circulaţie apărută datorită răcirii apei în
conducte:
ΔP g,c .i .=g⋅h⋅( ρ60−ρ 80 )=9 , 81⋅15 , 5⋅(983 ,24−971, 83 )=1734 , 94 Pa
ΔP d =5648 , 66+0,4⋅1734 , 94=6342 , 63 Pa
CS 1
CS 1 ΔPd 6342 ,63
Rm =0 ,65⋅ CS 1 =0 ,65⋅ =98 , 15 Pa /m
Σl 42
 Calculul de dimensionare a conductelor tronsoanelor braţului paralel cu
circuitul de bază se efectuează,la fel ca şi pentru circuitul de bază, prin metoda
rezistenţelor liniare specifice.
unde Pdin→in f(v).din ANEXA 9 pag.314 “Instalatii de incalzire” P.Virlan
In dependenta de (Rm si Gi ) din nomograme sau tabele speciale se adopta
diametrul conductei ,se calculeaza viteza de miscare a fluidului (vi) si rezistenta
liniara specifica (Rtr) ce corespunde diametrului ales pentru debitul de calcul,dupa
care calculam pierderile liniare de sarcina pentru fiecare tronson (Rtr*ltr);

Se calculează coeficientii rezistenţelor locale şi suma lor.

Tronsonul 31: :
coturi drepte=2*1,5=3 ;
robinet cu 3 cai=3
corp de incalzire=2
Total=8
Tronsonul 32:
coturi drepte=2*1,5=3 ;
robinet cu 3 cai=3
corp de incalzire=2
Total=8
Tronsonul 33:
coturi drepte=2*1,5=3 ;
robinet cu 3 cai=3
corp de incalzire=2
Total=8
Tronsonul 34
coturi drepte=2*1,5=3 ;
robinet cu 3 cai=3
corp de incalzire=2
Total=8
Tronsonul 35: :
coturi drepte=3*1,5=4,5;
teu de trecere=3
robinet cu 3 cai=3
Total=10,5
Tronsonul 36:
coturi drepte=3*1,5=4,5
teu de contracurent=3;
corp de incalzire=2
Total=9,5
Pentru a determina dacă dimensionarea conductelor circuitului secundar 2 este
  Pd  (  R  l  z   
  
 100  15%
 Pd 
corecta   , dimensionarea conductelor este
justă,în caz contrar se face recalcularea.
6342,63−1561
ε= ∗100=75,39>15 % Pa/m
6342,63

Deci condiţia de egalitate a pierderilor de presiune nu este satisfăcută,rezulta ca

trebuie sa facem recalcularea micsorind diametrele conductelor. Deoarece in RM
se exploateaza conducte cu diametrul minim exterior pina la 15 mm ,
problema poate fi rezolvata amplasind in supsol un ventil cu ajutorul carui va fi satisfacuta
conditia de mai sus (ventilul reprezentat in schema axonometrica pe tronsoanele 36,35 ).

