Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Brosura Educatori PDF
Brosura Educatori PDF
Laura Surdu
GHID
DE BUNE PRACTICI
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREŞCOLAR
Cuprins
Prefaţă pag 4
Astfel, prima parte a ghidului propune o viziune globală, atent documentată, asupra
situaţiei actuale a participării şcolare în rândul copiilor romi, cu descrierea cauzelor
sau problemelor care pot influenţa rata acestei participări.
Medana Mihuţa
Coordonator Program Multianual Phare 2004 – 2006
Secretariatul General al Guvernului
pag
I. Romii din România: diversitatea etnică şi lingvistică
Recensământul1 din 2002 stabilea un număr de 535.250 de romi dintr-
un total de 21.698.181 locuitori. Astfel, cu o reprezentativitate de 2,5% din
populaţia totală a României, romii sunt cea de-a doua mare minoritate
naţională după cea maghiară (6,6%). Organizaţiile internaţionale, ONG-
urile romilor, precum şi comunitatea academică consideră că datele
de recensământ subestimează mult numărul real al romilor. Astfel,
conform estimării oferită de Gheorghe şi Liegeois2 numărul romilor
din România este între un minim de 1.800.000 şi un maxim de 2.500.000.
Consiliul Europei utilizează aceeaşi estimare. Institutul de Cercetări pentru
Calitatea Vieţii (ICCV)3, pe baza datelor culese în 1998, consideră că 6,7% din
totalul populaţiei României ar reprezenta o estimare realistă a procentului de
romi obţinut prin heteroidentificare4. Acelaşi institut de cercetări estimează
că romii care se autodeclară ca aparţinând acestui grup etnic sunt într-un
procent de 4,3% din populaţia totală.
Potrivit datelor de cercetare, mărimea medie a familiei de romi era în
1992 de 6,67 persoane pe familie, iar în 1998 de 5,5 persoane pe familie5.
Numărul mediu de copii pe familie este de 3-46. Cercetările sociologice arată
că populaţia de romi din România este o populaţie tânără din punct de
vedere demografic, un procent de 41,4% dintre romi fiind în segmentul de
vârstă 0-14 ani7.
1
Principalii indicatori pe judeţe şi categorii de localităţi. Rezultate preliminare, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2003
2
Gheorghe, N., Liegeois, J.P., Roma/Gypsies: A European Minority, Minority Rights Group, UK, 1995, p.7
3
Zamfir C., Preda M. (coordonatori), Romii în România, Editura Expert, Bucureşti, 2002, p.13-14
4
Heteroidentificarea se referă la identificarea etnică realizată de către ceilalţi, nu de către sine.
5
ICCV, Indicatori privind comunităţile de romi din România, Bucureşti, Editura Expert, 2002, p.24
6
Andrey Ivanov (coord.), The Roma in Central and Eastern Europe. Avoiding the Dependency Trap., UNDP, Bratislava, 2002, p.25
7
Zamfir C., Preda M. (coordonatori), Romii in România, Editura Expert, Bucureşti, 2002, p.44
8
Helsinki Watch, Destroying Ethnic Identity: The Persecution of Gypsies in Romania, New York, Human Rights Watch, 1991, p.7
9
Save the Children, Denied a Future?, vol.1, South eastern Europe, 2001, p.305 - 306
pag
tismănari, spoitori etc.
10
Date de recensământ accesate la adresa: http://www.recensământ.ro/
11
Save the Children, Denied a Future?, vol.1, South eastern Europe, 2001, p.306
pag
II. Educaţia şcolară în cazul populaţiei de romi - acces şi calitate a
educaţiei
Participarea preşcolară a populaţiei de romi este de aproape patru ori mai
mică în comparaţie cu participarea preşcolară pe ansamblul populaţiei
României12. În ciclul primar de învăţământ, în cazul grupei de vârstă 7-10 ani,
participarea şcolară a romilor era în anul şcolar 1997-1998 de aproape 70%,
în timp ce pe ansamblul României era de 94,4%. Pentru grupa de vârstă de
11-14 ani, participarea şcolară pe ansamblul României era de 98%, în timp
ce pentru populaţia de romi gradul de cuprindere în învăţământ era de
67,5%. În cazul populaţiei cu vârsta între 15 şi 18 ani, gradul de cuprindere
în învăţământ pe ansamblul României era de 61,6%, iar pentru populaţia
de romi de aceeaşi vârstă era de doar 20,5%. Un procent cuprins între 17
si 27% dintre romi nu a fost înscris niciodată într-o instituţie şcolară13.
