Sunteți pe pagina 1din 7

Marcarea si semnalizarea punctelor topografice

1. Marcarea si semnalizarea punctelor topografice planimetrice

Punctele topografice stabilite prin proiectul de ridicare in plan si identificate pe teren cu


ocazia recunoasterii acestuia trebuie materializate pentru a fi folosite la efectuarea
masuratorilor.

 Marcarea punctelor topografice planimetrice

Punctele topografice pot fi de interes temporar si se marcheaza provizoriu , si


permanente

cum este cazul celor din reteaua de sprijin si de indesire , si se marcheaza pentru o lunga
perioada de timp.

Marcarea provizorie sau temporara

Punctele provizorii sau temporare se marcheaza cu tarusi , numiti si picheti , iar operatia de
marcare se numeste pichetare.

Pichetii se confectioneaza din lemn de esenta tare (stejar , salcam , ulm , etc.) iar pentru
ridicarile in plan de orase , din fier.

Tarusii din lemn au sectiunea patratica sau circulara , iar lungimea de 30 – 40 cm . Buloanele
de fier pentru pichetarea in orase sunt mai scurte si mai subtiri , avand 15 – 20 cm lungime si
2-3 cm grosime.

La baterea tarusilor din lemn (figura 2.1) se recomanda sa se foloseasca un mai de lemn ,
pentru a nu se crapa capul tarusilor . La suprafata pamantului tarusii trebuie sa ramana in afara
cam 5 centimetri.

Marcarea punctelor definitive

Punctele cu caracter permanent se marcheaza pe teren prin borne confectionate din beton ,
beton armat , sau piatra (figura 2.2).

Aceste borne au forma unui trunchi de piramida Dimensiunile bornelor difera dupa ordinul
punctelor geodezice.
Operatia de plantare a bornelor poarta denumirea de bornare.

La bornarea punctelor topografice de srijin sau de indesire se folosesc doua tipuri de borne ale
caror dimensiuni , conform instructiunilor tehnice ale Ministerului Agriculturii , sunt indicate
in tabelul 2.1 si prezentate in figura 2.2.

Fig.2.1

La efectuarea operatiei de bornare este necesara , in afara bornei propriu – zise , si o placa din
beton sau o caramida , pe care printr-un X se marcheaza pozitia pubctului , si care constituie
borna de subsol.

Tabelul 2.1

Figura 2.2

La plantarea bornei trebuie avut grija cu axul vertical al bornei , materializat printr-un bulon
incastrat in borna , sa treaca prin punctul marcat pe borna de subsol.

Inainte de a se incepe saparea gropii se bat 4 tarusi , pe doua directii perpendiculare una pe
alta. Punctul de intalnire a doua sfori care leaga intre ei tarusi , doi cate doi , corespunde cu
pozitia punctului topografic (figura 2.2 , b1).

Dupa separarea gropii , se aseaza borna de subsol pe fundul ei.

Transmiterea exacta a pozitiei punctului topografic se face cu ajutorul firului cu plumb tinut la
intersectia celor doua sfori , care se intind din nou. In continuare , dupa asezarea bornei de
subsol , se pune un strat de pamant , iar peste acesta un strat semnalizator de caramida pisata ,
zgura sau un material care sa se deosebeasca de pamant.

Peste un nou strat de pamant , bine compactat , se aseaza borna propriu – zisa , evident cu
reperul de la partea superioara pe verticala punctului.

Borna se lasa afara din pamant 15 – 20 cm mai sus de nivelul solului si se acopera cu un
musuroi.

La bornarea punctelor trebuie sa se respecte urmatoarele conditii :

 axa de simetrie a bornei sa corespunda cu verticala punctului ce trece prin punctul


materializat pe borna de subsol
 reperul de la sol si cel de la subsol trebuie sa fie pe aceeasi verticala , neadmitandu-se
o abatere mai mare de 1 cm.

Pentru fiecare borna se intocmeste o schita si descrierea topografica in care se precizeaza :

 numarul sau denumirea punctului


 trapezul la scara 1 : 10 000
 felul de materializare a punctului
 indicatii orientative.

 Semnalizarea punctelot topografice planimetrice

Pentru ca punctele marcate sa fie vizibile , pentru identificarea si vizarea lor se construiesc
semnale de diferite tipuri.

Operatia de semnalizare se realizeaza in mod diferit , dupa cum este vorba de punere in
evidenta a punctelor in momentul efectuarii observatiilor sau in mod permanent.

Semnalizarea provizorie sau temporara

Semnalizarea provizorie sau temporara se face prin jaloane sau balize.

Jaloanele

Sunt prajini lungi de 2 metri , confectionate din lemn de brad , molid sau tei . In sectiune
jaloanele sunt octogonale , hexagonale sau mai rar , triunghiulare.

Pentru a fi vizibile la distanta , jaloanele sunt vopsite pe portiuni alternative de cate 20 cm , in


rosu si alb.

La un capat , jaloanele sunt prevazute cu saboti de fier pentru a se putea infige in pamant. In
teren tare si in localitati , jalonul este tinut vertical de un trepied metalic (figura 2.3 , a).

Balizele

Sunt semnale de forme diferite cu ajutorul carora se face semnalizarea temporara , iar uneori
si permanenta a punctelor.Ele constau din bile sau manele de 4-7 metri lungime , de forma
circulara sau patratica in sectiune , cu diametrul de 8 – 10 cm. Ele se fixeaza in pamant intr-o
cutie de lemn care permite scoaterea balizei si instalarea aparatului pentru observatii.

