Ministerul Educaţiei şi Tineretului din RM.

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Inginerie Economică şi Business

Catedra Inginerie si management în constructie

Lucrare de an
la disciplina: Diagnosticul activitaţii economice financiare a
întreprinderii.
Tema:”Analiza datoriilor pe termen scurt si datoriilor la
buget”

x
xxxx
 Chişinău 2007

Cuprins
Întroducere 4
Capitolul I Concepţii, definirea şi rolul analizei economico-financiară
I.1. Definirea , conceptul şi tipuri de analiză financiară 6
I.2. Importanţa analizei datoriilor pe termen scurt si istoricul firmii 11
I.3. Importanţa datoriilor la buget 14
Capitolul II Analiza datoriilor pe termen scurt
II.1.Esenţa datoriilor pe termen scurt 19
II.2.Analiza structurală a datoriilor pe termen scurt 22
II.3. Analiza expres a datoriilor pe termen lung 25
Capitolul III Analiza datoriilor la buget
III.1. Analiza structurala si analiza ratelor activelor. 28
III.1. Analiza structurala si analiza ratelor pasivelor. 32
III.3. Analiza rentabilitatii si impozitelor generale si locale achitate de intreprindere. 36
Concluzie 40
Bibliografie 42
Anexe 43

3
 Întroducere
Diagnosticul financiar presupune identificarea punctelor tari si a punctelor slabe din
mediul intern al companiei, prin prisma principalilor indicatori economico-financiari, precum si
identificarea oportunităţilor si riscurilor care pot să apară ca influenţa a mediului extern asupra
companiei. Analizele economice si diagnosticul financiar sunt elemente de management
financiar sau altfel spus de contabilitate managerială. Managerii interesaţi de dezvoltarea si
consolidarea afacerilor sunt extrem de interesaţi de interpretarea indicatorilor economici, care
reprezintă "starea de sănătate" a companiei. Care sunt cei mai importanţi indicatori? Depinde de
specificul firmei (obiect de activitate, dimensiune etc).În general se urmaresc indicatorii de
profitabilitate, lichiditate si de îndatorare.Aceşti indicatori se calculeaza si se analizeaza lunar. În
lucrarea dată voi analiza unii din indicatorii principali ai întreprinderii care sunt: analiza
datoriilor la buget şi analiza datoriilor pe termen scurt.
Datorii pe termen scurt – includ creditele bancare si obligatare si sunt utilizate pentru
finanţarea nevoilor permanente ale întreprinderii. Datoriile pe termen lung alături de capitalul
propiu formeaza capitalul permanent al întreprinderii.Datoriile se evalueaza la valoarea de
rambursare, eventual plus suma dobînzii datorate dar înca neplatite. Totalul dobînzilor datorate
pîna la scadenţă nu se adaugă la suma datoriei.Datoriile în devize se evalueaza pe baza cursului
existent la încheierea bilanţului.Diferenţa dintre valoarea datoriei iniţiale şi datoria la zi formeaza
diferenta de conversiune.Aceasta diferenţă poate fi de activ şi semnifică o pierdere latenta sau de
pasiv şi semnificâ un cîştig latent.
Datoriile la buget include toate taxele si impozitele care persoanele fizice si juridice
trebuie sa le acite annual. In aceste datorii se include urmatoarele taxe si impozite care trebuie sa
fiie achitate la inspectoratul fiscal taxa cu valoare adaudata, impozitele pe venit, tax ape apa,
impozitul funciar, impozitul pe salariu. In aciasta lucrare se cere de analizat cum influentiaza
impozitele si taxele in intreprindere .
Aceasta lucrare are drept scop explicarea prevederilor principale ale actualului sistem
contabil al agenţilor economici din Republica Moldova .Acest sistem se bazează pe normele şi
principiile Standardelor Internaţionale , delimitarea regulilor diagnosticii financiare şi regulilor
fiscale, precum şi utilizarea unei baze unificate de date pentru întocmirea a trei feluri de rapoarte:
• rapoartelor financiare destinate utilizatorilor interni şi externi de informaţii;
• rapoartelor (declaraţiilor) în scopuri de impozitare - în baza Codului fiscal;
• rapoartelor interne în scopul analizei, controlului şi luării deciziilor manageriale - în
baza metodelor şi procedurilor stabilite de fiecare întreprindere.
4
 în comparaţie cu lucrarea de faţă conţine 3 capitole noi: „Bazele organizării diagnostice
financiare", „ Activelor nemateriale", „Contabilitatea datoriilo, . De asemenea au fost prelucrate
şi completate celelalte capitole are o atenţie deosebită aspectelor privind documentarea
operaţiunilor şi fenomenelor economice şi reflectarea acestora în registrele contabile.
Prezentul acestei lucrari este elaborat în baza programei cursului „diagnosticul financiar" şi
cuprinde toate 3 capitole si 9 sub capitole prevăzute de aceasta. Materialele sunt expuse conform
cerinţelor sistemului diagnosticii financiare complet. Modul de ţinere a diagnosticii financiare în
baza sistemelor contabile în partidă simplă şi simplificat constituie obiectul disciplinei şi va fi
abordat într-o lucrare separată.
În lucrare d de faţă se caracterizează actele legislative şi normative ce reglementează
organizarea diagnosticii financiare, precum şi sistemele de ţinere a contabilităţii, se expune
modul de elaborare şi prezentare a politicii, se examinează metodica de diagnosticare financiara
a activelor proprii si a veniturilor rezultatelor financiare. Materialele teoretice sunt însoţite de
exemple concrete, aplicaţii practice, scheme, tabele etc.
Lucrarea data contine 9 tabele 10 diagrame ce ne arata modificarile la intrprinderia “IN
Lac.”

5
 Capitolul I
Concepţii, definirea şi rolul analizei economico-financiară
I.1. Definirea , conceptul şi tipuri de analiză financiară
În spaţiul socio-economic în care activează, întreprinderea trebuie să-şi probeze
permanent viabilitatea, capacitatea de concurenţă şi adaptare, performanţa economico-financiară.
Toate acestea îşi găsesc reflectarea în eficienţa activităţilor care au la bază determinări cantitativ-
calitative ale factorilor producţiei, randamente maxime ale utilizării acestora etc.
Natura şi importanţa întreprinderii în economiile moderne au constituit obiectul de studiu a
numeroaselor lucrări de specialitate. Aproape în toate acestea, accentul nu mai este pus pe
semnificaţia sociologică a întreprinderii, ci pe interpretarea socio-economică, sistemică, vizând
tehnici declarate operaţionale.
Întreprinderea reprezintă o entitate socio-economică de sine-stătă-toare, cu o structură
proprie, delimitată în timp şi spaţiu, astfel încît partenerii săi sunt consideraţi ca făcând parte
din interiorul său, iar alţii din exteriorul său. Pentru a fi viabile şi pentru a putea desfăşura o
activitate continuă în mediul lor instituţional, întreprinderile intră în relaţii de intercondiţionare
cu factorii existenţi în mediul lor ambiant, fiind susţinute în demersul economic de clienţi,
furnizori, forţă de muncă, bănci, instituţii guvernamentale şi bugetare etc., cu intenţia declarată
să demonstreze că sun capabile să desfăşoare o activitate eficientă.
Problema gestionării şi administrării întreprinderii, indiferent de obiectu de activitate şi
de scopul propus, este complexă. Aprecierea diferenţelor de performanţă depinde de natura
întreprinderii şi de sistemul instrumentelor utilizate în gestionarea patrimoniului, ceea ce
presupune în mod necesar existenţa analizei pentru cunoaşterea stării economice şi financiare a
acestora, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru fundamentarea deciziilor operative, tactice şi
strategice privind alocarea, dimensionarea şi utilizarea eficientă a resurselor, precum şi aplicarea
deciziilor şi urmărirea realizării acestora.
Analiza reprezintă o metodă de cercetare care constă în descompunerea sau desfacerea
unui întreg (obiect, fenomen sau proces) în elementele sale componente, procedând la
identificarea factorilor, cauzelor şi condiţiilor care 1-au generat şi, respectiv, influenţat.
Analiza economico-financiară reprezintă un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee şi
instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, în vederea formulării unor
aprecieri pertinente referitoare la situaţia economico-financiară a unui agent economic,
identificarea factorilor, cauzelor şi condiţiilor care au determinat-o, precum şi a rezervelor

6
interne de îmbunătăţire a acesteia, din punctul de vedere al utilizării eficiente a resurselor umane,
materiale şi financiare.
Complexitatea studierii relaţiilor cauză - efect este amplificată, în condiţiile analizei
fenomenelor economice, ca urmare a caracterului deosebit de complex al acestor fenomene. Nu
pot fi minimalizate o serie de aspecte din care derivă caracterul complex al analizei cauzale:
 acelaşi efect poate fi produs de cauze diferite;
 efecte diferite se pot combina, dînd o rezultantă a complexului de acţiuni sau forţe;
 complexitatea şi intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea
fenomenului dat, ci şi calitatea lui;
 în fenomenul analizat pot apărea însuşiri pe care nu le avusese nici un element al
fenomenului;
 în realitatea obiectivă însuşirile esenţiale se amestecă cu cele neesenţiale, secundare
sau întâmplătoare.
În decursul timpului, elementele definitorii ale cadrului conceptual-metodologic al
analizei economico-financiare au avut o evoluţie impresionantă, începând cu revoluţia industrială
şi până în prezent, „îmbogăţirea" treptată a patrimoniului analizei economico-financiare s-a
realizat prin intermediul unor autori de marcă ca: Charles Babbage, Frederic Taylor, Frank şi
Lilien Gilbert, H.B. Maynard, Pierre Conso, Gerard Charreux, E. Cohen, Ph. Avare, G. Legros
ş.a., subliniind, în acelaşi timp, contribuţia şcolii economice româneşti, în principal, prin Catedra
de Analiză Economico-Financiară din cadrul ASE Bucureşti, dar şi a altor catedre din celelalte
centre universitare.
Suportul dezvoltării analizei economico-financiare din ultimele trei decenii 1-a constituit
activitatea economico-financiară concretă, al cărei principal pivot este întreprinderea.
Tipologia analizei economico-financiare
Diversitatea activităţilor desfăşurate de către o întreprindere şi varietatea situaţiilor
întâlnite privind conţinutul, nivelul şi caracteristicile performanţelor economico-financiare ale
acesteia reclamă necesitatea utilizării mai multor tipuri de analiză, care pot fi structurate după
mai multe criterii:
a) În funcţie de raportul dintre momentul în care se efectuează analiza şi momentul
desfăşurării fenomenului, distingem:
 Analiza postfactum, postoperativă sau analiza realizării obiectivelor constituie un
element de „supraveghere şi reglare" a modului de funcţionare a unei întreprinderi.
Postfactum, ca sens noţional, defineşte care s-a încheiat, analiza acestuia efectuвndu-se
ulterior producerii lui.o activitate, proces sau eveniment care a avut loc sau

