S.C. FORUM PROIECT S.R.L.

Piatra Neamţ, str.Petru Rareş, nr.2

PROIECT TEHNIC
J27 / 1839 / 2008; CUI: 24899975
0744.590.125 ; 0742.519.111
51
•

DETALII DE EXECUTIE
•

pentru obiectivul

CONSTRUIRE CĂMIN CULTURAL

ÎN SATUL PĂSTRĂVENI, COMUNA
PĂSTRĂVENI, JUDEŢUL NEAMŢ

s. ..
FORUM
PROIECT
S,R,L-
RO 2.♦~99'15
J-Z.7{1839/200

Investitor:
COMUNA PĂSTRĂVENI, JUDEŢUL NEAMŢ

Elaborator:
S.C. FORUM PROIECT S.R.L. Piatra Neamt,

Proiect nr.:
03 / 2019

Data:
NOIEMBRIE 2019
 FOAIE DE Şef proiect:
:~ta~~
S,C..

RESPONSABILITĂTI: ing. FLORIN TIMOFTE

S,R,L,
RO 2~99<75
27/1839/200

Arhitectură: ORDll!lli AIUl!TEqllOR

ll!IIRO!\'\Â!IIA
arh. CLAUDIA MEZEi 2467

( I
;

I
Rezistentă:
'
ing. VASILE BRUSTUREANU

~
Instalatii electrice:
'
ing. MIHAELA DOROJAN

~'-
lnstalatii sanitare si termice:
' '
ing. CONSTANTIN GALAN

Gi
 REFERAT
Nr. 292/11.12.2019

Privind verificarea tehnică de calitate la cerinţa Al a proiectului :

Construire cămin cultural în satul Păstrăveni, comuna Păstrăveni, jud. Neamţ

Faza: D.T.A.C / P.Th.

Proiect nr. 03/ 2019

1. DATE DE IDENTIFICARE

Proiectant general : S.C. FORUM PROIECT S.R.L.

Proiectant de specialitate : ing. Vasille Brustureanu
Beneficiar : comuna Păstrăveni
Amplasament : satul Păstrăveni, comuna Păstrăveni, jud. Neamţ

2. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCŢIEI PROIECTATE :

Amplasamentul construcţiei are caracteristicile: ag=0.25 g şi Tc=0.7s, din punct de vedere al zonării
macroseimice a teritoriului României, prevăzută în Normativul Pl00/1-2013.
Încărcarea normată din zăpadă are valoarea sk.=2 KN/mp, conform CR 1-1-3/2012, încărcarea normată din vânt
qb=0.6 KN/mp conform CR 1-1-4/2012, iar adâncimea de îngheţ pe acest amplasament se situează între valorile
de 90 şi 100cm conform STAS 6054-77.
Caminul cultural este o construcţie cu regim de înălţime parter+ etaj parţial, categoria de importanţă C, clasa de
importanţă IlI, având o structură în cadre de beton armat pe două direcţii, conlucrînd cu pereţi de zidărie portantă
de cărămidă eficientă tip GVP, confinată cu sâmburi şi centuri de beton armat, pereţi de umplutură de zidărie tip
GVP cu grosimea de 25cm.
Planşeul de la cota +5m de peste încăperea tip sală, este alcătuit din grinzi secundare din pro:file metalice IPE
180, rezemate pe grinzile principale transversale de beton armaţ, peste grinzile metalice fiind dispusă o duşumea
oarbă din dulapi de lemn de 45mm, iar planşeul de peste parter de la cota +3.50m, are structură de beton armat
turnată monolit cu grosimea plăcii de 15cm.
Şarpanta pe scaune de lemn, este alcătuită din lemn de răşinoase, avînd popi cu secţiunea 18x18cm,, pane
18x26cm şi căpriori 14x14cm, peste care este dispusă astereală de 2.5cm şi învelitoarea de tablă.
Infrastructura construcţiei este alcătuită din fundaţii izolate, tip bloc şi cuzinet sub stâlpii cadrelor şi fundaţii
continue sub pereţii portanţi, cu bloc de beton simplu şi elevaţii de beton armat.
Terenul de fundare este alcătuit din argilă cafenie plastic-vârtoasă, asigurînd o presiune convenţională de bază de
220KPa, iar cota de fundare este la -I.IO faţă de CTN şi la-2.00m faţă de cota zero a construcţiei.

3. MATERIALE PREZENTATE LA VERIFICARE :

Certificat de Urbanism : da
Memoriu de specialitate : da
Plan de fundaţii si detalii fondaţii: da
Planuri de detaliu structură : da

4. CONCLUZII :
Numele si prenumele verificatorului atestat:
ing. Georgiana Bucuresb~anu
Adresa, telefon, fax: Str. Burebista, nr.6,b!.16,ap.30
0744/478992
REFERAT
Privind verificarea de calitate la specialitatea ls, cerintele A,B,C,D,E,F,a
CONSTRUIRE CAMIN CULTURAL IN SATUL PASTRAVENI, COM. p___,,,-,~-
0B: RETEAALIMENTARE CU APA
RETEA CANALIZARE MENAJERA IN INCINTA
INSTALATII SANITARE INTERIOARE
Beneficiar: COIWIUNA PASTRAVENI
Faza: : OTAC + Proiect tehnic - ce face ob.contr. 03 / 2019

1. Date de identificare:
Proiectant de specialitate: S.C. FORUMPROIECT S.R.L., ing. Galan Constantin
Investitor: COMUNA PASTRAVENI
- Amplasament: judet Neamt , Corn. Patraveni, sat Pastraveni
data prezentării pentru verificare: 17.12.2019
2. Caracteristicile principale ale proiectului şi ale construcţiei:
Proiectul trateaza in faza D.T.A.C.+ PTh. alimentare1a cu apa, evacuarea debitelor de apa uzata
menajera si realizarea instalatiilor sanitare , categorii de l.ucrari aferente investitiei "Construire camin
cultural in satul Pastraveni, com.Pastraveni, jud. Neamt " amplasata in satul Pastraveni, comuna
Pastraveni,judetul Neamt.
Alimentarea cu apa a imobilului propus se va realiza prin intermediul unui bransamentul
individual si contorizare proprie. ·
Bransamentul de apa se va realiza de la conducta de distributie existenta în zona , pe drumul
comunal adiacent incintei beneficiarului . Conducta de bransament se va realiza din conducta de
polietilena de înalta densîtate PEHD 32 x 2,3., pn10
Reteaua de alimentare cu apa propusa in incinta se va. realiza din conducta de polietilena de
inalta densitate PEHD 32 x 2,3, pn1 O , in lungime de 6 m , incepand de la iesirea din caminul apometru
propus in incinta si pana la intrarea in imobil conform planului HO anexat prezentei documentatii.
Caminul apometru se va reali;z:a din beton armat, monolit si se va echipa cu instalatii hidraulice
confom, plansei H1 atasate proiectului tehnic. ln caminul apometru se va monta un apometru, Dn20 ,
Qn == 1,5 mc/h , clasa C de precizie, preechipat cu sistem de transmisie de date in sistem inductiv ,
pentru masurarea consumului de apa ;
ln zona imobilului propus , exista retea publica de canalizare menajera , la data intocmirii
prezentului proi1ect , in consecinta , apele uzate menajere provenite de la obiectele sanitare montate in
imobilul ce face obiectul prezentului proiect vor fi evacuate prin intermediul unui colector menajer
realizat din conducta Pvc 160x3,2 , Sn4 la colectorul menajer existent in zona.
Traseul conductelor de canalizare mena.jera din incinta si amplasarea caminelor de racord se
vor realiza conf<>rm planului de situatie anexat prezentei documentatii.
Pentru asigurarea vitezei de autocuratire, panta conductei ingropate de canalizare va fi 1o/o spre
caminul de racord .
Pe traseul colectorului de canalizare s-au prevazut sasecamirn~ de vizitare in punctul de iesire a
coloanelor menajere din imobil si la s<;himbarile de directie a colectorului , camine realizate din tuburi de
coloana corugata 4>800, asigurate la partea superioara cu piesa suport din beton cu rama si
capac din fonta, conform STAS 2308.Apele uzate sint ape menajere ce se înscriu in limitele maxime
admise pentru dlescarcarea in retele de canalizare cf. NTPA 002/97.