Potrivit datelor recensământului din 2002, şansa unei persoane de etnie romă
de a absolvi învăţământul universitar era de 41 de ori mai redusă decât a unui
nerom.
pag
Aşa cum arată datele de cercetare, în şcolile cu o pondere ridicată de elevi
romi (şcoli segregate) calitatea educaţiei este mai scăzută comparativ
cu ansamblul sistemului şcolar. În şcolile / clasele formate exclusiv sau
preponderant din elevi romi s-a constatat că promovabilitatea la examenul
de capacitate este mai scazută, analfabetismul funcţional este mai ridicat, rata
repetenţiei este mai ridicată şi prezenţa la concursuri şi olimpiade este mai
mică. În şcolile segregate există un nivel mai scăzut al infrastructurii şcolare
(absenţa bibliotecii, mobilier sărac, precaritatea sau inexistenţa laboratoarelor,
absenţa sălii de sport, a materialelor didactice etc.) precum şi resurse umane
mai puţine şi mai slab pregatite (pondere ridicată a personalului necalificat,
fluctuaţie ridicată de personal, navetism).
Pe de altă parte, aşteptările cadrelor didactice sunt de o considerabilă
importanţă pentru performanţele14 elevilor şi pentru traiectoria lor şcolară.
Studiile experimentale au demonstrat că aşteptările negative ale profesorilor
faţă de elevi conduc la o performanţă slabă elevilor (efectul Pygmalion)15
datorită mecanismului profeţiei care se auto-împlineşte. Etichetarea
sau categorizarea elevilor este un proces bazat pe impresii superficiale
şi în special pe prima impresie. Definirea unor elevi ca “buni” sau
“silitori” şi a altora ca “neadaptaţi”, “greu educabili” va produce în
cazul elevilor astfel definiţi comportamente care vor tinde să se conformeze
etichetelor atribuite. De exemplu, îmbrăcămintea, starea de curăţenie,
manierele, modul de exprimare sunt filtre perceptuale pe baza cărora
profesorii tind să-şi formeze impresii asupra copiilor şi să-i catalogheze în
consecinţă.
14
Profeţia care se autoîmplineşte este un termen introdus de sociologul R. K. Merton şi se referă la credinţa că o
cauză determină un anumit comportament. Altfel spus, oamenii reacţionează nu doar la situaţia în care se află, ci
mai ales la percepţiile şi credinţele lor despre situaţia respectivă.
15
Rosenthal R., Jacobson R., Pygmalion in the classroom. Teacher Expectation and Pupils’ Intellectual Development,
Holt, Rinehart and Winston Inc., 1968.
pag
III. Percepţia asupra educaţiei si încrederea în şcoală
Lungimea traseului şcolar al elevilor este puternic influenţată de deciziile de
mobilitate educaţională luate de părinţi16. În funcţie de diferenţele de resurse
economice şi de poziţia lor în ierarhia socială, indivizii apreciază în mod diferit
beneficiile aduse de o şcolarizare prelungită şi costurile asociate unei investiţii
în şcolarizare. Diferenţele în nivelul de şcolaritate dobândit între indivizii din
clasa de jos faţă de cei din clasa de sus, spre exemplu, nu pot fi atribuite unor
valori diferite la nivelul acestor clase, ci unor constrângeri care acţionează
diferit în funcţie de clasa socială în care indivizii sunt poziţionaţi. Şcoala este
deopotrivă valorizată de săraci şi bogaţi, de majoritari şi minoritari, însă
lungimea traseului şcolar pe care indivizii îl parcurg este dată de constrângeri
diferite în condiţiile unor valori similare. În alegerile educaţionale, oamenii
au percepţii diferite asupra costurilor şi beneficiilor asociate opţiunilor lor. În
alegerea unui nivel sau altuia de şcolaritate, oamenii se ghidează în funcţie
de:
• probabilitatea de succes,
• costul asociat eşecului,
• resursele diferite ale mediului social din care provin,
• costurile implicate de urmarea nivelului de şcolaritate ales (costurile directe
ale şcolarizării la care se adaugă costurile de oportunitate - salariul pe care
l-ar fi câştigat dacă ar fi fost pe piaţa muncii şi nu în şcoală).
