Sunteți pe pagina 1din 16

Culorile

1. Însemnătatea culorilor

Culorile ocupă un loc important în viaţa şi activitatea noastră, îşi pun amprenta pe tot ce ne
înconjoară: de la culorile din interiorul locuinţei, la cele din exteriorul ei. De modul cum
aceasta ne influenţează, aducându-ne răceală sau căldură, fericire sau tristeţe, linişte sau
agitaţie, depinde într-o foarte mare măsură liniştea noastră interioară şi gama trăirilor afective.

Culoarea este în acelaşi timp unul din factorii fundamentali ai dezvoltării capacităţii creatoare
a omului. Din marea gamă a radiaţiilor electromagnetice ochiul percepe doar lumina, aceasta
fiind definită, ca radiaţia care poate fi sesizată cu ajutorul ochiului. Lumina albă se
descompune printr-o prismă de cristal, în cele şapte culori ale curcubeului. Percepţia culorilor
a fost explicată, utilizând principiile de optică şi neurofiziologie. Cel mai remarcabil proces al
percepţiei culorilor are însă loc la nivelul retinei.

În societatea modernă culorile au o mare influenţă fizio-psihologică în majoritatea domeniilor


de activitate; de la industrie şi vindecare, până la educaţia artistică şi estetică.
Principalele legi care influenţează efectele culorilor sunt:

• Legea acomodării. Ochiul se acomodează variaţiei cantitative a luminii, prin iris şi variaţiei
lungimilor de undă, prin cristalin;
• Legea contrastelor simultane. Această lege acţionează la combinaţiile dintre culorile care se
învecinează. De exemplu: roşu apare lângă portocaliu, mai activ şi mai cald şi lângă purpură,
mai portocaliu; galbenul apare lângă verde, mai cald şi mai roşcat şi lângă portocaliu, mai
rece şi mai verzui;
• Legea contrastelor succesive. Ochiul tinde să aducă fiecărei culori, principalul ei contrast
valoric sau complementar.
• Legea raporturilor dintre viteza percepţiei şi lungimea de unda a culorilor. Nu toate cele trei
tipuri de celule vizuale reacţionează cu aceeaşi viteză. Din această cauză roşu este perceput
mai repede ca albastrul. De asemenea culorile din centrul bandei spectrale se văd mai bine
decât cele din extremităţi;
• Legea iradierii. Un obiect de culoare deschisă pare mai mare decât altul (identic ca formă,
dimensiune şi material) de culoare închisă;
De toate aceste fenomene cromatice trebuie să se tină seama în proiectarea modernă din
arhitectură, urbanism şi design.

2. Efectele fiziologice şi psihologice ale culorilor.

Conform unor cercetări ştiinţifice, culorile influenţează starea fiziologică a organismului,


procesele psihice şi stările noastre afective.
În tabelul următor sunt prezentate principalele efecte fiziologice şi psihologice ale culorilor,
precum şi semnificaţia lor psihoafectivă (Pavel Mureşan - Culoarea în viaţa noastră).
Efecte fiziologice si psihologice. Semnificaţia psihologică si rezonanţa afectivă:

Roşu
- ridică tonusul muscular;
- activează respiraţia; creşte presiunea sangvină; dă senzaţia de căldură
- stimulator general;
- stimulator intelectual;
- facilitează asociaţiile mintale de idei; senzaţie de apropiere în spaţiu;
- însufleţire, mobilizare etc se caracterizează ca "forţa voinţei"; specifică tipului activ, ofensiv,
competitiv, operativ; exprimă dorinţă
Portocaliu
- menţine presiunea sangvină; accelerează pulsaţiile inimii;
- favorizează secreţia gastrică
- culoare caldă; impresie de sănătate şi optimism;
- senzaţie de apropiere putemică; optimism;
- veselie
- aceleaşi caracteristici ca şi la culoarea roşie
Galben
- menţine funcţionarea normală a sistemului cardiovascular; stimulează nervul optic
- culoare caldă şi dinamică;
- senzaţie de apropiere în spaţiu; culoarea cea mai veselă; stimulează vederea; calmant al
psihonevrozelor;
stimulează şi întreţine starea de vigilenţă;
- căldură; intimitate;
- satisfacţie; admiraţie;
- înviorare
- caracteristică pentru tipul activ; exprimă spontaneitate, aspiraţie, originalitate, veselie
Alb
- contracţia pupilei şi a muşchilor globilor oculari
- robusteţe, expansivitate, puritate, răceală, suavitate;
- este obositor prin strălucirea datorată reflexiei totale a luminii
- linişte, inocenţă, virtute, sobrietate, pace, împăcare, curăţenie
Negru
- reducerea activităţii metabolice; repaus
- introversie, depresie, nelinişte, reţinere;
- impresie de adâncime, plinătate şi greutate
- tristeţe, singurătate, desparţire, doliu, sfârşit

