GH.

CIORAN

' 1/4

MANASTIREA STELEA
DIN BUCURE*TI
1.

EXTRAS DIN REVISTA ISTORICA ROMANA

- Vol. XVI Fascicola II

MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI, IMPRIMERIA NATIONALA

BUCUREVTI 1947 -

www.dacoromanica.ro
o.
MANASTIREA STELEA DIN BUCURESTI
Orasul Bucuresti a numarat, dela sfarsitul secolului al XVI-lea
pand care jumatatea secolului al XIX-lea, printre celelalte locasuri
. ale sale de rugaciuni i manastirea Ste lea.
Aceasta mândstire a fost ziditä pe o parte din terenul, uncle se diã
azi strada Ste lea, strada numita asa dupä numele mandstirii, care se
desparte perpendicular din strada Santa Vineri, la Nord numai cu
cateva sute metri de biserica Sfânta Vineri-Herasca, prelungindu-se
aproape paralel cu Ca lea Ch Tara* pima in Bulevardul Domnitei.
Ctitorul mandstirii a fost spatarul Ste lea, probabil grec de origind, care
se imbogatise in Tara Romaneasca prin comert ca multi alti compatrioti ai
sai din acel timp ; iar prin cumpardri de mosii, a fost trecut mai tarziu in
randurile boierimii si numit in divanul domnesc (al doilea sau al treilea
spätar) de domnitorul Mihnea Turcitul (1577-1583 ; 1585-1591), pe
care se vede cal-a slujit cu credintb 0 la curtea caruia avea mare trecere
Pentru planul clàdirii i organizarea vigil monahale in aceasta
manastire, spätarul Stelea a chemat calugari dela manastirea Ivir din
Sfantul Munte. Numita manastire atonita a trimis ca reprezentanti
ai ei pe preotul Averchie Giurgiu 2, pe diaconul Gavriil i alti monahi, care
au asistat chiar la zidirea « de in temelie » a ctitoriei spätarului Stelea 3.
Anul zidirii mandstirii Stelea, care a avut hramul Adormirea Maicii
Domnului, nu se poate stabili cu exactitate, din cauza Ca pisania
bisericii manastirii nu s'a gasit ; probabil ca ea a fost distrusa odata cu
intreaga clädire de focul din anul 1847.
1 George D. Florescu, Din vechiul Bucuresti, Bucuresti, 1935, p. 75; Stefan
D. Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor boicresti, Bucuresti, IT, 1915, p.
/7o ; P. P. Panaitescu, Biserica Stelea din Tdreoviste, in Rev. 1st. Rom., vol. VVI,
1935-1936, p. 390, 391.
2 AdioS Georgianul, fiind probabil originar din Georgia Caucazului.
3 Arhivele Statului din Bucuresti, Condica nandstirii Radu Vodd, Nr. 256,
f. 1o8, 190 ; Hurmuzaki, Documente grecesti, XIV, I, p. 724, 725 ; St. Nico-
laescu, Istoria mAndstirii Ordain Treime (Radu Vodd) din Bucuresti, Bucuresti,
1939, P. 49.

www.dacoromanica.ro
158 G. CIORAN

Din actul lui Mihnea Turcitul, dat in 7 Martie 1582, prin care a
intarit spatarului Stelea stapinirea peste o multime de mosii, se poate
constata, cà la aceasta data, manastirea era clarlitä si tot odata primise
din partea ctitorului ei, aceste proprietati:
I. In comuna Raceni: a) 0 mosie, partea lui Danciu si a Oprii,
« camp, baltà i rumani », cumparata cu sapte mii aspri dela
logotatul tefan din Bàrbulesti; b) douà moii, cumparate cu opt mii
aspri dela Letea si dela fata lui erban; c) o mosie, partea lui Mihnea
ginerile jupanesei Zlatei din Pietrosani, cumparate dela acesta i sotia
lui cu trei mii aspri.
II. In comuna Paraipani: a) 0 movie, partea lui Micu, cumparata
dela acesta cu patru mii aspri i o manta de postav ; b) o movie, partea
lui Letea, jumatate primitd ca donatie; iar restul cumparata cu zece
mii aspri i doua mantale de postav ; c) o mosie, partea lui erban
fratele lui Letea, cumparata dela fiica celui dintaiu cu opt mii aspri.
III. In comuna Magurele, spatarul Stelea inzestreazä manastirea
lui din Bucuresti, cu jumatate din proprietatile pomenite mai jos; iar
restul le doneaza unei manastiri din Targoviste, probabil manastirea
Stelea, al carei ctitor, a fost tot el: a) o mosie pe jumatate, partea
jupinesei Neacsa, nepoata vornicului Badea, « din camp, din ru-
mani, din padure, din apa, din tigani si din alte venituri », cumparata
cu trei mii aspri io camp.' ferecata i zugravita, acoperitä cu coviltir de
lank cu patru telegari negri, buni i man i patru mantale de postav ;
o mosie, partea Caplei din Perisi si a nepotilor ei Badea i Calota, juma-
tate dgruità, restul cumparata dela acestia cu cinci mii aspri i o manta
de postav ; c) o mosie, partea lui Dragu, toata, cumparata dela Dra-
gota cu sase mii aspri; d) o mosie, partea lui Balea, Bratu i Stroe,
cumparate cu patrusprezece mii aspri i douä mantale de postav ;
e) o mosie, partea lui Stoica din Bucov, cumparata dela Costachioaia
fiica ei cu sapte mii aspri i o manta de postav ; f) o mosie, partea
lui Dumitru din Valcanesti, in schimbul a doua mii aspri.
IV. In comuna Cacaleti ii dArueste o mosie, jumatate, cumparata
dela Necula i Radu din orasul Plod, cu saisprezece mii aspri.
V. In comuna Dalga, o movie, pe care a cumparatu-o dela clucerul
Datcó.
VI. Langa Bucuresti Ii da o moara. la Colentina, cumparata dela
Mihul, cu doisprezece aspri.
Spatarul Stelea a fa:cut toate aceste donatii cu modesta conditie
ca monahii dela manastire s6-1 pomeneasca dimpreunä cu parintii lui
la slujbele bisericesti 1.
1 Arhiv. Stat. Bucuresti, sect. ist., Documentul din 7 Martie 1582, orig. slay.,
Nr. z193 i Condica Indndstirii Radu Vodd, Nr. 256, f. 690, 691 ; t. Greceanu,
op. C., p. 170 ; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 390, 391 ; George D: Plorescu, Di
vechiul Bucurefti, Bucuresti, 1935, p. 75, nota 376.

