Sunteți pe pagina 1din 60

Date de proiectare

Motor cu aprindere prin scanteie

Putere nominala P = 74 kW

Turatia nominala n = 6000 rot/min

Numar cilindrii i = 3

Dispunerea cilidrilor: liniar

Cilindreea totala Vt = 1000 cm3

Cursa pistonului S = 80 mm

Alezajul D = 74 mm

Presiunea maxima a gazelor 284.328 10^5 N/m2

28.43 Mpa

Presiunea medie efectiva = 144 10^5N/m2

14.4 Mpa
PROIECTAREA CILINDRULUI
Calculul cilindrului

Calculul grosimii cilindrului


Grosimea cilindrului se determina considerandu-l ca un vas cu pereti
subtiri supus la presiune interioara.

Grosimea peretilor se adopta din conditia de rigiditate


δ=0.02·D+1
δ= 2.48 mm
Se adopta
δ= 2.5 mm

Grosimea blocului motor intre cilindri


gbm= 10 mm

Diametrul exterior:
D1=D+2·δ
D1= 79 mm

Diametrul mediu:
Dmed=(D+D1)/2
Dmed= 76.5 mm

Presiunea de strangere
p = 4…5 N/mm2
Se
adopta
p= 4 N/mm2

R1=D/2
R1= 37 mm
R2=R1+δ
R2= 39.5 mm
R3=R2+gbm
R3= 49.5 mm

Nmax 3897
PROIECTAREA PISTONULUI

Dimensiunile principale ale pistonului

Din punct de vedere constructiv, ansamblul piston, are urmatatoarele elemente functionale:

1- camera de ardere
2- capul
3- bosajele pentru bolt
4- fusta
5- insertiile de otel sau fonta
6- boltul
7- sigurantele boltului
8- segmentii

Elementele dimensionale ale capului pistonului pentru motorul cu aprindere prin scanteie

D- diametrul cilindrului
Db- diametrul exterior al boltului

HN - distanţa de la generatoarea alezajului pentru bolţ la


fundul pistonului
SB - grosimea capului pistonului

HM - înălţimea camerei de ardere din capul pistonului

Calculul pistonului

• Se alege piston cu camera de ardere preluata partial in capul pistonului pentru cresterea
viteza de omogenizarea amestecului
• Pistonul se face din aliaj de Al pe baza de Si din grupa aliajelor eutectice.Marca aliajului:
ATC Si12CuMgNi KS 1275 MAHLE 124
• Modulul de elasticitate: E=7500 [daN/mm2]
• Duritatea Brinell: 90...120 HB la 293 [K]
70...90 HB la 423 [K]
30...40 HB la 523 [K]
• Rezistenta de rupere la tractiune: • la 293 K: 20...25 [daN/cm2] la 293 [K]
• la 423 K: 18...23 [daN/cm2] la 423[K]
• la 523 K: 10...15 [daN/cm2] la 523 [K]
• Rezistenta de rupere la oboseala: • la 293 K: 8...12 [daN/cm2] la 293 [K]
• la 573 K: 5 [daN/cm2] la 523 [K]
• Densitatea ρ = 2,68…2,70 [kg/dm3]

Calculul pistonului la solicitari mecanice

Calculul capului pistonului

Pistonul se schiteaza in raport cu solutiile constructive alese. Dimensiunile alese se adopta pe


baza datelor statistice:

• Lungimea pistonului H

H = 0,800...1.100∙D = 70.3 mm
se adopta : H= 70 mm

• Lungimea mantalei L

L = 0,500…0,800∙D = 44.548 mm
se adopta : L= 45 mm

• Inaltimea de compresie ll

ll = 0,500…0,700∙D = 44.548 mm
se adopta: ll = 45 mm

• Inaltimea de protectie a segmentului de foc h

h = 0,060…0,120∙D 7.4 mm
se adopta: h= 8 mm

• Grosimea flancului hc

hc = 0,035…0,450∙D= 2.96 mm
se adopta: hc = 3 mm

• Grosimea capului δ

δ = 0,080…0,100∙D 7.4 mm
se adopta: δ= 8 mm

• Distanta dintre bosajele alezajului boltului b

b = 0,250…0,400∙D = 21.46 mm
se adopta: b= 22 mm

• Capul pistonului se verifica in ipoteza ca acesta este o placa circulara incastrata pe contur, de
grosime constanta, incarcata cu o sarcina uniform distribuita, data de presiunea maxima a gazelor
din cilindru:

 d 2i
 rl  0,1875  p gmax  1  2


unde: di - diametrul interior al capului pistonului [m];
σrl - unitar(σa=200…300 105 [N/m2] pentru aluminiu);
pgmax - presiunea maximă a gazelor din cilindrul motorului [N/m2].

se adopta di= 50 mm
σrl= 200.90332 N/mm2 2009 10^5 [N/m2]

• Diametrul fundului segmentului d:

d = D - 2 ∙( jr + t ) = 69 mm

t = grosimea radiala a segmentului 2…4mm


t= 3 mm
jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr = 1.3 mm

Calculul profilului pistonului:


• temperatura cilindrului :150……350 oC

Tc = 200 oC 473.2 K
• temperatura capului pistonului : 200….. 300 oC

Tp = 250 oC 523.2 K

• temperatura mediului ambiant (motor rece):

To = 288 K

• coeficient de dilatare termica al materialului:

• Camasii (fonta): αc = (10…12) ∙ 10-6 1/K

αc = 10.7 ∙10-6 1/K

• Pistonului (Aluminiu): αp = (20,5…21,5) ∙ 10-6 1/K

αp = 21 ∙10-6 1/K

Pentru asigurarea unei functionari normale a pistonului este necesar ca jocul relativ in stare calda,
dintre piston si cilindru, sa fie in limitele urmatoare:

φ's = 0,002…0,003 în zona superioară a pistonului


φ's = 0.0025 mm

φ'i = 0,001…0,002 în zona inferioară a mantalei


φ'i = 0.0015 mm

Jocurile diametrale in stare calda in zona superioara si inferioara

 s   s  D  0.19 mm
 i   i  D  0.11 mm

Diametrul pistonului la cald la partea superioara:

Dp = D - Δ's = 73.82 mm

Diametrul exterior al pistonului in stare rece la partea superioara si partea inferioara


D  [1  c  (Tc  T0 )]  's
Dps   73.60 mm
1   p  (Tp  T0 )
D  [1  c  (Tc  T0 )]  'i
Dpi   73.67 mm
1   p  (Tp  T0 )