Conductele de canalizare proiectate se malizeaza din teava PVC si sunt etanse.

Conducta de distributie apa si conducteile de canalizare menajera se vor monta ingropat sub
adancirnea de inghet, protejate în strat de nisip de 15 cm sub generatoarea inferioara si ·15 cm peste
generatoarea superioara.
Reteaua de distributie apa potabila proiectata asigll.lra parametri de debit si presiune necesari
functionarii optime a instalatiilor sanitare interioare.
lnstalatii sanitare interioare
Pentru prezentul proiect s-a adoptat o instalatie interioara de apa rece cu distributie inferioara in
parter , cu conducte montate aparenlt si îngropat la 1O cm de pardos13ala . Conducta de distributie apa
rece , va avea diametrul de 32 mm si va asigura alimentarea obiectelor sanitare propuse in imobil ,
precum si a utilajelor propuse in camera cu destinatie centrala termica , conform planului S1 si a
schemei de coloane S2 anexate prezentei documentatii.
 lnstalatiile interioare de alimentare cu apa rece si apa calda, au fost dimensionate pe baza
debitelor de calcul stabilite in functie de numarul si felul armaturilor existente in camerele de baie si
oficiu. Necesarul de apa s-a determinat in functie de preisiunile normale de utilizare la punctele de
consum.Dimensionarea coloanelor sî 1conducteior de distributie se face conform STAS 1478/90.
Conductele instalatiei sanitare interioare se vor executa din teava de polipropilena rezistente la
presiunea de regim de 6 barrsi la temperaturi uzuale ale apei reci (10°C, ... 15°C) si ale apei calde de
consum (55°C .... 60°C).
Prepararea apei calde pentru grupurile sanitare afenante vestiarelor se va realiza prin intermediul
unui boiler preparare apa calda menajera V == 150 I, amplasat in spatiul din parter cu destinatie centrala
termica, racordurile apa rece apa calda fiind de 1/2", conform planurilor si schemei de coloane anexate
prezentei documentatii . Dimensionare boilerului s-a ·realizat conform proiectului de instalatii termice
interioare anex,;:1t prezentE~i documentatii . Necesarul de apa calda aferent CE91or patru lavoare din
grupurile sanitare pentru spectatori , va fi asigurat de un boiler electric , V= 1OI , P = 1,2 Kw.
Din punct ,9e vedere al canalizarii menajere aceasta va fi executata din teava iDVC pentru
canalizare de diametre PVC32, PVC50 , PVC 11 O. Conductele de canalizare din PVC se vor imbina
numai prin mufare, prin piese fasonate la care etansarea eslte asigurata de o garnitura de cauciuc.
Pe coloana de canalizare precum si la schimbari de directie s-au prevazut piese de curatire Dn
11 O astfel incat: sa permita curatarea traseului de cc:1nalizare. Piesele de curatire se vor monta la o
inaltime cuprinsa intre 0,4 m - 0,8 m de la pardoseala.
Coloanele de canalizare menajera se vor prelungi deasupra invelitorii cu cel putin 50 cm pentru
asigurarea ventilatiei prin intermediul caciulilor de ventilatie Dn50, montate in capatul superior, sau se
vor echipa in capatul superior cu aeratoare cu membrane diin PEHD. /
De asemenea in grupurile sanitare , se va monta cate un sifon de pardoseala care sa perml„
scurgerea eventualelor pierderi de apa , Pentru mentinerea garzii hidnaulice s-a recomandat racordarea
la acesta a conductelor de scurgere a unui obiect sanitar cu utilizare frecventa .. ln centrala termica se
va monta un sifon de pardoseala Dn 100 ce va prelua apele provenite din golirea instalatiilor termice ,
precum si eventualele ape accidentale.
La montarea obiectelor sanitare precum si a accesciriilor acestora se va avea in vedere STAS
1504 care normalizeaza distantele de montaj ale acestora.
Conform. P118-2/2013 imobilul se va echipa cu hidranti exteriori de incendiu, proiect ce nu face
obiectul prezentei documentatii supuse verificarii, si se va intocmi de catre o firma autorizata conform
legislatiei in vigoare.
La realizarea lucrarilor se vor utiliza numai mateffiale agrementate conform reglementarilor
nationale in vigoare. Aceste materiale trebuie sa fie în conicordanta cu prevederile legii '608/2001 , HG
622/2004 si a legii 10/1995.
3. Documente ce se prezinta la verificare:
- Tema de proiectare : alimentare cu apa si canalizare, instalatii sanitare interioare
- Certificat de urbanism: nL .................................. emis dle ..................................... .
- Memoriu elaborat de proiectant in care se prezinta solutia adoptata pentru respectarea
cerintei verificate;
- Plansele desenate in care se prezinta solutia constructiva;
- Breviare de calcul in care se fundamenteaza solutia propusa,
4. C<>ncluzii asupra verificarii:
a) ln urma verificarii se considera proiectul corespunzatorfazei DTAC+PTH, semnandu-se si
stampilandu-se conform indrumatorului;

Am primit.2 .. exemplare
Proiectant
lng. Galan Constantin
Numele si prenumele verificatorului atestat: Nr. 1663 data 16.12.2016
ing. Moisa S. Oana Codriuina conform registrului de
Firma: SC GECO PROIECT SRL evidenta
Adresa, telefon, fax: Str. Ozana, nr.4, bl.M2, ap.12, Piatra Neamt
0740/222320

REFERAT

Privind verificarea de calitate la cerinta lt sila. cerintele esentiale de calitate A,B,C,D,E,F

a proiectului a proiectului CONSTRUIRE CAMIN CULTURAL IN SATUL PASTRAVENI,
COMUNA PASTRAVENI, JlJDET NEAMT
OB.: INSTALAT!! TERMICE INTERIOARE SI TERMOENERGETICE CT
faza P.Th.+D.T.A.C. ce face obiectul contractului (nr.lan) - 0 3 / ~ ' - ,

