Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE SOCIO-UMANE


RELATII INTERNATIONALE SI STUDII EUROPENE

Diplomatia cibernetica

Studenta:Cirstoiu Cristina
Anul: III
Grupa: I

Diplomaţia cibernetică în acţiune

SUA informează despre disponibilitatea de a examina cu Rusia problemele securităţii


cibernetice. Americanii, care în decursul câtorva ani au respins această posibilitate, apelează
la acest pas de nevoie. Potrivit conducătorului Comandamentului Cibernetic al SUA Keith
Alexander, computerele Pentagonului sunt supuse atacurilor informaţionale aproximativ de 20
de mii de ori pe oră şi mai mult de 6 milioane de ori pe zi.
Această situaţie îngrijorătoare a generat în minţile experţilor NATO ideea aplicării unei
lovituri militare prin intermediul Reţelei, asupra statelor care atacă, ceea ce a provocat o mare
nelinişte în lume. Însă SUA şi-au revenit la timp şi au hotărât să acţioneze în cadrul
„diplomaţiei cibernetice". Hotărârea lor de a începe procesul tratativelor referitoare la
limitarea folosirii atacurilor informaţionale în ţeluri militare sună foarte încurajator, consideră
IT-expertul Andrei Masalovici, conducătorul organizaţiei „Dialog-nauka".
„Rusia a adresat de câteva ori propuneri referitoare la colaborarea şi cu SUA şi cu ţările
alianţei şi pur şi simplu ţărilor avansate din punctul de vedere al computerelor. Însă până nu
demult fiecare ţară acţiona de sine stătător în spaţiul cibernetic. Dacă ne vom aminti de
ameninţările cibernetice recente, atunci devine clar: a venit timpul să acţionăm.
Astfel în anul 2000 virusul „I love you" a afectat 10% din computerele lumii. În anul
2001 virusul „Nimba" a afectat 22 de milioane de computere şi asta numai în 22 de minute. În
pofida tuturor eforturilor serviciilor speciale ale unor diferite ţări, atacurile informaţionale în
masă sunt totuşi posibile. Prejudiciile de pe urma lor sunt foarte serioase. De aceea dorinţa de
a colabora pentru rezolvarea acestei situaţii este evident un fapt îmbucurător".
Deocamdată nu se ştie, cine va examina problemele securităţii cibernetice din partea
Rusiei. De fapt aceasta este problema principală, deoarece noi nu avem subunităţi care
supraveghează această direcţie a activităţii. Andrei Masalovici presupune, că la procesul
tratativelor pot participa conducătorii departamentului „K" din MAI al Rusiei, iar colegul lui
Elena Rogaciova directorul general al agenţiei Duemarx este convinsă că o problemă atât de
serioasă trebuie să fie supravegheată personal de preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev.
„În Rusia nimeni nu se ocupă sistematic cu problemele infracţiunilor cibernetice. Fiecare
departament încearcă singur să lupte împotriva lor, de aceea nu există o abordare unică a
acestei probleme. Asemenea tratative pot şi trebuie să se desfăşoare cu participarea
preşedintelui nostru, care poate adopta hotărârea vizând formarea trupelor cibernetice ale
Rusiei".
Experţii presupun că iniţiativa referitoare la colaborarea în spaţiul cibernetic va obliga
conducerea Rusiei să înţeleagă importanţa controlării situaţiei în Internet. De asemenea ei
speră că va apare o legislaţie internaţională în această problemă.

Organizarea unui atac informatic generalizat asupra Statelor Unite ale Americii
este posibila pentru oricine dispune de 100 de milioane de dolari si este realizabila dupa
o pregatire de doar 2 ani.

