Tema 2.

Caracteristica generală a autorităților administrație publice

1. Noţiunea autorităţii (organului) administraţiei publice.

2. Clasificarea autorităţilor administraţiei publice.
3. Sistemul autorităţilor administraţiei publice.

1. Noţiunea autorităţii (organului) administraţiei publice.

Activitatea fiecăreia dintre cele trei puteri în stat – legislativă, executiva şi

judecătorească – este înfăptuită de autorităţi publice proprii. Dacă puterea legislativă
se exercită prin Parlament, iar Preşedintele Republicii Moldova exercita doar unele
atribuţii, iar puterea judecătorească se înfăptuieşte de instanţele judecătoreşti orga-
nizate în sistem (judecătorii, curţi de apel şi Curtea Supremă de Justiţie) atunci
puterea executivă se exercită de Guvern, unele atribuţii aparţinând şi Preşedintelui
Republicii Moldova, precum şi de o varietate de autorităţi administrative, care ac-
tivează fie la nivel general statal, fie la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale.
Astfel, puterea executivă în stat este realizată în principal de autorităţile admi-
nistraţiei publice, care întrunesc un şir de trăsături, ce le deosebesc de alte autorităţi
publice.
1. Organele administraţiei publice sunt un gen de autorităţi publice, ceea
ce implică posibilitatea de a folosi forţa de constrângere a statului.
2. Organele administraţiei publice sunt înfiinţate prin lege sau în baza
legii, deoarece înfiinţarea în alt mod le-ar lipsi de autoritatea publică de care au
nevoie la îndeplinirea atribuţiilor ce le revin.
3. Întreaga activitate a acestor autorităţi se desfăşoară pe baza şi în vederea
executării legii.
4. Întreaga activitate a acestor autorităţi se desfăşoară în interesul statului
sau al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi al cetăţenilor.
5. Activitatea organului administraţiei publice este realizată în practică de
un personal de specialitate numiţi funcţionari publici.
6. Actele juridice adoptate sau emise de aceste autorităţi sunt supuse unui
control în special de legalitate prevăzut de lege, inclusiv controlului judecătoresc.
7. Autorităţile administraţiei publice activează conform competenţei sau
atribuţiilor stabilite de lege sau conform legii. Prin atribuţii s-ar înţelege totalitatea
împuternicirilor şi obligaţiilor autorităţii, iar prin competenţă se înţelege totalitatea
atribuţiilor plus domeniul de activitate. Astfel, competenţa stabileşte nu doar
atribuţiile, dar şi domeniul în care se exercită aceste atribuţii ale organului
administraţiei publice. De exemplu, două ministere au cam aceleaşi atribuţii, dar
competenţa lor este diferită (adică activează în diferite domenii).
8. Orice organ al administraţiei publice are o structură internă, formată din
diferite elemente:, direcţii, secții, servicii.
 9. Aceste autorităţi au un statut juridic independent, care este stabilit prin
lege sau în baza legii şi care include rolul şi locul organului în sistemul administraţiei
publice, modul lui de constituire, competenţa, inclusiv relaţiile cu alte autorităţi şi
persoane, precum şi modul de încetare a activităţii.
10. Organele administraţiei publice sunt constituite într-un sistem care for-
mează administraţia publică în Republica Moldova (descris şi în capitolul VIII al
Constituţiei Republicii Moldova).
Deci, pentru a stabili dacă o autoritate publică este sau nu organ al
administraţiei publice, este necesar a stabili dacă acesta întruneşte trăsăturile
menţionate mai sus.
Prin urmare, organele administraţiei publice sunt o categorie de autorităţi
publice care înfăptuiesc funcţiile şi sarcinile puterii executive în cadrul statului.