7
Analiza postfactum presupune cercetarea rezultatelor acesteia potrivit relaţiilor cauzal-
funcţionale, ea dovedindu-şi utilitatea în activitatea practică a întreprinderii prin aceea că
furnizează informaţii privind gradul de realizare a obiectivelor programate, respectiv încadrarea
sau neîncadrarea rezultatului obţinut în limitele estimate ca fiind normale. Aprecierea în sine nu
poate fi considerată ca fiind şi suficientă, dacă nu sunt luate în considerare şi măsurile menite a
contribui la remedierea unor situaţii nefavorabile pentru întreprindere.
Analiza previzională sau prospectivă presupune determinarea evoluţiei viitoare a unui
Analiza previzională constituie o etapă premergătoare în elaborarea strategiei activităţii
economico-financiare a întreprinderii. Ea este utilizată de către centrele de decizie pentru
stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse m perioada viitoare, în condiţiile economiei de piaţă,
angajarea unei investiţii solicită în mod obligatoriu elaborarea de scenarii prin care se
prefigurează rezultatele viitoare ale realizării acesteia.Оntre cele două tipuri de analiză, analiza
postfactum şi analiza previzională, există o serie de particularităţi generate de faptul că analiza
activităţii se bazează pe variabile certe, cunoscute, în timp ce analiza previzională se bazează pe
variabile incerte, presupuse. De aici rezultă deosebiri de ordin metodologic datorate faptului că
analiza activităţii economico-financiare studiază o singură variantă a fenomenului, şi anume cea
de execuţie, prevalând legăturile de tip determinist, în timp ce analiza prospectivă studiază mai
multe variante şi apar frecvent legături de tip stohastic.
b) Din punctul de vedere al urmăririi însuşirilor esenţiale ale fenomenelor, deosebim:
Analiza calitativă urmăreşte esenţa fenomenului, caracteristicile sale fundamentale. Rolul
analizei calitative constă în elaborarea modelelor de analiză în care sunt surprinse elementele
esenţiale ale fenomenului.
Analiza cantitativă presupune cercetarea fenomenului prin determinări comensurative
exprimate prin greutate, volum, suprafaţă, număr, durată etc.
Оn determinarea modificării fenomenelor şi cuantificarea (măsurarea) iluenţei factorilor asupra
fenomenelor analizate, sunt utilizate metodele jitematice. Subliniem primatul analizei calitative,
care prin modelarea :eselor. economice creează premisele aplicării metodelor matematice în
caliza variabilelor unui fenomen economico-financiar. Viabilitatea soluţiilor ferite, urmare a
utilizării metodelor matematice, este condiţionată de riguroitatea modelării proceselor
economice, ca rezultat al analizei calitative.
c) După nivelul la care se desfăşoară analiza, distingem:
 Analiza microeconomică cercetează fenomenele economico-financiare la nivelul
întreprinderii sau al compartimentelor funcţionale din cadrul structurii sale organizatorice. Acest
tip de analiză vizează relevarea comportamentului acesteia privind realizarea produselor,
lucrărilor şi prestărilor de servicii, potrivit obiectului de activitate, în raport cu obligaţiile

8
asumate prin contractele încheiate cu beneficiarii, performanţele economico-financiare
realizate etc.
Analiza mezoeconomică studiază fenomenele şi procesele la nivelul sectorului sau al
ramurii de activitate în scopul evidenţierii poziţiei firmei pe piaţă, a capacităţii concurenţiale a
acesteia etc.
Analiza macroeconomică presupune studierea fenomenelor la nivelul economiei
naţionale sau al economiei mondiale (conjunctura internă şi internaţională, legislaţie şi
reglementări, factori demografici, de cultură şi credinţă, nivel de dezvoltare, probleme sociale,
factori climaterici etc.), operând preponderent cu mărimi globale sau agregate ca, de exemplu,
produs naţional brut, produs intern brut etc.
d) După modul de urmărire în timp a fenomenelor, distingem:
 Analiza statică studiază fenomenele, precum şi elementele şi factorii care
influenţează asupra lor la un moment dat, relevând, pe baza relaţiilor existente între
aceştia, o anumită poziţie a fenomenului supus analizei.
Noţiunea de static este legată de modul de efectuare a analizei (la un moment dat) şi nu de natura
fenomenului, deoarece fenomenele, prin natura lor nu pot fi statice.
 Analiza dinamică cercetează fenomenele şi procesele economice ' mişcarea şi
condiţionarea lor reciprocă, relevând poziţia pe care o detine si modificarile survenite in diferite
momente ale evolutiei lor.Pe baza analizei dinamice se stabilesc factorii care au determinat
aceste schimbări, precum şi tendinţele evoluţiei lor viitoare.
 După orizontul de timp pe care se cercetează fenomenul, distingem:
 Analiza pe termen scurt serveşte managementului întreprinderii pentru conducerea
operativă a activităţii pe perioade de timp de până la un an de zile. Acest tip de analiză operează
preponderent cu modele de tip determinist.
 Analiza pe termen lung operează cu date care depăşesc termenul de un an, utilizând
în acest scop modele de tip statistic sau stocastic. In ţările cu economie de piaţă, se
operează frecvent, la nivel microeconomic, cu modele оn care intervalul de timp analizat este
de trei-cinci ani.
 După criteriile de studiere a fenomenelor, distingem:
 Analiza tehnico-economică оmbină caracterul tehnic cu cel economic.
Acţiunea de creştere a producţiei fizice este rezultatul unei analize tehnico-economice efectuate
de specialişti cu cunoştinţe tehnice şi economice (în mod similar, pot fi tratate şi acţiunile care
vizează la nivel de produs reducerea costului sau cele privind creşterea rentabilităţii pe produs).

9
  Analiza economico-financiară tratează corelaţiile dintre activitatea economică (de
exploatare) şi cea financiară (analiza riscului financiar trebuie corelată cu analiza riscului
de exploatare).
Analiza financiară vizează cu predilecţie fluxurile financiare care se formează la nivelul
întreprinderii, modul de gestionare şi plasare a capitalului etc.
g) În funcţie de poziţia analistului, distingem:
Analiza internă are un caracter practic, facilitatea efectuării acesteia rezidă din faptul că
analistul are o poziţie privilegiată deoarece beneficiază de o serie de informaţii despre
întreprinderea analizată. Pe baza acestor informaţii, analistul poate detecta stările de
dezechilibru din diferite domenii ale activităţii întreprinderii, precum şi cauzele acestora,
stabilind, totodată, măsurile care se impun în vederea remedierii.
Elaborarea acestor analize serveşte conducerii întreprinderii atât pentru cunoaşterea stării de fapt
reflectate prin nivelul performanţelor economico-financiare şi exercitarea pe această bază a
controlului privind modul de realizare a sarcinilor programate, cât şi pentru fundamentarea
activităţii viitoare.
Diferitele categorii de utilizatori folosesc informaţiile financiare, precum şi alte informaţii oferite
de evidenţa contabilă, statistică şi operativă a întreprinderii în vederea diagnosticării activităţii
acesteia, iar pe această bază să-şi poată fundamenta deciziile economice şi financiare.
Analiza externă se efectuează de partenerii externi, оn fundamentarea deciziilor lor,
partenerii externi ai оntreprinderii se bazează pe informaţiile furnizate de analiza financiară.
Exemplul clasic îl constituie procedura utilizată de bănci pentru studierea cererilor întreprinderii
privind acordarea de credite, care urmăresc capacitatea acestora de a-şi achita datoriile.
In acelaşi mod, partenerii de afaceri (furnizori, clienţi etc.), statul, reprezentat prin autorităţile
locale, guvern şi organizaţiile cvasiguver-namentale, precum şi organele de urmărire penală sau
instanţele de judecată sunt interesate în a-şi forma o imagine asupra dezvoltării viitoare a
afacerilor întreprinderii, situaţiei economico-financiare şi securităţii financiare a acesteia.
Pentru cunoaşterea în profunzime a evoluţiei fenomenelor şi proceselor economice, în procesul
de analiză este necesară îmbinarea tuturor tipurilor de analiză în vederea fundamentării ştiinţifice
a deciziilor de reglare şi optimizare a performanţelor economico-financiare ale întreprinderii.

10
 I.2 Importanţa analizei datoriilor pe termen scurt si istoricul firmii
In procesul activităţii economico-financiare a oricărei întreprinderi apare necesitatea
efectuării decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, personalul etc. Deoarece momentul
achitării datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul apariţiei acestora (la livrarea mărfurilor,
prestarea serviciilor, calcularea salariului ş. a.), întreprinderea generează atât creanţe, care
reprezintă mijloacele extrase din circuitul întreprinderii şi se reflectă în Bilanţ în componenţa
activelor, cât şi datorii, care reprezintă mijloacele atrase şi se reflectă în bilanţ în componenţa
pasivelor. Mărimea, componenţa, structura şi viteza de rotaţie a creanţelor şi datoriilor determină
necesităţile întreprinderii în fondul de rulment, un şir de indicatori financiari şi, în final, profitul
întreprinderii. întrucât întreprinderea poate modifica modul de efectuare a decontărilor şi
condiţiile contractelor, o importanţă deosebită are controlul permanent al stării creanţelor şi
datoriilor şi gestionarea acestora.
Creşterea creanţelor şi a datoriilor are un impact dublu asupra întreprinderii fapt care
urmează să fie luat în consideraţie la analiza decontărilor
Analiza şi gestionarea creanţelor sunt necesare pentru prevenirea creşterii excesive a
acestora, care duce la micşorarea încasărilor şi apariţia creanţelor dubioase (compromise), ce pot
contrabalansa în întregime profitul întreprinderii.
Ponderea creanţelor dubioase diferă chiar şi la întreprinderile din aceeaşi ramură (sector).
Aceasta depinde de sistemele de analiză şi control aplicate la întreprinderi, precum şi de durata
perioadei în care debitorii îşi asumă angajamentele de restituire şi rambursează datoriile sale.
Cu regret, nu putem releva careva date despre corelaţia dintre majorarea perioadei de restituire a
creanţelor şi creşterea creanţelor dubioase la întreprinderile din Republica Moldova, deoarece
asemenea investigaţii aici nu s-au efectuat, de aceea ne vom referi la rezultatele unor investigaţii
similare din alte ţări.
Istoria şi caracteristica întreprinderii:Combinatul de idustrializare a laptelui a fost
construit şi dat în exploatare în decembrie 1984.La construcţia şi amenajarea tehnică a
Combinatului au participat Specialişti din Cehoslovacia.Combinatul a fost echipat cu cel mai
modern utilaj,şi de la bun început orientat spre utilizarea tehnologiilor progresiste cu folosirea
ingredienţilor naturali.în anuii 1987-1988 au fost atinşi toţi indicii prevăzuţi în proiectul de
dezvoltare a Combinatului.Capacitatea întreprinderii dă posibilitatea de a prelucra 125-130 mii

11
tone de lapte pe an.Suprafaţa de teren ocupată de Combinatul de lapte alcătuieşte aproximativ
10 hectare.

