Sunteți pe pagina 1din 8

CE ESTE MATRICEA EXTRACELULARĂ?

CURS 13 • Organizarea celulelor în ţesuturi se face cu ajutorul


Matricea extracelulară matricei extracelulare:
– o reţea de macromolecule ce ocupă spaţiul
agregat de proteoglicani extracelular,
– formată din proteine şi polizaharide secretate local şi
asamblate în proximitatea celulelor ce le produc.
• Rolurile matricei extracelulare:
– organizează celulele în ţesuturi şi
– coordonează funcţiile celulare prin activarea căilor
de semnalizare intracelulare ce controlează creşterea
celulară, proliferarea şi exprimarea genelor.
– rol de susţinere la animale – celulele nu au perete
celular!

CUPRINS • Dintre ţesuturile animale (epitelial, conjunctiv,


muscular şi nervos) – matricea extracelulară este
cel mai bine reprezentată în ţesutul conjunctiv:
• CE ESTE MATRICEA EXTRACELULARĂ?
– este mai abundentă decât celulele pe care le
• COMPONENTELE MATRICEI
conţine,
EXTRACELULARE
– determină proprietăţile fizice ale ţesutului
– PROTEOGLICANII
respectiv.
– PROTEINELE STRUCTURALE ŞI DE
• Ţesuturile conjunctive formează cadrul de
ADEZIVITATE
susţinere al organismelor vertebrate, dar cantitatea
• LAMINA BAZALĂ variază în diferite organe:
– în cartilaj şi os – constituent major,
– în creier şi măduva spinării – slab reprezentate.

Curs nr. 13 1
celule osoase celula cartilajului
osteoblas/osteocit condrocit
fibroblast

fibra musculară
netedă
celula adipoasă

Ţesutul conjunctiv care susţine un epiteliu – conţine diferite


tipuri de celule şi componente ale matricei extracelulare. Familia de celule din ţesutul conjunctiv
Tipul celular predominant → fibroblastele.

Celulele din ţesutul conjunctiv COMPONENTELE MATRICEI


EXTRACELULARE
• Macromoleculele matricei extracelulare sunt
produse local de celulele din matrice. Matricea extracelulară este alcătuită din două mari
• În majoritatea ţesuturilor conjunctive clase de macromolecule:
macromoleculele matricei sunt secretate de • polizaharide de tipul glicozaminoglicanilor
FIBROBLASTE. (GAG), de obicei legaţi de proteine sub formă de
• Fibroblastele se diferenţiază dând naştere altor proteoglicani (formează substanţa fundamentală)
tipuri, mai specializate, de celule care secretă • proteine matriceale, de două tipuri:
componentele matricei → exemple: – proteine structurale (fibre) – colagen şi elastină
– condroblaste în cartilaj, – proteine de adezivitate – fibronectina şi
– osteoblaste în os. laminina.

Curs nr. 13 2
Glicozaminoglicanii (GAG) şi
proteoglicanii Clasificarea GAG
• GAG sunt lanţuri liniare polizaharidice compuse • Există patru mari clase de GAG, clasificate după:
din repetări ale unei subunităţi dizaharidice. – tipul monozaharidelor,
• Dizaharidul conţine totdeauna: – tipul legăturilor dintre ele şi
– un monozaharid aminat (N-acetilglucozamină – numărul şi poziţia grupărilor sulfat.
sau N-acetilgalactozamină), care prezintă şi o
• Clase de GAG:
grupare sulfat;
– un acid uronic (glucuronic sau iduronic) (1) Acidul hialuronic (AH),
(2) condroitin sulfat şi dermatan sulfat,
• Datorită prezenţei grupărilor sulfat şi carboxil pe
majoritatea monozaharidelor → GAG sunt (3) heparan sulfat şi heparina, şi
puternic încărcate negativ! (4) keratan sulfat.

Rolurile GAG
• Lanţurile polizaharidice GAG sunt
rigide şi puternic hidrofile şi nu pot
forma structuri compacte → GAG
adoptă o conformaţie extinsă:
– ocupă un volum imens raportat la
masa lor
– formează un gel (atrag apa), chiar la
concentraţii mici.
• Prin atragerea apei se creează o
Secvenţa dizaharidică repetată a lanţului GAG presiune numită TURGOR – conferă
dermatan sulfat – prezintă puternică încărcare electrică matricei extracelulare rezistenţă la
negativă datorită prezenţei grupărilor carboxil şi sulfat. forţe de compresie (spre deosebire de
Lungimea lanţului – 70-200 monozaharide. colagen care rezistă la întindere).

