Sunteți pe pagina 1din 16

FAC.

DE INGINERIE MECANICĂ
Dep. de Autovehicule şi Transporturi

PROIECT
LA
TELEMATICA RUTIERA

Studenti: Rotaru Claudiu-Dumitru


Birsanu Alexandru-Nicolae

Secţia: AR
Grupa: 1161
Îndrumător: Sef lucr.dr.ing. JANOS TIMAR

Anul universitar 2019-2020


Semestrul 1

1
Cuprins

1. Analiza SOSIRII AUTOVEHICULULUI Intr-un punct...............................................................................3

1.1 Introducere........................................................................................................................................3

1.2 Etapele proiectului.........................................................................................................................3

1.3 Compoziţia traficului si echivalarea vehiculelor.............................................................................3

2.CULEGEREA SI PRELUCRAREA DATELOR................................................................................................4

2.1 Culegerea datelor..........................................................................................................................4

2.2 Controlul datelor............................................................................................................................4

2.3 Prelucrarea primara.......................................................................................................................4

3. Prelucrare empirica si teoretica.......................................................................................................5

Corespunzător acestor coloanele fΣ> si fΣ< se pot construi graficele frecvenţelor cumulate în funcţie
de numărul de vehicule ce sosesc pe intervalul de 10 secunde. Graficul este reprezentat în figura
urmatoare:...........................................................................................................................................8

Corespunzător acestor coloanele fΣ> si fΣ< se pot construi graficele frecvenţelor cumulate în funcţie
de numărul de vehicule ce sosesc pe intervalul de 20 secunde. Graficul este reprezentat în figura
urmatoare:.........................................................................................................................................10

Corespunzător acestor coloanele fΣ> si fΣ< se pot construi graficele frecvenţelor cumulate în funcţie
de numărul de vehicule ce sosesc pe intervalul de 30 secunde. Graficul este reprezentat în figura
urmatoare:.........................................................................................................................................12

Distribuţia binomial-negativă.............................................................................................................13

Compararea frecventelor relative in functie de intervalul de masurare............................................14

4.Vitezele:..............................................................................................................................................16

5.CONCLUZII..........................................................................................................................................19

Nota :.................................................................................................................................................19

6.Bibliografie......................................................................................................................................20

2
1. ANALIZA SOSIRII AUTOVEHICULULUI INTR-UN PUNCT

1.1 INTRODUCERE

Proiectul urmareşte identificarea modelului matematic care descrie sosirea


autovehiculelor într-un punct, cu ajutorul instrumentelor, teoriei probabilităţilor şi statisticii
matematice, pe baza datelor experimentale culese în traficul real. Se propune înregistrarea
sosirii vehiculelor într-o secţiune a unui drum, pe o bandă de circulaţie, pentru o perioadă de
o oră, la intervale de timp

Δt=10 secunde,

Δt=20 secunde,

Δt=30 secunde.

1.2 Etapele proiectului

1. Culegerea datelor
2. Prelucrarea primara a datelor, prelucrarea datelor teoretice si empirice
3. Realizarea graficelor si interpretarilor corespunzatoare

Etapele cercetării statistice trebuie organizate astfel incât sa reducă la minimum riscul unei
erori de culegere, prelucrare si analiză.
Observarea statistică constă in inregistrarea intensităţii traficului in anumite intervale de
timp.
Obiectivul observării il constitue cercetarea circulaţiei rutiere pe o bandă de circulaţie de
pe o arteră rutieră.

1.3 Compoziţia traficului si echivalarea vehiculelor

Autoturisme :Ce = 1
Autobuze nearticulate: Ce = 2

3
Autobuze articulate : Ce = 3,5
Camioane <3,5 tone : Ce = 2
Camioane >3,5 tone :Ce = 3.5
În urma echivalării au rezultat datele primare prezentate în fişierul Excel pe baza
prelucrării căruia au rezultat valorile corespunzătoare ale frecvenţelor absolute Ni pentru
intervale de timp de 10s, respectiv, 20 şi 30 secunde.