Calculul termic al corpurilor de încălzire pentru toate încăperile

clădirii.
Calculul de dimensionare a corpurilor de încălzire se efectuează pentru toate
încăperile casei. Scopul lui este determinarea suprafetei radiante a corpului sau
numarului de elemente. Corpurile de încălzire cedează în încăperea în care sunt
amplasate căldura necesară echilibrării bilanţului termic, realizînd compensarea
pierderilor de căldură ale încăperii şi încălzirea aerului rece infiltrat. Pentru
obţinerea unei eficienţe sporite în mediul încălzit, amplasarea corpurilor
încălzitoare se face în imediata apropiere a suprafe]elor celor mai reci, prin care
se produce pierderea de căldură, respectiv în faţa pereţilor exteriori şi în special în
faţa ferestrelor.
Datorită amplasării în zona periferică a clădirii, încălzirea cu corpuri încălzitoare
este denumită şi încălzire perimetrală. Deoarece corpurile încălzitoare au o
temperatură mai ridicată, aerul care vine în contact cu acestea se încălzeşte - prin
convecţie liberă - activîndu-se circulaţia sa în încăpere. La rîndul său, aerul
cedează căldura suprafeţelor mai reci, prin care încăperea este delimitată de
mediul exterior (aer,sol) sau de alte încăperi cu temperatură mai
scăzută.Totodată, corpurile încălzitoare (exceptînd convectoarele) cedează
căldură şi prin radiaţie suprafeţelor delimitatoare şi corpului omenesc.
Principalul criteriu de clasificare a corpurilor de încălzire este cel constructiv -
funcţional.
Concomitent, se are în vedere întregul ansamblu de caracteristici care se
influenţează reciproc:
• constructive
• hidraulice
• termice
• de rezistenţă la coroziune
• economice.
Materialul folosit,
Materialul folosit în mod frecvent este oţelul sub formă de ţevi şi tablă. O
excepţie fac radiatoarele care se pot fabrica din fontă, aluminiu sau alte metale şi
aliaje. La convectoare ţevile se pot realiza şi din cupru,iar aripioarele din aluminiu.
Caracteristicile hidraulice ale corpurilor încălzitoare.
Se referă la modul de circulaţie al apei în corpurile încălzitoare, la volumul de apă
al acestora şi la rezistenţa hidraulică în circulaţia agentului termic.
Circulaţia apei se poate face în unul sau mai multe fire:
a)Circulaţia într-un fir ( tip serpentină ) se face cu debit mare de apă pe un drum
lung, situaţie caracteristică agentului termic apă cu ecart mare de temperatură.
b) Circulaţia în mai multe fire paralele (tip registru ) se face cu debit mic de apă şi
drumuri scurte în fiecare din firele de circulaţie – situaţie caracteristică agentului
termic apă cu ecart redus de temperatură sau abur.
Cele două moduri de circulaţie a apei se pot combina cu aproape oricare din
concepţiile constructiv - funcţionale ale corpurilor încălzitoare.
Caracteristicile termice ale corpurilor încălzitoare
Se referă la modul şi capacitatea de cedare a căldurii, precum şi variaţiile
acestora.
Modul de cedare a căldurii de către un corp încălzitor depinde de concepţia
constructiv - funcţională de realizare a acestuia .
• În mod obişnuit cedarea de căldură se face mixt, prin convecţie şi radiaţie;
o excepţie o reprezintă convectorul, care cedează căldura aproape exclusiv, prin
convecţie. O pondere mai ridicată a cedării prin radiaţie se realizează la radiatorul
panou, comparativ cu celelalte corpuri încălzitoare.
• Debitul de căldură cedat mediului, (fluxul termic), reprezintă principal
caracteristică a corpului încălzitor. Exprimarea sa se poate face global pentru
întregul corp încălzitor (W/corp) , sau sub formă de debit specific, raportat la:
– unitatea de suprafaţă [W/m2]
– unitatea de lungime [W/m] ( la registru ).
În continuare voi prezenta un exeplu de calcul pentru radiatoare confectionate
din:a)otel; b)aluminiu.
 Dimensiunile