Avertismentul este lansat de un specialist american in spionaj informatic care a prezentat


un model de agresiune informatica la un seminar desfasurat la Las Vegas (Nevada).
Cercetator IT la Independant Security Evaluators, Charlie Miller (foto), care a lucrat timp
de cinci ani in cadrul NSA (Agentia de Securitate Nationala Americana), si-a prezentat
rezultatul analizei asupra securitatii informatice a SUA in cadrul conferintei Defcon pe tema
amenintarilor piratilor informatici, ce s-a desfasurat duminica la Las Vegas.
"Am actionat ca si cand, sa spunem, Coreea de Nord m-ar fi angajat sa organizez un atac
cibernetic asupra SUA. Am lucrat in conditii reale", a declarat el.
Specialistul IT a precizat ca a primit deja o solicitare din partea Centrului de excelenta in
aparare informatica din Estonia pentru a participa la crearea unui sistem de aparare impotriva
unor astfel de atacuri care vizeaza securitatea nationala.
"Banuiam ca va fi usor, dar acum stiu sigur", a sustinut el, adaugand ca SUA sunt extrem
de vulnerabile in fata unui atac cibernetic generalizat. Conform acestuia, fortele care ar dori sa
organizeze un astfel de atac impotriva Washington-ului ar avea nevoie de doar 100 de
milioane de dolari, o suma infima prin raport cu banii investiti tocmai pentru a preveni un
astfel de atac, investitie care este insa complet ineficienta.
Una dintre cheile reusitei unui astfel de atac impotriva SUA, confom lui Charlie Miller,
consta in penetrarea treptata a retelelor informatice in diferite noduri si exploatarea si
consolidarea vulnerabilitatilor de securitate existente, timp de doi ani, in pregatirea atacului
generalizat.
"Daca primesc doi ani de pregatire pentru acest atac, atunci pentru SUA totul este
pierdut. Insa in acesti doi ani aveti inca suficient timp pentru a remedia aceste vulnerabilitati
ce pot fi exploatate", a sustinut el.
Un atac asupra unei tinte singulare, asa cum este bursa sau o retea securizata militara,
poate fi realizat aproape imediat, cu costuri suficient de reduse, a mai avertizat el.

Atacurile informatice reprezinta cea mai mare amenintare pentru Statele Unite,
dupa armele nucleare si cele de distrugere in masa, si sunt din ce in ce mai greu de
impiedicat, au afirmat experti FBI.

Shawn Henry, director adjunct al diviziei informatice a FBI, a declarat marti, intr-o
conferinta sustinuta la New York, ca atacurile informatice reprezinta "cel mai mare risc la
adresa securitatii nationale, dupa armele de distrugere in masa sau o bomba intr-unul dintre
orasele mari", informeaza AFP.
"Amenintarea care planeaza asupra infrastructurii noastre, serviciilor noastre de
informatii si sistemelor informatice este imensa", a adaugat el.
Expertii americani vorbesc despre un "cybergeddon" sau apocalipsa cibernetica, o
situatie in care o societate avansata, adica in care tot ce este important e legat si chiar
controlat de calculatoare, este sabotata de hackeri.
Michael Balboni, secretar adjunct pentru siguranta publica in statul New York, a descris
aceasta "apocalipsa" drept o "amenintare imensa" la adresa intregii societati, de la institutiile
bancare la sistemele locale de alimentare cu apa si la baraje.
In opinia lui Henry, gruparile teroriste incearca sa recreeze, in plan virtual, atentatele din
11 septembrie, provocand Statele Unite "acelasi tip de pagube ca cele de la 11 septembrie
2001".
Chiar daca un atac informatic de aceasta amploare nu a avut niciodata loc in Statele
Unite, pirateria informatica, altadata apanajul celor mai experimentati, se dezvolta rapid in
lume, ca instrument de razboi.
Mai multi hackeri rusi ar fi lansat anul trecut atacuri de amploare vizand retelele din
Estonia si Georgia, in timp ce simpatizanti palestinieni au atacat sute de site-uri israeliene in
ultimele zile.
Dupa mai multi ani de lupta impotriva gruparilor criminale care actioneaza pe internet,
FBI si serviciile de securitate din alte tari stiu ca hackerii sunt dusmanii cei mai schimbatori si
cel mai greu de sesizat.