~ d 'd
c,
~ ·~1 •
Oo1Nl1 ~-
' i • r, ~
1. Da~e e I ent·t·
1 ,care: ~'" /4--;;:·,;1 .", I~ 0 -'\
- Pro~ectant general:_ SC FOR_UM PROIEC: SRL, Piatra N & /~Oi.t!A„iif.;,~~\ (:>
- Proiectant de specialitate: - ing. Constantin Galan ~ I O ·v \ ~
- Investitor: COMUNA PASTRAVENI l Z
Amplasament: judet Neamt, comuna Pastraveni, sat P!:llctrn:i\,!AI I l>
- data prezentării pentru verificare: 16.12.2016 L.. ..,_
~ ,;so.,.. O,:•
'"I': '''-";D;v,
2. Caracteristicile principale ale proiectului şi ale construc iei:\, ;,/tvGINER
Proiectul trateaza in faza P.Th. + D.T.A.C. realiza a în . - ~ nterioare si
instalatiilor termoenergetice aferente investitiei "Construire cami cult ral lns - straveni, comuna
Pastraveni, judet Neamt", investitor COMUNA PA$TRAVENI.
Necesarul termic pentru incalzirea spatiilor s-a calculat con rm STAS 1907/1-2/1997, luandu-
se in consideratie urmatoarele elemente de baza, respectiv rezistentele termice ale elementelor de
constructie calculate conform SR 6472/3 si C 107/1997, amplasarea in zona eoliana 111, viteza
vantuiui pentru zona eoliana IV - v = 1O m/s, temperatura interioara de calcul +18 °C - +22 °C,
temperatura exterioara de calcul - 18 °C.
lnstalatia termica interioara este realizata printr-o distributie inferioara si coloane verticale
montata la nivelul pardoselii de ta parter ce alimenteaza radiatoarele tip panou de otel de
dimensiuni corespunzatoare,, astfel acoperind necesraul de caldura din fiecare incapere. lnstalatia
termica interioara se va realiza cu tevi de polipropilena reticulate cu insertie PPR 20 - PPR 50.
Fiecare radiator este echipat cu robinet dublu reglaj (tur-retur)½'' si aerisitor manual½".
Aerisirea instalatiei de incalzire se va prin aerisitoarele manuale montate pe fiecare radiator
in parte si prin aerisitorul montat la capatul coloanei de incalzire.
Conductele de incalzire se monteaza cu o panta de 3%o spre centrala termica, astfel
asigurandu-se golirea instalatiei, printr-un robinet½".
Agentul termic este transportat catre radiatoarele de la un cazan de pardoseala cu functionare
pe combustibil solid, cu gazeificare avand o putere termica Q = 100 kW.Cazanul functioneaza in
limite die temperatura a agentului termic pe conducta de ducere 80° si p;e conducta de întoarcere 60
o

Agentul termic este vehiculat la instalatia interioara de incalzire prin intermediul unei
electropompe montata pe conducta de tur avand caracteristici Q = 5,0 mc/h si H = 6,0 mCA.
Prepararea apei calde de consum este realizata prin intermediul unui boiler vertical cu
capaciţatea de 150 litri.Agentul termic necesar prepararii apei calde de ,consum este vehiculat de la
cazan catre boiler prin intermediul unei electropompe montata pe conducta de tur avand caracteristici
de Q = 2,0 mc/h si H = 3,0 mCA.
Pentru circulatia apel prin cazan s-a prevazut o electropompa de recirculare montata intre
turul sî returul agentului termic primar, avand carac;teristici Q = 2,0 mc/H si H = 2,0 mCA.
Fiecare pompa este asigurata impotriva loviturii de berbec prin montarea clapetelor unicsens
amplasate dupa fiecare pompa.
Asigurarea instalatiei împotriva cresterii presiunii si temperaturii peste limitele admise se
realizeaza cu ajutorul unui vas de expansiune închis avand un volum de 100 litri si prin cele doua
supape Dn 1" montate pe cazan.
Pe conductele de incalzire tur, ce pleaca de la cazan sunt monta.ti robineti de trecere ¾" - 2"
si clapete unicsens ¾" -2".Pe conductele de incalzire retur, ce se întorc la cazan sunt montati robineti
de retinere ¾" - 2", clapet unicsens ¾" - 2" si filtru de impuritati 2".
 Umplerea instalatiei cu apa se face din distributia de apa rece propusa prin proiectul de
lnstalatii sanitare interioare.
Evacuarea gazelor de ardere se realizeaza la un cos de fum avand diametrul de 250 mm, H
= 8 m. Cenusa rezultata in urma arderii combustibillului solid se va depozita in exteriorul imobilului,
intr-un spatiu închis, prin grija beneficiarului.
Echipamentele utilizate in instalatia de incalzire interioara vor fi insotite de certificate de
calitate, întocmite de producatori, care sa confirme caracteristicile tehnice ale produsului.La realizarea
lucrarilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementarilor nationale in
vigoare.Aceste materiale trebuie sa fie in concordanta cu prevederile legii 608/2011 si a Legii
10/1995.

3. Documente ce se prezinta la verificare:

1. Piese scrise:
- Program de control
- Memoriu tehnic
- Breviar de calcul
- Caiet de sarcini
- lnstructiuni de exploatare a instala.tiei

2. Planse desenate
- 11 - Plan parter
- 12 - Plan mansarda
- 12 - Schema coloanelor
- 13 - Schema verticala

'\
4. Concluzii asupra verificarii:
ln urma verificarii se considera proiectul corespunzator pentru faza verificata (semnandu-
se si stampilandu-se conform lndrumatorului privind Regulamentul de verificare a proiectelor,
aprobat prin Ordinul MLPAT Nr. 77/N1/28.10.1996).
Orice modificare adusa documentatiei viza11e si nesupusa unei noi analize conduce la
încetarea responsabilitatii verificatorului.

Am primit 2 exemplare
VERIFICATOR DE PROIECTE SPECIALITATEA IE Nr. 1038/16.12.2019
BANCIU E. EMILIA - ATESTAT SERIA B NR. 07698 conform registrului de evidenţă
Piatra Neamţ, strada Unirii, nr.7, tel. 0742228575

REFERAT
pentru verificarea instalaţiilor electrice (le) conform prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu
modificările ulterioare, referitoare la cerinţele esenţiale de calitate:
A. rezistenţă mecanică şi stabilitate 8. securitate la incendiu C. igienă, sănătate şi mediu
D. siguranţă în exploatare E. protecţia împotriva zgomotului F. economie de energie şi izolaţie termică

a proie~tului nr. 03/2019: CONSTRUIRE CĂMIN CULTURAL ÎN SATUL PĂSTRĂVENI, COMUNA

PASTRAVENI, JUDEŢUL NEAMŢ
faza DTAC+PTh

I. Date de identificare:
- proiectant general/de specialitate: SC FORUM PROIECT SRL, J27/1839/2008, Piatra Neamţ
investitor (beneficiar): COMUNA PĂSTRĂVENI, judeţul Neamţ
- amplasament: sat Păstrăveni, comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ
- data prezentării proiectului pentru verificare: 13.12.2019

li. Caracteristicile principale ale proiectului:

Proiectul cuprinde instalaţiile electrice de utilizare: tablouri electrice, circuite de iluminat, prize şi
instalaţia prizei de pământ.
Distribuţia energiei electrice la consumatori se va face prin intermediul tabloului electric general
TEG din blocul de măsură şi protecţie printr-o coloană electrică prevăzută a se realiza cu cablu CYABY
5x16 mmp, protejată în tub IPEY 0 32 montată îngropat. Din tabloul electric general TEG este alimentat
tabloul electric de distribuţie TE-ct - tablou electric centrala termică printr-o coloana electrica monofazată
din cablu CYY-F 3x6 mmp.
Circuitele electrice sunt prevăzute a se executa cu conductor MYF/cablu CYY-F protejate în tuburi
IPEY/COPEX metalic pe portiunile combustibile montate îngropat.
Corpurile de iluminat au fost prevăzute fluorescente numărul lor şi tipul fiind stabilit în funcţie de
destinaţia încăperilor, cu grad de protecţie corespunzător mediului în care sunt montate.
Pentru asigurarea iluminatului de siguranţă pentru evacuare au fost prevăzute luminoblocuri cu kit
de siguranţă 2x8 W cu autonomie de minim 1 oră şi timp de punere în funcţiune de 5 s.
ln centrala termică corpul de iluminat a fost echipat cu kit de siguranţă cu autonomie de
funcţionare de minim 1 oră pentru a asigura iluminatul de siguranţă pentru intervenţii.
Iluminatul de securitate împotriva panicii din sala de spectacole şi în sala de şedinţe este asigurat
prin echiparea unor corpuri din iluminatul general cu. kit de siguranţă cu autonomie de funcţionare de
minim 1 oră. În afară de comanda automată a intrării în funcţiune a iluminatul de securitate împotriva
panicii acesta a fost prevazut si cu comenzi manuale.
Comenzile iluminatului sunt prevăzute a se realiza cu comutatoare şi întrerupătoare.
Prizele sunt monofazate, cu contact de protecţie.
Circuitele electrice sunt protejate în tablouri cu întrerupătoare automate, cuplate cu dispozitive de
protecţie diferenţială.
Protecţia împotriva atingerilor accidentale a părţilor metalice ale tablouri! · e, ale carcaselor
echipamentelor electrice, a nulului prizelor cu contact de protecţie se realiz~ .. J>fi
priza de pământ cu rezistenta de dispersie RpS4 n (realizata cu platbanqj'li'(JE"Zn 4t>M m /p9tată
îngropat în pământ), prin intermediul conductorului de protecţie şi a pieS'llor de,sepârşţie.. 1:::""·>~--
1
j
11k / "'4~-
' ..,, • 1~ fU\:
,i,,'I' i:'1

III. Documentele ce se prezintă la verificare: · ~i --·· l .J;,~·,,

- , • • '~~ -~ \ ~
\
I~,l' ' 1, ,._
'~ W'
"¾, j

1. Piese scrise: -\, -',l · 1

Memoriu tehnic \ ., i
J,, ,(.f

Program de control . s-:?> ~l:1

- Caiet de sarcini ·, '":,-~l2.~ .-.;:·~.:~~.,,
2. Planşe desenate . •
- E1 - Plan parter modificator - instalaţii electrice interioare
- E2 - Plan mansardă propus - instalaţii electrice interioare
- E3 - Scheme electrice de distribuţie TEG, TE-ct

. RVI038/I
 IV. Concluzii asupra verificării:
În urma verificării se consideră proiectul corespunzător pentru faza verificată (semnându-se şi
ştampilându-se conform lndrumărorului privind Regulamentul de verificare a proiectelor, aprobat prin
Ordinul MLPAT Nr. 77/N1/28.10.1996).
Orice modificare adusă documentaţiei vizate şi nesupusă unei noi analize conduce la încetarea
responsabilităţii verificatorului. ·

Am primit 2 exemplare Am predat 2 exemplare

Investitor/Proiectant Verificator t · testat
lng.

RV1038/2

I
.1
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + ODE; pr. m. 03/2019

PROGRAM CONTROL STRUCTURA

Intocmit in conformitate cu legea 10/1995, hgr 766/1997, C56/1985

m Categorie de lucrare, lucrare ce se verifica se controleaza Participa: Documente scrise ce Observatii;

sau se receptioneaza calitativ si pentru care se întocmesc I=ISC se întocmesc PV- numarul si data
documente scrise B-beneficiar proces verbal, actului ce se
E-executant PVLA-proces verbal încheie
P-proiectant lucrari ascunse,
G-geotehnician PVR-proces verbal
pentru receptie

Sapatura fundatii izolate, atingerea cotei de fundare - B+P+E+G PVLA

2.00m, natura teren fundare, turnare betoane de egalizare
C8/10.
2 Sapatura fundatii continui, atingerea cotei de fundare - B+P+E+G PVLA
2.00m, natura teren fundare.
3 Turnare blocuri de beton simplu C8/10, cofrare goluri B+E PVLA
instalatii sanitare (apa si canalizare).
·----------+----··----+---
4 Cofraje, montaj armaturi BSt500C, turnare betoane in B+P+E PVLA ~\: C i"'tt:5{·;:>."::;..
socluri si nervuri b.a. -0.20m; +0.50m. C16/20. ~(:)?' 1 .(
4 ~~
5 umpluturi material umplutura si montaj strat B+P+E PVLA fi~ /4-:c t41\/1 ·t1~~
termoizolant. /'5 / ·A~ f? ;."'9 ~-~
6 Montaj armaturi in placa cota -0.50m; +0.50m, cofrare B+P+E T lllR.
PVLA ...., j ?: /
* \ '/' 08871
J ~-u ~1·
goluri instalatii, turnare betoane Cl6/20. 1 ...i.. ?,
7 Cofraj stilpi cadru 35x45cm, montaj armaturi BSt500C, B+P+E PVLA •~\ L
',\ <-' fţ'I h✓
turnare betoane Cl6/20.
>----+--------------·--------ţ--------t---~~~-.-:;lP-/-+-l''-l--'"'-----.6'--"hF----J
\·.•~;:./J'.i , ,...-~, ~-~A"'':' :;.ţ
8 Realizare zidarie portanta 290x240x238mm, B+P+E PVLA -~~~)~{~
Montare armaturi in stilpisori BSt500C, cofraj stilpisori,
turnare stilpisori,
Montat armaturi in centuri BSt500C, cofraj centuri,
turnare centuri.
9 Cofraj scari interioare, montaj armaturi BSt500C, B+P+E PVLA
turnare betoane Cl6/20.
10 Cofraj si montaj armaturi la placa cota +3.50 BSt500C, B+P+E PVLA
turnare betoane C16/20.
I---+------~----------- ----1---·-·---1-----------+-------
11 Cofraje, montaj armaturi BSt500C, turnare betoane B+P+E PVLA
grinzi cadre transversale si longitudinale +5.65m.
12 Realizare zidarie imamata 290x240x238mm, verificare B+P+E PVLA
armaturi in rosturi
13 Cofraj, montaj armaturi BSt500C, turnare betoane grinda B+P+E PVLA
G5 C16/20. +6.50m
14 Realizare planseu lemn+metal +5.23m, IPE180 B+P+E PV
15 Montaj elemente sarpanta lemn B+P+E PV
16 Montaj elemente sarpanta metal B+P+E PV
17 Receptie finala B+P+E PVR
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