Pe parcursul dezvoltării tehnice a Combinatului,în anul 1988 a fost mărită capacitatea

gospodăriei compresoare,deasemenea a fost reînoit parcul de pompe în gospodăria auxiliară, a
fost construit un turn de răcire (gradier).în anul 1989 întreprinderea a procurat o linie continuă de
producere a brînzei de vacă,ceea ce a făcut posibil reducerea lucrului manual cu 25%.
în legătură cu crizele economice ,care în mare măsură au atins gospodăriile
agricole,întreprinderea,începînd cu anul 1992 s-a confruntat cu problema reducerii achiziţionării
laptelui.în anul 1994,societatea a invitat consultanţi de la institutul ruso-german (Sanct-
Peterburg),cu ajutorul cărora a fost efectuată o expertiză diagnostică generală a utilajului şi
tehnologiilor aplicate.în rezultatul investigărilor au fost date recomandări privind asimilarea
producerii iaurtului(din utilajul pe care-1 poseda întreprinderea a fost construită o linie
specializată,ce asigură producerea iaurtului de calitate superioară),concomitent a
maionezei,muştarului,cremeide ciocolată,a untului şi a brînzeturilor cu suplimente diferite.Pentru
producerea acestor tipuri de produse în anul 1995 societatea a procurat două instalaţii produse în
Gemania de marca „Ştefan"şi o17 instalaţie de ambalare,care permite o ambalare de tip
modern.In toamna anului 1996 s-a început producerea în serie a producţiei de tip
nestandart.Datorită calităţii superioare şia gustului distinctiv,producţia devine mult mai
solicitată.Incepînd cu anul 1993 societatea a îceput organizarea unei reţele proprii
comerciale.Primele magazine de firmă „Andrieş" şi „Ghiocel" au fost deschise în oraşele
Cupcini şi Edineţ,în anul 1994în comunele Terebna,Brâtuşeni,Parcova,Chiurt.în anul 1995
întreprindera a a arendat suprafeţe comerciale şi a deschis două magazine de firmăînj Chişinău.
Colectivul de muncă al societăţii constituie mai mult de 450 de persoane,din care 45 au studii
superioare şi ceilalţi cu studii medii speciale şi studii medii complete.Vîrsta medie a angajaţilor
este de 38 de ani.
Cînd şi-a început activitatea întreprinderea purta denumirea de „Combinatul delapte din
Calininsc'Mn anul 1991 în componenţa Combinatului de lapte din Calininsc mai intră şi sectorul
de producţie din orăşelul Otaci din raionul Ocniţa,care era specializat în prelucrarea primară a
laptelui.Intreprinderea a fost privatizată în vara anului 1994.Certificatul înregistrării de Stat a
întreprinderii este nr. 13300674 din 20 iulie 1994.Certificatul a fost eliberat de către Camera
înregistrării de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare a Republicii Moldova ,a înregistrat hîrtiile
de valoare ale societăţii,Adeverinţa nr.89 din 29 septembrie 1994.Din momentul privatizării
întreprinderea poartă denumirea de Societate pe acţiuni de tip deschis „InLac". în prezent S.A.
„InLac" este una din cele mai dezvoltate întreprinderi în domeniul de prelucrare a laptelui din

12
Republica Moldova.în prezent producţia poate fi divizată în patru categorii de
bază:untul,producţia integrală lactată, produse din lapte praf,producţia netradiţională
lactată(maioneză,iaurt,muştar,paste din brînză de vacă). Aproape 60% din volumul de producţie
revine consumatorilor din Republica Moldova.
Conform Statutului,organele de conducere ale societăţii sunt:Adunarea generală a
acţionarilor şi comitetul de conducere,iar organul de control îl reprezintă comisia de revizie .La
momentul actual capitalul statutar al S.A. „InLac" constituie 23422100 . Este înregistrată la
Camera de Stat cu Nr. 104092239 din 16.03.1987. Perioada anilor 1987-1988 este perioada de
formare a societăţii, accentul fiind pus pe produceria lactate care devine în continuare activitatea
principală. Printre cele mai importante sunt:
- Prelucrarea laptelui;
- Brinzeturi si produse din acestea;
- Magazin angro pentru întreprinderea;
- Produse din smîntina;
In terprinde ,,IN Lac” observa o diversificare a produsului si serviciu sin e ofera o gama
larga de produs.

13
I.3 Importanţa datoriilor la buget
Începând cu data de l ianuarie 2000 s-a introdus în practica fiscală din ţara noastră un nou
sistem de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice. Acest sistem este reglementat de
Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit cu modificările ulterioare, care
înlocuieşte sistemul de impunere ceduJară a veniturilor persoanelor fizice, bazat pe un număr mare
de acte normative, cu o modalitate de impunere globală a veniturilor.Aplicarea impozitului pe venit
modifică în mod radical logica determinării bazei de impozitare, deoarece veniturile realizate de o
persoană fizică, într-o perioadă de l an, atât din ţară cât şi din străinătate, indiferent de sursa de
provenienţă se cumulează şi se elimină astfel tratamentul fiscal discriminatoriu ai contribuabililor.
Prin conţinutul său, Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 răspunde cerinţelor actuale de
armonizare cu legislaţia în domeniu existentă în ţările Uniunii Europene, dar în acelaşi timp ţine
seama de situaţia economică generală din ţara noastră, implicaţia îndeplinirii sarcinilor fiscale asupra
costului vieţii, precum şi de nivelul relativ redus al veniturilor realizate de un număr mare de
contribuabili, în aceste condiţii ordonanţa are si un obiectiv clar de a asigura o protecţie socială reală
în cazul contribuabililor cu venituri reduse.
Impozitul pe venitul global este conceput şi aplicat prin luarea în consideraţie a capacităţii
contributive a fiecărei persoane fizice care realizează venituri şi se conformează principiului
constituţional de participare a tuturor cetăţenilor la asigurarea resurselor financiare necesare
acoperirii cheltuielilor publice în raport cu cuantumul veniturilor impozabile obţinute.Noul sistem de
impunere conduce la lărgirea bazei impozabile fapt ce va permite o sporire a resurselor financiare din
bugetul de stat şi, în consecinţă, îndeplinirea programelor prioritare din domenii de larg interes
pentru societate cum sunt cele din învăţământ, sănătate, apărare, ordine publică, cultură etc.
Asigurarea aplicării principiului unanim acceptat de justiţie fiscală şi respectiv de eliminare a
discriminării în impunerea veniturilor persoanelor fizice conferă impozitului pe venitul global
trăsăturile specifice unui impozit modern şi eficient prin deschiderea pe care o transmite
contribuabilului de a-1 convinge să se conformeze în mod voluntar la achitarea sarcinilor fiscale care
îi revin.
Este subiect ai impozitului pe venit persoana fizică rezidentă denumită contribuabil şi anume:
* persoana fizică română cu domiciliul în România, pentru veniturile obţinute, atât din România cât
şi din străinătate, într-un an fiscal;
* persoana fizică română fără domiciliu în România, pentru veniturile obţinute din România,
prin intermediul unei baze fixe situate în România sau într-o perioadă ce depăşeşte 183 de zile în
orice perioadă de 12 luni începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat;

14
 * persoana fizică străină, pentru veniturile obţinute din România, prin intermediul unei baze
fixe situate în România sau într-o perioadă ce depăşeşte 183 de zile în orice perioada de 12 luni
începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat;
- sunt de asemenea contribuabili persoanele fizice române fără domiciliu în România precum şi
persoanele fizice străine, care realizează venituri din România, în alte condiţii decât cele menţionate,
potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri, după caz.
Impozitele şi taxele locale reglementate prin Legea nr. 27/1994 sunt următoarele:
a) Impozitul pe clădiri este plătit de contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice în
care se includ şi instituţiile publice, partidele politice, sindicatele, alte organizaţii politice şi
obşteşti, asociaţiile şi fundaţiile, precum şi unităţile de cult, filialele, sucursalele şi
reprezentanţele autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, cele care aparţin persoanelor
fizice şi juridice străine.
Cotele de impozit sunt diferenţiate pe categorii de plătitori şi destinaţia clădirilor. Pentru
contribuabilii persoane juridice care au în proprietate clădiri cota de impozitare este stabilita de
consiliile locale, în limite cuprinse între 0,5% şi 1,0% asupra valorii de inventar a clădirilor,
evidenţiată în contabilitate.
In cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează de către organele fiscale
locale pe baza declaraţiei de impunere depusă de proprietarul clădirii prin aplicarea unei cote de
0,2% în mediul urban şi de 0,1% în mediul rural, asupra valorii clădirilor.
Sunt scutite de plata impozitelor clădirile instituţiilor publice, clădirile considerate monumente
istorice, de arhitectură şi arheologice, muzeele şi casele memoriale, lăcaşurile de cult, aparţinând
cultelor recunoscute prin lege. De asemenea, sunt scutite clădirile invalizilor şi veteranilor de
război.
b) Impozitele pe terenuri ocupate de clădiri şi alte construcţii se plătesc de contribuabilii
persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate suprafeţe de teren situate în municipii, oraşe şi
comune pe care se află clădiri şi alte construcţii, pe baza declaraţiilor de impunere depuse la
organul fiscal. Impozitul pe teren se stabileşte anual în sumă fixă pe metru pătrat de teren,
diferenţiate pe categorii de localităţi, iar în cadrul acestora pe zone.
c) Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteşte de către persoanele fizice şi persoanele
juridice române şi străine care posedă mijloace de transport cu tracţiune mecanică şi mijloace de
transport pe apă.
Taxa asupra mijloacelor de transport cu acţiune mecanică se stabileşte în funcţie de
capacitatea cilindrică a materialului pentru fiecare 500 cm3 sau fracţiune de capacitate sub 500
cm3 (autoturisme, autobuze, autocare, microbuze, autocamioane de orice fel, autotrenuri,
tractoare, motociclete, motorete, scutere, biciclete şi triciclete cu motor). Pentru remorci,