3. Culoarea în interiorul locuinţei

Cromatica interioarelor locuinţelor poate fi foarte variată, funcţie de diferiţi factori precum:
vârsta, structura temperamentală a oamenilor, gusturi sau deprinderi, felul mobilierului sau
obiectelor etc. În afară de acestea, mai este importantă şi destinaţia încăperii: sufragerie,
birou, dormitor, hol, etc.
Cromatica unei încăperi trebuie să fie în concordanţă cu tipul de iluminat. În privinţa
iluminatului, s-a constatat, din experienţă, că în general:
• Living-room-ul trebuie să aibă o lumină generală, de ambianţă, şi puncte speciale luminoase,
separate, pentru fiecare funcţie: lampadare, aplice, etc;
• Dormitorul trebuie să fie luminat discret, sursa principală nu trebuie să se găsească
obligatoriu în centrul camerei. El trebuie să aibă lumină specială de citit, la paturi şi masa de
toaletă;
• Bucătăria are nevoie de o lumină centrală, din plafon, cât şi de alte puncte luminoase în
zonele de lucru (unde se spală, se curăţa, etc.);
• Holul este bine să fie luminat indirect, prin raze proiectate în plafon (dacă acesta este alb).

Prin cromatica lor interioară, camerele de locuit se cer a fi ospitaliere, să invite la intimitate şi
bună dispoziţie. Este imperios necesar să se evite efectele violente, şocante ale culorilor
contrastante, agitate, ca să nu mai vorbim de încărcătura de modele, linii şi forme ce obosesc
ochiul prin supraaglomerare şi suprasolicitare nejustificate. Alegerea culorilor este o chestiune
de gust estetic, dar şi de psihologie. De aceea se recomandă scheme monocromatice
luminoase, pastelate sau chiar acromatice, evitîndu-se extremele : culorile închise şi reci ca şi
cele deschise şi calde ce sînt, sau tind spre nuanţe astrale. Se pot încerca şi formule bi şi
tricromatice, utilizîndu-se culori armonice (consonante sau complementare) ce dau o ambianţă
plăcută, uşor înviorantă şi relaxantă. Deşi zugrăvirea sau tapetarea unei locuinţe poate apărea
ca o problemă gospodărească măruntă, curentă, relativ minoră, de realizarea ei depinde
crearea unei ambianţe psihice şi fiziologice corespunzătoare ce contribuie la igiena fizică şi
spirituală a oamenilor, dar şi la educarea gustului pentru culoare.

Să vedem semnificaţia psihologică a celor mai intâlnite culori:

Galben- se asociaza cu veselia, longevitatea, inteligenta, optimismul si claritatea. Adecvat


pentru saloane, bucatarii, sufragerii, zone unde familia petrece mult timp. Din cauza efectului
stimulativ nu se recomanda pentru dormitoare.