Cat de vulnerabila este Europa, in fata unui atac cibernetic? Orice putere malefica
ar putea - cu 86 milioane de euro, 750 de specialisti si doi ani la dispozitie - sa lanseze un
atac cibernetic devastator la adresa intregii Uniuni Europene.

Potrivit unui expert in securitate electronica din Statele Unite, citat de EuObserver, un
atac ar incepe cu Bursa de valori din Londra sau cu operatorul francez de electricitate RTE.
Totul ar putea porni de la deschiderea unui fisier in format .pdf, trimis de la o adresa
necunoscuta.
Documentul ar contine un soft care ar permite unui hacker aflat, de exemplu, pe alt
continent, sa preia controlul asupra computerului vizat. In timp, hackerul ar putea monitoriza
activitatea tuturor angajatilor, le-ar putea afla parolele si ar putea folosi informatiile culese
pentru a intra in computerele conducerii.
La aproximativ 21 de luni dupa atacul initial, asupra computerelor din nivelul inferior,
atacul final poate fi pregatit. Cele 27 de state ale Uniunii Europene s-ar putea trezi cu
centralele electrice inoperabile. Comunicatiile, prin telefon sau Internet, ar fi imposibil de
realizat, transporturile feroviare si aeriene ar fi paralizate, tranzactiile bancare inghetate,
activitatea guvernelor blocata. Intr-un cuvant, un dezastru total.
Lucrurile ar putea reveni la normal in cateva zile, dar pierderile inregistrate de
capacitatea administrativa, increderea cetatenilor europeni in institutii, pierderea informatiilor
vitale pentru functionarea Uniunii Europene ar putea fi atat de grave, incat recuperarea lor ar
putea dura ani buni.
Charlie Miller, matematician, fost analist al Agentiei de Securitate Nationala din Statele
Unite, a studiat timp de cinci ani un posibil scenariu apocaliptic pentru distrugerea retelelor
informatice europene.
Potrivit specialistului, care s-a folosit de datele folosite pentru calcularea
vulnerabilitatilor Statelor Unite, ar fi nevoie de 83 de milioane de euro, 750 de hakeri,
hardware in valoare de trei milioane de euro si un laborator cu 50 de computere performante
pentru centralizare si altele pentru hackeri.

Structura retelei de hackeri

Miller a stabilit chiar si o posibila schema de personal pentru echipa care ar lucra la
distrugerea retelelor informatice. O echipa "de elita", formata din 20 de hackeri din intreaga
lume, ar avea ca scop principal coordonarea esaloanelor inferioare.
Urmeaza, pe scara ierarhica, 40 de experti, recrutati din randul serviciilor secrete ale
statelor membre UE, care ar avea acces la informatii "din interior". Ar fi nevoie de ei pentru
informatiile din zona militara sau cea a controlului traficului aerian, domenii care nu prea sunt
accesibile pe Internet.
Restul armatei cibernaute, de 690 de oameni, ar lucra la penetrarea retelelor informatice
ale companiilor strategice. In asaltul final, hackerii ar folosi DOS-ul pentru 500 de milioane
de atacuri simultane.

Lectia estoniana

Amenintarea unui atac concentrat asupra diferitelor tinte din Uniunea Europeana a
devenit realitate la 27 aprilie 2007, cand hackerii au distrus agentiile de presa online
estoniene, cu atacuri DOS, in toiul unei dispute politice ruso-estoniene.
Atacul a avut drept principal efect trei saptamani de pace, datorita blocarii comunicatiilor
guvernamentale si a tranzactiilor bancare online.
La trei ani si jumatate de la incident, nu exista nici o dovada care sa lege atacul de o
putere straina.
In urma acestuia, majoritatea organismelor europene si-au pus la punct departamente de
lupta impotriva fraudelor informatice. Exista chiar si un "scut baltic", la care participa
Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia, la care s-au alaturat sau sunt in curs de alaturare
Spania, Italia, Statele Unite si Turcia.
Specialisti din aceste state lucreaza, sub umbrela NATO, la sisteme de securitate si de
protectie impotriva atacurilor hackerilor.