2.CULEGEREA SI PRELUCRAREA DATELOR

2.1 Culegerea datelor

Culegerea datelor primare s-a realizat pe Str. Nicolae Iorga, banda 1.

In procesul observarii am tinut cont de conditilie care trebuie sa le indeplineasca datele,


culegand date autentice, reale, dupa un program stabilit.

2.2 Controlul datelor

Dupa culegerea datelor, acestea au fost verificate si corectate, in cazul descoperii


eventualelor erori.

2.3 Prelucrarea primara

Datele culese au fost supuse prelucrarii primare, ce consta in gruparea, ordonarea si


centralizarea lor.
-cate vehicule au trecut intr-un anumit interval de timp;
-care este numarul maxim de autovehicule si in ce interval de timp au trecut ;
-care este numarul minim de autovehicule şi la ce interval ;
-daca fluxul de trafic este continuu sau nu;
-care este ponderea numarului de autovehicule ce trec intr-un anumit interval de timp.

4
3. PRELUCRARE EMPIRICA SI TEORETICA

Pentru uşurinţa de calcul, prelucrarea empirică si teoretică a datelor s-a efectuat in


Excel, aceasta permiţând o mai bună comparare si verificare intre rezultatele empirice si cele
teoretice.

Variabilele aleatoare utilizate în Ingineria Traficului Rutier sunt de doua tipuri:


 variabile aleatoare de tip discret (V.A.D.), de exemplu, vehiculele care sosesc într-o
anumită locaţie;
 variabile aleatoare de tip continuu (V.A.C.), de exemplu, viteza unui vehicul,
înregistrată pe o porţiune de drum sau intervalele dintre vehiculele unui flux rutier.

Observarea statistică constă in inregistrarea intensităţii traficului in anumite intervale de


timp.
Obiectivul observării il constitue cercetarea circulaţiei rutiere pe o bandă de circulaţie de
pe o arteră rutieră.
Timpul de observare a fost de 60 de minute si cercetarea s-a realizat prin observarea
vehiculelor ce treceau in intervale de 10 secunde.
Datele culese in etapa observării trebuie supuse prelucrării, destinate ordonării lor şi
enunţarea concluziilor generale cu privire la fenomenul observat.
In prima etapă datele culese vor fi centralizate, grupate, reprezentate sub forma de: serii,
tabele, grafice.
Valorile obţinute, exprimate in vehicule etalon, se insumează pe fiecare linie, şi reprezintă
numarul de vehicule ce sosesc in fiecare 10 secunde in locaţia analizată.

5
Prin gruparea datelor pentru intervale de timp Δt=10 secunde, Δt=20 secunde, Δt=30
secunde se determină valorile lui xi.

Pentru determinarea probabilităţilor de apariţie este necesară inregistrarea frecvenţelor

absolute empirice, Ni in tabelul centralizator Δt=10 secunde, Δt=20 secunde,Δt=30 secunde.


Cu ajutorul frecvenţelor absolute se pot determina frecvenţele relative, f i, ce reprezintă
probabilitatea de apariţie a fiecărui interval. Se calculează frecvenţele cumulate in sens
crescător, f∑>, respectiv descrescător,f∑<.
x - media vehiculelor ce trec intr-un interval de timp.
s2- dispersia variabilei aleatoare- dispersie binomial-negativă.
Validarea modelului se realizează cu criteriul de testare statistică notat “ criteriul HI-pătrat”
sau “criteriul 2”.

Se determină rapoartele , care insumate in ultima linie, va permite determinarea valorii

criteriului 2.
Grafice:
 -reprezentarea frecvenţei relative fi si a funcţiei de probabilitate P(X=x).
 -reprezentarea frecvenţelor cumulate f∑>, f∑<.
Se observă ca intensitatea traficului este mijlocie, fluxul este continuu si timpii de trecere
sunt reduşi.
In acest regim de trafic se satisface “criteriul HI-patrat”, adica diferenţa dintre N i’ si Ni este
mai mică decât HI-pătrat.