Albastru- ajuta serenitatea, linistea, introspectia, contemplarea, singuratatea, raceala si


seriozitatea. Se poate folosi in sali de asteptare, birouri sau locuri de studiu. Aceasta culoare
inhiba apetitul, de aceea nu este recomandata pentru bucatarii si sufragerii (cei dornici sa
slabeasca si-ar putea achizitiona totusi un set de farfurii albastre).
Gri- se asociaza cu seriozitatea si sobrietatea. Cind voi ajunge director de firma :) voi avea
grija sa-mi decorez biroul in gri, pentru crearea unei senzatii porivite de respect si distanta.
Mai active

Maro- reprezinta stabilitatea. Se poate folosi in bucatarie combinat cu alte culori. Este o
culoare adecvata si pentru saloane sau sufragerii. La locul de munca e de preferat sa evitam
griul, caci se spune ca incita la distractie.

Negru- este legat de profunzime, mister, independenta, tristete, starea proasta de spirit si
receptivitate. Nu il folositi ca ton dominant decit daca suferiti de sindrom bacovian in stare
grava. Este recomandat pentru a crea tonuti de umbra sau pentru echilibrarea unor culori mai
vii.

Rosu- reprezinta sangele, viata, energia, ebrietatea, interzisul, sexualitatea, afectivitatea, forta
creativa, razboiul, desfriul, pasiunea, iubirea, curajul, sacrificiul, pericolul si ura. Are calitatea
de a creste ritmul cardiac si de a stimula fluxul Chi-ului. Trebuie utilizat cu atentie, deoarece
excesul de energie poate provoca stari de anxietate si nervozitate.

Roz- este legat de intelegere, buna dispozitie, iubire, sensibilitate, calm si romantism. Este
relaxant si sedativ, de aceea este potrivit pentru dormitor. Dimporiva, peretii camerelor de
lucru zugraviti in aceasta culoare vor reduce din dinamism.

Verde- este culoarea care corespunde cu centrul cromatic. Simbolizeaza pacea, veselia,
intelegerea, linistea si sensibilitatea. De asemenea, se asociaza cu cresterea, expansiunea si
reintinerirea, astfel incit e binevenita in dormitoarele copiilor.

Alb- se asociaza cu puritatea, dar este in acelasi timp o culoare foarte activa. Este
recomandabil sa se combine cu alte tonuri pentru a nu deveni excesiv de stimulativ. Albul este
potrivit pentru bucatarii, bai, locuri unde se proceseaza alimente sau care necesita puritate si
igiena maxima.
4. Culoarea in spaţiile destinate lucrului

Culorile spaţiilor destinate lucrului, depind de felul activităţii desfâşurate în locurile


respective, şi de alte condiţii aferente.

Printre spaţiile cel mai des analizate se găsesc halele industriale, laboratoarele, institutele de
învăţământ etc. O categorie aparte o reprezintă instituţiile medicale.
Pentru stabilirea cromaticii interioare, a acestor spaţii, trebuiesc avute în vedere trei aspecte, şi
anume: funcţional - utilitar, fizio -psihologic şi estetic - artistic.

Se constată că efectul culorilor asupra organismului variază atât cu vârsta, cât şi cu oboseala.
Dacă pentru aspectul arhitectural exterior culoarea este importantă, pentru cel interior este
esenţială, deoarece pe acest fond cromatic se desfăşoară cea mai mare parte a activităţii şi
existenţei noastre. Din această perspectivă culoarea ambientală la locul de muncă şi în
locuinţa fiecăruia are o însemnătate majoră, dacă ţinem seama că această reprezintă unul din
factorii ce dispune sau indispune, odihneşte sau oboseşte, într-un cuvânt, inluenţează activ sau
pasiv comportamentul uman.

Ergonomia, ca ştiinţă multi şi interdisciplinară, folosind cu preponderenţă datele psihologiei


experimentale, a stabilit că pentru organizarea mai eficientă şi cu efort mai mic a muncii, este
necesar să se studieze totalitatea factorilor ambientali.
După studiile întreprinse de cîţiva cercetători germani, culorile se comportă diferit în funcţie
de poziţia lor în spaţiul locuibil; efectul şi informaţia psihologică pe care o comunică variază
în raport de locul unde sînt plasate într-o cameră.

Nu este de neglijat utilizarea funcţională, decorativă şi psihologică corespunzătoare a culorilor


in şcoli, spitale, săli de spectacole, hoteluri, restaurante, în alte încăperi publice, aşa cum nu
este de ignorat efectul conştient şi subliminar al culorilor în cadrul mijloacelor terestre de
transport, precum şi în cele aeriene şi navale.