Curs nr. 13 3
Rolurile proteoglicanilor
• Lanţul polipeptidic sau miezul proteic al
Acidul
proteoglicanilor este sintetizat de ribozomii ataşaţi şi
hialuronic
translocat în lumenul reticulului endoplasmic.
• Lanţurile polizaharidice ale GAG sunt apoi ataşate pe
• Acidul hialuronic este un tip particular de GAG:
miezul proteic în aparatul Golgi.
• are o structură regulată conţinând acelaşi dizaharid repetat
de până la 25.000 de ori; • Pe lângă rolul în generarea turgorului (datorat GAG),
• nu conţine grupări sulfat; proteoglicanii au roluri şi în ancorarea celulelor de
• singurul GAG care nu este ataşat pe un miez proteic – este matrice:
liber în matrice
– fie direct – când proteina miezului este o proteină
• este sintetizat la nivelul plasmalemei, nu în aparatul Golgi.
membranară integrală,
• Roluri specifice în lubrifierea articulaţiilor şi proliferarea
şi migrarea celulară (facilitează separarea celulelor prin – fie indirect – prin ataşarea de fosfolipidele
ataşarea pe suprafaţa celulară). membranare sau de receptori celulari.

agregat de proteoglicani
• Toţi ceilalţi GAG:
– conţin zaharuri sulfatate,
– conţin subunităţi dizaharidice diferite cu aranjament
mai complex,
– au lanţuri mult mai scurte cu mai puţin de 200 de
subunităţi,
– totdeauna sunt ataşate covalent de proteine → formează
PROTEOGLICANI – clasă heterogenă!
• De asemenea, proteoglicanii se pot asocia cu acidul
hialuronic pentru a forma agregate de proteoglicani.
• Exemplu: moleculele de agrecan (proteoglican majoritar în
cartilaj) se asamblează cu acidul hialuronic în spaţiul
extracelular → agregate imense – cresc rezistenţa la
compresie.

Curs nr. 13 4
Proteinele structurale şi de adezivitate • Principala caracteristică a moleculelor
de colagen este organizarea într-o
Colagenul structură triplu helicoidală, în care trei
• Colagenul este o familie de proteine fibroase care se polipeptide numite lanţuri α sunt
găsesc în toate organismele animale multicelulare. răsucite unul în jurul altuia.
Este secretat de toate celulele ţesutului conjunctiv, • Compoziţia chimică – colagenul este
dar şi de alte tipuri de celule. extrem de bogat în glicină (cel mai mic
• Ca o componentă majoră a pielii şi oaselor, colagenul aminoacid) şi prolină – de obicei ca
reprezintă cea mai abundentă proteină la mamifere, repetări ale secvenţei Gly-Pro-X;
constituind 25% din masa totală de proteine la aceste această structură favorizează formarea
animale. triplului helix. Conţine de asemenea
• Funcţia: conferă ţesuturilor rezistenţă la întindere. numeroase molecule de lizină, cu
consecinţe pentru asamblarea fibrilelor.

• Principalele tipuri de colagen găsite în ţesuturile ETAPELE SINTEZEI DE COLAGEN:


conjunctive sunt tipurile I, II, III, V, şi XI, tipul I • colagenul este sintetizat ca pre-pro-peptid la nivelul
fiind găsit în piele şi oase (cel mai frecvent). Acestea ribozomilor reticulului endoplasmic rugos; după
reprezintă colagenul fibrilar, cu o structură îndepărtarea secvenţei semnal → propeptid
asemănătoare unei frânghii. Colagenul de tip III • în lumenul reticulului endoplasmic rugos are loc
formează fibrele de reticulină. hidroxilarea prolinei şi lizinei – cu rol în favorizarea
• Moleculele de colagen asociat fibrilelor, cum ar fi asamblării lanţurilor α (propeptide) prin formarea
legăturilor de hidrogen
tipurile IX şi XII, decorează suprafaţa fibrilelor de
colagen şi influenţează interacţiunile fibrilelor unele • are loc glicozilarea hidroxilizinei şi formarea de
legături disulfidice, de asemenea necesare pentru
cu altele şi cu alte componente matriceale.
formarea triplului helix;
• Tipul IV de colagen este un colagen ce formează • se formează triplul helix → molecule de procolagen
reţele: moleculele sale se asamblează într-o structură (prezintă la capete peptide ce vor fi îndepărtate în
bidimensională, care este o componentă esenţială a spaţiul extracelular.
tuturor laminelor bazale mature.

Curs nr. 13 5
Proteinele structurale şi de adezivitate
Elastina
• Elastina reprezintă proteina
matriceală dominantă în
artere, reprezentând 50% din
masa uscată a celei mai mari
artere – aorta; de asemenea se
găseşte în piele şi plămâni.
• Reţeaua de fibre elastice din
matricea extracelulară a
acestor ţesuturi le conferă
acestora elasticitatea necesară
pentru a-şi reveni la forma
iniţială după întindere.