15
semiremorci şi rulote, taxele se plătesc în funcţie de tonajul transportat şi reprezintă 50% din
taxa asupra mijlocului de transport care tractează. Taxa asupra mijloacelor de transport pe apă se
stabileşte anual, în sumă fixă diferenţiată pe feluri de mijloace de transport cum sunt: luntre,

bărci fără motor, folosite pentru uz personal şi agrement; bărci cu motor, bacuri şi poduri
plutitoare, şalupe, iahturi, remorci şi şlepuri, vapoare.
Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileşte de către organele financiare locale pe raza
cărora contribuabilii îşi au sediu, pe baza declaraţiilor de impunere.
d) Taxa pentru folosirea locurilor publice de desfacere
Persoanele fizice şi juridice care folosesc locurile publice de desfacere din municipii, oraşe şi
comune, datorează o taxă zilnică, diferenţiată în raport cu gradul de dotare a spaţiilor ce le sunt
puse la dispoziţie, cu natura produselor desfăcute, cu serviciile prestate şi cu suprafaţa ocupată în
aceste locuri publice.
Taxele pentru folosirea locurilor publice de desfacere se încasează de către organele
administraţiei pieţelor, târgurilor şi oboarelor.
e) Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor în domeniul
construcţiilor.
Eliberarea de către organele de stat competente a certificatelor avizelor şi autorizaţiilor în
domeniul construcţiilor solicitate de contribuabil sunt supuse unor taxe diferenţiate, în funcţie de
valoarea construcţiei, de suprafaţa terenurilor şi de natura serviciilor prestate.
Din categoria taxelor locale fac parte şi taxele pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afişe, şi
reclamă; taxele pentru şederea în staţiunile balneoclimaterice mai mult de 24 de ore; taxele
pentru muzee, case memoriale etc.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiunilor
privind transferul proprietăţii bunurilor, precum şi asupra celor privind prestările de servicii şi se
încasează ca venit la bugetul de stat pentru valoarea adăugată în fiecare stadiu al circuitului
economic.
în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile cu plată, precum şi cele
asimilate acestora, potrivit ordonanţei, efectuate de o manieră independentă de către persoane
fizice sau juridice, privind:
a) livrări de bunuri mobile şi prestări de servicii efectuate în cadrul exercitării activităţii
profesionale;
b) transferul proprietăţii bunurilor imobiliare între agenţii economici, precum şi între
aceştia şi instituţiile publice sau persoane fizice;
c) importul de bunuri şi servicii.

16
Sunt asimilate cu livrările de bunuri şi prestările de servicii următoarele operaţiuni:
vânzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe baza unui contract, cu clauza trecerii
proprietăţii asupra bunurilor respective după plata ultimei rate sau la o anumită dată;
preluarea de către agentul economic a unor bunuri în vederea folosirii, sub orice formă, în scop
personal sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit.
Acelaşi regim se aplică şi prestărilor de servicii. Se exceptează de la prevederile de mai sus,
bunurile şi serviciile acordate în mod gratuit în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute prin
lege.
Nu se cuprind în sfera de aplicabilitate a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind livrările
de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuate de:
a) asociaţiile fără scop lucrativ, pentru activităţile având caracter social filantropic;
b) organizaţiile care desfăşoară activităţi de natură religioasă, politică sau civică;
c) organizaţiile sindicale, pentru activităţile legate direct de apărarea colectivă a
intereselor materiale şi morale ale membrilor lor;
d) instituţiile publice, pentru activităţile lor administrative, sociale, culturale şi sportive.
e) Regia Autonomă „Administraţia Naţională a Drumurilor din România". Persoanele
juridice de mai sus sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, dacă
realizează direct sau prin unităţi subordonate alte operaţiuni impozabile decât cele menţionate.
Agenţii economici, precum şi unităţile economice din cadrul altor persoane juridice care
efectuează operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată pot opta pentru plata acestei taxe,
pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Aceasta se poate realiza numai cu
aprobarea Ministerului Finanţelor, prin organele sale fiscale şi se referă la ansamblul normelor
privind taxa pe valoarea adăugată, iar aplicarea se face începând cu luna următoare datei
aprobării.
Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugata se împart în:
a) operaţiuni impozabile obligatoriu, la care se aplică cota stabilită prin act normativ,
asupra sumelor obţinute din vânzări de bunuri sau prestări de servicii la fiecare stadiu al
circuitului economic până la consumatorul final inclusiv;
b) operaţiuni la care se aplică cota zero, pentru care se exercită dreptul de deducere;
c) operaţiuni scutite de plata taxei pe valoarea adăugată cu drept de deducere;
d) operaţiuni scutite de plata taxei pe valoarea adăugată fără drept de deducere.
Scutiri de plata t axei pe valoarea adăugată:
A. Livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată,
efectuate în ţară de:

17
 a) unităţile sanitare inclusiv veterinare, şi de asistenţă socială: spitale, sanatorii,
policlinici, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire şi asistenţă, centre de
integrare pentru terapie ocupaţională, centre-pilot pentru tineri cu handicap, cămine de bătrâni şi
de pensionari, case de copii, staţii de salvare şi altele, autorizate să desfăşoare activităţi sanitare
şi de asistenţă socială; unităţile
Obiectul taxelor îl reprezintă produsele introduse sau scoase din ţară care nu se
încadrează în categoria şi în limitele prevăzute de lege pentru a beneficia de scutiri de taxe
vamale.
Regimul de taxare este diferenţiat în funcţie de statutul persoanei fizice (persoane fizice stabilite
în România sau cu domiciliul în străinătate, persoane fizice care îşi stabilesc domiciliul definitiv
în România, persoanele fizice cu domiciliul în România care se stabilesc în străinătate etc.), de
natura şi cantitatea de produse etc.
Plătitorii taxelor sunt persoanele fizice care introduc sau scot din ţară bunuri peste limitele
cantitative şi vaîorice stabilite de lege. Plata taxelor vamale se face în lei.
Modul de calcul
Pentru bunurile care nu se încadrează în limitele cantitative şi valorice prevăzute de lege,
la introducerea în ţară se aplică taxele vamale prevăzute în Tariful vamal de import, iar îa
scoaterea din ţară (export) o taxă vamală unică de 20% aplicată la valoarea în \ ama.
Valoarea în vamă se stabileşte de Ministerul Finanţelor prin aprobarea listei de valori
unice în vamă a produselor sau grupelor de produse, deoarece bunurile introduse sau scoase din
tară de ia persoanele fizice nu fac obiectul unor operaţiuni comerciale.
Pentru autovehicule şi vehicule introduse sau scoase din ţară de persoanele fizice stabilite în
România sau domiciliate în străinătate valoarea în vamă se stabileşte diferenfiat în funcţie de
starea autovehiculelor (noi sau folosite). Pentru cele noi valoarea în vamă se determină pe baza
preţului existent din factura de cumpărare emisă de producători, iar pentru cele folosite se
stabileşte pe fiecare categorie de vehicule prin ordin al ministrului finanţelor, ţinând seama de
vechimea şi caracteristicile tehnice ale acestora
Termenul de plată al taxelor vamale este anticipat, respectiv înainte de eliberarea bunurilor
supuse taxării.
Facilităţi la plată Sunt scutite de taxe vamale:

18
 Capitolul II
Analiza datoriilor pe termen scurt

II.1.Esenţa datoriilor pe termen scurt

În procesul activităţii economico-financiare a oricărei întreprinderi apare necesitatea
efectuării decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, personalul etc. Deoarece momentul
achitării datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul apariţiei acestora (la livrarea mărfurilor,
prestarea serviciilor, calcularea salariului ş. a.), întreprinderea generează atât creanţe, care
reprezintă mijloacele extrase din circuitul întreprinderii şi se reflectă în Bilanţ în componenţa
activelor, cât şi datorii, care reprezintă mijloacele atrase şi se reflectă în bilanţ în componenţa
pasivelor. Mărimea, componenţa, structura şi viteza de rotaţie a creanţelor şi datoriilor determină
necesităţile întreprinderii în fondul de rulment, un şir de indicatori financiari şi, în final, profitul
întreprinderii, întrucât întreprinderea poate modifica modul de efectuare a decontărilor şi
condiţiile contractelor, o importanţă deosebită are controlul permanent al stării creanţelor şi
datoriilor şi gestionarea acestora.
Creşterea creanţelor şi a datoriilor are un impact dublu asupra întreprinderii (vezi tabelul
3.1), fapt care urmează să fie luat în consideraţie la analiza decontărilor.
Tabelul1
Impactul vînzărilor cu plata amînată
Participanţii tranzacţiei Vînzător Cumpărător
Decontări Creanţe Datorii
Esenţa decontărilor Extragerea mijloacelor Sursă spontană de finanţare
îtreprinderii din circulaţie
Intenţiile participanţilor A reduce perioada de restituire A extinde perioada de restituire
a datoriilor debitoare a datoriei
Avantajele (+)  Creşterea volumului  Micşprarea
vîzărilor necesităţii de
 Atragerea clienţilor atragere a creditelor
noi financiare
 Creşterea profitului  Menţinerea stocurilor
 Micşorare stocurilor la un nivel stabil
produselor finite
 Diminuarea
consumurilor privind
păstrarea produselor
finite
Riscurile (-)  Creşterea cheltuielilor  Sporirea dependenţei
privind menţinerea
19
 creanţelor  Sursă nestabilă de
 Apariţia creanţelor finanţare
dubioase  Micşorarea credibilităţii
 Micşorarea profitului

Analiza şi gestionarea creanţelor sunt necesare pentru prevenirea creşterii excesive a acestora,
care duce la micşorarea încasărilor şi apariţia creanţelor dubioase (compromise), ce pot
contrabalansa în întregime profitul întreprinderii.
După cum s-a menţionat anterior, creşterea relativă a datoriilor are un impact dublu
asupra activităţii întreprinderii. Dintr-un punct de vedere, acest fenomen este benefic, deoarece
întreprinderea obţine surse suplimentare de finanţare. Din alt punct de vedere, creşterea excesivă
a datoriilor este extrem de periculoasă, deoarece sporeşte riscul unui eventual faliment.
Pornind de la faptul că datoriile nu poartă un caracter omogen, analiza şi gestionarea
componentelor acestora se efectuează în baza diferitelor metode (procedee).Astfel, datoriile pe
termen lung reprezintă o sursă de finanţare contra plată şi nu un mijloc spontan de finanţare a
activelor.
În bilanţul cotabil datoriile pe termen lung au o semnificaţie importantă şi sunt divizate în
două părţi: datoriile financiare pe termen lung şi datorii pe termen lung calculate.
Datoriile financiare pe termen scurt includ datoriile legate de angajarea capitalului atras.
Capitalul atras îl constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi străină
primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termen stabilit şi pentru
o anumită plată.
Datoriile financiare pe termen lung cuprind:
 creditele, inclusiv overdrafturile. Creditele sunt primite de la instituţiile
bancare. Overdraftul este un credit bancar primit de întreprindere prin eliberarea unui cec, a
dispoziţiilor de plată la o sumă care depăşeşte soldul mijloacelor băneşti în contul de decontare.
Condiţiile overdraftului sunt stipulate în contractul încheiat între bancă şi client în momentul
deschiderii contului bancar.
 împrumuturile. Acestea pot fi primite de la întreprinderi - părţi nelegate şi legate,
persoane fizice, personalul întreprinderii etc.In funcţie de termenul rambursării, creditele bancare
şi împrumuturile pot fi
 pe termen scurt, al căror termen de achitare nu depăşeşte 12 luni calendaristice, fiind o
sursă de formare a mijloacelor circulante;
 pe termen lung, cu durata de achitare mai mare de 12 luni calendaristice,
primite în scopul efectuării investiţiilor capitale şi financiare pe termen lung, procurării de
mijloace fixe, echipamente, utilaje, noi tehnologii, achiziţii de întreprinderi.