Ca urmare, copiii proveniţi din familiile sărace, chiar dacă au rezultate şcolare
bune, este mai puţin probabil să continue nivele superioare de educaţie decât
copiii cu un acelaşi nivel de abilităţi din familiile clasei de sus. În alegerile pe
care le fac familiile sărace (se înţelege că decizia este luată de familie) de a
părăsi sistemul de educaţie mai devreme decât copiii din clasa de sus intervin
următorii factori:
• Percepţia probabilităţii de succes este mai joasă în cazul copiilor săraci
comparativ cu cei din clasa de sus;
• Costurile continuării şcolarizării sunt percepute de către părinţii din clasa de
jos ca fiind mai ridicate, iar beneficiile întreruperii şcolii şi angajării copiilor
apar mai promiţătoare în momentul în care au reuşit să atingă un anumit nivel
de şcolarizare care să evite mobilitatea descendentă (un nivel mai scăzut de
şcolarizare decât al părinţilor).
16
Acest subcapitol rezumă idei din articolul Probleme ale unor şcoli din rural - un model centrat pe încrederea în
şcoală, L. Surdu, M. Surdu, Revista Calitatea Vieţii nr. 3, Editura Academiei Române, 2003
pag
Cercetări realizate după 1990 arată că, pe lângă resursele economice care
influenţează semnificativ lungimea traseului şcolar al indivizilor, există
o diminuare generală a încrederii în şcoală ce afectează în mod negativ
participarea şcolară.
pag 10
permite, adică se poate dispensa de o parte din aceste resurse. Exemplele de
nereuşită socială ale unor persoane care au absolvit liceul şi chiar facultatea şi
care nu şi-au găsit un loc de muncă slăbesc şi ele încrederea în şcoală. Şcoala
nu mai garantează un loc de muncă, deci nu mai garantează un viitor, nu
mai reprezintă un potenţial. În plus, societatea românească actuală oferă din
abundenţă modele de succes social în care şcoala a jucat un rol limitat, ceea
ce contribuie la menţinerea unui nivel redus de aspiraţii educaţionale în cazul
unor elevi.
pag 11
IV. Politici educaţionale pentru romi în România după 1989
Anii ’90 au consacrat în România politicile educaţionale pentru romi.
Preocuparea iniţială a acestor politici a fost creşterea participării şcolare a
romilor prin rate mai mari de înscriere în sistemul şcolar şi prin reducerea
abandonului şcolar. Una dintre aceste măsuri implicite de creştere a
participării şcolare (în sensul că nu vizează în mod explicit romii) este măsura
acordării unei gustări gratuite elevilor din ciclul primar. O altă măsură de
politică educaţională (introdusă în 1993) a fost cea a condiţionării acordării
alocaţiei pentru copii de prezenţa şcolară. Deşi moral criticabilă deoarece
privează copiii care nu participă deloc la educaţie de un beneficiu presupus
a fi unul universalist, această măsură a condiţionării alocaţiei pentru copii de
prezenţa şcolară a produs o creştere relativ consistentă a participării romilor
în învăţământul obligatoriu. Această măsură a fost eliminată în 2007 fiind
declarată ca neconstituţională de către Curtea Constituţională.
Stimularea studierii limbii romani în şcoli s-a realizat prin măsuri legislative
care prevăd posibilitatea de a începe studiul limbii romani ca limbă maternă
în orice moment al anului şcolar şi în orice an de studiu, precum şi încurajarea
pag 12
şcolilor de a încadra cadre didactice calificate pentru predarea limbii romani
sau, în lipsa acestora, absolvenţi de liceu sau de cel puţin 10 clase, de etnia
romă.
Din 1999 a fost înfiinţată poziţia de inspector pentru romi, în fiecare inspectorat
şcolar judeţean, cu atribuţii în monitorizarea participării la educaţie a copiilor
şi tinerilor romi.
pag 13
V. Importanţa educaţiei timpurii în cariera şcolară a elevilor romi
Participarea preşcolară a copiilor romi este sensibil mai scăzută în comunităţile
compacte de romi, în care predomină un model tradiţional de socializare a
copiilor şi în care se vorbeşte limba romani în familie. De asemenea, gradul de
sărăcie este mai ridicat, iar distanţele până la grădiniţă sunt mai mari în cazul
acestor comunităţi.