2. Clasificarea autorităţilor administraţiei publice

Autorităţile administraţiei publice se caracterizează prin mai multe trăsături

comune, dar, în acelaşi timp, între ele există deosebiri determinate de modul lor de
formare, activitate, competenţă şi alte criterii. Astfel, autorităţile administraţiei
publice se clasifică în mai multe categorii, conform următoarelor criterii:
1) Ordinea de formare a organelor administraţiei publice. Potrivit acestui
criteriu, organele administraţiei publice se clasifică în:
 organe ale administraţiei publice formate/alese de către cetăţeni
(consiliile locale şi raionale, primarii);
 organe ale administraţiei publice formate de organul legislativ şi
Preşedintele Republicii Moldova (Guvernul Republicii Moldova,
ministerele);
 organe formate de către înseşi autorităţile administraţiei publice
(diferite inspectorate, agenții, servicii, etc).
2) Modul de formare a organelor administraţiei publice. Potrivit acestui
criteriu autorităţile administraţiei publice sunt de două feluri, şi anume:
 organe ale administraţiei publice alese (cum ar fi consiliile locale,
Adunarea Populară a Găgăuziei, primarii şi preşedinţii raioanelor);
 organe ale administraţiei publice numite (Guvernul Republicii
Moldova, ministerele).
3) Alt criteriu este natura sau modul de activitate al autorităţii
administraţiei publice. Potrivit acestui criteriu, organele administraţiei publice se
împart în:
 organe colegiale, alcătuite din mai multe persoane (cum ar fi Guvernul,
consiliile locale, Adunarea Generală a Găgăuziei);
 organe individuale (unipersonale), adică acele organe care sunt conduse
de o singură persoană (cum ar fi ministerele, primăriile etc.).
4) Următorul criteriu este cel al competenţei, care se împarte în:
 competenţa teritorială;
 competenţa materială;
  competenţa temporală.
5) Din punctul de vedere al competenţei teritoriale, autorităţile
administraţiei publice se împart în:
 organe centrale - cele care au competenţă pe întreg teritoriul ţării
(Guvernul Republicii Moldova, ministerele, agenţiile);
 organe locale (teritoriale) - a căror competenţă se exercită în limitele
uneia sau a câtorva unităţi administrativ-teritoriale în care funcţionează
(consiliile locale sau raionale, primarii, aparatul preşedintelui
raionului). O categorie specifica din cadrul acestora ar fi organele cu
competenţă interteritorială (de exemplu, competenţă pe teritoriul a
câtorva raioane).
6) După criteriul competenţei materiale, autorităţile administraţiei publice
se împart în:
 organe cu competenţă generală - sunt acele autorităţi ale administraţiei
publice competente în toate sau în aproape toate domeniile de realizare
a administraţiei publice. Din această categorie fac parte Guvernul, care
are competenţă în toate domeniile de realizare a administraţiei publice,
iar consiliile locale şi raionale au competenţe în majoritatea domeniilor
administraţiei publice, adică ele au o competenţă mai restrânsă decât
Guvernul (de exemplu, nu au competenţe în domeniul apărării, relaţiilor
externe).
 organe cu competenţă de specialitate, adică organe ale administraţiei
publice, create pentru a realiza numai o latură de specialitate într-un
domeniu sau ramura respectivă a activităţii administrative. Sunt organe
de specialitate ministerele, agenţiile, serviciile, etc.
7) Competenţa temporală reprezintă limitele de timp în care autoritatea
administrativă îşi exercită atribuţiile în conformitate cu legea, deosebind
următoarele categorii:
 organe cu competență temporală nelimitată (ministerele, agențiile,
primăriile);
 organe cu competență temporală limitată (consiliul local, primarul,
președintele raionului).

3. Sistemul autorităţilor administraţiei publice. Caracteristica

generală.

Prin sistem al autorităţilor administraţiei publice se înţelege totalitatea autori-

tăţilor publice care realizează activitatea de organizare a executării şi de executare
în concret a legii şi între care există legături prin care se asigura funcţionalitatea
sistemului.
Sisternul administraţiei publice, în primul rând, include Guvernul Republicii
Moldova, care prin natura sa este expresia puterii executive a statului, fiind cea mai
importantă autoritate publică prin intermediul căreia se asigură legătură dintre diferi-
te autorităţi ale administraţiei publice care formează sistemul administraţiei publice.
 Celelalte autorităţi care formează sistemul administraţiei publice pot fi
divizate
în următoarele categorii:
1) ministerele, agenţiile, serviciile, birourile, inspectoratele de stat,
comisiile şi consiliile, structuri subordonate acestora, inclusiv desconcentrate în
unităţile administrativ-teritoriale (în special în ceea ce priveşte ministerele), adica
ceea ce poartă denumirea de administraţie publică centrală de specialitate.
2) consiliile locale (săteşti, comunale, orăşeneşti, municipale) şi raionale;
primarii şi primăriile satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor); preşedinţii
raioanelor şi aparatul acestora, adică ceea ce poartă denumirea de administraţie
publica locală.
Este important de menţionat că conform prevederilor constituţionale şi
angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova relaţiile dintre autorităţile
administraţiei publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale au la baza
principiile autonomiei locale şi descentralizării serviciilor publice, fiind admis doar
un control de legalitate şi oportunitate - doar în cazurile unor atribuţii delegate de
stat din partea autorităţilor administrative centrale.