Jocurile diametrale în stare rece în zona superioară şi inferioară

 s  D  D ps  0.40 mm
i  D  D pi  0.33 mm

Calculul zonei port-segmenti

Umarul canalului pentru segment este supus la solicitari de incovoiere si forecare de catre
forta de presiune a gazelor scapate prin interstitiul dintre piston si camasa cilindrului, care
actioneaza asupra segmentuli

Valorile eforturilor uniotare se calculeaza astfel:

• la incovoiere
2
M i  2,28   Rp  r 
i  p gmax     42 Mpa
Wz  hc 

unde: • Rp raza pistonului [mm]


• r raza fundului pistonului [mm]
• Mi momentul incovoietor care solicita umarul canalului
segmentului
• Wz modulul de rezistenta la incovoiere
• la forfecare


0,76 pg    Rp2  r2 
f   0,76 pg 
   Rp2  r2
22 Mpa

unde: pg - presiunea maxima


pg = 28.43 N/mm2

• efortul unitar echivalent:

 ech    4  2 
2
i 60 Mpa
σech = 14.4 Mpa < σecha=45 Mpa

In regiunea port-segment , sectiunea A-A, din dreptul segmentului de ungere este redusa
din cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului.
Ea se verifica la compresie:
  D 2p
 c  p gmax   441 ∙105 N/m2
4  AA
  D 2p
 c  p gmax  
4  AA
unde : AA - aria sectiunii reduse
AA = 2761 mm2

σc = 427∙105 [N/m2] < σac = 200…450∙105 [N/m2]

Cunoscandu-se coeficientul de dilatare termica al materialului pistonului, modulul de


elasticitate si alti factori, se poate calcula grosimea peretelui pistonului in zona port-segment,
respectiv diametrele.
2
 Dp
2

d1  d
2

 0, 02135   pme 
  43.97 mm
 l 

unde : l = distanta de la fundul pistonului la generatoarea


alezajului boltului [mm].
l= 35 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 14.4 N/mm2

• Pentru partea inferioara a zonei port-segmenti

2
 Dp
2

d2  d     
2
 0,0513 p  31.0028 mm
 l  m e

unde :
l' = distanta de la planul care delimiteaza zona port-
segment si generatoarea alezajului pentru bolt [mm].
l' = 70 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 14.4 N/mm2

Calculul mantalei pistonului

Presiunea specifica pe mantaua pistonului pentru a preveni intreruperea pelicului de ulei,


nu trebuie să depaseasca o anumita valoare determinata conventional:

N max
p sm   0.54782 N/mm2
D p  L N  Aev

unde: • Nmax - forta normala care actioneaza intr-un plan perpendicular pe


axa boltului [N]
Nmax = 3897 N

LN - lungimea mantalei [m]


LN = 45 mm

• Aev - aria suprafetei proiectata pe un plan normal pe axa boltului


[m2]
Dp
Aev  2     LN  10435.3
2
Grosimea peretelui mantalei respectiv diametrele interioare se determina cu urmatoarele
relatii:
- in planul axei boltului
2
 Dp
2

d3  d   0,02135   p me   63.76 mm
2

 l1 
unde : l1 = distanta de la partea inferioara a pistonului la axa
boltului [mm];
l1 = 25 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 14.4 N/mm2

- la partea de jos a mantalei

2
 Dp
2

d4  d 2

 0,00772   p me   62.94 mm
 l1 

unde : l1' = distanta de la partea inferioara a pistonului la axa


boltului [mm];
l1' = 16 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 14.4 N/mm2

Calculul jocurilor segmentului in canal


Grosimea segmentului, b:

Dp p gmax 1
b  K   6.9
2 100 a
unde: • K - constanta
K= 0.08

• pgmax - presiunea maxima din cilindru [daN/mm2]

• σa - efortul unitar admisibil, σa = 5,5…6,5 [daN/mm2]


σa = 6.5 [daN/mm2]

Distanta dintre segment si umarul de piston ja:

t
ja  f   T  Dp
b
ja1 = 0.060 mm
ja2 = 0.019 mm
ja3 = 0.028 mm

unde : • f-constanta
f1 = 0.075 [mm] pt segmentul de foc
f2 = 0.028 [mm] pt ceilalti segmenti de compresie
f3 = 0.046 [mm] pentru segemtii de ungere

• t - grosimea radiala a segmentului [mm]


t= 3 mm
• b - grosimea axiala a segmentului [mm]
b= 3 mm
• αAl - coeficientul de dilatare pentru materialul pistonului [1/K]

• T temperatura segmentului de foc [K]


T= 240 C 513.2

• T temperatura segmentului de compresie [K]


T= 155 C 428.2

• T temperatura segmentului de ungere [K]


T= 120 C 393.2

Distanta radiala dintre segment si peretele canalului jr :


jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr = 1.3 mm
elemente functionale:

ndere prin scanteie

ea alezajului pentru bolţ la

ere din capul pistonului

pistonului pentru cresterea

or eutectice.Marca aliajului:
] la 293 [K]
2

m2] la 423[K]
m2] la 523 [K]

unile alese se adopta pe


castrata pe contur, de
siunea maxima a gazelor

rului [N/m2].
jocul relativ in stare calda,

ea inferioara
ovoiere si forecare de catre
si camasa cilindrului, care

umarul canalului

ului de ungere este redusa


pistonului, modulul de
onului in zona port-segment,

ului la generatoarea

delimiteaza zona port-


ajului pentru bolt [mm].

reruperea pelicului de ulei,


ntional:

tr-un plan perpendicular pe


an normal pe axa boltului

mm2

e determina cu urmatoarele

oara a pistonului la axa

oara a pistonului la axa

db=4,5+4,5+21

6,5 [daN/mm2]
[daN/mm2]

K
Proiectarea segmentilor

Segmentii au rolul de a realiza etansarea camerei de ardere, de a uniformiza


pelicula de ulei de pe oglinda cilindrului si de a transmite cilindrului o parte din
caldura preluata de piston de la gazele fierbinti. Segmentii care impiedica
scaparea gazelor din cilindru în carterul motorului se numesc segmenti de
compresie iar segmentii care distribuie uniform si elimina excesul de ulei de pe
suprafata cilindrului se numesc segmenti de ungere.