www.dacoromanica.ro
 3IANASTIREA STELEA DIN BUCITRE5TI 159

Informatia ce o gasim in actul lui Leon Voda din 6 Iunie 1630,

ca. Ste lea spatarul cand a hotärit ca sä fact aceasta manastire, a chemat
« in al doilea rand de domnie » a lui Mihnea Voda (1585-1591), « pe
calugärii dela sfanta manastire Ivirul dela Sfantul Munte de au venit
aici 0 au facut . . . aceastä sfanta manastire », nu poate fi verosimila,
intrucat, dupa cum am vazut, manastirea Stelea era cladità Inca din
timpul primei domnii a lui Mihnea Turcitul (1577-1583) 1
In secolul al XVI-lea influenta greceasca era in //lint crWere in
tank romane prin legaturile comerciale, dar mai ales prin inrutirea
religioasä ce o aveau calugarii greci veniti in Nordul Dunarii din initia-
tiva lor sau chemati de boieri sau de domnitori ca sa reorganizeze viata
bisericii romane. Ingaduinta ce au aratat-o boierii i doninitorii calu-
garilor greci, permitandu-le a.ezarea in manastirile romane§ti, a avut
ca urmare stabilirea unei legaturi « tot mai string intre manästirile
din Rasárit i acelea din 'raffle romane, care legatura a dus, catre sfar-
0tu1 secolului al XVI-lea la procesul de inchinare a celor de al doilea
care cele dintai » 2.
Spatarul Stelea, contemporan acestei epoci i influente, dupà ce
da conducerea ctitoriei sale calugarilor atoniti pe care-i chemase in
Vara, « a inchinat-o cu toate mo0ile i cu toate bucatele ca sä fie metoh
al sfintei manastiri Ivir » din Athos 3, recladind in acela0 timp i o
alta, manastire pe mo0a Magurele 4.
Ctitoria aceasta din BucurWi a spatarului Stelea dupà ce a fost
ziditä i inchinata la amintita manastire dela Sfantul Munte, a fost
cunoscuta mult timp, incepand din secolul al XVI-lea, sub numele de
« Manastirea Iverului din BucurWi » 5.

Arhiv. Stat. Bucuresti, sect. ist., Doc. din 7 Martie 1582, orig. slay., Nr. 1193
ii Condica mdndstirii Radu Vodd, Nr. 256, f. 63o, 691 ; Hurmuzaki, Documente
grecesti, XIV, I, p. 724, 725.
2 A. D. Senopol, Istoria Romanilor, editia III revAzutit, Bucuresti, 1928,
VI, p. 28.
3 Arhiv. . Stat. Bucuresti, sect. ist., Doc. din 7 Martie 1582, orig. slay. Nr. /193
, i Condica mdndstirii Radu Vodd, Nr. 256, f. 69o, 691 ; t. Greceanu, op. cit.,
p. 17° ; St. Nicolaescu, op. cit., p. 49 ; Hurmuzaki, op. cit., p. 724, 725.
4 Ibidem. Totodatà, spAtarul Stelea a reclAdit din temelie i « a fAcut bisericA
de piatrA s manAstirea Grinduri de pe mosia Magurele, ctitoria vornicului Badea
care dupA moartea acestuia s'au inveichit i s'au stricat ». SpAtarul Stelea;
ctitor acum a trei mAnAstiri (Stelea din Bucuresti, Stelea din Targoviste si Grin-
duri), dura ce a restaurat aceastA manAstire Grinduri, a inchinat-o ca metoh
la manAstirea Ivir din Sfantul Munte dimpreunA cu mosille ( Romanesti, Sirbi
ft BAnesti, donatia primului ei ctitor.
5 Arhiv. Stat. Bucuresti, sect. ist., Doc. din 7 Martie 1582, orig. slay. Nr. 1193
ii Condica nandstirii Radu Vodd, Nr. 256, f. 690 ; George D. Florescu, op. cit.; p.
8 ; p. 75, nota 376.

www.dacoromanica.ro
16o G. CIORAN

Pentru ca manastirea Ste lea s5.-0 poata indeplini 0 mai bine mi-
siunea sa, ctitorul ei cauta sa-i mareasca 0 mai mult veniturile gi-i
adaoga i alte donatii, astfel: o vie mare, care se intindea spre Nord
de curtea manastirii pana in Ulita cea mare a Podului Targului de afara,
azi Ca lea MoOlor ; satul Dalga i morile ce le cumparase dela clucerul
Datco cu 45.000 aspri, zece coti de postav i douazeci coti de atlaz ;
cloud pravalii in mahalaua Sf. Gheorghe pe care le cumparase dela
vornicul Norocea 1.
Calugarii greci conduc in 1in4te sub aceasta forma de inchinare
manastirea pana in anul 1595, cand Mihai Viteazul continua ralzboiul
contra Turcilor. Luptele dintre Turci i Romani intrerup .pentru mai
mult de treizeci ani viaVa manästirei Stelea. Dupà lupta dela Calu-
gkeni 1595, Mihai Viteazul se retrage la Targov4te ; iar Turcii condu0
de Sinan Pap., dupa asedierea i cucerirea ora§ului Bucure*ti, inlocuesc
crucile de pe bisericile oravlui cu semiluna ; Mitropolia au transformat-o
in geamie 0 a slujit in ea dupa ritul mahomedan 2. Turcii fortifica
apoi ora.011 capitala, urmaresc pe domnul roman pana la Targov4te,
dar acesta cu ajutor dela Sigismund Báthory, respinge armatele ina-
mice spre Giurgiu. Sinan Paa in retragerea sa spre Dunare dà foc
fortificatiilor i ora§ului Bucuresti, care e prefacut in buna parte in
cenu0 impreuna cu cele douazeci i daub biserici existente pe atunci 3,
printre care 0 manastirea spatarului Stelea, fapt ce-1 arata urma-
toarele acte :
a) Actul lui Leon Voda din 6 Iunie 1630: « Dar apoi, cand a fost
in zilele raposatului Mihail Voevod, venit-a vreme i s'a prapadit sfanta
manastire, cand Sinan-Pa§a din rautate a ruinat-o de tot »4.
b) Cartea domnitorului Matei Basarab din 26 Aprilie 1633 : « Deci
de multa rautati ce s'au intamplat in urma lui Mihaiu Voda, de au
statut manastirea tot pustie, ce n'au avut cine canto, de mo0ile mana-
stirii, cat 0 manastirea Inca s'au stricat i s'au pustiit de cand cu
Sinan Pap. » 5.
c) Cartea Mitropolitului Grigore al Ungrovlahiei din anul 1634:
«Tara, dupä aceaia, candu aü fostil in zilele raposatuldi Mihailü Voe-

1 Arhiv. Stat. Bucuresti, Condica mdndstirii Radu Vodd, Nr. 256, f. iv);
G. IonescuGion,
Istoria Bucurestilor, Bucuresti, 1889, p. 221, 222 ; B.
Petriceicu Hasdeu, Cuvente den bdtrdni, Bucuresci, 1878, I, p. 117 ; t. Nicolaescu,
op. cit., p. 42. .

2 Nic. BAlcescu, Romani% sub Mihai Vodd Viteasul, Editia Ales. Lapedatu,
Bucuresti, 19n8, p. 99.
a Nic. BAlcescu, op. cit., p. 121, 122 si N. BAlcescu, Istoria Romdnilor sub
Mihai Viteasul, Editia « Mundt i LuminA *, 1943, P. 115, 144.
4 Hunnuzaki, Documente grecesti, XIV, I, p. 724.
5 Academia RomilnA, Condica mosiilor mdndstirii Radului Vodd, Nr. 4985 ,
f. 42 : t. Nicolaescu, op. cit., p. 44.