• După secreţia în spaţiul celular, propeptidele sunt clivate


→ tropocolagen (molecule individuale de colagen). • Principala componentă a fiblrelor elastice este
• Moleculele de colagen se asamblează în fibrile prin elastina, o proteină intens hidrofobă care, ca şi
formarea de legături covalente între ele. colagenul este deosebit de bogată în glicină şi prolină,
dar, spre deosebire de colagen, nu este glicozilată.
• Fibrilele de colagen au 10-300nm diametru şi lungime de
ordinul micrometrilor, vizibile la microscopul electronic. • Tropoelastina solubilă (precursorul elastinei) este
secretată în spaţiul extracelular şi asamblată în fibre
• Fibrilele se asociază şi formează fibrele de colagen.
elastice în invaginări de suprafaţă ale membranei
celuare.
• După secreţie moleculele de tropoelastină sunt ataşate
prin legături covalente – ataşarea este de asemenea
mediată de hidroxilizină.
• Organizarea spaţială este sub formă unei reţele
extinse de fibre şi straturi.

Curs nr. 13 6
MEMBRANA (LAMINA) BAZALĂ
Proteinele structurale şi de adezivitate • În organismele animale, epiteliile şi alte grupuri
Fibronectina şi laminina organizate de celule sunt aşezate sau înconjurate de
lamina bazală, o reţea bidimensională de
componente matriceale cu grosime de aproximativ
• Matricea extracelulară conţine, pe lângă proteinele 60-120 nm.
fibroase, şi proteine cu domenii variate de legare • Lamina bazală este secretată de celulele pe care le
pentru alte molecule matriceale şi receptori de pe susţine şi poate fi organizată în mai multe moduri:
suprafaţa celulelor → proteine multiadezive. • înconjură celulele (fibrele musculare),
• Aceste proteine contribuie deci la: • se găseşte la baza epiteliilor, şi
– organizarea moleculelor din matrice • poate fi interpusă între două straturi de celule (ca în
(proteoglicani, proteine fibroase); glomerulul renal)
– facilitarea aderării celulelor de matricea
extracelulară.

• Prima proteină multiadezivă caracterizată a • Majoritatea componentelor matriceale din membrana


fost FIBRONECTINA, o proteină dimerică bazală sunt secretate de celulele pe care le susţine. În
mare prezentă la toate organismele compoziţia chimică a membranelor bazale se găsesc
vertebrate. patru proteine ubicuitare:
• Fibronectina conţine situs-uri de legare – colagenul tip IV – molecule trimerice care au domenii
pentru integrine (receptori celulari de atât liniare cât şi globulare – formează o reţea
adezivitate) şi pentru componentele matricei bidiemnsională;
(colagen, proteoglicani) → ataşează
celulele de matrice. – laminina – mediază ataşarea celulelor de
componentele matricei;
• LAMININA este principala proteină
multiadezivă din lamina bazală. – entactina (sau nidogen) – o moleculă mică cu rol ce
leagă proteinele matricei între ele;
• Este o proteină heterotrimerică, în formă de
cruce, care formează o reţea cu – perlecanul – un proteoglican cu multe domenii de
componentele laminei bazale (proteoglicani, legare, de asemenea favorizează ataşarea celulelor şi a
colagen de tip IV) → ataşează celulele de fibrelor din matrice.
lamina bazală subiacentă.

Curs nr. 13 7
Glicozaminoglicanii conferă rezistenţă la întindere. (Adevărat/Fals)
R: Fals - conferă rezistenţă la compresiune

Principala proteină multiadezivă din membranele bazale este


fibronectina. (Adevărat/Fals)
R: Fals - laminina

Colagenul de tip IV formează fibrele de reticulină. (Adevărat/Fals)


R: Fals – colagenul III formează fibrele de reticulină, colagenul
IV formează membrana bazală
Reprezentare schematică a membranei bazale care Ce GAG nu prezintă grupări sulfat şi nu este ataşat pe un miez
arată organizarea principalelor componente proteice. proteic?
R: acidul hialuronic.
Colagenul tip IV şi laminina formează reţele
bidimensionale, menţinute cu ajutorul moleculelor de Numiţi tipuri structurale de colagen.
perlecan şi entactină. R: fibrilar, asociat fibrilelor, colagen IV - reţele

RECAPITULARE: Elastina reprezintă componenta principală a arterelor mari.


(Adevărat/Fals)
R: Adevărat
În ce tip de ţesut predomină matricea extracelulară?
R: în ţesutul conjunctiv
Moleculele de colagen se asociază în fibrile intracelular.
(Adevărat/Fals)
Principalele celule din ţesutul conjunctiv sunt condroblastele.
R: Fals – extracelular, după îndepărtarea capetelor peptidice
(Adevărat/Fals)
R: Fals – sunt fibroblastele Care este rolul radicalilor hidroxilizină în fibrele de colagen şi
elastice?
Proteinele structurale (fibroase) din matricea extracelulară sunt R: asamblarea moleculelor solubile (tropocolagen,
colagenul şi elastina. (Adevărat/Fals) tropoelastină) în fibre
R: Adevărat
Membrana bazală este sintetizată de fibroblaste. (Adevărat/Fals)
Cum se numesc ansamblurile moleculare formate din
R: Fals este sintetizată de celulele pe care le susţine
glicozaminoglicani şi un miez proteic?
R: proteoglicani

Curs nr. 13 8