Solutiile adoptate in proiectarea segmentului trebuie sa tina seama de cerintele


impuse de siguranta in functionare, durabilitatea ridicata, eficienta etansarii si
pretul

Se adopta fonta aliata cu grafit nodular avand urmatoarele caracteristici:


• duritatea 300 …380 HB
• σr > 500 N/mm2

Se adopta solutia cu trei segmenti (doi de compresie si unul de ungere)


deoarece asigura o etansare buna a camerei de ardere si o ungere adecvata a
cilindrului.

t - grosimea radiala a segmentului


dis - diametrul interior al segmentului
dic - diametrul canalului de segment
D - alezajul cilindrului
b - grosimea axiala a segmentului
hc - inaltimea canalului de segment
R - raza fundului canalului;
Ja - jocul pe flancurile segmentului (Ja = hc- b);
JP - jocul piston-cilindru;
Jr - jocul radial al segmentului; Jr =1/2(dis- dic)
tc - dimensiunea radiala a canalului
Calculul segmentilor

Calculul segmentului urmăreşte următoarele obiective:


• Sa se stabileasca forma în stare libera si marimea fantei astfel incat
prin strangere pe cilindru segmentul sa dezvolte o repartitie de presiune
determinata
• Sa se stabileasca cele doua dimensiuni de baza ale segmentului, t si
b
• Sa se verifice ca tensiunile care apar in segment la deschiderea lui
pentru montaj sa nu depaseasca limita admisibila
• Sa verifice fanta la cald pentru a preveni unirea capetelor in timpul
functionarii
S0
0 .425 t
pe  E  2.596 N/mm2
3  D 3 D
(  1) 
t t
• coeficientul ce depinde de forma epurei de presiune a segmentului ρ:
ρ= 0.196

• modulul de elasticitate
E= 1.2 ∙106 N/mm2

• deschiderea segmentului in stare libera la nivelul fibrei medii


S0= 14 mm

• grosimea segmentului t,
t= 3 mm
t 1 1 1
 ( ...... )
D 20 30 23
D
t   3.21739
23
sau

D
t  7.605
a
0 .5  0 .815 
K m  pe
unde:
• tensiunea admisibila σa,
σa = 580 N/mm2

• coeficient Km,
Km = 1.742

• inaltimea radiala a segmentului:


• pentru segmentii de etansare:
b= 3 mm
• pentru segmentii de ungere:
b= 5 mm
Calculul tensiunilor in segment la montaj

 s 
1  0 
1 2E  t  1 113.497
 ' max     
m  D  3 
2

  1
 t 
unde:
• m - coeficient care depinde de metoda de montare pe piston
m= 2 pt montaj cu ajutorul clestelui

Calculul tensiunii maxime in segment


S
2Km t
 max  E  395.425
  (3   ) D
(  1) 2

Verificarea segmentului in canal

Verificarea segmentului la dilatare se rezuma la determinarea rostului la montaj


Δ3 in vederea evitarii pericolului unui impact al capetelor cu dilatarea, sau a unui
rost prea mare care ar periclita etansarea

• primul segment de compresie


Δ1 = (0,11…0,20) = 0.15 mm
Δ2 = (0,3…0,7) = 0.5 mm

• al 2-lea segment de compresie


Δ1 = (0,009…0,15)= 0.1 mm
Δ2 = (0,3…0,7) = 0.5 mm

• segmentul de ungere
Δ1 = (0,03…0,8) = 0.5 mm
Δ2 = (0,5…1,5) = 0.9 mm

Jocul la capetele segmentului  3   ' 3    D  ( s   t s   c   t c ) 

0.00851 mm

unde:
• coeficientul de dilatare al segmentului
αs = 12 ∙10-6 1/K

• coeficientul de dilatare al cilindrului


αc = 12 ∙10-6 1/K
• αs = α c = 12 ∙10-6 1/K

• incalzirea segmentului
Δts = (ts -tc) = (150…..200) K
Δts = 150 K

• incalzirea cilindrului
Δtc = (tc -t0) = (80…..150) K
Δtc = 100 K

• primul segment de compresie


Δ3 = 0,004∙D = 0.296 mm

• al 2-lea segment de compresie


Δ3 = 0,003∙D = 0.222 mm

• segmentul de ungere
Δ3 = (0,001…0,002) ∙ D = 0.111 mm

Jocul la capetele segmentului in stare calda


Δ'3 = (0,0015…0,0030) ∙ D = 0.148 mm
PROIECTAREA BOLTULUI
Proiectarea boltului trebuie să satisfaca cerintele privind obtinerea unei mase cat mai
reduse si o rigiditate suficienta pentru functionarea mecanismului motor.

Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston


Boltul este confectionat din otel aliat 41MoCrNi13

Calculul boltului

Dimensionarea

Dimensiunile boltului se adopta din date statistice si se efectueaza calcule


de verificare a rezistentei la uzura, a solicitarilor mecanice si a deformatiilor
precum si precizarea prin calcul a jocurilor de montaj

Diametrul exterior de [mm]

de= (0,24…0,28)∙D =0,26∙D = 20.72 mm Se adopt 21 mm

Diametrul interior di [mm]

di = (0,65…0,75)∙de= 0,68∙de = 14 mm

Lungimea bolţului l [mm]

l = (0,88…0,93)∙D = 0,88∙D = 65 mm

Lungimea de contact cu piciorul bielei lb[mm]

lb = (0,26…0,30)∙D = 0,3∙D = 22 mm se adopta

Verificarea la uzura

Rezistenta la uzura poate fi apreciata dupa marimea valorilor presiunilor specifice în


piciorul bielei (pb) şi în umerii pistonului (pp).
Schema de calcul este aratata în fig:
Schema de calcul a boltului
Conventional se considera că forta care solicita boltul este:

  D2
F  Fgmax  F j p   pgmax  mp  r  2  1   119321 N
4
mp= 0.85 kg
mb= 0.72 kg
m1b= 0.2338 kg
m2b= 0.6163 kg
mcb= 0.3 kg
R= 0.034 m
ω= 282.74 rad/sec
λ=1/3.6= 0.278

  D2
Fg max   pg max  122272.891 N
4
F jp   m p  R   2  (1   )  2952.077 N

Presiunea în locasurile din piston

F
pp   144 Mpa < Ppa =15….35Mpa
2 d lp
lp = 20 mm

Presiunea în piciorul bielei


F
pb   265.82 Mpa
d  lb

Verificarea la încovoiere

Tensiunea maxima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

F   l  0,5  lb  4  j)
i  
  2422.18601913 < σi = 500 N/mm
2

1,2  d e  1  
2 4

unde:
  d i
 0.68
d e

Tensiunea minima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

  D2
Fg min   pg min  1619.46851 N
4
Pgmin = 376547 N/m2 0.376547 N/mm2
Fjpmin= 9336.4532 N
Fmin = 10955.9217 N
F   l  0,5  lb  4  j)
 i min  
1,2  de2  1  4 
222.402777135 N/mm2