La varful semnalului se fixeaza fluturele . Acesta este format din patru scandurele asezate in
cruce si vopsite pe o parte in alb – negru , iar pe cealalta parte in negru – alb. (figura 2.3 , b).

Cutia de baza se fixeaza in pamant si se confectioneaza din patru scanduri de 22 x 180 x 800
mm.
In cazul cand terenul este acoperit cu paduri , livezi , etc. , si ar fi necesare balize foarte
inalte , se foloseste semnalizarea pe arbori batrani , mai inalti pe care se fixeaza cate o bila de
1 – 2 m , prevazuta cu fluture (figura 2.3 c)

Asemenea procedeu de semnalizare se poate utiliza si pe terenuri acoperite.

Fig.2.3

Semnalizarea permanenta

Aceasta semnalizare se realizeaza cu ajutorul piramidelor , construite din lemn si , mai rar din
metal si au forme si inaltimi diferite .

Tipul de semnal ce urmeaza a se construi se alege in functie de inaltimea necesara si distanta


de la care trebuie vizat.

Piramidele sunt de doua feluri :

 piramide la sol
 piramide cu poduri (figura 2.4).

Piramidele la sol constau dintr-o constructie din lemn cu patru picioare , mai rar si cu trei , si
care au in varf un pop cu fluture.

Uneori fluturele poate lipsi , piramida avand in varf un pop de vizare de forma cilindrica sau
alt dispozitiv.(figura 2.4 a).

Piramidele cu poduri se construiesc pentru semnalizarea punctelor geodezice situate la


distante mari , de 5-10 km. In functie de vizibilitatea de la un punct la altul , se construiesc
piramidele cu un pod sau cu mai multe poduri (figura 2.4 b).

Fig.2.4

Piramidele cu poduri se compun din doua parti distincte si anume :

 piramida – semnal sau piramida propriu-zisa


 piramida – pilastru prevazuta la varf cu o borna din lemn pe care se aseaza aparatul
pentru masurarea unghiurilor.

Piramida pilastru se construieste separat si independent de piramida semnal astfel incat popul
de la cutia neagra a piramidei semnal si pilastrul sa se afle pe verticala reperului de pe fata
superioara a bornei.

Piramida semnal are varf cu fluture sau numai un pop cu cilindru de vanzare.
2. Marcarea si semnalizarea punctelor topografice nivelitice

Marcarea punctelor de nivelment se face de asemenea , diferentiat , in raport cu caracterul


punctelor , provizoriu sau permanent.

 Marcarea punctelor provizorii

Punctele de nivelment cu caracter temporar sau provizoriu se marcheaza cu picheti sau cu


repere mobile.

Pichetii de nivelment

Pot fi ca si cei planimetrici , confectionati din lemn de esenta tare si cu aceleasi dimensiuni.

Pentru a fi gasite usor , punctele de nivelment se marcheaza mai bine cu pichet si martor.

Pichetul care marcheaza punctul , ca si pichetul martor (figura 2.5 a) se confectioneaza din
lemn , cu lungimea de circa 20 – 25 cm.

Pichetul se bate complet in pamant , iar piciorul martor , mai lung si pe care se inscrie
numarul punctului , se lasa la suprafata solului. 10 -15 cm pentru a fi gasit usor.

Fig.2.5

Reperele mobile

Se confectioneaza din metal si poarta denumirea de broaste de nivelment.Ele eu forma unui


disc sau a unei placi triunghiulare , prevazute cu trei picioare , avand deasupra un cui pe care
se aseaza mira (figura 2.5 b).

Pentru transport , broasca este prevazuta cu un maner. In timpul lucrului broasca se aseaza pe
teren , se apasa cu piciorul si pe cuiul ei se aseaza mira.

Fig.2.6
 Marcarea punctelor de nivelment cu caracter permanent

Punctele de nivelment cu caracter permanent se marcheaza cu repere de nivelment , care sunt


de trei feluri :

 repere de perete
 repere la sol
 repere fundamentale.

Reperul de perete

Se mai numeste marca de perete. (Figura 2.6) , este confectionat din fonta si se compune din
doua parti : coada reperului si reperul propriu – zis.

Coada reperului , in forma de coada de randunica , se incastreaza cu mortar de ciment in


cladirile de zid , in pilonii padurilor sau in alte constructii rezistente , la o inaltime de 40 – 60
centimetri de la sol.

Reperul la sol

Este alcatuit dintr-o teava de fier , care se incastreaza intr-un bloc de beton , (figura 2.7).
Teava de fier are diametrul exterior de minimum 60 mm , iar lungimea de 1,50 m.

Blocul de beton are forma unui trunchi de piramida , cu dimensiunile 30/40/40 cm.

La capatul superior al tevii , se sudeaza o marca de fonta , iar la partea superioara a blocului
se incastreaza un cui forjat cu varful indoit.

Reperul se ingroapa astfel ca de la marca din capul tevii si pana la suprafata solului sa ramana
30 cm.

Fig.2.7

Reperul fundamental

Se compune din reperul propriu-zis si din talpa reperului (figura 2.8). Reperul propriu-zis este
alcatuit dintr-un bloc de beton armat , in forma de trunchi de piramida , prevazut la partea
superioara cu o marca de metal.

Fig.2.8
Talpa sau placa de baza este tot un bloc de beton armat in care se incastreaza reperul propriu-
zis. Modul de plantare si dimensiunile reperului fundamental sunt aratate in figura 2.8 .