Aspectul cromatic adecvat oferă şcolii, respectiv procesului instructiv-educativ, un climat


propice transmiterii şi asimilării cunoştinţelor, o atmosferă optimă concentrării atenţiei în
general. Culoarea dispune sau deranjează pe cei prezenţi într-o sală de curs, le menţine
interesul pentru studiu, stimulează atenţia în cazul unor planşe, oboseşte sau odihneşte
privirea. De aceea se recomandă culori pale din familia galbenului, verdelui, albastrului,
roşului, sau chiar griuri acolo unde sînt expuse mai multe materiale didactice colorate.

În comerţ şi în marketing culoarea ocupă un loc important în amenajarea spaţiilor destinate


desfacerii produselor, în prezentarea atrăgătoare a reclamei, în etalarea mărfurilor în vitrine, în
conceperea ambalajelor etc.

Sînt relativ puţine studii în această privinţă, în speţă asupra felului în care efectele luminii şi
culorii influenţează psihologia cnmpărătorului. Se mizează în general pe talentul decoratorilor
şi pe bunul simţ al producătorilor care au învăţat empiric că fără un serviciu de concepere şi
organizare a reclamei, a prezentării cît mai atrăgătoare a mărfurilor suferă însăşi desfacerea
acestora. Să nu uităm că în alegerea unui produs, oricare ar fi el, culoarea nu se află pe ultimul
loc cînd este vorba de făcut o opţiune. Preferinţele în materie de culoare şi formă sînt atît de
diverse cînd este în joc adoptarea unei decizii de cumpărare, încît ele ar trebui studiate.
Cercetările ar fi necesar să prospecteze felul în care efectul cromatic devine criteriu şi
contribuie la diferenţierea opţiunilor.

5. Culoarea alimentelor

rosii, varza, fructe, ceapa, plante, calciul, plante de apa, boli plante, lamaile, plante aromate,
capsuni, vitaminele din fructe, ce vitamine contin strugurii, alimente bogate in potasiu, boli de
inima

Culoarea alimentelor este indiciul unei anumite doze de elemente nutritive pe care acestea le
contin. Oricine poate distinge sursele anumitor vitamine sau minerale daca se ghideaza dupa
acest principiu.

Rosu
Alimentele de origine vegetala care au aceasta culoare (capsune, rubarba, ceapa de apa,
rosiile) contin betacaroten si antioxidanti. Astfel, ele sunt foarte indicate in prevenirea bolilor
de inima, a cancerului, ajutand organismul sa se apere de substantele daunatoare din mediul
inconjurator ca de exemplu : smog, nicotina sau razele prea puternice ale soarelui. Alte
alimente rosii (soia, carnea de vita) sunt bogate in proteine si fier.

Rosu intens si mov


Strugurii, murele, prunele, ridichile sunt foarte bogate in vitamina C si bioflavonoide. Din
acest motiv sunt recomandate pentru a spori imunitatea organismului sau pentru a preveni
cancerul. Sfecla rosie contine foarte mult fier si magneziu si deoarece impiedica depunerea
grasimilor in organism este ideala pentru asigurarea unui meniu echilibrat persoanelor care
urmeaza o dieta. Nu ezitati sa folositi aceasta culoare la salate sau la deserturi.

Galben si portocaliu
Aceste culori indica o concentratie mare de potasiu, carbohidrati, precum si o doza importanta
de betacaroten. Cel mai des sunt colorate in galben sau portocaliu fructele si legumele ca :
lamai, portocale, gutui, dovleac, porumb, fasole uscata, morcovi etc., cunoscute si pentru
aportul lor de vitamina C. Fainoasele si cartofii sunt sursele cele mai importante de amidon si
carbohidrati, fiind recomandate in special copiilor aflati in perioada de crestere.