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA STELEA DIN BUCURE5TI 161

voda, deac'ail venitit Senanii-Pava cu multime de Turd aid inti Teara-

Rumaneasea, de ail robitil 0 ail stricatil teara i au arsu toate besea-
recile i manastirile de ilia toata teara, si ail arsil i manastirea Ste lea #1.
Dupä arderea manastirii, calugarii ramanand fail de adapost
imprastiindu-se pe la alte manastiri, n'au mai putut sä administreze
proprietatile ei cum se cuvenea; ca urmare, averea ei a inceput sa. fie
.cutrupita de diferite persoane interesate. Asa, slugile comisului tefan
au pus stapanire pe satul i morile Dalga, pe care spatarul Ste lea le
cumparase si le daruise ctitoriei sale 2 Aceasta cutrupire a fost ridicata
de domnitorul Simion Movila, care ocupase tronul Munteniei cu ajutor
polon. Probabil, la plangerea calugarilor, numitul domnitor, in 13
Aprilie 1602, da ordin ca slugile comisului tefan sa paraseascit satul
si morile Dalga, amenintandu-i: « a esi de acii dela sat, ea de nu yeti
esi, domniia me voiu triméte niste armasi de va vor aduce legati la
domnia mea si mai mult sit nu-i invaluti pre calugari »3. . .

Cu chipul acesta calugärii manastirii Stelea sunt pusi din nou in

stapanirea morilor i satului Dalga i o stare de drept si de fapt incepe
sit se restabileasca.
Domnitorul Radu Mihnea (1611-1616; 162o-1623) ; prin actul
din 12 Ianuarie 1614 da libertate staretului Grigore i calugärilor dela
manastirea Sfanta Treime din Bucuresti, ctitoria sa, sit ingrijeasca de
« toate bucatele i averile i tiganii manastirii Stelei 4 vi sa le stranga,
orice va putea afla, ori sat ori mosie ori rumani ofi tigani ori balti ori
vaduri de mori » 5.
Jupaneasa Elisabeta, nepoata Doamnei Neaga, care a fost a doua
sotie a lui Mihnea Voda, de care acesta se despartise cu ocazia trecerii
lui la mohametanizm, lase: in anul 1623 *i la manastirea Stelei doua
vite de vaci ». Restul de avere Ii lasa jupaneasa Elisabeta, astfel: satul
Grozavesti cu tot hotarul, cu rumanii i douà salase de tigani lui Sima
logofatul, al doilea ei sot ; satul Rucarul, 11 lasa fiicei sale sau in caz
de moartea fiicei, matusei sale Maria; la manastirea Dealul, daruevte
doi telegari i douà roabe 6.
Pravaliile din apropierea manastirii, pe care spätarul Stelea le
cumparase dela vornicul Norocea i pe care le donase ctitoriei sale,
intre timp au fost inchiriate lui Gheorghe Critico, probabil un negustor
din acea mahala. Pupa ce manastirea a ars si calugarii s'au imprastiat,

1 Hurmuzaki, op. cit., p. 725.

2 B. P. Hasdeu, oP. cit., p. 117. 4.
3 Ibidem.
' Arhiv. Stat. Bucuresti, Mdmistirea Radu Vodd, Dosar 223, f. 4.
* Arhiv. Stat. Bucuresti, Condica nandslirii Radu Vodd, Nr. 256, f. 1o8.
6 $t. Nicolaescu, Documenle slavo-ronvine, Bucuresti, 1905, p. 281 ; D. Caselli,
Casele sholovdnile * ale vistierului Dan, in ziarul Universul * Nr. 77 din 19
Martie 1937.

www.dacoromanica.ro
162 G. CIORAN

ne mai avand cine sa se ocupe de administrarea bunurilor manastirii,

chiriaii acestor prävàlii, Mihalita i Petru, fica ti nepotul lui Gheorghe
Critico s'au declrat stäpâni ai acestor clädiri.
Dupä ce ctitoria spàtarUlui Stelea a fost distrusa, manastirea Sfânta.
Treithe din Bucuresti, fundatia lui Radu Mihnea, a luat sub suprave-
ghere mai thrziu ca metoh i manastirea Stelea si a inceput dupà cum
am mai afirmat, sa se ingrijeasca de revendicarea proprietatilor cutru-
pite.
Astfel, in luna Aprilie 1627, cu invoirea domnitorului Alexandru
Cuconul (1623 1627), egumenul Grigore dela manastirea lui Radu
Voda a deschis proces urmasilor lui Gheorghe Critico. Martori in
proces au fost negustorii i bätrinii orasului, Cali au depus marturii
in 'favoarea man5stirii Stelea, declarand cä Gheroghe Critico nu a
cumpsarat aceste pravalii, cum sustin urmasii lui, « ci au sazut numai
in chirie a i « au r5.mas Mihalita i fiu sau Patru de lege si de jude-
cata,*. Egumenul Grigore ca sà termine complet acest proces, a dat
ca dar cbiriaior, suma de opt galbeni, iar pr5v5.1file trec sub admi-
nistratia man5stirii Radu-Vod5.1.
Din 21 Octomvrie 1595, data arderii de care Sinan Pasa a o parte
din orasul Bucuresti impreuna cu cele 22 biserici, calugärii dela mina-
stirea Stelea, arzandu-le odatä cu casa de rugkiuni i chiliile, s'au
adapostit, care pe unde au putut, fie pe la alte man5stiri, fie pe la viile
din prejurul mingstirii, fie pe la mosiile mai indepartate, fie ca au
plecat unii dintre ei chiar la Sfantul Munte, de uncle venisera.
Viata aceasta pe care o duceau monahii plecati dela manastirea:
Stelea, lipsiti prin forta imprejurarilor de programul lor propriu ma-
nastiresc, determina pe Mitropolitul Grigore I 2 (1629-1637), grec de
originä, sá se ingrijeasca de reorganizarea manástirii. Probabil in prima-
vara sau vara anului 1629, ultimul an de domnie in Muntenia a lui
Alexandru Ilia, Mitropolitul Grigore, inaltat de curand la aceasta
demnitate de conducator al Mitropoliei Ungrovlahiei, a pus de s'au

Arhiv. Stat. Bucuresti, Condica mdndstirii Radu Vodd, Nr. 256, f. no.
2 N. Iorga, Istoria Bisericii romdnesti si a viqii religioam a Ronuinilor, VAlenii
de Munte 1908, I, p. 280. 290, 298. N. Iorga vorbind in Ist. Bis. Rom., Valenii de
Munte, 1908, I, p. 280 de Mitropolitul Grigorie blOb gresit a fi roman de origind:
noul Mitropolit Grigorie, un Roman, pus poste de Leon Voda, cad pdstoria
liii incepe la 1629 a. In Hurmuzaki, Documente grecesti, XIV, I, p. 727, se preci.
zezzá cA Mitropolitul Grigorie era de origind grec ; e Iar eu iards, pentru a sunt
Grec, si de neam, si de limba ». Cat priveste numirea lui Grigore ca Mitropolit
al Ungrovlahiei, stim sigur ca s'a facut in ultimul an din a doua domnie a lui
Alexandru Dias (Noemvrie 1627 Octomvrie 1629) si nu in timpul lui Leon
Voda (Oczomvrie 1629 Iulie 1632), fapt ce-1 spune de doua ori, insusi numftul
domnitor Leon Vodd in actul dat de el la 1630, Iunie 6 si publicat in Hurmu-'
zaki, Documente grecesti, XIV, I, p. 724. .