Calitatea educaţiei timpurii înseamnă mult mai multe lucruri decât simpla
creştere a numărului de locuri în sistemul preşcolar de învăţământ. Este, de
asemenea, de dorit un acces universal la o educaţie preşcolară de calitate,
deoarece intervenţiile ţintite pe grupuri vulnerabile ar putea avea efecte
nedorite, precum stigmatizarea sau apariţia unor conflicte interetnice. Un
important factor în educaţia timpurie de calitate îl reprezintă buna pregătire,
buna salarizare, bune condiţii de lucru şi motivaţia ridicată a personalului
didactic. Importanţi mai sunt, de asemenea, următorii factori:
• conţinutul materialelor furnizate / curriculumul, care să aibă elemente de
diversitate şi de personalizare;
• raportul echilibrat între numărul de copii şi de cadre didactice;
• implicarea părinţilor şi a comunităţii în general;
• organizarea educaţiei în termeni de vârstă optimă de intrare în sistem,
program full time / part time, participare obligatorie / voluntară;
17
Informaţii accesate la adresa:
http://www.eenee.de/portal/page/portal/EENEEView/_generische_page_eenee?content=eenee-symposia-
08.htm&language=us
pag 14
• existenţa unor structuri guvernamentale de monitorizare şi evaluare cu
regularitate a programelor educaţionale şi de asigurare a costurilor şi a calităţii
serviciilor furnizate.
pag 15
VI. Studii de caz
Studiu de caz 1
Grădiniţe estivale şi interculturale
Proiectul “Nevoie de calitate şi calitatea educaţiei”, realizat în perioada 2006-
2008 de către Romani Criss (Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi
Studii) în parteneriat cu Centrul Romilor “Amare Romentza” şi cu Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, a avut ca scop prevenirea abandonului şcolar şi
combaterea manifestărilor de segregare şi discriminare18. Grădiniţele estivale
s-au dovedit utile ca măsuri de urgenţă pentru prevenirea şi remedierea unor
potenţiale probleme de integrare în cazul copiilor care nu au putut fi cuprinşi
în programe preşcolare de lung termen.
pag 16
şi de formarea şi consolidarea unor deprinderi elementare de comportare
civilizată, precum şi igienico-sanitare. Pentru îmbunătăţirea vocabularului
s-au folosit dialogurile (preşcolar-educator, educator-preşcolar, preşcolar-
preşcolar), jocurile de rol şi dramatizările.
pag 17
Întreg procesul instructiv-educativ trebuie să includă în principal jocul
ca mijloc de schimb între cunoştinţele adultului (educatoare) şi nevoile
copilului.
“În 2007 a fost prima dată când am participat la o acţiune de acest gen;
activităţile didactice interactive (bazate în mod special pe joc) m-au ajutat
şi pe mine să înţeleg mai bine necesităţile copiilor, nivelul lor de trai şi,
implicit, modul lor de gândire, bagajul informaţional acumulat în familie.”
(Ecaterina Mândrilă, institutor, Craiova)
În continuare, redăm o serie de acumulări pe care şi le-au însuşit cei mai mulţi
dintre copiii care au frecventat grădiniţele estivale.
pag 18
B.) În domeniul cognitiv şi al cunoştinţelor şcolare:
- formarea aptitudinilor de desen
- recunoaşterea cifrelor şi a unor litere, precum şi a unor semne aritmetice
(mai mic, mai mare, adunare, scădere ş.a.)
- efectuarea unor operaţii simple de adunare şi scădere
- formarea de şiruri numerice crescătoare şi descrescătoare
- recunoaşterea unor figuri geometrice
- dezvoltarea capacităţii de memorare
- reproducerea de poveşti
- dezvoltarea vocabularului
- pronunţarea corectă a unor sunete sau cuvinte mai dificile
- îmbogăţirea cunoştinţelor despre natură etc.
pag 19
Studiu de caz 2
Grădiniţă bilingvă în comunitatea de romi
În cadrul proiectului „Grădiniţa bilingvă în comunitatea de romi căldărari din
Săruleşti”, susţinut financiar de UNICEF, Centrul romilor „Amare RRomentza”
a realizat un exemplu de învăţământ bilingv în sensul predării cu ajutorul
metodelor şi activităţilor pedagogice bilingve, scopul fundamental fiind
facilitarea accesului copiilor romi în învăţământul primar, prin învăţarea limbii
române cu ajutorul limbii romani. Durata proiectului a fost de 4 luni şi s-a
adresat unui număr de 20 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani.