Pentru fiecare bandă in parte, respectiv interval de timp, a fost creat câte un tabel
separat in care s-au prelucrat datele. In urma rezultatelor obtinute in tabel, s-au realizat grafice
şi diagrame.

Δt=10s :

6
Corespunzător acestor coloanele fΣ> si fΣ< se pot construi graficele frecvenţelor cumulate în
funcţie de numărul de vehicule ce sosesc pe intervalul de 10 secunde. Graficul este reprezentat în figura
urmatoare:

Fig. 1

7
n
3600 sec
Din tabel se observă că 
i 0
Ni 
10
 360 int

Deoarece media este mai mică decât dispersia se va alege distribuţia binomial negativă
şi se va calcula k, p si q.

distributie binomiala negativa


t= 10 sec
0.431124817
p=
0.568875183
q=
0.802063049
k= se adopta k= 1
.

Media, moda si mediana se numesc indicatori TC, iar dispersia şi abaterea standard se
numesc Momente.

In acest regim de trafic se satisface “criteriul HI-pătrat”, adică diferenţa dintre N i’ si Ni este
mai mare decât HI-pătrat.

-1
HI^2=
15.507
Hi0^2=

Pentru o eroare impusă de 0,01 V t/10s se poate calcula numărul de intervale de 10 secunde
necesare.

Δt=20s:

8
Corespunzător acestor coloanele fΣ> si fΣ< se pot construi graficele frecvenţelor cumulate în
funcţie de numărul de vehicule ce sosesc pe intervalul de 20 secunde. Graficul este reprezentat în figura
urmatoare:

Deoarece media este mai mică decât dispersia se va alege distribuţia binomial negativă
şi se va calcula k, p si q.

distributie binomiala
t= 20 sec
0.043176
p=
0.956824
q=

9
49.02432 se
k= adopta k= 50

In acest regim de trafic nu se satisface “criteriul HI-pătrat”, adică diferenţa dintre N i’ si Ni


este mai mica decât HI-pătrat.
1.26144004
HI^2=
14.067
Hi0^2=

Δt=30s:

10
Corespunzător acestor coloanele fΣ> si fΣ< se pot construi graficele frecvenţelor cumulate în
funcţie de numărul de vehicule ce sosesc pe intervalul de 30 secunde. Graficul este reprezentat în figura
urmatoare:

Deoarece media este mai mică decât dispersia se va alege distribuţia binomial negativă
şi se va calcula k, p si q.

Distributia Binomiala negativa


t= 30 sec
p= 0.735900077
q= 0.264099923
k= 8.846964895 Se adopta k= 9

In acest regim de trafic se satisface “criteriul HI-pătrat”, adică diferenţa dintre N i’ si Ni


este mai mare decât HI-pătrat.
HI^2= 0
Hi0^2= 0

Distribuţia binomial-negativă

11
- este scrisa sub forma: unde
x= 0,1,2,...., x N∈
p= probabilitatea ca un eveniment sa se producă
q= probabilitatea ca un eveniment sa nu se producă q=1-p
k= parametrul distribuţiei binomial-negative, poate lua valori din mulţimea numerelor naturale,
mai mari ca 1.

valoarea lui k a fost adoptată la un numar natural;


In cazul, in care k=1, distribuţia este cunoscută ca şi distribuţie geometrică.
In coloana Modelare (9) au fost calculate valorile P(X=x), care au fost comparate in diagrame cu
valorile frecvenţelor relative.
In coloana (10) au fost determinate frecvenţele absolute teoretice cu relaţia:

In coloana (11), s-au determinat rapoartele , care insumate in ultima linie, permit
determinarea valorii lui χ ².
Ambele modele au fost validate cu criteriul de testare statică numit Criteriul χ ²

Aplicarea Criteriului χ ², a avut loc pentru pragul de siguranţă δ = 0.05, adică un coeficient de
incredere de 95%;
Au mai fost calculate

-abaterea standard

-coeficientul de variaţie

-eroarea standard
După cum este evident din graficele următoare, care ilustrează curbele frecvenţei
relative şi a probabilităţii in fiecare interval de timp, curbele frecvenţei relative si a probabilităţii
sunt destul de apropiate sau chiar coincid, ceea ce demonstrează faptul ca rezultatele obţinute
sunt aproximativ aceleaşi atât din prelucrarea datelor empirice cât si a celor teoretice.

12
Compararea frecventelor relative in functie de intervalul de masurare

13
4.VITEZELE:

Mijlocul clasei, vi Ni fi fΣ> fΣ<


8 16 0.021305 0.0213049 1
11 18 0.023968 0.045273 0.978695073
14 19 0.0253 0.0705726 0.954727031
17 43 0.057257 0.1278296 0.92942743
20 43 0.057257 0.1850866 0.872170439
23 49 0.065246 0.2503329 0.814913449
26 58 0.07723 0.3275632 0.749667111
29 75 0.099867 0.4274301 0.672436751
32 119 0.158455 0.5858855 0.572569907
35 84 0.111851 0.6977364 0.414114514
38 79 0.105193 0.8029294 0.302263648
41 60 0.079893 0.8828229 0.197070573
44 54 0.071904 0.954727 0.117177097
47 22 0.029294 0.9840213 0.045272969
50 5 0.006658 0.9906791 0.015978695
54 3 0.003995 0.9946738 0.009320905
58 4 0.005326 1 0.005326232
547 751 1

14
Viteza medie= 33 km/h = 9.166666667 m/s
Viteza mediana= 29 km/h = 8.055555556 m/s
Viteza limita legala= 49.3 km/h = 13.69444444 m/s
Viteza de proiectare= 62 km/h = 17.22222222 m/s
Viteza aparitie undele de soc 8 km/h = 2.222222222 m/s

CONCLUZII

Pe lângă concluziile ce se regăsesc pe parcursul raportului scris, s-ar putea menţiona


următoarele:
-realizarea acestui proiect a servit drept o iniţiere experimentală în analiza unui studiu de trafic
dându-mi posibilitatea de a-mi crea o imagine generală asupra <studiului de trafic>;
-am acumulat cunoştinţe minime de bază pentru a inţelege cum trebuie să decurgă un studiu de
trafic si cât de important este acesta pentru soluţionarea anumitor probleme;
- am realizat faptul cât de importante sunt datele de intrare si cată atentie si seriozitate, se
necesită la culegerea si prelucrarea lor;
-am acumulat o mai bună experienţă in domeniul editării si lucrului in excel;
-iniţiere in redactarea unui raport scris asupara unui studiu; etc

Nota :

Toate tabelele, fisele de lucru, graficele, si diagramele din EXCEL, au fost realizate in
programl Microsoft Excel. Astfel dacă, se vor modifica datele de intrare, se va modifica tot
proiectul, putându-se lua diferite concluzii :
- care ar fi modelul de trafic, dacă ar creşte sau micşora cantitatea de vehicule ce sosesc intr-un
punct, dacă s-ar modifica intervalele in care au trecut un anumit număr de vehicule;
- dacă s-ar mări cantitatea de vehicule, ponderea diferitelor tipuri de vehicule ar fi aproximativ
aceeaşi sau s-ar modifica, si daca da, in ce sens;
- cum se va modifica variaţia traficului la diferite intervale;
- care ar fi media de vehicule care sosec la un anumit interval de timp, etc;

15
Bibliografie

1.Indrumător de laborator

2. http://auto.unitbv.ro/moodle/

16