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA STELEA DIN BUCUltET1 163

zidit case 0 pivniVá pentru caluggri « pe locul sfintei mängstiri a lui

Stelea Spätarul » ; iar manastirea Ivir dela Sfantul Munte, a trimis
in acest timp, egumen la manastirea Radu-Voda 1
In felul acesta, desi au fost adunati din nou caluggrii dela ma-
nastirea Stelea, dandu-li-se pentru locuit, noile chilii ; nu aveau ins&
biserica, unde sg savar§easca slujba, intrucat fosta casà de rugaciuni
era Inca in mini.
Mitropolitul Grigore determinat si mai mult pe deoparte de reaua
stare a mangstirii Stelea, pe care o aflase : « pustie i stricatg i arsa,
fiind in fiinta numai zidula i sulgeria domneasca »; iar pe de alta
parte §tiind cä manastirea aceasta a fost metoh al mangstirii Ivir
din Sfantul Munte, caruia el datora o suma de bath si mai ales pentru
faptul ca dela aceasta manastire venise in Tara Romaneasca, se hota-
rg§te 0 in anul 1630, recladeste din temelie ctitoria spatarului Stelea,
fapt ce-1 constatam atat in actul lui Leon-Voda din 1630, Iunie 6 ; in
actul dela tot clerul muntean pentru reinehinarea acestei ctitorii la
mangstirea Ivir din Athos, datat in 1634, cat 0 in cartea sa de danie de
mai tarziu, din anul 1635-36, unde spune :
« Smerenia Mea Grigorie, Mitropolitul Ungrovlahiei, prin aceasti
scrisoare arat cum ca, vgzand manastirea rgposatului Stelea pustiitg
atatia ani, sufletul mieu s'a intristat pentru &Ansa, pe de o parte, pentru
pustiirea bisericii 0, pe de alta, pentrucg era metoh vechiu al manastirii
Ivirilor, si cu dumnezeiasca ravnä m'am pornit i m'am apucat de
&Ansa, ca sä nu se piarda pomenirile ctitorilor, i am inoit slanta bisericd
31 casele care se i vdd » 2.
Domnitorul Leon Vodd (1629-1632) prin actul dat in 6 Iunie
1630, precizeaza ca refacerea mangstirii s'a flcut in anul 1630 de Mi-
tropolitul Grigorie « cum a fost dela inceput », cu banii stran0 de el
dela slujbele bisericesti, dela negustori i « dela » alti « cre§tini » 3 0 nu din
banii Mitropoliei din Targovi§te, « nici all lucratil cu rumani Sfintei
Mitropolii » 0 a facut aceasta, ca sg se achite de surna de 150 ughi
(galbeni ungure§ti.), ce datora manastirii Ivir, suma cheltuita cu ocazia
.alegerii lui ca mitropolit al Tarii Romanesti in timpul lui Alexandru Ilia§ 4.
Astfel Mitropolitul Grigorie, grec de origina, devine al doilea ctitor
al acestei manastiri, ridicatg din temelie de un alt grec, spätarul Stelea,
primul ei ctitor. In acest caz, asezamantul acesta monahicesc, cred
ca poate fi socotit ca prima manastire ziditä in Tara Romaneasca, :tot
.oclatg, din initiativa, cu cheltuiala intreaga i proprie a doi ctitori de
origina greaca. . .

1Hurmuzaki, pocumente ;recoil, XIV, I, p. 724.

2 Arhiv. Stat. Bucuresti,, Condica mandstirii Rada Vodd, Nr. 256, 1. 109;
Hurmuzaki, op. cit., p. 724-727; t. Nicolaescu, op. cit. p. 47, 49.
3 Hurmuzaki, op. cii., p. 724, 725.
4 lindens.

www.dacoromanica.ro
 164 G. CIORAN

Dupa ce manastirea sp5.tarului Ste lea a fost recladitä i viata

monahall din ea restabilita dup.& tipicul atonit, domnitorul Leon Voda
o inchinä din nou, in acelasi an al refacerii 1630 la manastirea Ivir
dela Maul Munte 1
Actul acesta de inchinare 11 recunoaste si-1 intäre§te i domnitorul
Matei Basarab in anul 1632 1 consimte la el in 1634, Mitropolitul Gri-
gore impreuna cu episcoPul Teofil de Ramnic, episcopal Efrem al
Buzaului, egumenul Teodosie dela Tismana, egumenul Vasilie dela
Bistrita, egumenul Dionisie dela Cozia, egumenul Grigorie dela Arges,
egumenul Varlaam dela manastirea Dealul, egumenul Ioanichie dela
Glavacioc, egumenul Ignatie dela manastirea Radu Voda « cu toti
egumenii diina toate man5stiri1e i cu tota saborula » 2.
Mitropolitul Grigorie inzestreazá mnsäi, manastirea cu « mori, mosii ci
gradini cu vie » 3. Fire energica i staruitoare, Mitropolitul « Sfintia lui au
cautat de toate mo§aile », ce au fost cutrupite sä treaca din nou toate
in posesia mfinastirei Stelea. Astfel in anul 1633, Mitropolitul deter-
mina pe Domnitorul Matei Basarab sa intareasca stsipanirea mana-
stirei Stelea, asupra mosiei pe care vornicul Gheorghe Psoma i-o da-
ruise in satul Prisiceni din Sudul Vlaccii, pe timpul domniei lui Mihai
Viteazul. In actul sau de intarire, domnitorul Matei Basarab spune:
4( 0-au cautat Sfintia lui si de aceasta mosie ce scriu mai sus, de o au
dascoperit de catre cine au fost impresuratä. Drept aceea i domnia
mea Inca am dat ca sä fie manastirei intarire 0 de ajutoriu de mo§aie ».
Cu aceastä ocazie domnitorul darucete si el manastirei Stelea prin ace-
lasi act de intarire, restul de: « ocina i rumani in sat in Prisiceani ot
sud Vlasca, jumatate satli
Mitropolitul Grigorie, imediat, ce a rezidit manastirea Stelea a
facut-o « scaun de vladicie » 0 a mutat resedinta mitropolitana dela
Targoviste la Bucuresti, odatà cu mutarea resedintei domnesti 5.
Se stie ca in timpul lui Mihai Viteaz`ul capitala Tarii Romanesti
a fost la Bucuresti pane: dupg lupta dela Miraslau, de unde se mut&
la Targoviste cu ocazia instalarii ca donm muntean, a lui Simion
Movilä (1600-1602) 6.
Dupa Radu erban (1602-1611), capitala Tarii Romanesti revine
iara0 la Bucuresti. Asa Leon Voda Ii are resedinta la Bucuresti In
1 lbidem.
2 Arhiv. Stat. Bucure§ti, Condica mdndstirii Radu Vodd. Nr. 256, f. zo8,
109 ; Hurmuzaki, op. cit., p. 725.
a Hurmuzaki, op. cit., p. 724-727.
Acad. Rom., Condica mofiilor mdndstirei Radului Vodd, Nr. 4985, f. 42;
Arhiv. Stat., BucureW, Condica trandstirii Radu Vodd, Nr. 256, f. 691.
5 Ibidem.
o A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor, editia III-a rev Anita', Bucure§ti, 1927,
V, p. 296.