Qadopt
Pierderile de

Qreal
Temperaturile și diferențele lor

nom
caldura
Nr. incăpeii corp

Tip corp
Agentului

t ai
termic n fi

H.mm

L.mm
tur retur
W W

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Primul nivel
1 655 20 80 60 60 50 1,31 0,79 832 852 300 700 22PKKP
2 857 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1088 1090 400 700 22PKKP
3 857 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1088 1090 400 700 22PKKP
CS 671 10 80 60 60 60 1,31 1,00 671 699 600 600 11PK
4 821 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1042 1090 400 700 22PKKP
5 857 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1088 1090 400 700 22PKKP
6 944 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1199 1245 400 800 22PKKP
7 653 20 80 60 60 50 1,31 0,79 829 852 300 700 22PKKP
8 872 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1107 1122 500 600 22PKKP
9 872 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1107 1122 500 600 22PKKP
10 819 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1040 1090 400 700 22PKKP
11 835 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1060 1090 400 700 22PKKP
12 872 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1107 1122 500 600 22PKKP
13 959 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1218 1245 400 800 22PKKP
14 673 20 80 60 60 50 1,31 0,79 855 857 600 400 11PK
15 857 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1088 1090 400 700 22PKKP
16 857 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1088 1090 400 700 22PKKP
CS 671 10 80 60 60 60 1,31 1,00 671 699 600 600 11PK
17 821 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1042 1090 400 700 22PKKP
18 857 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1088 1090 400 700 22PKKP
19 944 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1199 1245 400 800 22PKKP
20 681 20 80 60 60 50 1,31 0,79 865 904 500 900 11PK
21 872 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1107 1122 500 600 22PKKP
22 872 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1107 1122 500 600 22PKKP
23 819 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1040 1090 400 700 22PKKP
24 835 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1060 1090 400 700 22PKKP
25 872 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1107 1122 500 600 22PKKP
26 959 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1218 1245 400 800 22PKKP
 Nivelul intermediar(3)
301 547 20 80 60 60 50 1,31 0,79 695 703 500 700 11PK
302 536 20 80 60 60 50 1,31 0,79 681 703 500 700 11PK
303 536 20 80 60 60 50 1,31 0,79 681 703 500 700 11PK
CS 414 10 80 60 60 60 1,31 1,00 414 419 400 500 11PK
304 518 20 80 60 60 50 1,31 0,79 658 703 500 700 11PK
305 536 20 80 60 60 50 1,31 0,79 681 703 500 700 11PK
306 566 20 80 60 60 50 1,31 0,79 719 731 300 600 22PKKP
307 545 20 80 60 60 50 1,31 0,79 692 703 500 700 11PK
308 551 20 80 60 60 50 1,31 0,79 700 703 500 700 11PK
309 535 20 80 60 60 50 1,31 0,79 679 703 500 700 11PK
310 527 20 80 60 60 50 1,31 0,79 669 703 500 700 11PK
311 533 20 80 60 60 50 1,31 0,79 677 703 500 700 11PK
312 551 20 80 60 60 50 1,31 0,79 700 703 500 700 11PK
313 581 20 80 60 60 50 1,31 0,79 738 754 400 900 11PK
314 564 20 80 60 60 50 1,31 0,79 716 731 300 600 22PKKP
315 536 20 80 60 60 50 1,31 0,79 681 703 500 700 11PK
316 536 20 80 60 60 50 1,31 0,79 681 703 500 700 11PK
CS 414 10 80 60 60 60 1,31 1,00 414 419 400 500 11PK
317 518 20 80 60 60 50 1,31 0,79 658 703 500 700 11PK
318 536 20 80 60 60 50 1,31 0,79 681 703 500 700 11PK
319 566 20 80 60 60 50 1,31 0,79 719 731 300 600 22PKKP
320 548 20 80 60 60 50 1,31 0,79 696 703 500 700 11PK
321 551 20 80 60 60 50 1,31 0,79 700 703 500 700 11PK
322 535 20 80 60 60 50 1,31 0,79 679 703 500 700 11PK
323 527 20 80 60 60 50 1,31 0,79 669 703 500 700 11PK
324 533 20 80 60 60 50 1,31 0,79 677 703 500 700 11PK
325 551 20 80 60 60 50 1,31 0,79 700 703 500 700 11PK
326 581 20 80 60 60 50 1,31 0,79 738 754 400 900 11PK
 Nivelul-5
501 601 20 80 60 60 50 1,31 0,79 763 778 400 500 22PKKP
502 763 20 80 60 60 50 1,31 0,79 969 973 900 600 11PK
503 763 20 80 60 60 50 1,31 0,79 969 973 900 600 11PK
CS 606 10 80 60 60 60 1,31 1,00 606 609 300 500 22PKKP
504 731 20 80 60 60 50 1,31 0,79 928 973 900 600 11PK
505 763 20 80 60 60 50 1,31 0,79 969 973 900 600 11PK
506 834 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1059 1071 600 500 22PKKP
507 599 20 80 60 60 50 1,31 0,79 761 778 400 500 22PKKP
508 778 20 80 60 60 50 1,31 0,79 988 1048 600 900 11PK
509 778 20 80 60 60 50 1,31 0,79 988 1048 600 900 11PK
510 732 20 80 60 60 50 1,31 0,79 929 973 900 600 11PK
511 746 20 80 60 60 50 1,31 0,79 947 973 900 600 11PK
512 778 20 80 60 60 50 1,31 0,79 988 1048 600 900 11PK
513 849 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1078 1090 400 700 22PKKP
514 619 15 80 60 60 55 1,31 0,89 694 703 500 700 11PK
515 763 20 80 60 60 50 1,31 0,79 969 973 900 600 11PK
516 763 20 80 60 60 50 1,31 0,79 969 973 900 600 11PK
CS 606 10 80 60 60 60 1,31 1,00 606 609 300 500 22PKKP
517 731 20 80 60 60 50 1,31 0,79 928 973 900 600 11PK
518 763 20 80 60 60 50 1,31 0,79 969 973 900 600 11PK
519 834 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1059 1071 600 500 22PKKP
520 627 15 80 60 60 55 1,31 0,89 703 703 500 700 11PK
521 778 20 80 60 60 50 1,31 0,79 988 1048 600 900 11PK
522 778 20 80 60 60 50 1,31 0,79 988 1048 600 900 11PK
523 732 20 80 60 60 50 1,31 0,79 929 973 900 600 11PK
524 746 20 80 60 60 50 1,31 0,79 947 973 900 600 11PK
525 778 20 80 60 60 50 1,31 0,79 988 1048 600 900 11PK
526 849 20 80 60 60 50 1,31 0,79 1078 1090 400 700 22PKKP