Programul de control (programul de calitate) si lista fazelor determinante sunt actiuni de asigurare a calitatii. Programul de
control este o componenta a proiectului prin care sunt stabilite etapele de verificare pe domenii si categorii de lucrari.
Faza determinanta este stadiul fizic la care o lucrare de constructii, odata ajunsa, nu mai poate continua/ara acceptu/scris al
investitorului, proiectantului si executantului.
Programul de control poate fi la cererea beneficiarului constructorului sau proiectantului completat si cu alte faze care se vor
considera necesare a fi verificate in timpul executiei lucrarilor. si pentru aceste faze se vor întocmi procese verbale care se vor
atasa la cartea tehnica a constructiei.
Daca abaterile sesizate nu sunt prevazute prin proiect ele se vor incadra in limitele prevazute in norme si normativele in
vigoare. Eventualele deficiente vor fi remediate cu avizul proiectantului si beneficiarului
La receptia obiectivului un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea constructiei. Participarea
proiectantului la fazele de control stabilite prin prezentul program se va face in baza unui contrac de asistenta tehnica conform
HG907/2016; anexa 6; pct. 3.8.1.; lit. b)

proiectant beneficiar antreprenor

BRUVAS DESIGN Comuna Pastraveni
Ing. Vasile Brustureanu

..
FORUl!V!
PROIECT ~
5.R.l. ;J
RO 24î>99975 /;f
j27/J-839/2008 ~
 PJ!~GIRAIVI.
privind contr,olul caHtatii lucll'arilor de re'tea a.lhuentare cu apa
s i r,~tea canalizare menajera pe faze de,terminante
CONSTRUIRE CAIVIIN CULTURAL.
IN SATUL PJJ\s·rRAVEN!, COMUNA PASTRAVENII, .,JUDETUL NE. AMT

Nr. !i Lucrari ce se controlerul!.a ,. s:e verifica sau :,ie receptioueaza Documentul Cine iintocmeste
Crt. caUtativ si pentru care 1trebuie intocmite cloc111mente scristi sc:ris si semoe:11za
1„ Predare amplasament PV C+B+J>
2.i
:1.
Trasam in plan a conductelor
î:xecutia sapaturii , la santul de pozare al conductei , la
PV C+B+P
_ . ____ ,

~aminele, de viizitare eana la atiinierea coten de fundare PVLA C+U+P

4. Pregatir(~a si executarea patului de pozare a c.onductei
,.
e:xecutia patului de nisip PVLA C+H+P
"" verificarea cote i de:: pozare
"" verificarea calit1tii Qatului de pozan~
.,.,. ·Montare conducta
.. pozarea conductei
pante
~
PVRC C+B+J~
., imbina.re tuburi si piese::
"" nwntare camine
() . Montaj instalatii hidrau lfo:: in camin ele pompare PVRC C+H+P
7* Controlul calitatii pozarii , imbinarii si montarii conductelor PVLA C+H+P
8. faza determinanta - Proba de 1:tanseit:ate pe tronsoane PVF'D C+B+P
9. I'aza determinanta -- Pmba de presiune pe tronsoane PVF1D C+B+P
rn. Real.izarea umpluturilor si a compactarii inclusiv sistematizarea PVRC C+H+P

I Nota ex~1o ____

__l_ic_a_ti_v_a_--,__ - - - - - - - - - - - - - - 1
i PV ·- _ ~roces verbal _____________ C Constructor
_____ f'.YLA Proces verbal dtl1:1crari ascunse ________ .. B Beneficiar Q)iri:ginte di~ santiier)
PVR(~-- Proces verbal dtE~ceptie calitativa . . P Proilectant ________,
1"VFn Proces verbal de: faza d•~terminanta
I Convocarea dele:gatilor în vederea respectarii prezenttllui program de faze d1:::terminante si întocmirii
I documentelor atestatoare ( proc-eS(:: verbale de receptie , etc. ) cad<.~ in sarcina antreprenorului _________~

Proiectant general
S.Cu FURUM PROIECT t~.~.L. COM PA8TRAVENI
;~:c
SX,
'fORU ·
-pitOtf:€
s.R.L,
R.0 248<!199'15
fl1/183~/20C8
Q<' ~
~ l\t, ~e~
-::f!.f_1rnt • JuO·
, ...::·~:.:::::::--·"'
 1Pl ~C::>GIRAM
_I_,__ ____,
privind c11:>ntrolul calitaUi lluc::rarilor de iimstalatii sanitare interioare
pe ·fa~~e determinante
CONSTRUIRE CAIVIIN CULTURAL.,
IN SATUL PASTIRAVENI, COJ1IIUNA PASTRAVEMI, JUDETUL NEAMT

- -~··--··-'"' -
N11♦• Lucrari ce se ,:ontromeaza , :se verifk:a sau se rec«::ptioneaza. Documentul Cine iutocmeste
Crt. calitativ si pentru cllre trebuie întocmite 1rlocumt!nte sci·ise scris care se si s11?mnerur,a
incbeie
L Trasare PV C+U+P
2. Executie goluri pentru ·trecerea conductelor prin pereti si plansee PV C+JHP
-·----
3. ·Exe,1;utfo coloane si cor1ducte de distributie PVRC C+JHP
-·--·--·
4. 1\.fontaj obiecte sanitare PVRC C'+U+P
5. . Controlul calitatii pozarii , imbinarii si montairii conductelor PVLA C+U+P
6„ f'aza determinanta-· Proba de ,etanseitate conduc:te PVFD C+JHP
·----
I
7. raza determinanta - Proba de presiune c:onducte PVJFD c+n+P
-

Nota e:x Jlicativa --·-

PV Proces verbal .. C Constructor
PVLA. Proces verbal d~: lrn;rari ascunse <•.,~---N--~•-H B Ben~dar (Diriginte de s:mtiier)
PVRC Proces verbal d~:E~ceptie calitatiiva p Proir.ecil:ant
,-------·- ·-· ---··-·-
PVFH Proces verbal d~: faza determinanta -·· --·-·•

·--
'
Convocai-ea defogatilor in vederea respectarii prezentului program de faze d1;:terminante si întocmirii
documentelor atestatoare (_p_roc.esc:: verbale de r~~E!:: , etc. ) cade in sarcim~1treprenornlui

BENEFICIAR.