Alb
Nu mai este pentru nimeni un secret ca aproape toate produsele albe (branzeturi, lactate,
iaurturi, albus, carne de peste) sunt foarte bogate in calciu. Desigur, calciul ni-l putem lua si
din anumite fructe sau legume, dar produsele albe au un avantaj in plus: contin vitaminele D
si A care sunt indispensabile pentru fixarea calciului in organism. Putem adauga alb la orice
masa la care simtim ca ar mai fi nevoie de un aliment in plus, suplimentand culorile unui
aperitiv sau ale unei garnituri.

Verde
Se stie ce cele mai bogate surse de vitamine sunt verdeturile. Vitamina C si vitamina E, pe
care acestea le contin in cea mai mare masura, ajuta organismul sa se apere de bacterii si
agenti patogeni, reducand riscul de aparitie a numeroase boli. Spanacul, varza, fasolea verde,
salatele, broccoli, merele, avocado, chiar si patrunjelul si mararul, precum si alte plante
aromate sunt unele dintre cele mai importante surse de fier si magneziu.
6. Cromoterapia – vindecarea prin culoare

Cromoterapia isi are originile din cele mai vechi timpuri. Aceasta tehnica de vindecare
prin culoare a luat nastere cu mii de ani in urma in tarile din Orient (India si China). Anticii
considerau ca prin culoare se poate obtine controlul asupra emotiilor si asupra intregului
organism al omului. Terapia prin culoare este un tratament naturist care nu este periculos, nu
provoaca dependenta sau alergii. In prezent exista mai bine de 300 de afectiuni care se
vindeca cu ajutorul cromoterapiei.

Ce este cromoterapia?
Cromoterapia este o tehnica de vindecare prin culoare ce se axeaza pe proprietatea
celulelor umane de a fi influentate de undele electromagnetice (lumina alba, razele X,
ultraviolete, etc). Atunci cand fiintele umane simt o afectiune, campul electromagnetic al
organismului se dezechilibreaza, iar cromoterapia are rolul de a-l regla, de a restabili
echilibrul lui. Terapia prin culori se realizeaza prin baie de lumina, iradiere succesiva pe
punctele de acupunctura, iradiere succesiva cu mai multe fascicule de culori diferite sau pe
portiuni diferite ale corpului.

Metodele folosite in cromoterapie


Una dintre modalitatile cele mai usoare si accesibile oricui este ca putem beneficia de efectele
acestui tratament naturist zilnic. Cum? Foarte simplu: alegerea culorilor hainelor cu care ne
imbracam in functie de afectiunile noastre sau in functie de ce dorim sa rezolvam in ziua
respectiva.
O alta metoda a cromoterapiei este sa va procurati sticle colorate din fabrica in culorile
dorite pe care sa le umpleti cu apa. Acestea vor fi inchise ermetic si expuse cat mai mult timp
la soare. Continutul sticlei va fi baut in locul apei obisnuite.
Cea mai eficienta tehnica vindecarii prin culoare este lampa de cromoterapie. Aceasta
lampa este ermetic inchisa careia i se adauga filtre de culori in functie de necesitatile
dumneavoastra. La aceasta lumina se expune corpul gol de la 3 minute pana la 3 ore pe zi.
Evident ca pentru a sti cum si ce culoare sa alegi este necesar sa cunosti semnificatiile si
caracteristicile acestora.