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA STELEA DIN SUCURESTI 165

anul 1632, unde-1 gase§te Paul de Strasburg, solul regelui Suediei,

care trecea prin tärile romane in drum spre Constantinopol 1
Se poate ca mitropolitul Grigorie, dup.& ce a refacut chiliile ma-
nastirei Stelea in timpul domniei lui Alexandru Ilia§ 0 dupa ce a re-
zidit biserica manastirii pe vremea lui Leon Voda, care-0 avea scaunul
donmesc la Bucure§ti, sa-§i fi mutat 0 el re§edinta mitropolitang, dela
Targovi§te in ora§ul capitala spre a fi in apropierea domnitorului,
potrivit obiceiului inainta§ilor mai.
In anul 1630, deci in al doilea an de domnie a lui Leon Voda, sediul
mitropoliei se afla Inca la Targovi§te, fapt aratat in actul amintit al
acestui domnitor cu data de 6 Iunie 1630, uncle se precizeaza ca. Mi-
tropolitul Grigorie rezide§te manastirea Stelea din agoniseala sa
« nu din venitul mitropoliei dela Targovi§te ».
Probabil, intre 163o-1633, chiar in timpul domniei lui Leon Voda,
cand se terminase rezidirea manastirii, sa, se fi mutat re§edinta mitro-
politana dela Targovi§te la ctitoria spatarului Stelea din Bucure§ti.
Fapt cert este ca in 10 Martie 1633, cand Matei Basarab era in scaun
la Bucure§ti, manastirea Stelea, dupä cum ne aratä actul voevodului
muntean, era mitropolie: « Cu mila lui Dunmezeu eu Matei Basarab
Voevod i Domn da domnia mea aceasta porunca a domniei mele
Sfintei i dunmezee§tei mitropolii ce se cheama Stelea, hramul Ador-
mirea Maicii Domnului i cinstitului i prea luminatului parintelui
nostru Kir Vladica Grigore, ca sã fie sfintii mitropolii de aid den Bu-
cure§ti, ce-i scriis mai sus » 2.
Pe timpul domniei lui Mihai Viteazul, manastirea primise donatie
dupa cum am alata mai sus dela vornicul Gheorghe Psoma: o mo§ie,
padure, lacuri i rumani in satul Prisiceni din Sudul Vla§cii 3.
Intre timp, spatarul Preda, din vremea lui Matei Basarab, ridicä
pretentii de stapanire asupra mo§iei vornicului Gheorghe Psoma din
satul Prisiceni din Sudul V1äcii, sustinand cä aceastà proprietate nu
este a manastirii Stelea, ci este a sa, fiind cumparata de tatal säu,
logofatul Nica. Domnitorul Matei Basarab prin actul din io Decemvrie
1634, da porunca mitropolitului Grigorie sä cerceteze care-i adevarul in
acest proces i sà ia ca martori pe urmatorii boieri : Mitrea i Dmnitra§cu
clucer, Gheorghe vistier, Bunea logofat, Iancu sluger, Gheorghe vornic,
Biagdescul, Vlad parcalab, Chiriac din Stejoia, Kiriac din Stoene§ti,
Radu logof at din Bune§ti, Stan din Covaci i Albul din Mihaile§ti

1 A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor, ed. III a revAzutA, Bucuresti, 1927,

VI, P. 17, 46.
2 Acad. Rom., Condica mogiilor nuindstirei Radului Vodd, Nr. 4985, f. 42 ;
George D. Florescu, Vechi proprietdfi in Bucure§ti in veacurile XVII gi XVIII,
Bucuresti, 1934, p. 23 ; 0 in Din Vechiul Bucuregti, Bucuresti, 1935, P. 75.
3 Acad. Romfin4, Condica mogiilor nuindstirei Radului Vodd, Nr. 4985, f. 42.
4 Arhiv. Stat. Bucuresti, Condica tandstirii Radu Vodd, Nr. 256, f, Ho.

www.dacoromanica.ro
 166 G. CIORAN

, Pe la sfarsitul secolului al XVII-lea, manastirea Ste lea, pe cand

era condusa de egumenul Cretu, primeste o insemnata danie dela capi-
tanul Nan din Stoeneti i anume: o vie de opt pogoane i trei sferturi
in dealul Loloestilor, cu pivnita, tease, calcatoare, caratoare, 2 tocitori,
2 hardaie, i vadra, palnie, 2 buti, stupi, 8o oi, 4 bivolite cu lapte; cu
conditia sa fie inmormantat in interiorul manastirii ; donatie ce o intä-
reste in 29 Ianuarie 1706, jupaneasa Maria, sotia sus numitului capitan 1
La inceputul secolului al XVIII-lea, proprietatile manastirii Stelea
continua sä se mareascä cu noi donatii dela credinciosi. Astfel, jupa-
neasa Neaga darueste manastirei in 10 Martie 1704, mosia Sineasca,
latä de 6 stanjeni ; mo0e ce se intindea in lung din apa Ialomitei pang
in drumul Darstorului i pe care ea o avea dela sotul ei Stan Juz Basa
Ulescul. Donatia a facut-o en conditia ca preotul Teoclit dela 'liana-
stirea Stelea, sä aiba grij a-i face donatoarei slujbele de inmorman-
tare 2.
. Matei Cojocarul doneaza in anul 1708, manastirii Stelea, unde ii
erau ingropati sotia dintaiu i copii, doua pravalii vecine cu biserica
Sf. Gheorghe cel Nou, pe care le cumparase cu 8o taleri dela Paraschiv
Balistea, cu conditia ca preotul Cretu dela aceasta manästire sa-1 in-
groape in tinda bisericii manastirii i sa-i ceteasca toate slujbele.
In anul urmator, Chita a doua sotie a lui Matei Cojocarul, 1-a re-
clamat Mitropolitului Antim, cä suma cu care sotul ei a cumparat
cele doua pravalii, este din zestrea ei. Mitropolitul pentru a impaca
conflictul, da ordin egumenului Teoclit dela manastirea Stelea ca sa
restituie reclamantei o cote.' din suma i sa-i dea in schimbul prava-
liilor, o casä in alti parte a orasului 3.
Egumenul Teoclit dela manastirea Stelea cumpara in 23 Martie
1709, dela Dumitrascu fiul lui Dumitru Balteanul, trei pogoane de
vie cu 6o taleri in Dealul Loloestilor. Actul de cumparare a fost semnat
de mai multi boieri din vecinatate: Iancu logoat, Preda, Tanase
logofat din Coceni, Aldea, Sinteon, erban logofat, fiul lui Zaharia
pärcalabul, Zaharia vel portar, Pam, Popa Tihan din Coliba, Dumitru
di Gheorghita fiul lui Ionita Balteanu14.
Terenul viilor, pe care, capitanul Nan din Stoenesti, 11 donase ma-
nastirei Stelea, a fost incilcat la un moment dat de scutelnicul Patru
din Rusi, pretinzand cá hotarul acestor vii, se intindea intr'o parte,
pang uncle se aflau casele donatorului si nu liana in drumul, unde a
stapanit manastirea prin egumenul Teoclit. Domnitorul Constantin
Brancoveanu, la cererea numitului egumen, insärcineaza in 20 Martie
1709, un sfat de 6 boieri sä cerceteze cazul i anume pe: Zaharia vel
.. 1 Ibidem, p. 729.
2 Ibidem, p. xio. 1.,r it
. 3. lbidem, p. 122.
.4 Ibidem, p. 730. '