Efortul unitar mediu (σm) şi amplitudinea eforturilor unitare (σa) se determină cu

 imax   imin 
m  1322.294 N/mm2
2
 imax   imin 
a  1099.892 N/mm5
2
Pentru parametrii care intra în relatiile de calcul ale coeficientului de siguranta se pot
folosi urmatoarele valori:

• rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere


σ-1 = 340…380 N/mm2 pentru otel aliat
σ-1 = 360 N/mm2

• rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere

 0  1 , 4  1 , 6   -1  540 N/mm2

• coeficientul tensiunilor
2   -1   0
  0.333333
0
• coeficientul efectiv de concentrare la solicitări variabile: βk
βk = 1

• factorul dimensional: ε = 0,8...0,9


ε= 0.85

• coeficientul de calitate al suprafeţei


bolţ cementat cu suprafaţa lustruită: γ = 1,5…2,5
γ= 2

Pentru boltul fix în biela, ciclul este asimetric, iar coeficientul de siguranta se calculeaza
cu ecuatia:

c2 
1  0.330955
k
 a   m
 
c2 
1 
k
 a   m
 
Valoarea admisibilă a coeficientului de siguranţă la încovoiere pentru bolţul fix în piciorul
bielei este cuprinsă între 2…4

Verificarea la forfecare

Verificarea la forfecare se realizeaza in sectiunile dintre partile frontale ale bosajelor si


piciorul bielei.

Tensiunea unitara la forfecare se determina cu relatia

0,85  F  1     2 
 
d e  1   
4
643.77 N/mm2
2

Valoarea admisibila a efortului unitar este de (150…220)N/mm2 pentru otel aliat

ζa = 180 N/mm2

Calculul la ovalizare

Valorile eforturilor unitare de ovalizare in sectiunile caracteristice se obtin din conditiile


φ = 00 şi φ = 900

F
(  i )  0   1  1503.35305913 N/mm2
l  de
η1 = 17
F
(  i )  90    
l  d e 2 928.541595343 N/mm
2

η2 = 10.5
F
(  e )  0    619.027730229 N/mm2
l  de 3
η3 = 7

F
(  e )  90    4  1061.19039468 N/mm2
l  de
η1 = 12
Valorile marimilor: K, β1,
repartitia sarcinii β2, β3, β4,
Deformatia maxima de ovalizare

3
F 1  
  max  0,09    K  0.124995859 mm
l  E 1  
unde: • E= 210000
• K= 1.1

Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decat jocul radial la cald

Δ' = (0,0005…0,002)∙deb = 0.04144 mm

Calculul jocului la montaj

Jocul de montaj dintre bolt si locasul sau din piston



  de  0l   tb t0  Al   t p  t0  
1Al   t p t0 
-0.0045412341

unde: • coeficientul de dilatare al materialului boltului


αol = 12 ∙10-6 1/K
• coeficientul de dilatare al materialului pistonului
αal = 21 ∙10-6 1/K
• tb temperatura boltului, K
tb = 423 K
• tp temperatura pistonului, K
tp = 473 K
• t0 tempratura mediului ambiant, K
t0 = 293 K

Deoarece tp > tb şi αAL >αol este posibilă apariţia de jocuri negative

In cazul in care boltul este fix în piciorul bielei functionarea la pornire este posibila numai
dacă boltul se monteaza cu joc in locasurile din piston, joc care in timpul functionarii se
poate mari.
Calculul bielei
Biela este elementul component al mecanismului motor, care transmite, prin
intermediul boltului, forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. Ea este
compusa din trei parti: piciorul bielei, corpul bielei si capul bielei.

Datorita actiunii fortei de presiune a gazelor, biela este supusa la comprimare si


flambaj. La comprimare pot aparea deformatii remanente, care scurteaza biela.
Flambajul corpului bielei determina o perturbare a paralelismului axelor alezajelor bielei
si o intensificare a uzurii lagarelor.

Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului impun


gasirea acelor solutii constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta si o rigiditate
maxima in conditiile unei mase cat mai mici.

Calculul piciorului bielei

La proiectarea piciorului bielei trebuie sa se tina seama de dimensiunile boltului si de


tipul imbinarii piston-bolt-biela.

Dimensiunile piciorului bielei

Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston.

• Diametrul exterior al piciorului bielei de,

de = (1,25…1,65) ∙ d = 27.3 mm
se adopta : de = 33 mm

• Diametrul interior al piciorului bielei di,

di = d + 2 ∙ hb = 25 mm

• Grosimea radiala a piciorului bielei hp,

hp = (0,16…0,20) ∙ d = 3.57 mm
se adopta : hp 4 mm
• Grosimea radiala a bucsei hb,

hb = (0,080…0,085) ∙ d = 1.68 mm
se adopta : hb 2 mm

• Lungimea de contact a boltului cu piciorul bielei a,


a= 22 mm

Solicitarea de intindere

Forta de intindere are valoarea maxima cand forta datorata presiunii gazelor este
minima, deci cand pistonul se afla la PMS la inceputul cursei de admisie. In aceste
conditii forta de intindere se determina cu urmatoarea relatie:

Fî  F jp  m p  r  2
 1     2952.08 N

unde:
• mp - masa pistonului
mp = 0.85 kg
• r - raza arborelui cotit
r= 0.034 m
• ω - viteza unghiulara a arborelui cotit
ω= 282.74 rad/sec
•λ= 0.27777778

Schema de calcul a piciorului bielei la intindere

Tensiunile unitare produse de forta de intindere se determina in urmatoarele ipoteze:


• piciorul bielei reprezinta o grindă curba incastrata in zona de racordare a piciorului
cu corpul bielei
• forta de intindere este distribuita uniform pe jumatatea superioara a piciorului

In cazul in care unghiul de incastrare φi >90o, momentul incovoietor si forta normala in


sectiunea de incastrare au urmatoarele expresii:
M î  M 0  N 0  rm  1  cos  î   0,5  Fî  rm   sin  î  cos  î   8703.36 N∙mm
N î  N 0  cos  î  0 ,5  Fî   sin  î  cos  î   997.531 N
unde:
• Mo - momentul incovoietor in sectiunea B-B determinat de forta de intindere