Care sunt culorile folosite in cadrul tratamentului naturist


In Antichitate, din cauza lipsei medicamentelor, se aplicau tratamente naturiste. Bolnavii
erau tratati prin arome, muzica si prin culorile din interiorul templelor. Iata ca aceste tehnici
de vindecare au revenit. Inteleptii orientali considera ca afectiunile acute si cronice pot fi
supuse terapiei prin culori. La baza vindecarii prin culori stau rosu, oranj, galben, verde,
albastru, indigo si violet (ROGVAIV).
Rosu activeaza, stimuleaza si vitalizeaza energiile blocate. Este culoarea sangelui, asadar ea
ajuta la imbunatatirea circulatiei sanguine, da energie tesutului nervos si maduvei spinarii,
trateaza ranile si cancerul si combate depresiile. Este contraindicat pentru persoanele
hipersensibile sau care sufera de anxietate.
Oranj sau portocaliu trateaza anemia, incalzeste si ajuta la refacearea energiilor. Are rol de
calmare in tulburarile digestive, in procesele spasmotice si stimuleaza sistemul imunitar si
potenta sexuala.
Galben este culoarea intelectului. Este folosit pentru stimularea proceselor mentale si in
afectiuni dermatologice (acneea). Aceasta culoare este un mijloc foarte bun de indepartare a
oboselii si a fricii.
Verde este folosit impotriva nevrozelor si a obsesiilor. Ea armonizeaza activitatea inimii,
echilibreaza, linisteste corpul si mintea ajutand la conturarea faptelor. Este utilizata in cazul
refacerilor in urma fracturilor si a arsurilor.
Albastru calmeaza si elimina gandurile negre, obsedante. I se mai spune si culoarea
Constiintei Pure, a curajului, a istetimii mintii. Ea readuce la normal procesele superactive,
opreste hemoragiile si inlatura febra. Nu este indicata pentru pacientii cu stari de iritabilitate.
Indigo este indicata in afectiuni oculare, ale nasului si ale urechilor.
Violet estompeaza si reduce energiile in surplus, calmeaza durerile si stimuleaza intelectul.
Este de ajutor in cazul nevralgiilor, a tulburarilor nervoase (epilepsia) si in tratarea
reumatismului.
Există mai multe metode, foarte simple, la îndemâna oricui, pentru a utiliza culorile, atât în
vederea ameliorării sănătăţii, cât şi pentru a ne armoniza cât mai deplin fiinţa în mai multe
direcţii.
7. Cum să alegi culorile în vestimentaţie şi machiaj

In garderoba ta predomina o singura culoare pentru ca nu stii ce ti se potriveste? Intr-adevar,


exista posibilitatea sa-ti placa o bluza rosie de exemplu, dar sa nu iti vina bine. Fiecarui ten,
culoare de par si de ochi, ii corespunde o paleta de culori care ii pune in valoare calitatile.

Iata cateva trucuri despre cum sa faci alegerea cea mai buna in ceea ce priveste vestimentatia
si machiajul.

Metode pentru a gasi culorile care ti se potrivesc

Exista mai multe tehnici pentru a stii daca o culoare te pune in valoare sau dimpotriva te
imbatraneste si iti scoate in evidenta defectele.
Cea mai simpla dintre acestea este urmatoarea: inainte de a cumpara un obiect vestimentar,
pune-l pe frunte si uita-te in oglinda. Daca iti place si consideri ca iti sta bine, iti lumineaza
trasaturile, atunci aceasta nuanta ti se potriveste. Nu ezita sa ceri sfatul unei persoane din jur,
pentru a avea si o a doua opinie, iar alegerea sa fie cea potrivita.

Metoda anotimpurilor

Totusi, pentru a determina paleta de culori care ti se potriveste cel mai bine, este indicat sa
recurgi la metoda anotimpurilor. In functie de culoarea parului, a ochilor si a tenului, poti afla
daca esti primavara, vara, toamna sau iarna si astfel vei stii care culori ti se potrivesc.

Esti PRIMAVARA daca:


- Ai parul saten cu reflexii de roscat sau auriu;
- Tenul este masliniu si se bronzeaza usor sau esti mulatra;
- Ai ochii verzi, albastri sau caprui.
Culorile care ti se potrivesc sunt:
- Tonuri calde de maron, auriu, bej, ivoire, galben, verde deschis, turcoaz, portocaliu;
- Tonuri pastelate cum este bleu deschis, verde anason (pal) si ivoire;
- Uita de negru, alb, bordo si bleumarin.
Esti VARA daca:
- Ai parul blond;
- Pielea este deschisa;
- Ochii sunt albastri sau verzi.
Culorile care ti se potrivesc sunt:
- Tonuri reci precum: zmeura, pruna, albastru-verzui, galben lamaie, alb „murdar”, gri etc.
- Uita de hainele portocalii!