20
 Datoriile calculate sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice, în special, faţă de
personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări, bugetul de stat,
diverşi creditori.Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariaţi
pentru munca prestată, privind recuperarea cheltuielilor şi plăţilor efectuate de salariaţi în
favoarea întreprinderii etc.
Analiza structurii datoriilor pe termen scurt după conţinutul economic al acestora.
Un moment important în analiza datoriilor ţine de gruparea (divizarea) acestora după
conţinutul economic în admisibile (justificate, normale) şi inadmisibile (nejustificate.,
anormale).
Datoriile cu termenul expirat, precum şi datoriile apărute ca rezultat al nerespectării condiţiilor
contractuale (de exemplu, datoriile privind achitarea amenzilor, penalităţilor, clauzelor penale;
restituirea pagubelor materiale) sunt considerate inadmisibile.
Indicatorii aplicaţi pe parcursul etapelor de analiză nominalizaţi mai sus trebuie examinaţi în
dinamică, cu alte cuvinte, comparaţi cu indicatorii corespunzători, calculaţi în baza informaţiilor
din Rapoartele financiare pentru perioada precedentă.
Analiza rotaţiei datoriilor pe termen scurt, în acest scop se calculează numărul de
rotaţii şi durata medie de regularizare a conturilor spre plată (durata de rotaţie a datoriilor în zile)
pentru perioada de gestiune curentă, care se compară ulterior cu indicatorii respectivi ai
perioadei precedente.
Există câteva metode de determinare a indicatorilor rotaţiei datoriilor, care diferă prin modul de
calcul utilizat, în particular, numărul de rotaţii ale datoriilor poate fi calculat ca raportul dintre
venitul din vânzări (costul vânzărilor sau cheltuielile operaţionale cu excepţia uzurii şi
amortizării, sau costul valorilor materiale procurate) şi valoarea medie a datoriilor pe termen
scurt.
Prima metodă de calcul (bazată pe costul vânzărilor) reprezintă cel mai general mod de analiză a
rotaţiei datoriilor pe termen scurt:
Metoda în cauză permite determinarea uneia dintre cele mai stabile corelaţii, pentru o
anumită întreprindere - raportul dintre volumul vânzărilor şi valoarea datoriilor pe termen scurt.
Deoarece valoarea venitului din vânzări este un indicator-cheie la analiza de pronostic, inclusiv a
pronosticului datoriilor, acest raport este utilizat în practică în scopul întocmirii pronosticului
bilanţului şi estimării necesităţilor în fondul.

21
II.2.Analiza structurală a datoriilor pe termen scurt
Analiza structurii datoriilor pe termen luns pe părţi componente presupune determinarea
ponderii fiecărui tip de datorii în valoarea totală a acestora şi a modificării acestei ponderi în
cursul anului de gestiune, în acest context vor fi calculaţi, ca minimum, următorii indicatori:
 cota datoriilor financiare;
 cota datoriilor calculate.
Tabelul 2
Structura datoriilor pe termen scurt pe tipuri
Tipul datoriilor La începutul anului La sfîrşitul anului Abaterea

Mii lei Cota,% Mii lei Cota,% Mii lei Cota,

%
1.Datorii financiare pe 2753449 62,74 31667000 71,02 4132507 8,28
termen scurt 3
1.1. Credite bancare pe 2360000 53,77 31667000 71,02 8067000 17,25
termen scurt 0
1.2. Împrumuturi pe termen 3934493 8,97 - - -3934493 -8,97
scurt
2 Datorii comerciale pe 1544783 35,20 9794300 21,97 -5653537 -
termen scurt 7 13,23
2,1 Dat. pe t/s.privind facturi 7316246 16,67 9392574 21,07 2076328 4,4
comerciale
2,2 Avansuri pe termen scurt 8131591 18,53 401762 0,90 -7729829 -
primite 17,63
3. Datorii pe termen scurt 902466 2,06 3123881 7,0 2221415 4,94
calculate
3.1. Dat. fata de personal p/u 397894 0,91 576217 1,29 178323 0,38
munca

3.2 Dat. fata de personal p/u 4552 0,01 37297 0,08 32745 0,07
alte operatii

3.3 Datorii privind 321182 0,73 725737 1,63 404555 0,9

asigurarile
3.4 Datorii privin 89748 0,20 275070 0,62 185322 0,42
decontarile cu bugetul
3.5 Datoriile preliminare - - 10640 0,02 10640 0,02
3.6 Datorii fata de fondatori 49000 0,11 49000 0,11 0 0
si alti participanti
3.7 Alte datorii pe t/s. 40090 0,09 1449920 3,25 1409830 3,16
Total datorii pe termen 4388479 100 44585181 100 700385
scurt 6

22
 Sursa: 23.[cap.8 pag 225-257]
Concluzie : Potrivit datelor din tabelul 2., structura datoriilor la finele anului comparativ
cu începutul perioadei a suferit schimbări nefavorabile, în primul rând, trebuie menţionată
existenţa datoriilor financiare pe termen scurt (întreprinderea a fost nevoită să recurgă la un
credit bancar) în valoare ce depăşeşte 53,77 mii. lei. Conform situaţiei la finele anului ponderea
datoriilor financiare în totalul datoriilor pe termen scurt constituie21,07 %. Ponderea datoriilor
comerciale privind achitarea facturilor furnizorilor s-a majorat cu 4,4% puncte procentuale,
deoarece valoarea acestor datorii a crescut cu 2076328 mii lei. Totodată, s-a majorat considerabil
valoarea absolută şi ponderea datoriilor calculate: în total valoarea acestora s-a majorat cu
2221415 mii lei sau cu 4,49 %.
în procesul analizei aprofundate trebuie clarificat dacă întreprinderea într-adevăra achitat o parte
a datoriilor faţă de buget pe seama mijloacelor încasate sau aceste datorii au fost casate ca datorii
istorice.

Folosind informaţiile din coloana 3 şi 5 a tabelului 2, vom prezenta structura datoriilor pe termen
scurt pe tipuri laS.A IN Lac" cu ajutorul diagramelor de tip circular.

8,97 35,2

53,77 16,67

18,53
0,09
0,110,2
0
62,74 0,73
0,010,912,06

Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt

Împrumuturi pe termen scurt
Datorii pe termen scurt privind factura comerciala
Datorii pe termen scurt calculate
Datorii fata de personal pentrualte operatii
Datorii privind decontarile cu bugetul
Datorii fata de fondatorii si alti participanti
Datorii datorii comerciale pe termen scurt
Avanse pe termen scurt primite
Datorii fata de personal pentru munca
Datorii privind asigurarile
Datorii preliminare
Alte datorii pe termen scurt

23
 Diagrama 1:Structura dat. pe t/s. in anul 2006
0
71,02 21,97

21,07

0,9
3,25 0,62
1,63 7
71,02 0,02 0,08 1,29

Datorii financiare pe termen scurt
Îm prum uturi pe term en scurt
Datorii pe term en scurt privind factura com erciala
Datorii pe term en scurt calculate
Datorii fata de personal pentrualte operatii
Datorii privind decontarile cu bugetul
Datorii fata de fondatorii si alti participanti
0,11
Credite bancare pe term en scurt
Datorii datorii com erciale pe term en scurt
Avanse pe term en scurt prim ite
Datorii fata de personal pentru m unca
Datorii privind asigurarile
Datorii prelim inare
Alte datorii pe terme n scurt

Din diagrama data ne arata ca datoriile pe termen scurt sa majorat in anu 2006 erau de
71.02% fata de datoriil financiare pe termen scurt in anul 2005 care constituie 0.9%.

24
 Diagrama: 2 Structura datoriilo pe termen scurt in anul 2005

17,25 20
8,28
4,4 4,94
3,16
0,38 0,07 0,9 0,42 0,02 0
0
-8,97
-13,23

-20
-17,63

Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt

Împrumuturi pe termen scurt Datorii datorii comerciale pe termen scurt
Datorii pe termen scurt privind factura comerciala Avanse pe termen scurt primite
Catorii pe termen scurt calculate Datorii fata de personal pentru munca
Datorii fata de personal pentrualte operatii Datorii privind asigurarile
Datorii privind decontarile cu bugetul Datorii preliminare
Datorii fata de fondatorii si alti participanti Alte datorii pe termen scurt

In aciasta diagram putiem vedia diferenta datoriilo pe termen scurt in anii 2005 si 2006 in
anul 2006 observam o crestere a datoriilor pe termen scurt.

25
 II.3. Analiza expres a datoriilor pe termen lun
Voi efectua analiza expres a datoriilor întreprinderii IN Lac” conform informaţiilor din
raportul financiar al acesteia.
Tabelul 3
Evaluarea generală a datoriilor
Tipul datoriilor La îceputul La sfîrşitul Abaterea Ritmul de
anului anului creştere,%
1 2 3 4 5
1.Datorii pe 1715317 1847112 131795 107,7
termen lung
2.Datorii pe 27534493 31667000 28912507 115,00
termen scurt
2.1 inclusiv 15447837 9794300 -5653537 63,40
comerciale
Total datorii 68136269 63900541 -4235728 93,78
1. Sursa: 23 [cap.8 pag 225-257] calculul autorului.
Concluzie: În perioada de gestiune întreprinderea S.A.”IN Lacl” a înregistrat o creştere
a datoriilor pe termen lung în sumă de1847112 lei sau cu 7,7% şi o creştere semnificativă a
datoriilor pe termen scurt în sumă de 31667000 lei sau cu 15 %. în vederea unei evaluări
obiective a acestei dinamici, vom analiza ponderea datoriilor în sursele de finanţare.