M 0  F î  rm   0 , 00033   î  0 , 0297   -1239.26 N∙mm

• No - forta normala în sectiunea B-B determinata de forta de intindere

N 0  F î   0 , 572  0 , 0008   î   1683.23 N

• φi se introduce în radiani
se adopta φi = 130 o
φi = 2.26892803 rad

• rm - raza medie

de  di 14.500 mm
rm  
4
In sectiunea de incastrare momentul incovoietor si forta normala solicita atat piciorul
bielei cat si bucsa sau boltul presat, in aceste conditii se utilizeaza un coeficient de
proportionalitate care are expresia:
1
K   0.73684211
1  A b  E BZ
Ap Ea

unde: • Ab - aria secţiunii bucsei Ap=2*hb*a


Ab = 88.8 mm 2

• Ap- aria secţiunii piciorului Ab=2*hp*a


Ap = 177.6 mm2

• EBZ- modulul de elasticitate al materialului bucsei sau boltului presat


EBZ = 1.5 ∙105 N/mm2

• EOL- modul de elasticitate al materialului bielei


EOL = 2.1 ∙105 N/mm2

Tensiunile în sectiunea de incastrare A-A pentru fibra interioara (σ îi ), respectiv exterioară


(σîe) produse de forta de intindere se calculeaza cu relatiile:

 6  rm  hp  1
î i   2  Mî   k  Nî   
 hp   2  rm  hp   a  hp
 6  rm  hp  1
î i   2  Mî   k  Nî   
 
-154.421 N/mm2
 hp  2  rm  hp  a  hp

 6  rm  hp  1 143.413 N/mm2
 î e  2  Mî   k  Nî   
 hp   2  rm  hp   a  hp

Solicitarea de compresiune

Schema de calcul a piciorului bielei la compresiune

Forta de compresiune are valoarea maxima cand presiunea din cilindru are valoarea
maxima

  D2
Fc   pg max  m p  r   2  1     -2952.08 N
4
Calculul tensiunilor produse in piciorul bielei de solicitarea de compresiune se
efectueaza în urmatoarele ipoteze:
• Piciorul bielei se considera o grinda curba incastrata in zona de racordare cu corpul
bielei
• Forta de compresiune este distribuita sinusoidal pe jumatatea inferioara a piciorului.

Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare A-A, determinate de


forta de compresiune pot fi calculate cu relatiile:

 sinc  1 
Mc  M 0  N0  rm  1  cosc   Fc  rm     sinc   cosc   139.078 N∙mm
 2   
 sinc  1 
Nc  N 0  cosc  Fc     sinc   cosc   -12.252 N
 2   
unde: • φc se măsoară în radiani
φc = 110 o
φc = 1.91986 rad
• Mo' - momentul incovoietor in sectiunea B - B
Mo' / Fc ∙ rm ∙ 103 = 0.25 N/mm2
Mo' = -0.0508979 N/mm2

• No' - forta normala in sectiunea B - B


No' / Fc ∙ 103 = 0.9
No' = -2.6568693 N

Valorile tensiunilor in sectiunea de incastrare determinate de forta de compresiune se


calculeaza cu urmatoarele expresii:

• pentru fibra interioara

 6  rm  hp  1

ci   2  M   k  Nc  -2.70154 N/mm
hp   2 rm  hp 
2

c
  a  hp
• pentru fibra exterioara

 6  rm  hp  1
 ce  2  Mc   k  Nc    2.05778 N/mm2

 hp   2  rm  hp   a  hp

Solicitarea datorata presarii bucsei

In timpul functionarii motorului la strangerea de montaj (Δm) se adauga o solicitare


suplimentara de compresiune (Δt ) datorata dilatarii bucsei de bronz.

• strangerea de montaj
se adopta Δm = 0.007 mm

• Dilatarea termica a bucsei se determina cu urmatoarea relatie

 t  d i    BZ   OL    t  t m   0.02 mm

unde: • di- diametrul interior al piciorului bielei

• coeficientul de dilatare al bucsei


αBZ = 18 ∙10-6 1/K

• coeficientul de dilatare al materialului bielei


αOL = 10 ∙10-6 1/K

• temperatura piciorului bielei t = 373…423 K


t= 373 K

• temperatura mediului ambiant tm = 273 K


tm = 273 K

Presiunea datorata strangerii poate fi obtinută cu expresia:

 m  t
 25.9333 N/mm
2
pf 
d d 2 2
di  d
2 2

 
e
 i
 
d d
2 2 2
 2
d i 
e
 di d
i

 E OL E BZ 
 
 
unde: • ν -coeficientul lui Poisson
ν= 0.3

Valorile tensiunilor produse de presiunea pf sunt:


• in fibra interioara

de  di
2 2
i  pf  2  95.7966643 N/mm2

de di
2

• in fibra exterioara

2  d i2
e  pf  2  69.8633783 N/mm2
d e - d i2

Coeficientul de siguranta al piciorului bielei se calculeaza in ipoteza unei solicitari de


oboseala după un ciclu simetric de intindere - compresiune, pentru fibra exterioara în
sectiunea de incastrare

Valorile maxime şi minime ale tensiunilor ciclului sunt:

 max   e  îe  213.276857 N/mm2


 min   e   c e  67.8055954 N/mm2

Amplitudinea σa şi tensiunea medie σm a ciclului:

 max   min  72.7356309 N/mm


a 
2

2
 max   min  140.541226 N/mm
m 
2

2
In aceste conditii expresia coeficientului de siguranta poate fi scrisa sub forma urmatoare:

 -1t
C   2.63578
k
 a   m
 
 -1t
C  
k
 a   m
 
unde: • rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de intindere - compresiune
σ-1t= 340…400 = 360 N/mm2

• coeficient de concentrare βk
βk = 1

• factorul dimensional ε
ε = (0,8…0,9) = 0.85

• coeficientul ce depinde de caracteristicile materialului


ψ = 0,12…0,20 = 0.16

• coeficientul de calitate al suprafetei


γ = 0,70…0,80 = 0.75

Valorile coeficientului de siguranta calculate trebuie sa fie cuprinse în intervalul 2…5

Deformaţia produsă piciorului bielei sub acţiunea forţei de inerţie se determină cu relaţia

8  F jp  rm3    c  90
2

p  0.00463 mm
10  EOL  I
6

unde: • I - momentul de inerţie al suprafeţei secţiunii piciorului bielei


2
a hp
I   29.6 mm3
12

Calculul corpului bielei


Dimensiunile caracteristice mai raspandite pentru profilul în dublu T al corpului bielei
sunt determinate pe baza prelucrarilor statistice ale constructiilor existente.