Esti TOAMNA daca:


- Ai parul castaniu sau roscat;
- Ai pistrui sau piele cu tente rosiatice;
- Ai ochii caprui sau verzi.
Culorile care ti se potrivesc sunt:
- Tonuri calde: caramel, auriu inchis, somon, paprika (caramiziu pal), verde kaki, albastru
canard.
- Uita de negru, bleumarin sau roz.

Esti IARNA daca:


- Ai parul saten inchis sau negru;
- Tenul este deschis, ivoire sau dimpotriva foarte inchis, masliniu sau ai pielea negra;
- Ochii sunt caprui, albastru-verzui sau albastru-gri.

Culorile care ti se potrivesc sunt:


- Culori reci precum: albul imaculat, roz fuchsia, rosu intens, negru, bleu regal etc;
- Ai libertate totala asupra tonurilor intense, a culorilor vii.
Tipsuri

• Daca vestimentatia pentru care ai optat este alb-negru nu este nevoie sa folosesti aceeasi
combinatie si pentru machiaj (pleoape) pentru ca risti sa creezi un efect de masca;
• O persoana imbracata complet in alb creeaza impresia de rigiditate, de indiferenta. Exceptie
fac miresele; de aceea si rochiile acestora sunt create astfel incat „sa indulceasca” imaginea
generala (volane, funde, pietre stralucitoare, broderii etc)!
• Pentru ca nuantele au un impact mare asupra psihicului, este recomandat ca atunci cand nu
ai o stare tocmai buna sa porti o haina viu colorata.

8. Folosirea culorilor in materialele publicate pe


Internet

Constatarea ca utilizarea unui camp cromatic variat sporeste randamentul activitatii


intelectuale a propulsat si diversificat cercetarile despre influenta culorilor asupra proceselor
psihice. Efectul este diferit de la o culoare la alta - unele culori faciliteaza deconectarea
nervoasa sau sporesc gradul de concentrare a atentiei, in timp ce altele influenteaza pozitiv
realizarea asociatiilor mintale, memorarea cunostintelor etc.

Folosirea culorilor in materialele de pe Web se poate face la nivelul textului, la nivelul


ilustratiilor si pentru fundal. Utilizarea culorii se justifica in primul rand functional (dupa cum
se va vedea in randurile ce urmeaza), insa determina in mare masura caracterul si tinuta
materialelor, si implicit prestanta intregului site.

A. La nivelul textului, in cazul utilizarii corespunzatoare a contrastelor cromatice, precizia si


rapiditatea perceptiei si memorarii informatiilor transmise creste cu 40-50% comparativ cu
contrastele simple in alb-negru. Cercetarile psihologice asupra contrastelor cromatice au
stabilit urmatoarea ordine descrescatoare de intensitate a contrastelor cromatice pentru text
din punct de vedere al lizibilitatii de la distanta si al preferintei in procesul de invatare:

1. negru pe galben;
2. verde pe fond alb;
3. rosu pe fond alb;
4. albastru pe fond alb;
5. alb pe fond albastru;
6. negru pe fond alb;
7. galben pe fond negru;
8. alb pe fond rosu;
9. alb pe fond verde;
10. alb pe fond negru;
11. rosu pe fond negru;
12. verde pe fond rosu.

In elaborarea materialelor de prezentare pentru Internet, este indicat ca pentru vizualizarea


informatiilor esentiale sa se utilizeze contraste mai puternice, iar pentru informatiile de
continut, contraste cromatice mai putin tari.

B. La nivelul ilustratiilor, utilizarea culorilor poate face ca informatiile prezentate sub forma
reprezentarilor iconice sa-si sporeasca valoarea de semnificatie. Cititorul recepteaza,
prelucreaza si interpreteaza o ilustratie color mult mai rapid si mai eficient decat o ilustratie in
tonuri de gri.

Deasemenea, simbolurile indiciale care semnaleaza vizual prezenta unui continut de un


anumit tip (butoane de search, sageti de semnalare, simboluri pentru anumite sectiuni etc.) isi
vor indeplini mai bine functia orientativa prin apelul la culori folosite constant si tinand seama
de semnificatiile conventionale (galben - precautie, rosu - atentie etc.).