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA STELEA DIN BUCURESTI 167

porta., logolat din Coceni, Iancu. logofat din Ungureni, Aldea

scutelnic, Sinteon din Gherghita i Preda din Ghimpati. Acest sfat
de boieri, in baza marturiilor depuse la fata locului de batranii, mos-
nenii i caluOrii din apropiere, au stabilit ca hotarul viilor este drumul,
pana unde manästirea Ste lea stapanise mai inainte 1 ,
Egumenul Teoclit mai cumpara in 18 Martie 1710 pentru mana-
stire inca o vie in Dealul Loloestilor, langa vfile capitanului Nan, in
ntindere de un p3gon i jumItate, cu 52 taleri, dela fratii Teodor,
Patru i Scarlat. ,

In 3 Septemvrie 1713, un sfat de 12 boieri, cu stirea Domnitorului

Brancoveanu, a Mitropolitului Antim, a vornicului Radu din Targoviste
si a egumenului dela manastirea Gruiul, hotaraste ca mosia Loloestilor
sa fie data manastirii Stelea prin egumenul ei preotul Cretu i scuteste
totodata manastirea sä nu plateasca dijma pentru 13 pogoane de vie 2.
Domnitorul tefan Cantacuzino (1714-1716) scuteste o carciumii,
care era in apropierea manastirii i proprietatea ei « da fumarit si vinu
domnesc i da vama », &and act pentru aceasta, preotului Cretu dela
Stelea, in 13 Mai 1714.
Domnitorii fanarioti Nicolae si Ion Mavrocordat, Grigore II Ghica,
Mihail Racovita, Scarlat Ghica i tefan Racovita mentin i ei in
timpul domniilor lor (1716-1765), scutirea amintita mai sus 3. '

Arghira Midelnicereasa därueste manastirii Stelea lit io Martie

1750, mosia Priba din Sudul Vlascii in intindere de 291 stanjeni, cum-
parata dela State Popescu, cu conditia ca egumenul manastirii, *tefan;
sa o pomeneasea la slujbele bisericesti imprenna cu sotul ei i fiica lor,
care a. fost inmormantata in cuprinsul acestei manastiri 4.
Vornicii Necula si Constantin merg in 23 Martie 1766, din ordinul
vornicului Racovita, in mahalaua Stelea pentru a aplana niste conflicte
ce se ivisera intre manastirea Stelea de o parte si Ion si Nicolae Cio-
coiul de altä parte. Acestia dadusera, in mod abuziv, cu chirie evreului
Avraam un loc din proporietatea manastirei Stelea, care se mentinea
in acest timp ca metoh al manastirei Radu Voda ; cat i pentru terenul pe
care acestia ii dadusera tot ilegal, armeanului Carabet, tot din proprie-
tatea acelei manastiri i pe care numitul armean zidise niste grajduri.
Cei doi vornici impreuna cu inculpatii Nicolae Ciocoiul i armeanul
Carabet au mers la egumenul Macarie 5 dela manastirea Stelea, cat si

' Ibidem. .L

2 Ibidem, p. 731. 1.6.1 I fJ J .10 "-7 it 911 1

3 Ibidem. te,4,1 , IL AniphoJ. ., ill

'Thidern, p 693. L. . (Jib , . I -. 11 . _

5 Cd(iva din egumenii indndsiirii Stelea: Teoclit, io Martie 2704; 20, 23 Martie
1709; r8 Martie 1710; Cretu 1708, 3 Septemvrie 1713 ; 13 Mai 17141 Stefan,
zo Martie 1750 ; Macarie, 23 Martie 1766 (Arhiv. Stat. Bucure*ti, Condica
aiiii Radu Vodd, NT. 256, f, 220, 122, 729, 730, 7311. e'

www.dacoromanica.ro
168 G. CIORAN

la egumenul manastirii Radu Voda si in urma rugamintei ce le-au

facut, cei doi egumeni au consimtit ca grajdurile sä fie folosite de cei
ce-i interesau, socotindu-se insa cladite pe mosia manästirei Ste lea 1
, Stiri de mai putina importanta pentru manastirea Ste lea in sec.
al XVIII-lea, mai gasim in invoiala din 26 Julie 1780, pe care o face
pitarul Alecu Neculei, cu egumenul acestei manastiri pentru construirea
unei ulicioare, larga de vase palme i imprejmuità cu uluca, prin care
sa poata merge oamenii la biserica manastirii, pe un drum mai scurt,
incepand din coltul casei lui Ianie Grecul, sa treacá pe langa casa
Iancului Ovreiul i Florei i apoi sà dea in curtea bisericii manästirii 2.
Catre sfarsitul secolului al XVIII-lea i inceputul secolului al XIX-lea,
apar din nou momente grele si de decadenta pentru man'astirea Ste lea.
Vecini rai, lacomi i neastamparati, cum am mai constatat i la ince-
putul secolului al XVII-lea, au cautat sa-i faca greutati i sä o pagu-
beasca, incalcandu-i i luandu-i in mod sistematic moiile i viile, ce
erau in imediata ei apropiere, cat i pe cele ce se aflau mai departe
de ea. Odata cutrupite aceste bunuri, acaparatorii si-au cladit pe ele
case si in decursul timpului s'au injghebat imprejurul manästirii o
multime de gospodarii, ce au format treptat, mahalaua Ste lea. Aceastä
mahala era cuprinsa la Nord intre Podul Targului de afara, azi Ca lea
Mosilor ; la Sud, Podul Vergului, pe unde se afla azi biserica Vergului ;
a Est, mahalaua Totoescului, pe unde se afla azi, Bulevardul Dom-
nitei, strada Negustori, o parte din Calea Calarasi i strada Lucaci ;
la Vest o parte din Mahalaua Agai Nita, pe unde se afla azi biserica
Sfanta Vineri-Herasca i cartierul Sf. Gheorghe 3.
Calugarii dela manastirea Stelea lipsiti metodic de cele materiale
si mai ales ca in astfel de imprejurari, in mijlocul unei mahalale, ei
nu mai putea sa duca o viata cu adevarat monahiceasca, s'au retras
probabil cei mai multi pe la alte manastiri din apropiere, cum a fost
Radu-Vod5.; chiliile lor dela manastirea Stelea au ramas multe pustii .
Ca urmare acestei situatii, in viata acestei manastiri, timp de aproape
trei decenii, sfarsitul secolului al XVIII-lea i inceputul secolului al
XIX-lea, nu s'au mai inregistrat fapte deosebite. Dovada ne-o
face chiar lipsa de documente din acest interval de timp.
La anul 181o, manastirea spatarului Stelea devenise biserica, de
mir pentru locuitorii din sus numita mahala, pastrandu-si tot hramul
Adormirea Maicii Domnului. Biserica era de zid cu toate oranduelile
bune ». Enoria bisericii numara in acest an, 39 case, 123 barbati, 127
femei, pastoriti de doi preoti. Unul a fost Constantin fiul lui Chiriac,
in varsta de 40 ani, de origina grec. El a fost hirotonit de Mitropolitul
Matei de Tarnova pentru biserica din Arvanitohore in 20 Decemvrie
1 Ibidem, p. "3.
2 Ibidem. t
3 G. Ionescu-Gion, op. cit., p. 338. .