Caracteristecele tehnice a radiatoarelor Ferroli

 Calculul utilajului de bază din punctul termic.
Hidroelevatorul este utilizat pentru micşorarea temperaturii apei din reţelele
termice în cazul în care schema de racordare prin elevator este admisă din punct de
vedere tehnic.Această schemă poate fi admisă în cazul în care:
 -temperatura agentului termic înainte de elevator este mai mare decît
temperatura maximă admisă pentru clădirea în care se proiectează instalaţia
de încălzire;
-presiunea agentului termic în conducta retur nu depăşeşte presiunea maximă
admisibilă în cele mai vulnerabile elemente ale sistemului de încălzire şi nu
este mai mică decît presiunea statică din sistem;
-diferenţa de presiuni înainte de elevator nu este mai mică decît 0,15Mpa.
Aceste condiţii pot fi asigurate de parametrii agentului termic din reţelele
termice sau prin aducerea artificială a lor la aceste condiţii, prevăzînd pompă pe
conducta tur înainte de elevator,pe conducta retur după elevator sau pompă de
amestecare pe conducta de ocolire, a regulatoarelor de presiune pe conducta
retur,în dependenţă de caz.
Calculul Hidroelevatorului (dispozitivul de amestecare).
Caracteristica de bază a hidroelevatorului este coieficientul de amestecare
τ 1 −t 1 145−70
u= = =3 , 75
necesar,U,care se calculează cu formula: t 1−t 2 80−60
unde: τ 1 -temperatura de calcul a agentului termic în conducta tur înaintea de
0
hidroelevator, C
Gat ,Gac − debitele de apă antrenată de elevator din conducta retur şi activă
(din reţelele termice),respective,t/h,care se calculează cu formulele:
Qsi Gs G  0.86* Qsi
Gac  0.86* ; Ga. p  98, 05* ; s ;
 ac *  1   2  Gat  Gs  Gac P  *  t  t 
; s 1 2

Gs – (debitul de calcul de apa in sistemul de incalzire t/h);

Gap- (debitul de apa din sistemul de incalzire adus la 1mH2O in t/h);
1, 2  temperaturile de calcul a agentului termic în conducta tur şi retur înainte
de hidroelevator.
t ,t
1 2  temperaturile de calcul a agentului termic în conducta tur şi retur,
respectiv,din sistemul de încălzire.
Q  puterea termică a sistemului de încălzire
si

Calculul hidroelevatorului se reduce la determinarea diametrelor orificiului

camerei de amestec, d or , şi a duzei, d d .
d or
dd 
4
0.78 2 d 
*  1  U  *  or   0.60*  1  U   0.4*U 2
2

d or  8.74 * Gap 2
Gap  10 
;
;

Calculul:

100528
Gs =0 . 86⋅ =4 , 44 t /h
Qsi =100528 W ; 971 , 83⋅(80−60 )
P  rezistenta sistemului de încălzire,in Pa;
ΔP={∑ ( R⋅l)+ Z }=13927,57 Pa
 Q si 109052
Gac =0 . 86⋅ =0. 86⋅ =1, 44 t/h
ρac⋅( τ 1−τ 2 ) 945 .13⋅(150−70 )
Gat =G s −Gac =5 ,57−1 , 44=4 ,13 t /h
5 , 57
Gap=98. 05⋅ =3 , 71t /h
√ 21627
d or =8 .74⋅√ 3 ,71=16 , 83≈20 mm
Alegem elevatorul cu d or standart nr.2-20mm.
20
d d= =7,8 mm ¿
4
0 . 78 20
√ 3 , 71 2 ( )
⋅(1+3,5 )2⋅
10
+0 . 6⋅(1+3,5 )2 −0 . 4⋅3,52⋅¿

Bibliografie.
 1. Încălziri centrale. Îndrumar metodic la executarea proiectului de curs.
Editura I.P. Chişinău 1992.
2. P. Vârlan „Instalaţii de incălzire”, „Tehnica – 1996”
3. “INSTALATII DE INCALZIRE” Indrumar metodic privin elaborarare
proiectului de curs P.Virlan Chisinau 2007.
4. Справочник проектировщика «Внутренние-санитарно-технические
устройства
5.Справочник по теплоснабжению и вентиляции.Отопление и
теплоснабжение,изд.3-е, под ред. Р.В. Щекина,Изд-во «Будиаельник»,
Киев,1968 г.
6.Методические указания «Применение единои системы конструкторскои
документации(ЕСКД) и системы проектной документации для
строительства (СПДС) при проектировании систем теплогазоснабжения
и вентиляции»,КПИ, им. С. Лазо,Кишенёв,1983 г.