Dimensiunile corpului bielei :

• Hp = (0,048…1,0) ∙de = 0,7∙de


Hp = 20 mm
• Hc = (1,10…1,35) ∙Hp = 1,20 ∙Hp
Hc = 22 mm
• hi = 0,666 ∙ Hp
hi = 13 mm
• H =l(de+dm)2
H= 93.66 mm
• B = 0,75 ∙ Hp
B= 15 mm
• a = 0,167 ∙ Hp Dimensiunile corpului bielei
a= 3 mm
• l - lungimea bilelei
se adopta l = 124 mm
dl dm
• l1 - lungimea incastarta a bielei l1= l (  )
2 2
se adopta l1 = 94 mm
Corpul bielei se calculeaza la oboseala fiind supus la:
• intindere de forta de inertie maxima a maselor aflate în miscare de translatie
• la compresiune de rezultanta dintre forta maxima a gazelor si forta de inertie

Calculul se realizeaza in sectiunea minima atunci forta care solicita corpul bielei la
intindere este:

Fî  (mp  m1b )  r   2 1     3764.07183 N


Tensiunile la intindere sunt:


î   26.5432 N/mm 2

A
unde: A - aria sectiunii de calcul a corpului bielei
AB  ( H  h )  a  h  141.809493 mm2
Corpul bielei este supus la compresiune de catre forta determinata cu relatia:
  D2
Fc   pgmax   m1b  mp   r   2 1    -3764.07 N
4
Tensiunea de compresiune este data de relatia:

F c  -26.5432 N/mm
c 2

A
Tensiunile de flambaj sunt:

• in planul de oscilatie:
 l
2
l
2
 f0  2   Fc  C   Fc 
e
-29.7283 N/mm2
  E Ix Ix

• unde: σe - limita de elasticitate


Ix - moment de inertie in planul de oscilatie
l - lungimea barei cu capete articulate

C
 e  0,00015 0,00050
2 E
C= 0.0003
• in planul de incastrare

 l12
 ft  2 e
  Fc  -29.728337 N/mm2
 E Iy
 l12
 ft  2 e
  Fc 
 E Iy

unde: σe - limita de elasticitate


Iy - moment de inertie in planul de incastrare
l1 - lungimea barei cu capete incastrate

Insumarea tensiunilor de compresiune si de flambaj poate fi realizata dupa


urmatoarele relatii:

• in planul de oscilatie:
F c  1  C  l  A  
2
 
 t0  c  f 0 
A   -56.2715 N/mm
2

Ix 
• in planul de incastrare
F  l12  A 
 tî   c   f î  c
 1  C    -56.2715 N/mm2
A  I y 
unde:
 l2  A  l2  A
1  C    1  C  1   1,101,15 
 1.12
 I x   I y 

Corpul bielei este supus la solicitari variabile, de intindere si compresiune dupa un


ciclu simetric. Coeficientul de sigurantã se determina cu relatia:
 1t
C   1.87938
k
 a   m
 

unde: • σmax tensiunea maxima:


σmax = σto = -56.2715 N/mm2
• σmin tensiunea minima:
σmin = σc = -26.5432 N/mm2
• σa amplitudinea ciclului

   -14.8642 N/mm
2
max min
 a
2
• σm tensiunea medie

 max   min 
m  -41.4073 N/mm2
2
Calculul capului bielei

Dimensiunile caracteristice ale capului bielei se deduc din dimensiunile fusului maneton

Capul bielei se racordeaza cu raze mari la corpul bielei ceea ce face neinsemnata
solicitarea de compresiune a acestuia
Solicitarea de intindere se transmite numai capacului si este determinata de forta de
inertie a pieselor aflate in miscare de translatie şi de forta centrifuga a masei bielei care
efectueaza miscarea de rotatie mai putin masa capacului bielei.

 
Fî  r   2   m p  m1b   1      m2b  mcb   2948.66 N

Calculul tensiunilor se realizează admiţând următoarele ipoteze

• Capul bielei este o bara curba continua


• Sectiunea cea mai solicitata este sectiunea de incastrare A-A
• Capacul bilei are sectiunea constanta cu un diametru mediu egal cu distanta dintre
axele suruburilor
• Forţa de întindere este distribuită pe jumătatea inferioară a capacului după o lege
sinusoidală
• Cuzinetul se deformează impreuna cu capacul si preia o parte din tensiuni
proportionala cu momentul de inertie al sectiunii transversale

Tensiunea în fibra interioara în sectiunea de calcul este data de relatia:

 
 
0 , 023  d 0 , 4
   î   c
  120N/mm^2
  Acp  Acuz 
 1  I cuz  W cp 
  I cp  

unde: • Icp- momentul de inertie ale capacului


Icp =
• Icuz - momentul de inertie ale cuzinetului
Icuz =
• Acp - aria sectiunii capacului
Acp=
• Acuz - aria sectiunii cuzinetului
Acuz =
• Wcp- modulul de rezistenta la incovoiere al sectiunii
capacului
Wcp =
σa - Rezistenta admisibilă este de 100…150 N/mm2

Calculul suruburilor de biela


Pentru prinderea capacului se utilizeaza doua sau patru suruburi, din partea capacului
spre capul bielei
spre capul bielei
Utilizarea unor suruburi fara piulite face posibila micsorarea dimensiunilor capului de
biela. In cazul adoptarii acestei, solutii pentru surub, se fileteaza gaura din partea
superioara a capului bielei
superioara a capului bielei
Capul si corpul suruburilor de biela pot avea diverse forme constructive in functie de
solutia adoptata pentru capul bielei
solutia adoptata
Materialele pentru
care capul
raspund bielei impuse bielei sunt: otelurile de imbunatatire cu
cerintelor
continut mediu de carbon (0,35...0,45%) marcile OLC 45 X, OLC 50 si otelurile aliate
marcile 40C 10, 41 MoC 11
marcile 40C 10, 41 MoC 11
Suruburile de biela se executa de regula din aceleasi materiale ca si biela
Suruburile de biela sunt solicitate de forta de strangere initiala Fsp si de forta de inertie
a maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se afla
deasupra planului de separare dintre corp şi capac.