Tabelul 4
Analiza ponderii datoriilor pe termen scurt în pasivele întreprinderii
La La
Abaterea
Indicatorii începutul sfârşitul
(±)
anului anului
1 2 3 4
1. Datoriile pe termen lung , mii lei 1715317 1847112 131795
2. Datoriile pe termen scurt, mii lei 27534493 31667000 28912507
3. Total mijloace atrase, mii lei (ind. 1 + ind.2) 29249810 33514112 29044302
4. Total pasive, mii lei 68136269 63900541 -4235728
5. Ponderea datoriilor pe termen scurt în pasive, %
(ind.2:ind.4*100) 40,41 49,55 9,14
6. Ponderea datoriilor pe termen scurt în mijloacele 0,35
atrase, % (ind.2 : ind.3 *100) 94,13 94,48
Sursa: [cap.8 pag 225-257] calculul autorului
Concluzie : După cum rezultă din calculele din tabelul 4, ponderea datoriilor pe termen
scurt în suma totală a surselor de finanţare ale S.A.”In Lacl” s-a majorat de la 40,41% până la
49,55%,adică cu 9,14%. Din punct de vedere al capacităţii de plată curente şi lichidităţii, această
dinamică este nefavorabilă pentru întreprindere.

26
 Diagrama 3:Analiza ponderii datoriilor pe termen scurt

100
90
80
70
Ponderea datoriilor pe
termen scurt în pasive
60
50
40
Ponderea datoriilor pe
30
termen scurt în
20
mijloacele atrase
10
0
La început Lasfîrşit de
de an an

În cotinuare voi face analiza modificării ponderii datoriilor pe termen scurt în valoarea
totală a surselor de fînanţare şi în valoarea totală a datoriilor, în acest scop se utilizează
următoarele formule:

1: Rata datoriilor pe termen lung în suma = Datorii pe termen lung

totală a surselor de finanţare Total pasive

2: Rata datoriilor pe termen lung = Datorii pe termen lung

în suma totală a datoriilor Total datorii

Tabelul 5

27
 Analiza ratelor datoriilor pe termen scurt
Nr. Denumirea ratei Perioada precedentă Perioada curentă
Crt. 2005 2006
1 2 3 4
1 Rata datoriilor 27534495 31667000
* 100 = 40 .41 * 100 = 49 .55
pe termen lung 68136264 36900541
în suma totală a
surselor de
finanţare

2 Rata datoriilor 27534495 31667000

* 100 = 94 .13 * 100 = 94 .48
pe termen lung 29249810 33514112
în suma totală a
datoriilor

Sursa :23 [cap.8 pag 229-231] calculul autorului

Concluzie: Rezultatele analizei atestă faptul că la S.A.”IN Lacl” a crescut suficienţa
datoriilor pe termen scurt. Calculele ne arată o creştere mică a datoriilor pe termen scurt faţă de
anul precedent.

Capitolul III.
28
 Analiza datoriilor la buget

III.1 Analiza structurala si analiza ratelor activelor.

In continuare vom face studiul de caz in baza bilantului contabil (formularul 1) referitor
la analiza activelor, care prevede analiza diferitor componente a activelor. Asadar vom analiza
structura activului dupa datele din tabelul 6.
Tabelul 6
Analiza structurii activului intreprinderii
Grupa activelor 2006
2005 Abatere
Suma, lei Cota, Suma, lei Cota, a
% % cotei
(+/-), %
1 2 3 4 5 6
1. Active pe termen lung
1.1 Active nemateriale 38000 0,10 88000 0,24 0,14
Amortizare activelor nemateriale (5951) -0,02 (23896) -0,06 -0,04
1.2 Active materiale pe termen
lung
Active materiale in curs de 479474 1,33 785011 2,12 0,79
executie
Terenuri 301598 0,84 301598 0,81 -0,03
Mijloace fixe 48641139 134,7 50660732 136,8 2,1
Uzura şi epuizarea materialelor (13553835) -37,53 (15012785) -40,56 -3,03
pe t/l.
1.3 Active financiare pe termen
lung
Investitii pe termn lung 50300 0,14 50300 0,14 0
Creante pe termn lung 164531 0,46 164531 0,44 -0,02
Total active pe termen lung 36115256 100 37013491 100
2. Active curente
2.1 Stocuri de marfuri si material 18181422 56,78 7677857 28,5 -28,28
2.2 Creante pe termen scurt 12936673 40,40 19133592 71,16 30,76
2.3 Mijloace banesti 902918 2,82 75525 0,3 -2,52
2.4 Alte active curente - - 76 0,0002 0,0002
Total active curente 32021013 100 26887050 100
Total activ 68136269 63900541
Sursa: 23 [pag 3-5] completata de autor.
Concluzie: Din datele tabelului 3 si informatiile prezentate in fig. 2 si fig. 3 rezulta faptul
ca in structura patrimoniului intreprinderii date prevaleaza mijloacele fixe (din cadrul activelor
materiale pe termen lung). Totodata, se observa reducerea mijloacelor fixe in anul 2006 (93,%)
cu 0,30% fata de 2005 (2.82%) din totalul activelor pe termen lung.

29
 Considerabil se observa o micsorare stocurilor de marfuri si materiale care in 2006
constituia 28.50% fata de 2005, 56.78% mai mult in anul 2005. Cota creantelor s-a majorat pe
parcursul anului 2006 cu 71.16% . Restul modificarilor survenite in structura patrimoniului nu
au fost atit de insemnate

Folosind informatiile din coloana 3 si 5 a tabelului 3, vom prezenta structura active

curente pe perioadele raportate cu ajutorul diagramelor circulare (vezi fig. 2

Diagrama:4 Structura activelor curente pe anul 2005

2,82
0
40,4

56,78

Socuri de mărfuri şi materiale Creanţe pe termen scurt

Mijloace băneşti Alte active curente

Aceste diagrame ne arata cum se modifica structura activelor curente pe anul 2006 si
2005 stocurile de de marfuri si materiale in anul 2005 constituiau 56.78% iar in 2006
constituiau28.50% se se vede o micsorare a activelor curente.

Diagrama:5 Structura activelor curente pe anul

2006, %

0,30%

0,00%
71,16%

28,50%

Stocuri de marfuri si material Creante pe termen scurt

Mijloace banesti Alte active curente

30
 Diagrama:6,Structura datoriilor pe termen lung anul 2005-2006

134,7 136,8
140

120

100

80

60
44
40

20
0,841,33
0,1 0,14 0,812,12
0,46 0,24 0,14
0
2005 2006

Active nemateriale Teren Mijloace fixe

Active materiale in curs de executie Investitii pe termen lung Creante pe termen lung

Calculam ratele de structura a activelor:

1. Rata activelor pe termen lung (activelor imobilizate): (1)

ratl=( 36115256/68136269 )*100% = 53,00 % (pe 2005)
ratl=(37013491/ 63900541 )*100% = 57,92 % (pe 2006)
Acest indicator masoara gradul de investire a capitalului in intreprinderea data. Aceasta
rata reflecta ponderea activelor pe termen lung in patrimoniul total al intreprinderii. Prin urmare
putem face concluzia ca activele pe termen lung pe ambii ani e aproximativ aceiasi, abaterea fiind
neinsemnata de +4,92% (de la 53,00% si 57,92%) din patrimoniul total al intreprinderii.

1.1. Rata activelor nemateriale: (2)

ran=(38000 / 68136269 )*100% = 0,05% (pe 2005)
ran=(88000 / 63900541)*100% = 0,14 % (pe 2006)
Concluzie: Marimea acestui indicator reflecta ponderea activelor nemateriale de 0,05% pe
2005 si de 0,14% pe 2006 (abaterea +0,09%) (brevete, licente, marci, fond comercial etc.) in activele
totale ale firmei.
1.2. Rata activelor materiale pe termen lung (imobilizari corporale): (3)
ramtl=( 35868376/ 68136269)*100% = 52,64% (pe 2005)
ramtl=( 36734556/ 63900541 )*100% = 57,48% (pe 2006)

31
 Concluzie: Aceasta rata ne arata ca capitalurile fixe alcatuiesc din activul total a
intreprinderii 52,64% (2005) si 57,48% (2006). Se observa o abatere de +4,84% referitor la anul
2005 fata de anul 2006. Aceasta se datoreaza faptului ca intreprinderea nu a procurat mijloace fixe,
prin urmare marimea uzurii va creste la aceste mijloace fixe. Dupa cum se vede aceasta rata are valori
foarte mari deoarece se refera la intreprinderea care foloseste echipamente costisitoare cum ar fi
diferite cuptoare pentru coacerea piinii.
1.3. Rata activelor financiare pe termen lung ( imobilizari financiare): (4)
raftl=( 214831 / 68136269 )*100% = 0,31% (pe 2005)
raftl=( 214831 / 63900541 )*100% = 0,33% (pe 2006)
Concluzie: Astfel se observa o abatere a anului 2006 fata de 2005 cu +0,02% , prin
urmare dupa datele obtinute putem face concluzia ca intensitatea legaturilor financiare pe care
intreprinderea data le-a stabilit cu alte unitati se mareste in anul 2006 fata de 2005 (cu 0,02%)..
Dupa cum se stie politica de investire financiara sau suma de investitii financiare e strins legat de
marimea intreprinderii, in cazul nostru se refera la intreprinderile mici si prin urmare rata
acivelor financiare pe termen lung au valori mici .

2. Rata activelor curente – reprezinta pondera activelor curente in totalul bilantului.

rac=( 32021013 /68136269 )*100% = 46,99% (pe 2005) (5)

rac=( 26887050 / 63900541 )*100% = 42,07% (pe 2006)
Aceasta rata reflecta ponderea activelor curente in patrimoniul total al intreprinderii. Prin
urmare putem face concluzia ca activele curente pe ambii ani alcatuiesc e aproximativ aceiasi
abaterea fiind neinsemnata de -4,92% din patrimoniul total al intreprinderii.

2.1 Rata stocurilor :

rs=( 18181422/ 68136269 )*100% = 26,68% (pe 2005) (6)
rs=( 7677857 / 63900541 )*100% = 12,01 (pe 2006)
Concluzie: Calculind rata data se observa o abatere de -14,67% (intre 26,68% si
12,01%) pe anul 2006 e mai mica.

III.2 Calcularea ratelor de structura a pasivelor.