Exista, desigur, si imagini care au efect mai mare daca sunt in tonuri de gri. Fotografiile alb-
negru sunt deseori (cand reprezinta actiuni) mai pregnante, mai elocvente si mai sugestive,
mai dramatice decat cele color; portretele alb-negru pun mai bine in valoare expresia unei
persoane.

Insa un grafic, o histograma, o schema sau o harta vor fi mult mai bine puse in evidenta prin
culori si devin astfel mai usor lizibile, mai putin obositoare. Ordinea contrastelor cromatice
pentru acestea este urmatoarea:

1. albastru pe alb;
2. negru pe galben;
3. verde pe alb;
4. negru pe alb;
5. verde pe rosu.

C. Diferentierea cromatica a paginilor fiecarei sectiuni sau teme se poate dovedi foarte utila in
orientarea generala in site. Dar cel mai important aspect al utilizarii culorii pentru fond
(background) se refera la functia culorilor de influentare a conduitei, prin declansarea de trairi
afective, intentii, atitudini pozitive.

Prezentam in continuare sintetic efectele psihologice ale principalelor culori, efecte ce le


recomanda pentru folosirea in diverse situatii:

Rosu: stimulator general, provoaca, incita la actiune, indeosebi in plan psihomotor, stimulator
intelectual, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile de idei. Este specifica tipului activ,
autonom, locomotor, competitiv, operativ.

Portocaliu: stimulator emotiv, senzatie de apropiere, culoare sociabila, mai activa decat
galbenul, lasa impresia de optimism, veselie; pe suprafete intinse poate fi iritant.

Galben: stimuleaza si intretine starea de vigilenta, sporeste capacitatea de mobilizare si


concentrare a atentiei, predispune la comunicativitate; da senzatia de caldura si intimitate.
Caracteristica tipului activ, proiectiv, expansiv, investigativ si cu un nivel ridicat de aspiratie.
Privita mult timp, da senzatia de oboseala, dar in tonuri palide este suportabila.

Verde: efect de liniste, buna dispozitie, relaxare, meditatie, echilibru, siguranta; faciliteaza
deconectarea nervoasa. Caracterizeaza tipul pasiv, defensiv, autonom, retinut. Exprima
concentrare, siguranta, introspectie, autoevaluare.

Albastru: favorizeaza dezvoltarea proceselor de inhibitie si de incetinire a ritmului activitatii;


indeamna la calm si reverie, concentrare si liniste interioara, seriozitate, meditatie. In exces,
conduce la depresie. Se caracterizeaza prin profunzimea trairilor si sentimentelor.
Caracteristica pentru tipul pasiv, senzitiv, perceptiv.

Violet: efect stimulator, nelinistitor si descurajator; da senzatia de gravitate. Semnificatia


psihologica este de tristete, melancolie, penitenta.
Negru: efecte psihologice de neliniste, retinere, depresie, introversie; impresie de adancime,
plinatate si greutate; semnificatie psihoafectiva de tristete, sfarsit, singuratate, despartire,
doliu. Poate fi utilizata ca element de delimitare, contrast sau fond pentru celelalte culori.

Alb: efecte de expansivitate, usurinta, suavitate, robustete, puritate, raceala; exprima pace,
impacare, liniste, inocenta, curatenie, sobrietate.

Utilizarea eficienta a culorilor in procesul de design al paginilor pentru Internet are


urmatoarele influente:

· sporeste gradul de receptivitate, intelegere si asimilare a cunostintelor de catre cei ce


vizualizeaza paginile;
· creeaza o stare de confort psihic, inviorare si buna dispozitie;
· sporeste calitatea si randamentul muncii intelectuale;
· asigura diminuarea oboselii intelectuale si deconectarea nervoasa;
· faciliteaza perceptia vizuala, concentrarea atentiei si memorarea;
· influenteaza pozitiv starea celor ce va lectureaza paginile Web.

Surse:
www.evenimentul.ro, www.xprim.ro
www.business-adviser.ro, www.forum.santamia.ro