COM PASTRJ:\VENI
 ·-'\!' . ,.,;.:
PROGRAM OE CONTROL '/!;:' /<::.·>~
al calităţii lucrărilor la instalaţii termice 1ii}i1ar,1 ,YJi
şi C56/ ~ "·
- conform Legii nr.10/1995
* ,,
f\•'.1
c~
}l,;~•~~ J *·'/
FazeJe care trebuie Cine controlec
r~ ~l::l;C ' ·a.. ,.)
~ '11::- 1NG ·- ,,f<:, ftf'
·.vz ~/f.
Nr. controlate • ntul
'
crt. B C p ~ATI ~e.~estă
_.._ ....__
- calitatea
1. Receptia echipamentelor si a
materialelor din care s.e va
X X - v- Buletine de
analiza si
executa instalatia; verificarea verificare care
agrementelor tehnice, de sa confirme
garantie, caracteristicile marca si
aparatelor si concordanta caracteristicile
acestora cu proiectul materialelor
( prevazute de
proiect
2. Trasarea LUCRARII Proces verbal
(stabilire dimensiuni conducte de de constatare
<;listributie) X X - -
3. Verificare traseu coordonat cu X X - - Proces verbal
eelelalte instalatii din zona de constatare
respectiva
4. Amplasare si pozare conducte Proces verbal
de distribute X X - - de constatare
5. Pe parcursul executiei, inainte X X - - Proces verbal
de montarea pe pozitie a de constatare
ţronsoanelor de conducte,
armaturi, verificarea imbinarilor,
şudurilor etc.
6. Montarea radiatoare p,e pozitie X X - - Proces verbal
de constatare
7. Pozare conducte pe console, Proces verbal
efectuare leQaturi la radiatoare X X - - de constatare
8. Oupa executie, verificarea X X - - Proces verbal
respectarii traseului, cotelor de de constatare
cilmplasare, prinderi, pante
conducte, calitatea sudurilor
9. Probe hidraulice (la rece) Proces verbal
X X - - de constatare

Proces verbal
de receptie

Proces verbal
de lucrari
ascunse
10. Probarea instalatiilor de incalzire X X - - Proces verbal
centrala - probe de dilatare de constatare

Proces verbal
de receptie

Proces verbal
de lucrari
ascunse
 11. Receptia lucrarilor de instalatii
termice interioare X X

verbal
ptie

verbal

NOT _: Constructorul va anunţa in sc:ris ceilalţi factori inter satf. .

zile înaintea datei la care urmează verificarea. ·

PROIECTANT DE SPECIALITATE, EXECUTANT, BENEFICIAR,

lntocmit,
ing., Constantin Galan

(
 PROGRAM DE CONTROL
al calităţii lucrărilor la instalaţii electric'?/.
- conform Legii nr.10/1995 şi C56/2004:Ut/

Nr. Fazele care trebuie Cine controlează ..,

'."\

'\:.
crt. controlate
Beneficiar Contructor Proiectant Serviciul d
control al
calit. in
corrtruc ii
1. Trasarea LUCRARII Proces-
(stabilire trasee, verbal, de
dimensiuni) X X trasare a
lucrarilc:>r
(. . 2. Realizarea circuitelor de Proces verbal
iluminat si prize, X X de lucrari
montare tablouri asc1,mse
electrice
3. Pozare priza de pamant Proces verbal
si executie imbinari c:u X X de lucrari
iese de se aratie asc1,mse
4. Verificari , (perioada X X Proces-verbal
intre si dupa termina~ea de efectuare
monta'ului rqbe
5. Verificari ,incercari, Proces-verbal
probe (perioada de X X de receptie
punere în functiune si calitativa
ex loatare
6. Masuratori a rezistenţei Proces-verbal
de dispersie pentru de cc:,ntrol
priza de pământ faza
verificarea respectariii X X determinanta
valorii subunitare pentru
priza de pământ, conf
prevederilor Normativ
1.07/2011
7 Receptia lucrarilor de Proces-verbal
instalatii paratrasnet si X X X X de receptie
impamantare priza de calitativa
amant

NOTĂ : Constructorul va anunţa in scris ceilalţi factori interesaţi pentru participare cu minim 1O
zlle înaintea datei la care urmează verificarea.

PROIECT PECIALITATE, EXECUTANT, BENEFICIAR,

ing. Cod
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

BORDEROU PIESE SCRISE SI DESENATE

Specialitatea structura
plansa Denumire / capitol scara

Borderou piese scrise si desenate

Memoriu tehnic structura
Program control structura
Antemasuratoare structura
Caiete de sarcini structuri

ROI Plan Fundatii 1/50

R02 Detalii fundatii continui, detalii fundatii izolate 1/25
R03 Detalii fundatii izolate 1/25
R04 Detalii fundatii izolate 1/25
ROS Plan armare socluri si nervuri beton armat 1/50
R06 Detalii armare stilpi beton armat 1/25
R07 Detalii armare grinda beton armat O 1 1/25
ROS Detalii armare grinda beton armat 02 1/25
R09 Plan armare placa cota -0.05m, plan cofrai placa cota -0.05m 1/50
RIO Detalii stilpisori beton armat 1/50
Rll Plan amplasare stilpisori beton armat 1/50
R12 Detalii stilpisori beton armat 1/25
Rl3 Plan armare si plan cofrai cota +3.50m; detalii armare grinzi 03 si 04 1/50
R14 Plan amplasare grinzi metalice secundare 1/50
R15 Plan centuri detalii armare centuri 1/50
R16 Plan saroanta 1/50
R17 Detalii saroanta 1/50
R18 Detalii saroanta 1/10
R19 Detalii sectiuni scara acces la cota +3.50m 1/50
R20 Detalii sectiuni scara acces la cota +3.50m 1/50
R21 Detalii ferma metalica in axa 8-8; vederi de ansamblu si axonometrie
R22 Ferma metalica in axa 8-8; detalii subansamluri
R23 Ferma metalica in axa 8-8; detalii piese componente
R24 Axonometrie elemente structura nts
R25 Axonometrie infrastructura nts

Intocmit:

Th. L. Tabircea

~
 1. DATE GENERALE

• Obiectiv: CONSTRUIRE CĂMIN CULTURAL ÎN SATUL PĂSTRĂVENI, COMUNA

PĂSTRĂVENI, JUDEŢUL NEAMŢ
•Amplasament: intravilan PĂSTRĂVENI, corn. PĂSTRĂVENI, jud. NEAMŢ
• Investitor: COMUNA PĂSTRĂVENI, JUDEŢUL NEAMŢ
• Elaborator proiect: S.C. FORUM PROIECT S.R.L. Piatra Neamţ
• Număr proiect: 03 / 2019
• Data întocmire: noiembrie 2019

2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

2.1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR

a). Amplasamentul
Terenul în suprafaţă de 1133 mp este situat în intravilanul satului Păstrăveni, comuna
Păstrăveni, judeţul Neamţ şi este proprietatea Comunei Păstrăveni.

b). Topografia
Terenul se evidenţiază prin cvasi-planeitate, având deschideri la DJ 1551 Tupilaţi- Tg.
Neamţ şi la strada Moldovei din care se va face accesul în incintă.
Vecini: - la N: proprietăţi particulare;
- la E: strada Moldovei;
- la S: DJ 1551 Tupilaţi - Tg. Neamţ;
- la V: NC 51377.

c). Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

Zona climatică IV cu Te= -21 °C - cont. STAS 1907/91;
Presiunea de referinţă a vântului: qb = 0,5 kPa - cont CR 1-1-4-2012;
Val. caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol Sk = 2,00 kN/m 2 , cont. CR 1-1-3-2012.

d). Geologia şi seismicitatea

Clasa de importanţă: III, cu yi = 1,00- cont. P100-1 /2013;
(
Zona seismică cu: ag = 0,25 g; Te= 0,7s - cont. P100-1 / 2013;
Grad de rezistenţă la foc: IV.

Categoria de importanţă C- normală.