32
 Pentru a analiza structura pasivului intreprinderii e necesar de a ne conduce de datele din
Tabelul 7
Analiza structurii pasivuluii intreprinderii
Grupa pasivelor 2006
2005 Abaterea
Suma, lei Cota, Suma, lei Cota, cotei (+/-),
% % %
1 2 3 4 5 6
1. Capitalul propriu
1.1 Capital statutar si suplimentar
Capital statutar 23422100 103,9 23422100 134,1 30,2
Capital suplimentar - - - - -
Capital nevarsat - - - - -
Alte rezerve - - 5490968 31,43 31,43
1.2 Profit nerepartizat (1158557 -51,4 (1158557 -66,3 -14,9
1) 1)
1.3 Profit net x - (5067908 -29,01 -29,01
)
Capital secundar 10699627 47,48 5208659 29,82 -17,66
Total capital propriu 22536156 100 17468248 100 0

2. Datorii pe termen lung

2.1 Datorii amînate privind 1715317 100 1847112 100 0
impozitul pe venit
Total datorii pe termen lung 1715317 100 1847112 100 0
3. Datorii pe termen scurt
3.1 Credite bancare pe termen 23600000 53,7 31667000 71,02 17,32
scurt
3.2 Împrumuturi pe termen scurt 3934493 8,96 - - -8,96
3.3 Datorii pe t. s. p/u facturile 7316246 16,67 9392574 21,06 4,39
comerciale
Avansuri pe termen scurt primite 8131591 18,52 401726 0,90 -17,62
3.4 Dat. fata de personal p/u 397894 0,90 576217 1,29 0,39
munca
Dat. fata de personal p/u alte 4552 0,01 37297 0,08 0,07
operatii
Datorii privind asigurarile 321182 0,73 275737 0,62 -0,11
Datorii faţă de fondatori şi alţi 49000 0,11 49000 0,11 0
participanţi
Datorii privin decontarile cu 89748 0,20 275070 0,62 0,42
bugetul
Datorii preliminare - - 10640 0,02 0,02
Alte datorii pe termen scurt 40090 0,09 1449920 3,25 3,16
Total datorii pe termen scurt 43884796 100 44585181 100 0
Total pasiv 68136269 63900541
Sursa:22-23 [cap.3 pag 76-95] completat de autor.

33
 Concluzie: Conform datelor diin tabelul 4 si informatiei din fig. 4 si fig. 5 putem
mentiona faptul ca in structura capitalului propriu al intreprinderii date prevaleaza capitalul
statutar ocupind ponderea de 103.9% in anul 2005 dar se majorează în anul urmator cu 30,2%
adic pina la 134,1% .Totodata, se observa majorarea profitului nerepartizat de la 51.4% in 2005
pina la –66.3% in 2006 cu -14.9%, aceasta se datoreaza ca in 2006 fata de 2005 a fost mai mult
profit nerepartizat.
De asemenea se mentioneaza ca in cazul dat. pe t. scurt, putem afirma ca in
2006intreprinderea a luat credit pe t. scurt la sum ade 31667000 lei, pe cind in 2005era de
23600000. Datoriile p/u facturile comerciale cresc considerabil care in 2005 constituia 16,67%, din
totalul dat. pe t. scurt, si cu 21,06 % mai mare in anul 200 (4,39%), cauza poate fi procurarea de
mai multe materiale ..
0,20Un fapt cert ar fi cresterea dat. privind asigurarile pe parcursul anului 2006 cu 0,62 %
la0,73 % in 2005 pina la -0,11% in 2006), aceasta are loc din cauza ca conform legii bugetului pe
anul 2006 privind asigurarile, se maresc fata de 2006. Restul modificarilor survenite in structura
pasivului nu au fost atit de insemnate.

Folosind informatiile din coloana 3 si 5 a tabelului 7 vom prezenta structura capitalului

propriu pe perioadele raportate cu ajutorul diagramelor .

Diagrama:7 Structura capitalului propriu pe anul 2005

200 103,9
100 47,48

0
-51,4
-100
2005

Capital statutar Profit nerepartizat Capital secundar

Diagrama: 7 ne arata diferenta intre structura capitalului propriu in anul 2005 fata de
2006 in diagramele date putem observa modificaria capitalului statutar in anul 2005si 2006.

34
 Diagrama: 8 Structura capitalului propriu pe anul 2006

200 134,1
100 31,43 29,0129,82
0
-66,3
-100
2006

Capital statutar Alte rezerve Profit nerepartizat

Profit net Capital secundar

De asemenea folosind informatiile din coloana 3 si 5 a tabelului 7, vom prezenta structura

datoriilor pe termen scurt pe perioadele raportate cu ajutorul diagramelor circulare.

Diagrama: 9 Structura datoriilor pe termen scurt pe anul 2005

8,96 16,67

18,52

0,2
53,7 0,11
0,730,010,9
0
0,09
Credite bancare pe termen scurt
Împrumuturi pe termen scurt
Datorii pe t. s. p/u facturile comerciale
Avansuri pe termen scurt primite
Dat. faţă de personal p/u muncă
Dat. faţă de personal p/u alte operaţii
Datorii privind asigurările
Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi
Datorii privind decontări cu bugetu
Datorii preliminare
Alte datorii pe termen scurt

Diagrama ne arata modificarea datoriilor pe termen scurt in anul 2005 fata de 2006 .

35
 Diagrama:10 Structura datoriilor pe termen scurt

0
21,06

71,2
3,25 0,02 0,62
0,11 0,62
0,08 1,29 0,09

Credite bancare pe termen scurt Împrumuturi pe termen scurt

Datorii pe t. s. p/u facturile comerciale
Dat. fata de personal p/u munca
Datorii privind asigurarile
Datorii privin decontarile cu bugetul
Alte datorii pe termen scurt
Avansuri pe termen scurt primite
Dat. fata de personal p/u alte operatii
Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi
Datorii preliminare

36
 III.3 Analiza rentabilitatii si impozitelor generale si locale achitate de

intreprindere.
Din punct vedere al succesiunii etapelor de repartizare a profitului obtinut, plata
impozitului pe venit reprezinta directia initiala. In acest context apare necesitatea de a aprecia
povara fiscala a intreprinderii, adica gradul de tensiune a sistemului fiscal asupra rezultatelor
financiare ale intreprinderii. In teoria si practica economica se aplica diverse metode de evaluare
a tensiunii sistemului fiscal, fiecare din ele caracterizindu-se printr-un nivel diferit de
argumentare si importante practica.
Cea mai simpla metoda de apreciere a tensiunii sisitemului fiscal presupune examinarea
cotelor de impozitare stabilite de legislatia fiscala. Asadar, compararea mecanica a cotelor de
impozitare in dinamica sau cu alte tari nu permite aprecierea corecta a nivelului de povara
fiscala. Mult mai argumentata este modalitatea de exminare a tensiunii sistemului fiscal prin
calcularea si interpretarea urmatoarelor rate:

Cheltuieli privind impozitul pe venit * 100%

1. Rata impozitului pe venit =
Profit pina la impozitare

Rata impozitului pe venit = (115460 / -1427535) * 100% = -8,08% (pe 2005)

Rata impozitului pe venit = (131795 / -4936113) * 100% = -2,67% (pe 2006)
Concluzie: Astfel in anul 2005 cota impozitului pe venit in suma profitului pina la
impozitare a alcatuit -,8,08%. In anul 2006 rata data brusc a scazut, alcatuind -2,67%.

2. Rata corelatiei dintre profitul net = Profitul net *100%

si profitul pina la impozitare Profit pina la impozitare

Rata corelatiei dintre profitul net = (-1542995 / -1427535) * 100%= 108,08% (pe 2005)
si profitul pina la impozitare

Rata corelatiei dintre profitul net = (-5067908 /- 4936113) * 100% = 102,06% (pe 2006)
si profitul pina la impozitare

Concluzie: Astfel in anul 2005 cota corelatiei dintre profitul net si profitul pina la impozitare
a alcatuit 108,08%,iar în anul 2006 rata data brusc a scazut, alcatuind 102,06%.

Suma totala a impozitelor calculate

3. Rata bruta a fiscalitatii = spre transferul in buget * 100 %
Suma totala a veniturilor brute

37
 Rata data reflecta marimea impozitelor cuvenite statului in calcul la 1 leu venituri brute
cistgate de intreprindere in perioada respectiva. La calcularea acestei rate necesita aplicarea
datelor initiale din urmatoarele surse informationale:
1. Raportul privind rezultatele financiare si Anexe la aceasta;
2. Nota informativa privind impozitele si taxele generale de stat si locale, asigurarile
sociale si medicale de stat (din componenta Raportului finanicar anual);
3. Declaratiile fiscale (privind taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venit) s.a.
Remarca: La calcularea acestei rate, in componenta impozitelor calculate spre transfere in
buget nu se includ retinerile impozitelor la sursa de plata (din salariu, din dobinzi etc.). Si invers,
dupa necesitate in calcul pot fi luate contributiile privind asigurarile sociale de stat, asigurarea
obligatorie de asistenta medicala, precum si sanctiunile fiscale.
In continuare vom analiza rata bruta a fiscalitatii in dinamica a intreprinderii date, in baza
datelor prezentate in tabelul 8.
Tabelul 8
Analiza ratei brute a fiscalitatii
Nr. Anul Anul Abaterea
crt. Indicatorul 2005 2006 fata de anul
precedent
1 2 3 4 5
1. Impozite calculate spre transferare in 1391361 1038630 -352731
buget, lei
1.1 Impozitul pe venit a personelor fizice. (pe 92398 81459 -10939
salariu)
1.2 T.V.A. 12775 828544 -448984
28
1.3 Impozitul pe venit 5% 144155 115460 -28695
1.4 Impozitul pe bunurile imobiliare 5553 4716 -837
1.5 Taxa pentru apa. 15882 5184 -7431-
2. Venituri brute, lei 141350716 114250405 -27100311
2.1 Venituri din vinzari 69034893 112671755 43636862
2.2 Alte venituri operationale 1237147 1467287 230140
2.3 Venituri din activitatea de investitii 986085 70327 -915758
2.4 Venituri din activitatea financiara -179449 41036 220485-
3. Rata bruta a fiscalitatii, % 0,98 0,91 -0,07
(rd.1 : rd.2 * 100)
3.1 Rata bruta a impozitul pe venit a 0,13 0,73 0,6
personelor fizice. (pe salariu)
3.2 Rata T.V.A. 103,26 7,86 -95,4
3.3 Rata impozitulului pe venit 5% 14,61 6,70 -7,91
3.4 Rata impozitului pe bunurile imobiliare -3,09 20,59 -23,68
Sursa:[ 23cap ag. 76-81] si datele din Anexa 4, datele din nota informativa privind impozite si
taxe din Raportul financiar anual. Completat de autor.
Concluzie: Dupa cum rezulta datele prezentate in tabelul 7, considerabil si-a diminuat
volumul activitatii economice in comparatie cu anul precedent. Deopotriva cu cresterea

38
veniturilor brute (cu 141350716 lei) si suma absoluta a impozitelor cuvenite bugetului a crescut
(cu 1391361 lei).
Astfel, daca in anul precedent din fiecare leu al veniturilor cistigate intreprinderea a
transferat in buget bani impozitelor, atunci in perioada de gestiune rata bruta a fiscalitatii s-a
micsorat pina la 0,91 bani la un leu venituri. Cresterea tensiunii fiscale a fost partial diminuata
datorita miscarii platilor in buget sub forma de T.V.A.
Prin urmare vom determina ponderea impozitelor si taxelor achitate de intreprindere in
anii 2005 si 2006 conform datelor din tabelului 9.
Tabelul 9
Ponderea impozitelor si taxelor achitate in buget.
Nr. Anul Cota, Anul Cota,
Abaterea
crt. Indicatorul 2005 % 2006 %
(+/-),
%
1. Impozite calculate spre 1391361 100 1038630 100
transferare in buget, lei
1.2 T.V.A. 1 90,00 828544 89,00 -1.00
277528
1.3 Impozitul pe venit 144155 9,36 115460 10,11 0.75
1.4 Impozitul pe bunurile 5553 0,40 4716 0,45 0.05
imobiliare
1.5 Taxa pentru apa. 15882 1,14 5184 0,5 -0.64
Sursa :[23cap ag. 81-83] Completat de autor.