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA STELEA DIN BUCURESTI 169

1795 si din cauza evenimentelor din Sudul Dunarii a venit in Tara

Romaneasca, preot la biserica Ste lea. Al doilea preot a fost ieroma-
nahul Zaharia, fiul preotului Hristea, de neam grec i acesta. Episcopul
Atenei Dionisie II hirotonise in 4 Iunie 1783, pentru biserica Sf. Cuvios
Iacob I i viind aice s'au asezat la aceasta biserica ». Cantareti ai bisericii
in acest timp au fost : Gheorghe fiul lui Constandin si Ion fiul preotulni
Irimia 1.
Biserica Stelea e pomenia in actele dela inceputul secolului al
XVIII-lea si in cele dupa. anul 1810 ca metoh al manastirii Radu Voda.
din Bucuresti, in care situatie de metoh, nu se poate sti precis, cand
si cu ce ocazie a trecut 2.
In anul 1834, averea ce-i mai ramasese manastirii Stelea era admi-
nistratà sigur de manastirea Radu-Voda din Bucuresti, al carei egumen,
Arhimandritul Avramie ii facuse o multime de incurcaturi cu aren-
darea unor terenuri i pravalii 3.
Chiliile manastirii Stelea fiind parasite de calugari, dupg cum am
aratat mai sus, erau in mina in deceniul trei din prima jumatate a
secolului al XIX-lea i zidurile lor cat i zidul inconjurator al intregei
manastiri amenintau cu caderea, punand in primejdie viata trecato-
rilor si a vecinilor. In urma multor reclamatiuni, interventii i ordine
ale Sfatului Orasanesc, Marei Logofetii a Trebilor Bisericesti si a Sfintei
Mitropolii a Ungrovlahiei, in anul 1836, egumenia manastirii Radu
Voda, repara chiliile si face din nou zidul de imprejmuire 4; iar in

1 A. Lapedatu, Catagratia Untied°, bucuregtene la z8zo in Revista Biserica

Ortodozd, Decemvrie 1907, p. 1069-1070.
2 Alexandru Geanoglu Lesviodacs, Istoria Bisericeascd Pe scar!, Bucuresti,
1845, p. 461 si C. Sandulescu Verna, Biserica Radu-Vodd din Bucuresti, Bucuresti,
1930, p. xn, sustin cl manastirea Stelea din Bucuresti si manAsturea Tutana din
Arges erau socotite schituri ale manAstirii Radu Voda ; Stelea fiind inchinata
manastirii Radu VodA in anul 1614 ; si depinzand in acelasi timp, toate de ma-
nastirea Ivir din Athos. In adevAr, domnitorul Radu Mihnea dA in 1614 un act
prin care imputerniceste pe egumenul Grigorie Raduliotul 14sä caute de toate
bucatele i averile i iganii manastirii Stelea ». (Arhiv. Stat. Buc., Mdndstirea
Radu Vodd, Dos. 223, f. 4), fail sA precizeze cA o inchinA ca metoh ; mai ales
COin acel an, 1614, manastirea Stelei era in mina incA din 1595. Probabil cd dela
aceastA data i cu aceastA ocazie sA fie socotite. manastirea Stelea ca metoh al
manastirii Sf. Treime (Radu VodA) din Bucuresti. Odata cu arderea manastirii
Stelea la 1595, trebue sA fi incetat i inchinarea ei ca metoh la manAstirea Ivir din
Athos, ca apoi In 1630, dupA ce o rezideste Mitropolitul Grigorie sA revinA din
nou dependentA de amintita mfinastire atonitA i iarAsi sA fie metoh al man&
stirii Radu VodA pana la distrugerea ei de focul din 1847. (Vezi si St. Nicolaescu,
op. cit., p. 28-43).
3 Arhiv. Stat. Bucuresti, Mdndstirea Radu Vodd, Dos. 32, f. 1.
Arhiv. Stat. Bucuresti, Mdndstirea Radu Vodd, Dos. 21, f. 5, 6, 14, 15, 22.

40

www.dacoromanica.ro
 70 G. CIORAN

anul urmbitor, 1837, repará i biserica manastirii Ste lea, cheltuind

pentru aceasta suma de 49.000 lei 1
Cutremurul din anul 1838, provocand insä in general, mari stri-
caciuni bisericii Stelea, dar mai ales boltilor ei, a trebuit reparatä din
nou aproape in intregime, in anul 1839, de càtre Iosif Belizar, dupa
devizul i planurile intocmite de Savie Vilacros i Faiser, architectii
orasului Bucure§ti; cheltuiala fiind suportata tot de manastirea Radu
Vodä. Imediat ce reparatiile au fost terminate, s'a fkut i resfintirea
bisericii in toamna aceluiasi an 2, parohul ei fiind preotul Ionita 3.
Ctitoria aceasta a spätaruhli Stelea a mai dainuit apoi putin, numai
pana in 23 Martie 1847, cand marele foc din acest an, « a distrus-o cu
desävar0re * impreung cu alte 12 biserici ale orasului Bucuresti 4.
Din acest incendiu au fost salvate o parte din arhiv a. i unele obiecte
ale manastirii Stelea i duse la manastirea Radu Vodä, devenith
si ea mai tArziu biserica de mir, din care se pästreaza pan& azi:
Dou5. icoane ; a Mantuitorului si a Maicii Domnului i cloud candele 5.