• Forta de inertie care solicita un surub


1474.33 N

F 
î1  1474.33 N
z
unde : z - numarul de suruburi de pe o biela
z= 2
• Forta de strangere initiala a surubului

F sp   2  3   F î1  2 . 5  F î1  3685.83046 N

• In timpul functionarii, asupra surubului de biela actionează forta:

F s  F sp    F î 1  3980.6969 N

unde : χ- este constanta care tine seama de elasticitatea


sistemului χ= 0,15…0,25
χ= 0.2
Tinand seama de fortele care solicita suruburile de biela, acestea se dimensionează
tinand seama de solicitarea la intindere si se verifică la oboseala

Schema de calcul a capului bielei

• Diametrul fundului filetului

4 c1 F s
ds  cc     7.1783476 mm
 c2  c
unde: • cc - coeficient de siguranta, cc= 1,25…3,00
cc = 2.5
• c1 - factor care tine seama de solicitarile suplimentare de
torsiune care apar la strangerea piuliţei
c1 = 1.3
• c2 - factor care tine seama de curgerea materialului în
zona filetata
c2 = 1.2
σc - limita de curgere a materialului surubului
σc = 1000 N/mm2
• Diametrul partii nefiletate

4 Fs
d s  cc    8 mm
 c
Verificarea la oboseală

• Tensiunile maxime

 max = Fs  98.36039402 N/mm2


As
 ’ max = F s  79.1934485 N/mm2
A’ s
• Tensiunile minime

F sp
 min =  91.0744389 N/mm2
As
F sp 73.3272671 N/mm2
 ’ min = 
A’ s
unde: • As - aria sectiunii surubului in partea filetata

  d s2
As =  40.4705 mm2
4
• As' - aria sectiunii surubului in partea nefiletata

  d s' 2
A ='
s  50.2655 mm2
4
 max   min
a=  3.64297756 N/mm 2

2
 max   min
m =  94.7174165 N/mm 2

2
• Coeficientul de siguranta:

C 
 1
 3.00837
k
 a   m
 
C 
 1

k
 a   m
 
unde: • σ-1= 300…700 N/mm2
σ-1= 400 N/mm2
• βk= 3,0…4,5 pentru oţel carbon
βk = 3.5
• ε= 0,8…1,0
ε= 0.9
• γ= 1,0…1,5
γ= 1.2
• ψ= 0.2
Valorile coeficientului de siguranta calculat trebuie să se incadreze in intervalul 2,5...4,0
urmatoare:
ui maneton
ul 2,5...4,0
Arborele cotit

In procesul de lucru arborele cotit preia solicitarile variabile datorate fortei de


presiune a gazelor si fortei de inertie a maselor in miscare de translatie si de rotatie,
solicitari care au un caracter de soc.

Aceste forte provoaca aparitia unor tensiuni importante de intindere, comprimare,


incovoiere si torsiune. In afara de acestea, in arborele cotit apar tensiuni suplimentare
cauzate de oscilatiile de torsiune si de incovoiere.

La proiectarea arborelui cotit se vor alege solutii care sa asigure o rigiditat maxima.
Pentru atingerea acestui deziderat la cele mai multe constructii fusurile paliere se
amplaseaza dupa fiecare cot, diametrele acestora se maresc, iar lungimile acestora se
micsoreaza, de asemenea aceste masuri fac posibila marirea dimensiunilor bratelor.

Pentru a satisface cerintele impuse arborilor cotiti, rezistenta la oboseala, rigiditate, o


calitate superioara a suprafetelor fusurilor, acestia se executa din fonta sau otel

Calculul arborelui cotit

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la


presiune specifica si incalzire, la oboseala si la vibraţti de torsiune

Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se


prin prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti
Concomitent cu dimensionarea arborelui cotit se adopta si configuratia
contragreutatilor. (masa si pozitia centrului de greutate se determina la calculul dinamic
al motorului).

Dimensiunile relative ale elemetelor arborelui cotit:

• lungimea cotului l = (0.90...1.20)∙D


l= 89 mm

• Diametrul fusului palier dp = (0,60…0,80) ∙ D


dp = 44 mm

• lungimea fusului palier lp


paliere intermediare : lpi = (0,3… 0,5) ∙ dp
lpi = 22 mm
paliere externe sau medii lpe = (0,5…0,7) ∙ dp
lpe = 30 mm

• Diametrul fusului maneton dm = (0,55…0,70) ∙ D


dm = 40 mm
• Lungimea fusului maneton: lm = (0,45…0,6) ∙ dm
lm = 23 mm

• diametrul interior dmi = (0,6…0,80) ∙ dm


dmi = 28 mm

Grosimea bratului: h = (0,15…0,36) ∙ dm


h= 20 mm

• Latimea bratului b = (1,17…1,90) ∙ dm


b= 60 mm

• Raza de racordare: (0,06…0,1) ∙ dm


R rac = 3 mm

Verificarea fusurilor la presiune si incalzire

Pentru a se preveni expulzarea peliculei dintre fusuri si cuzineti trebuie să le limiteze


presiunea maxima pe fusuri

Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se


calculeaza cu relatiile:

R m max
p m max   43.2498 MPa

d m lm
R p max
p p max   29.3919 MPa

d p lp

unde: • Rmmax - fotra maxima care incarca fusul maneton


Rmmax = 39750 N

• Rpmax - fotra maxima care incarca fusul palier


Rpmax = 28971 N

ppmax.a = 7….15 Mpa = 15MPa


ppmax= 14,62 <ppmax.a = 15 MPa

pmmax.a = 4,5….15 Mpa = 15MPa


pmmax= 9,38 <pmmax.a = 15 MPa

Presiunea specifica medie conventională pe fusurile manetoane si paliere se


determina cu relatiile:

Rm 
pm  16.2543 MPa
d m  lm
Rm 
pm 
d m  lm

R p
pp=  6.20181 MPa
d p l p

unde: • Rm - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile


manetoane
Rm = 14939 N

• Rp - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile paliere

Rp = 6113 N

ppmed.a = 3….10 Mpa = 10MPa


ppmed= 5,49 <ppmed.a = 10 MPa

pmmed.a = 2….7,5 Mpa = 7,5 MPa


pmmed= 1,98 <pmmed.a = 7,5 MPa

Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui calcul simplificat si


aceasta se refera la determinarea valorii coeficientului de uzura

3
   dm  n 
K m  pm    pm    
3
  41.0152
 60 
3
  dp n
K p  p p    p p    
3
  25.3349
 60 

unde : • ξ - coeficientul de corectare a vitezei relative


ξ= 1.054

•n-
n= 2.129

Verificarea la incalzire prin aceastã metoda nu ia in considerare factorii caracteristici


ai regimului hidrodinamic de ungere.