Concluzie: Dupa rezultatele obtinute din tabela 8, se observa ca impozitul pe venit a

persoanelor fizice creste in anul 2006 fata de 2005 cu 0,75% .. De asemenea cotele de impozitare
difera. Dar la prima vedere putem considera invers, adica daca numarul de persoane este mare
atunci impozitul pe salariu sa fie mare, dar se tine cont de salariu.
In cazul T.V.A. se afirma ca se reduce cota impozitului pe T.V.A din suma achitata la
buget in anul de gestiune cu -1.00% fata de anul 2005 . Cauza micsorarii ar fi ca cu toate ca
venitul din vinzari s-a marit in anul 2006 cu 43636862 lei fata de anul 2005.
Diagrama: 11 Ponderia impozitilor si a taxelor
achitate in bugetul pe anului 2005
Cota spre plata la buget a impozitulului pe bunurile imobiliare se majoriaza in 2006 cu
0,05% fata de 2005 .
90
Taxa pentru apa a suferit schimbari in anul 2006 cu 0.5% fata de anul 2005 care
9,36
0,4
constitue 1.14%. 1,14

Folosindu-ne de datele din tabela 8 am putea reprezenta ponderea impozitelor si taxelor

din suma achitat in buget pe anul 2005 si 2006 cu ajutorul diagramelor. (vezi fig. 6)
T.V.A
Impozitul pe venit
39
Impozitul bunurile imobiliare
Taxa pe apa
 Aciasta diagrama ne arata cu se modiifica ponderia impozitelor si taxelor in anul 2005 fata
de anul 2006 in anul 2005 ne arata o micsorare a taxelor si impozitelor.

Diagrama:12 Ponderia impozitelor si taxele

achitata pe anu 2006

98
10,11
0,5 0,45

T.V,A
Impozitulpe venit
Impozitul pe bunurile imobiliare
Taxa pe apa

Concluzie
In urma efectuarii analizei economico-financiare a intreprinderii date cu toate calculele
anterioare putem face urmatoarele concluzii:

40
 Concluzie : Potrivit datelor din tabelul 2., structura datoriilor la finele anului comparativ
cu începutul perioadei a suferit schimbări nefavorabile, în primul rând, trebuie menţionată
existenţa datoriilor financiare pe termen scurt (întreprinderea a fost nevoită să recurgă la un
credit bancar) în valoare ce depăşeşte 53,77 mii. lei. Conform situaţiei la finele anului ponderea
datoriilor financiare în totalul datoriilor pe termen scurt constituie21,07 %. Ponderea datoriilor
comerciale privind achitarea facturilor furnizorilor s-a majorat cu 4,4% puncte procentuale,
deoarece valoarea acestor datorii a crescut cu 2076328 mii lei. Totodată, s-a majorat considerabil
valoarea absolută şi ponderea datoriilor calculate: în total valoarea acestora s-a majorat cu
2221415 mii lei sau cu 4,49 %.
în procesul analizei aprofundate trebuie clarificat dacă întreprinderea într-adevăra achitat o parte
a datoriilor faţă de buget pe seama mijloacelor încasate sau aceste datorii au fost casate ca datorii
istorice.
În perioada de gestiune întreprinderea S.A.”IN Lacl” a înregistrat o creştere a datoriilor
pe termen lung în sumă de1847112 lei sau cu 7,7% şi o creştere semnificativă a datoriilor pe
termen scurt în sumă de 31667000 lei sau cu 15 %. în vederea unei evaluări obiective a acestei
dinamici, vom analiza ponderea datoriilor în sursele de finanţare.
După cum rezultă din calculele din tabelul 4, ponderea datoriilor pe termen scurt în suma
totală a surselor de finanţare ale S.A.”In Lacl” s-a majorat de la 40,41% până la 49,55%,adică
cu 9,14%. Din punct de vedere al capacităţii de plată curente şi lichidităţii, această dinamică este
nefavorabilă pentru întreprindere.
Din datele tabelului 3 si informatiile prezentate in fig. 2 si fig. 3 rezulta faptul ca in
structura patrimoniului intreprinderii date prevaleaza mijloacele fixe (din cadrul activelor
materiale pe termen lung). Totodata, se observa reducerea mijloacelor fixe in anul 2006 (93,%)
cu 0,30% fata de 2005 (2.82%) din totalul activelor pe termen lung.
Considerabil se observa o micsorare stocurilor de marfuri si materiale care in 2006
constituia 28.50% fata de 2005, 56.78% mai mult in anul 2005. Cota creantelor s-a majorat pe
parcursul anului 2006 cu 71.16% . Restul modificarilor survenite in structura patrimoniului nu
au fost atit de insemnate .Conform datelor diin tabelul 4 si informatiei din fig. 4 si fig. 5 putem
mentiona faptul ca in structura capitalului propriu al intreprinderii date prevaleaza capitalul
statutar ocupind ponderea de 103.9% in anul 2005 dar se majorează în anul urmator cu 30,2%
adic pina la 134,1% .Totodata, se observa majorarea profitului nerepartizat de la 51.4% in 2005
pina la –66.3% in 2006 cu -14.9%, aceasta se datoreaza ca in 2006 fata de 2005 a fost mai mult
profit nerepartizat.
De asemenea se mentioneaza ca in cazul dat. pe t. scurt, putem afirma ca in
2006intreprinderea a luat credit pe t. scurt la sum ade 31667000 lei, pe cind in 2005era de

41
23600000. Datoriile p/u facturile comerciale cresc considerabil care in 2005 constituia 16,67%, din
totalul dat. pe t. scurt, si cu 21,06 % mai mare in anul 200 (4,39%), cauza poate fi procurarea de
mai multe materiale ..
0,20Un fapt cert ar fi cresterea dat. privind asigurarile pe parcursul anului 2006 cu 0,62 %
la0,73 % in 2005 pina la -0,11% in 2006), aceasta are loc din cauza ca conform legii bugetului pe
anul 2006 privind asigurarile, se maresc fata de 2006. Restul modificarilor survenite in structura
pasivului nu au fost atit de insemnate.
Dupa cum rezulta datele prezentate in tabelul 7, considerabil si-a diminuat volumul
activitatii economice in comparatie cu anul precedent. Deopotriva cu cresterea veniturilor brute
(cu 141350716 lei) si suma absoluta a impozitelor cuvenite bugetului a crescut (cu 1391361 lei).
Astfel, daca in anul precedent din fiecare leu al veniturilor cistigate intreprinderea a
transferat in buget bani impozitelor, atunci in perioada de gestiune rata bruta a fiscalitatii s-a
micsorat pina la 0,91 bani la un leu venituri. Cresterea tensiunii fiscale a fost partial diminuata
datorita miscarii platilor in buget sub forma de T.V.A.
Totusi intreprinderea data trebuie sa atraga atentie asupra datorii lor, sa posede in
continuare capital propriu favorabil pentru autofinantare, sa micsoreze pe viitor stocurile de
marfuri din depozite, sa remunereze in continuare personalul corespunzator dupa cum activeaza
in cadrul intreprindere, sa urmaresca pe viitor ca si in prezent cresterea venitului din vinzari si a
profitului net, sa incerce sa faca o reparatie a bunurilor imobile pentru a le mari ciclul de viata.
Toate acestea impune o reorientare pe viitor a intreprinderii spre o politica financiara bine chibzuita
pentru cresterea rezultatelor obtinute cit si a rentabilitatii in urma desfasurarii divesrelor activitati.

Bibliografie

42
2. A. Isfanescu, C. Stanescu ,,Analiza economico-financiara” editia II. Editura Economica,
Bucuresti 1999 [pag. 13-17].
3. Nicolae Mihailescu ,,Analiza activitatii economico-financiare” Editura Victor, Bucuresti
2001 [pag. 11-16].
4. Constantin C. Cojocaru ,,Analiza economico-financiara a expluatatiilor agricole si silvice”
Editura Economica, Bucuresti 1997 [pag. 12-18; 346-355 ].
5. Ioan Marin Pantea ,,Analiza situatiei financiare a firmei” Editia Economica, Bucuresti 2001
[pag. 10-14].
6. Mihai Toma ,,Finante si gestiunea financiara” Editura Economica, Bucuresti 1996 [pag. 221-
230].
7. Craciun Sabau ,,Analiza economico-financiara a intreprinderii” Editura Economica,
Bucuresti 1996 [pag. 79-95].
8. Legea contabilitatii nr. 426-XIII din 4 aprilie 1995 (Monitorul Oficial nr. 28 din 25.05.95).
9. Contabilitate si audit, Editie speciala de la 1 ianuarie 2005.
10. Contabilitate si audit, Editie speciala de la 1 ianuarie 2004.
11. Alexandru Nederita ,,Noul sistem contabil al agentilor economici din Republica Moldova”
vol.2 Editia ACAP, Chisinau 1999 [pag. 5-31; 134-148].
12. Planul de conturi contabile, vol. II editia MOLDPRES, Chisinau 1998.
13. Legea bugetului de stat pe anul 2004.
14. Legea bugetului de stat pe anul 2005.
15. Codul Fiscal al Republicii Moldova pe anul 2004.
16. Codul Fiscal al Republicii Moldova pe anul 2005.
17. Conspect la disciplina ,,Evidenta contabila”.
18. Conspect la disciplina ,,Analiza economico-financiara”.
19. Conspect la disciplina ,,Management financiar”.
20. Conspect la disciplina ,,Sistem de impozitare”.
21. Saitul www.Google.md
22. Saitul www.ASE.md
23. Raportul financiar.
24. Natalia Ţiriulnicova ,Valentina Paladi „Analiza rapoartelor financiare”ASEM 2004 [cap.8
pag 225-257];[ cap. 11 pag.307-325].

43
44