1 Pr. M. Dumitrescu, Istoricul a 40 tandstiri din Romdnia, Bucuresti, 1915,

IV, p. 124: G. Ionescu-Gion, op. cit., p. 221-223.
a Arhiv. Stat. Bucuresti, Mdndstirea Radu Vodd, Dos. 21, p. 21, 22, 27, 28, 29.
3 Cativa preoti de mir, dela Biserica Stelea : Constantin si Zaharia, greci,
in 18io ; Ionita, 1839, 1848 ; Cantareti : Gheorghe si Ion in 18ro (AI. Lapedatu,
op. cit., p. 1069-1070 ; krhiv. Stat. Bucuresti., Mdndstirea Radu Vodd, Dos.
264, p. 1, 2). . .

..
4 Anton Pan, Memorialul Focului Mare inamplat in Bucuregii fiz tioa de Page,
1847, Bucuresti, p. 72; D. Papazoglu, Istoria Ionddrei orasului Bucuresti, Bucure-
sti, 1891, p. 136-138 ; Gr. Musceleanu, Monumentele strdbunilor din Romania,
Bucuresti, 1873, p. 27 ; G. Ionescu-Gion, op. cit., p. 221-223 ; Vestitorut roma-
nesc, Bucuresti, Nr. 24, Joi 27 Martie 1847, p. 94 si Nr. 27 din 8 Aprilie 1847,
p. 105.
5 G. lonescu-Gion, op. cit., p. 240; C. Sandulescu-Verna, Biserica Radu Vodd
din Bucure§ti, Bucuresti, 1930, p. 22.
Departamentul Bisericesc cere in 1850 lamuriri Sf. Mitropolii a Ungrovlahiei
de averea ce a mai ramas dupa ardere, dela biserica Stelea. Egumenul Serafim
dela manastirea Radu-VodA, insarcinat de Sf. Mitropolie, raporteaza in 20 Pe-
bruarie 1850, interpretand gresit unele date din actele gasite in arhiva manastirii
sale, situatia ctitoriei spatarului Stelea i arata ca averea ei in cea mai mare parte
s'a instreinat ; iar restul a trecut in patrimoniul Statului.
In raportul intocmit cu aceasta ocazie de acest egumen in limba greaca
si romana, interpretand cartea data de Mitropolitul Grigorie si tot clerul
muntean in anul 1634, face greseala de data spunand : e de atunci de cand
4 fost daramata (din timpul lui Sinan Pasa), a statut Stelea pustie 50 ani,
pita in zilele lui Leon Voda ». Ori dela 1595, cand manastirea spatarului
Stqlea a fost arsa i panA in timpul lui Leon Voda, 1630, cand e rezidita.de Mitro-
politul Grigore, sunt 35 ani si nu 50 ani.
In acest caz, comentatorul acestui document, confunda cifra 30 cu 50. (Arhiv.
Stat. Buc., Mdndstirea Radu Vodd, Dos. 223,. . f. 34). Mention ata carte data de
. , ,

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA STELEA DIN sucuRE5TI 171

Locul uncle s'a inaltat atata timp ctitoria spatarului Ste lea, ser-
vind ca loca, de ruga mai intaiu calugärilor i apoi credincio0lor din
acea mahala, dupa ardere, a devenit teren viran, pe care mult timp,
s'au aruncat cu impietate, gunoaiele. In aceastä situatie a statut
terenul i restul din zidurile daramate ale manästirii pana in prima-
vara anului 1931, dud Primaria Sectorului III Negru-BucurWi a
inceput sà organizeze strada Ste lea. Cu aceasta ocazie, pe locul unde
se aflau ruinele manastirii Ste lea 0. ale bisericii ei, s'a amenajat o mica
saditä cu arbori de jur imprejur.
piatil.,
Bucureti.

RESUME
Stelea, négociant enrichi par le commerce qu'il pratiquait en Vala-
chie, apprécié par le Prince Régnant Mihnea Turcitul (1577-1583 ;
1585-1591), qui l'anoblit en lui conférant le titre de « Spatar », fit
batir a Bucarest le monastere « Stelea », de sa propre initiative et a
ses frais, pendant le premier regne de ce Voivode.
Ce monastere fut construit d'apres un plan concu par des moines
grecs, qu'il fit venir du Mont Athos et auquels ii confia la direction
de cette fondation pieuse, qu'il dota de beaucoup de propriétés et qu'il
voua ensuite au monastere Ivir.
Le monastere « Stelea », détruit par les Turcs en 1595, demeura
abandonné jusqu'en 1629-1630, lorsque le Métropolite de la Hongro-
Valachie, Grégoire (1629-1637), le fit reconstruire de fond en comble,

Mitropolitul Grigore in 1634, (Arhiv. Stat. Buc., Condica nidncistirii Radu Vodd,
Nr. 256, f. ro8, 1o9 Hurmuzaki, op. cit., p. 725), spune clar cc au stAtut mina-
;

stirea Stelea pustie 30 ani, pana in zilele lui Leon VocIA P. Daca manastirea Sfelea
ar fi stat pustie 50 ani cu incepere din 1595, ar urma ca. a fost reziditA In anul
1645, data cAnd Vasile Lupu domnul Moldovei, rezide9te ca semn al impacarii
lui cu Matei Basarab, biserica Stelea din Targoviste pe locul fostei biserici a spA-
tarului Stelea, cealaltA ctitorie a sa.
N. Iorga bazat, cred, numai pe raportul egumenului Serafim din 20 Pebruarie
1850, farA 0, mai foloseasca originalul cartii Mitropolitului Grigore din 1634,
nici traducerea ei (din Arhiv. Stat. Buc., Condica mdncistirii Radu Vodd, Nr. 256,
f. ro8, 109 i copia ei din Hurmuzaki, XIV, I, p. 725, unde se da gresit si de
el data cArtii de 1632 in loc de 1634), a scris in Buletinul Comisiunii Monumen-
telor Istorice, Iulie-Septemvrie 1929, p. ii 3, un mic studiu, intitulat: e Cea d'intaiu
BisericA a Stelei in care confundA biserica Stelea din Targoviste cu manastirea
spAtarului Stelea din Bucuresti, folosind gresit 9tirile gasite despre ultima, ca
fiind ale celei dintaiu. (Vezi pentru aceasta si P. P. Panaitescu, op. cit., p. 39o).

www.dacoromanica.ro
 G. CIORAN
172

a ses frais, au cours du second regne d'Alexandre Ilia (1627-1629)

et de son successeur Leon (1629-1632).
Apres avoir fait rebatir ce monastere, le Métropolite Grégoire le
voua de nouveau au monastere Ivir et y établit le siege métropolitain
de la Valachie, en transférant la residence metropolitaine de TArgov4te
A Bucarest.
Vers la fin du XVIII-e siecle et le debut du XIX-e, le monastere
t Stelea » perd presque tous ses biens. Sur les propriétés se trotivant
A proximité de ce monastere, prend naissance le faubourg « Stelea ».
Le mouvement anti-grec determine les moines d'abandonner ce mo-
nastere, qui, au debut du XIXe siècle, devient une église séculière.
Le tremblement de terre de 1838 ruine les cellules des religieux
ainsi que l'église, et le grand incendie du 23 mars 1847, détruit corn-
pletement ce monastere.

www.dacoromanica.ro
-

C. 38.028.

www.dacoromanica.ro