19
Raportul “Educaţie bilingvă în comunităţile de romi” poate fi accesat online la adresa: http://www.amarerromentza.
org/publicatii.html Capitolul din care am preluat sfaturile practice pentru educatori a fost elaborat de Firuţa Tacea.
pag 20
Sfaturi practice pentru educarea limbajului
Să audieze cu atenţie un text scurt şi simplu, formulat atât în limba romani, cât
şi în limba română şi să redea mesajul global al acestuia
Exemple de comportamente aşteptate de la copii:
- să urmărească succesiunea logică a unei poveşti, relatate atât în limba romani,
pag 21
cât şi în limba română, pe baza ilustraţiilor (a materialului intuitiv)
- să demonstreze înţelegerea textului audiat atât în limba romani, cât şi în limba
română, prin repovestire, dramatizare, desen
pag 22
Să relateze în limba română şi în limba romani povestiri scurte sau mo-
mente ale povestirilor imaginate de ei înşişi, pe baza suportului intuitiv
Exemple de comportamente aşteptate de la copii:
- să organizeze jucăriile, pentru a comunica o întâmplare din viaţa proprie, în
limbile romani şi română
- să imagineze deznodământul unei povestiri scurte, audiate în limbile romani şi
română
2. Educarea comunicării scrise
pag 23
VII. Lecţii învăţate şi idei de lucru pentru educatori
Un rol important în ambele proiecte prezentate în studiile de caz l-a jucat
mediatorul (consilierul) şcolar rom. De asemenea, o contribuţie esenţială
la succesul celor două intervenţii educaţionale a fost implicarea părinţilor
şi a comunităţii. În continuare, vom face o scurtă trecere în revistă a celor
mai importante aspecte legate de rolul mediatorului şcolar şi vom prezenta
succint câteva modalităţi de implicare a părinţilor20.
pag 24
- Inregistrează problemele care cadrele didactice, identifică soluţii
influenţează accesul la educaţie; de a-i înscrie şi de a-i reintegra în
- Colaborează cu factorii de decizie procesul educaţional;
- Identifică şcolile din apropierea
(inclusiv cu liderul comunităţii de
comunităţii de romi si informează
romi) pentru a identifica soluţii la părinţii despre calitatea educaţiei
problemele individuale sau cele ale în diversele şcoli din zonă (dotări
familiilor care influenţeaza accesul materiale, numărul de clase, numărul
la educaţie; şi calificarea cadrelor didactice etc.)
- Stabileşte contactul cu familiile - Asistă părinţii la completarea
actelor necesare înscrierii la şcoală
care au copii de vârstă preşcolară şi sau transferului copiilor de la o şcoală
ţine o evidenţă a acestora. la alta.
pag 25
un eveniment sportiv sau un concert; - Consiliul părinţilor;
- Părintele acţionează ca voluntar în - Consiliul de administraţie;
clasă; - Grupul de sprijin al proiectului;
- Părintele acţionează ca voluntar la - Un grup de lucru din şcoală care
organizarea unui eveniment, de tipul se ocupă de diverse aspecte, de
concert sau masă festivă exemplu întreţinerea clădirii.
Încercaţi să aplicaţi aceste idei care au avut succes în alte grădiniţe sau şcoli:
pag 26
Educatorii acţionează ca facilitatori, ca antrenori şi ca modele sociale pentru
preşcolari. Ei trebuie să-şi planifice din timp lecţiile, să şi le îmbunătăţească
permanent, să le susţină în faţa copiilor şi să se autoevalueze. Este important
ca educatorii să-şi amintească permanent că principalul mijloc de învăţare
pentru copii este jocul. Ca urmare, activităţile interactive sunt cele mai
importante căi de desfăşurare a lecţiilor care se adresează preşcolarilor.
pag 27
Bibliografie:
Zamfir C., Preda M. (coordonatori), Romii în România, Editura Expert, Bucureşti, 2002
Andrey Ivanov (coord.), The Roma in Central and Eastern Europe. Avoiding the
Dependency Trap., UNDP, Bratislava, 2002
Save the Children, Denied a Future?, vol.1-2, South eastern Europe, 2001
Rosenthal R., Jacobson R., Pygmalion in the classroom. Teacher Expectation and
Pupils’ Intellectual Development, Holt, Rinehart and Winston Inc., 1968.
Probleme ale unor şcoli din rural - un model centrat pe încrederea în şcoală,
L. Surdu, M. Surdu, Revista Calitatea Vieţii nr.3, Editura Academiei Române, 2003
Alte resurse:
“Basme rome” - basmele pot fi ascultate online la www.sper.org.ro
pag 28
Realizat în cadrul proiectului PHARE 2006
“ACCELERAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A SITUAȚIEI ROMILOR
Campania Publică de Informare și Conștientizare”, o campanie a Guvernului României
Editor - Secretariatul General al Guvernului - octombrie 2009
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene sau a
Guvernului României. Pentru eventuale informaţii şi sesizări legate de proiectele Phare, contactaţi
cfcu.phare@mfinante.ro