Verificarea la oboseala

Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea


calculul impune adoptarea unei scheme simplificate de incarcare si deformare care
considera arborele cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal
cu numarul coturilor. Calculul se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele
ipoteze simplificatoare:
• fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme
• reazemele sunt rigide si coaxiale
• momentele incovoietoare în reazeme se neglijeaza
• fiecare cot lucreaza în conditiile amplitudinilor maxime ale momentelor de
incovoiere si de torsiune ai a fortelor variabile ca semn

• In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune Mpj egal cu


suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar la reazemul din
dreapta actioneaza momentul Mp(j-1)

Schema fortelor care actioneaza asupra unui cot al arborelui cotit

Calculul fusului palier

Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusurilor este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si în aceste
conditii se renuntã la verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea
anterioara a arborelui cotit sunt solicitate la momente de rasucire mai mici decat acelea
care actioneaza in fusurile dinspre partea posterioara a arborelui si mai ales în fusul
final, deoarece in aceasta se insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru.
Calculul trebuie dezvoltat pentru fiecare fus în parte, ceea ce implica insumarea
momentelor de torsiune tinandu-se cont de ordinea de aprindere.

Momentele maxime si minime incarca fusul palier:

Mpmin = -309000 N∙mm

Mpmax = 352000 N∙mm

Eforturile unitare :
M p min
 p min   -35.9592 MPa
W pp
M p max
 p max   40.9632 MPa
W p p
M p max
 p max  
W p p


Wp   dp 3  8593.08 mm3
32
Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

 p max  p min
 pa   38.4612 N/mm^2
2
 p max   p min
 pm   2.50201 N/mm^2
2
Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia

 1
Cp   4.31331
 k
 pa     pm
 

unde: • τ-1 = 320 N/mm2


• γ= 1.3
•  k 
 2.5
 
2   1   0
•    0.09
0
Valorile calculate pentru coeficientul de siguranta trebuie sa fie superioare valorilor de
3…4 pentru MAS

Calculul fusului maneton

Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru


un cot care se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu forte concentrate.
Deoarece sectiunea momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp,
coeficientul de siguranta se determina separat pentru incovoiere si torsiune si apoi
coeficientul global de siguranta.
Reactiunile in reazeme se determina din conditiile de echilibru ale fortelor si
momentelor. Este convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului sa se
descompuna dupa doua directii: una in planul cotului, cealalta tangentiala la fusul
maneton
Schema de calcul a reactiunilor în reazeme
Verificarea la torsiune

Momentele maxime si minime ce incarca fusul maneton

MTmax = 620000 N∙mm


MTmin = -352000 N∙mm

Eforturile unitare
M T max
 max   183.283 N/mm^2
W pm
M T min -104.057 N/mm^2
 min  
W pm

  d 
W pm     d m3  1  mi   3382.75 mm3
16  dm 
unde : μ - coeficientul de corectie functie de excentricitatea relativa a gaurii
2
   0.16683
dm  d mi
μ= 0.9

Coeficientul de corectie pentru calculul


modulului de rezistenta polar al fusului
maneton cu orificiu excentric

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:


 m max   m min
 ma   143.67 N/mm^2
2
   m min
 mm  m max 
2
 m max   m min
 mm   39.6127 N/mm^2
2
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de torsiune este dat de ecuatia:

C 
 1  0.98752
 k
 a      m
 
unde: βkτ = 1.9

ετ = 0.75

ψτ = 0.09

γτ = 1.3

τ-1= 280 N/mm2


Verificarea la incovoiere

Schema pentru determinarea


momentului în planul orificiului de
ungere

Fortele radiale:

Z= 28524 N
Z1 = 47295 N
Z2 = -6399 N

b 60194.4 N
Ax  [Z  (Z1  Z )  ]  (0.5  Z1  Z 2 ) 
lm

Fortele tangentiale
T1 = 8380 N
T2 = 7568 N
b
A y  T1  (T2  T1 )   6263.86 N
lm
Fortele axiale

F br  m b  r  2
 1956.98 N

F cb  m cb  r  2
 815.407 N

Momentele de incovoiere

lm h
a    22 mm
2 2
M x  0 . 5  l  A x  2672630 N∙mm

M y  0 . 5  l  Ay  ( Fbr  Fcg )  ( 0 . 5  l  a )  304257 N∙mm

2 2
M i max  M x  M y  2689892 N∙mm

Cand fusul maneton este prevazut cu un orificiu de ungere, solicitarea maxima se


obtine in planul axului orificiului provocand o conentrare maxima a tensiunilor

Momentul de incovoiere in acest plan:

θ= 45 o

M u  M y  cos   M x  sin   2104977 N∙mm

Eforturile unitare

M i max
 max   50.8775 MPa
W m

 min  M u  39.8142 MPa


W m
3
  dm d
Wm  [1  ( mi ) 4 ]  -52870 mm3
12 dm

Calculul bratului arborelui cotit


Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune,
incovoiere si torsiune. Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in
mijlocul laturii mari a sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi
unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere.

Tensiunea totala are expresia:

Bzmax = 47295 N

Bzmin = -16462 N

 6a 1 
 max  BZ max     293.917 MPa
bh
2
bh

 6a 1 
 min  BZ min      -102.304 MPa
 b  h 2
b  h 
   min
 m  max  95.8066 MPa
2
   min
 a  max  198.11 MPa
2
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere

 1 0.50535
C  
 k
 a    m
   0.98107

In calculele de proiectare la determinarea coeficientului de siguranta se au


in vedere urmatoarele valori:

   1 ... 1 . 15  1

   0 . 1 ... 0 . 2  0.15
 k

 
 k
 2.5
 

 1  500 MPa

Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune:

Tmax = 8380 N

Tmin = -7353 N

0 ,5  a T max
 max   12.5243 MPa
k b h 2

0 ,5  a  T min
 min   -10.9894 Mpa
k b h 2

unde: k= 0.3

 max   min
m   0.76745 MPa
2
   min
 a  max  11.7569 MPa
2
Coeficientul de siguranta la solicitarea de torsiune:
 1
C   11.8692
 k
 a     m
 
unde:
   1 ... 1 . 15  1

   0.1

 k
 2
 
 1  280 MPa

Coeficientul de siguranţă global

C  C
C br   0.97774
C 2
 C 
2