 2.2. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂTI

2.2.1. MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURĂ

Functiunea: CĂMIN CULTURAL

Regi~ de înălţime: PARTER+ MANSARDĂ PARŢIALĂ
Dimensiuni maxime în plan: 32,55 x 17,95 m
Suprafaţă construită = 452, 1O mp
Suprafaţă desfăşurată = 554,40 mp
Suprafaţă teren= 1133 mp
POT propus = 39,90 %
CUT propus = 0,49
Înăltime maximă la streasină = +6,55 m
Înălţime maximă la coamă= +9, 12 m
Categoria de importanţă C normală
Grad de rezistenţă la foc IV

Se propune construcţia unei clădiri cu regim de înălţime P + Mp şi funcţiune de Cămin

Cultural, pe terenul în suprafaţă de 1133 mp situat în intravilanul satului Păstrăveni, comuna
Pă$,trăveni, judeţul Neamţ, proprietatea Comunei Păstrăveni.
Accesul în incintă se realizează din strada Moldovei.
Amplasamentul clădirii va respecta prevederile Codului Civil, iar porţile pentru accesul
auto în incintă vor asigura cu uşurinţă intrarea în caz de nevoie a autospecialelor pentru
stingerea incendiilor.
Structura de rezistenţă a clădirii va fi din cadre alcătuite din stâlpi şi grinzi din beton armat,
combinată cu zidărie portantă de 25 cm grosime din cărămidă ceramică cu goluri verticale 290 x
240' x 238 mm, confinată cu stâlpişori şi centuri din beton armat.
Planşeul de peste sala de festivităţi va fi alcătuit din profile metalice laminate şi grinzi din
lemn, peste care se va executa podină din dulapi din lemn.
Pe zona mansardată, placa de 15 cm grosime de peste parter se va executa din beton
armat monolit.
Şarpanta în patru ape va fi din lemn, pe scaune, cu pantele de 50 %.
Învelitoarea din tablă profilată se va dota cu jgheaburi şi burlane vopsite în câmp
electrostatic.
Clădirea va beneficia de 6 accese, din care două principale şi unul pentru camera centralei
termice.
Uşile exterioare vor fi din Aluminiu cu geam termoizolant, exceptând uşa de la camera
centralei termice care va fi metalică, cu goluri pentru ventilare.
Ferestrele vor fi din PVC, exceptând fereastra de la camera centralei termice care va fi
din Aluminiu, cu geam simplu. Glafurile interioare şi exterioare vor fi din Aluminiu.
Uşile interioare vor fi în totalitate din PVC.

ÎN CLĂDIRE SE POT AFLA SIMULTAN 185 DE PERSOANE, DIN CARE 161 PE

SCAUNE, 20 ARTIŞTI ŞI 4 PERSONAL ÎNTREŢINERE

Funcţionalul este alcătuit din:

La parter:
- Sală festivităţi + scenă 232,06 mp + 47,00 mp
- Hol GS 3,84 mp
- GS femei 10,29 mp
- GS bărbaţi 10,29 mp
- Hol 20,40 mp
- Vestiar artişti 17,86 mp
 - CT 17,86 mp
- GS femei 8,79 mp
- GS bărbaţi 8,79 mp
- Casa scării 12,73 mp.

- Logie 22,47 mp.

La mansardă parţială:
- Casa scării 12,73 mp
- Sală şedinţe 65,94 mp
- Oficiu 12,35 mp.

- Total util 480,93 mp.

Finisaje:
Se propun finisaje obişnuite în concordanţă cu funcţiunea clădirii. Se vor realiza cu
materiale de bună calitate, rezistente la uzură şi agrementate în ţara noastră. De asemenea,
( materialele vor trebui să asigure menţinerea cu uşurinţă a igienei.

Finisaje interioare:
- pardoseli din gresie antiderapantă în toate încăperile, exceptând scena şi sala de şedinţe
care se vor finisa cu parchet pentru trafic intens pe un strat de 1 cm din polistiren extrudat
pentru pardoseli;
- zugrăveli cu var lavabil de bună calitate pe glet de ipsos, la pereţi şi tavane;
- placări cu faianţă în grupuri sanitare până la partea inferioară a ferestrelor.
Tavanele vor fi false, din plăci de gips-carton rezistente la umezeală în grupurile sanitare
şi din gips-carton ignifugat în restul spaţiilor.
Glafurile inferioare la ferestre vor fi din Aluminiu, iar în grupurile sanitare vor fi din faianţă.
Se vor realiza măşti din gips-carton în zona reţelei de canalizare şi de apă.

Finisaje exterioare:
Tencuielile decorative ale pereţilor se vor executa peste termosistemul cu polistiren
expandat ignifugat de 1O cm, dispus pe toată anvelopa suprastructurii.
, Soclul se va finisa cu tencuială decorativă peste termosistemul cu polistiren extrudat
ignifugat de 5 cm grosime.
Treptele de la intrări, rampa şi podestele se vor finisa cu gresie antiderapantă şi antigelivă.
Balustradele vor fi din inox, ancorate în structura din beton armat.
Accesele se vor dota cu ştergător de picioare din aluminiu, cauciuc şi perie.
Perimetral se vor dispune trotuare din beton cu lăţimea de 100 de cm, pantă transversală
de minim 2 %.
Învelitoarea va din tablă profilată dotată cu profile pentru ventilarea podului, iar jgheaburile
şi burlanele vor fi din tablă vopsită electrostatic în culoarea învelitorii.

Măsuri de izolare termică:

- se va termoizola pardoseala parterului cu un strat de polistiren extrudat de 5 cm, dispus
sub placa din beton armat de 15 cm grosime;
- se va termoizola anvelopa verticală a clădirii cu polistiren expandat ignifugat de 1O cm
grosime la pereţi şi cu polistiren extrudat ignifugat de 5 cm la soclu;
, - termoizolaţia de la nivelul planşeului din lemn şi a şarpantei din mansardă se va realiza
cu saltele din vată minerală de 20 cm grosime şi se va închide la intrados cu gips-carton
ignifugat de 12,5 mm grosime;
- tâmplăria exterioară va fi din Aluminiu / PVC cu geam termoizolant.
 Măsuri de hidroizolare:
- trotuarele se vor executa cu pante longitudinale min. 0,5% şi transversale de 2%;
- se va prevedea un cordon din bitum topit la interfaţa dintre clădire şi trotuar;
- prima asiză de zidărie se va executa peste un strat de mortar impermeabil de 1 cm
grosime, dispus peste un strat de carton bituminat cu acoperire din nisip;
- peste astereala din scânduri se va aşeza un strat de folie anticondens;
- şarpanta şi învelitoarea se vor dota cu un sistem adecvat de colectare şi îndepărtare a
apelor pluviale;
- jgheaburile şi burlanele, temeinic fixate, vor fi dispuse la intervale de maxim 8 m pe
perimetru şi vor coborî până deasupra trotuarului;
- jgheaburile se vor asigura cu ciubuce şi brăţări pentru a nu fi deteriorate de zăpadă.

TOT MATERIALUL LEMNOS SE VA IGNIFUGA, IMPERMEABILIZA ŞI TRATA

ANTISEPTIC DE CĂTRE FIRME AUTORIZATE

Dotarea construcţiei:
Clădirea va avea asigurate toate utilităţile:
- alimentare cu energie electrică de la reţeaua naţională de distribuţie;
- apă potabilă şi de spălat pe mâini de la reţeaua stradală, prin branşament la cămin de
apometru;
- evacuarea apelor uzate la sistemul de canalizare centralizat al comunei, după
branşament;
- instalaţii de încălzire cu apă caldă de la centrala termică pe combustibil lemnos propusă;
- instalaţii electrice moderne;
- deşeurile menajere se vor colecta la europubele, de unde vor fi preluate de serviciul
centralizat al Primăriei Păstrăveni.

Amenajări şi Împrejmuiri:
Terenul se va împrejmui cu gard din lemn pe stâlpi metalici, dotat cu porţi pentru accesul
auto şi pietonal.

întocmit,
arh. Claudia Mezei

-·~--..
or.ni~!)! ,tiijlîl:(fllOR
nm~OIMH!1l
2467

s. ..
FORUM
PROIECT
S,R,L,
RO 248°'99'7 5
J27 /1839/2008
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

MEMORIU TEHNIC STRUCTURA

DATE GENERALE

Prezentul memoriu trateaza la faza de proiect tehnic realizarea structurii de rezistenta a unui camin cultural propus a se executa
in comunA Pastraveni, jud. Neamt. Regimul de inaltime este parter plus partial un nivel. Cota 0.00 fata de cota terenului este
de 85cm. Cota planseului etajului partial este +3.50m fata de cota 0.00. cota peste grinzile de cadru este de +5.65m iar cota
panei de creasta este +9.12m.

Cf eurocod 1990/NA; tab. NA. I, durata de viata estimata proiectata in lipsa unei specificatii din partea beneficiarului este 50
ani apartinid categoriei duratei de viata 4 ( pentru cladiri si alte constructii commune ). Actiunile asupra structurilor cit si
greutatile specific s-au determinat cfeurocod 1990 si 1991 cu anexele nationale aferente.

DURATA DE VIATA

Categoria Durata de viata exemple

duratei de proiectata
viata
1 mai mica de I O ani
2 Intre 10 si 25 ani
3 Intre 15 si 30 ani
4 Intre 50 si 100 ani
5 Mai mare de 100
ani
*) structurile sau partile de structuri, care pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu sunt
considerate structuri temporare.
Structurile temporare *
Elemente structurale inlocuibile, de exemplu grinzi
sevalet, reazeme, etc
Constructii agricole si similare
Cladiri si alte constructii comune
Constructii monumentale, poduri si alte lucrari
ingineresti
Cf. anexa nationala SR EN 1990-2004_NA-2006

Pentru structura tratata in prezenta documentatie categoria duratei de viata este 4

CERINTE FUNDAMENTALE APLICABILE (art. 6; (2); HG742/2018)

A Rezistenta mecanica si stabilitate

B Securitate la incendiu
C Igiena, sanitate si mediu inconiurator (
D Siguranta si accesibilitate in exploatare NR. o ·-,. ,
E Protective impotriva zgomotului \ Jf
F Economie de energie si izolare termica f/
/ '·,•.::'J. ;,
G Utilizare sustenabila a resurselor naturale 1, r• -
,.:.1 J
l
,/

~l:.!_!~_ :}' ' ~;::->'

CONDITII GEOTEHNICE

Fundaţiile constructiei s-au dimensionat conform NPI 12/2014, la starea limită de capacitate portantă pentru care s-a luat în
calcul o presiune convenţională de calcul Pconv.=2.25 [daN/cmp], coeziunea de 24kPa, unghiul de frecare interna 11 °iar intre
beton si terenul de fundare s-a considerat un coeficient de frecare 0.3. Terenul pe care este amplasată construcţia nu este afectat
de apă de suprafaţă sau torente, pânza freatică găsindu-se la adâncimi mari. Stratul pe care se fundează este format din argilă
cafenie plastic vîrtoasă. Datele au fost extrase din studiul geotehnic nr.... din ..... elaborat de S.C. Edil Proiect S.A. Piatra
Neamt anexat in copie la prezenta documentatie.

CONDIŢII SEISMICE

Conform normativului seismic PI00-1/2013, amplasamentul construcţiei este caracterizat prin acceleraţia de proiectare a
terenului ag=0.25g şi perioada de colţ Tc=0.7 secunde. Clasa de importanta a constructiei este III cu 'Yr,e = 1.0 conform Pl00-
1/2013 tab. 4.2.
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

CONDIŢII CLIMATICE

Conform STAS 6054/84, în raport cu suprafaţa terenului natural, adâncimea de îngheţ s-a considerat de 1.00m.
Conform codului de proiectare ,Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor', indicativ CRl-1-3 din 2013, din punct de ·
vedere al încărcării cu zăpadă, construcţia se consideră amplasată în zona pentru care greutatea de referinţă a stratului de
zăpadă este sk=2kN/mp corespunzătoare perioadei de referinţă IMR=50ani.
Conform codului de proiectare privind bazele proiectării şi acţiunii în construcţii. Acţiunea vântului indicativ CRl -1-4/2012
presiunea de baza a vintului qb = 0.6 kPa

BAZELE LEGALE ALE PROIECTULUI SI BIBLibGRAFIE

Legea 10/1991 - R, privind calitatea în construcţii;

Legea 50/1991 - R, modificată cu Legea 453/2001 privind autorizarea lucrărilor în construcţii;
Normativul Pl00-1/2013 pentru calculul la acţiuni seismice+ modificari si completari cf. ordin 2956/2019
NPl 12-2014 Normativ pentru proiectarea fundatiilor de suprafata;
NP012-99 Ghid de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat;
SR EN 1993-1-1 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel
C SR EN 1993-1-8 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel
STAS 10108-0-78 Calculul elementelor de otel.
Ghid GP 129-2014 Ghid privind proiectarea geotehnica
NP 074-2014- Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii
GP014-1997 - Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la actiuni seismice in cazul fundarii directe
C28- l 983 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton
ST 009 -2011 - Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performanta
Normativ CR6-2013 - Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
CRl-1-4/2012 - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vintului asupra constructiilor.
Crl-1-3 I 2012 - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.
P59- 1986 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton
SREN 1992-1-1 - Proiectarea structurilor de beton. Reguli generale si reguli pentru cladiri.
SREN 1992-1-1/NB - Proiectarea structurilor de beton. Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala.
SREN 1995-1-1 - Proiectarea structurilor de lemn.
SREN 338 - Lemn de constructie. Clase de rezistenta
NE 036 -2014- Cod de practica privind executarea si urmarirea executiei lucrarilor de zidarie
C56-1985 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
ST 042-2001 - Specificatie tehnica privind ancorarea armaturilor cu rasini sintetice.
P 118/99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor
NP005-96 - Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn
NP0 19-1997 - Ghid pentru calculul la sari limita a elementelor structurale din beton

Extrase din legea 163/2015 privind standardizarea nationala: reglementare- documentul care contine reguli cu caracter
obligatoriu si care este adoptat de catre o autoritate a statului sau la nivel european. Art.6.(1) Aplicarea standardelor romane
are caracter voluntar. (2) Aplicarea unui standar roman poate deveni obligatorie, in totalitate sau in parte, pe intreg teritoriul, pe
plan zonal ori pe plan local, numai printr-o reglementare, in cazul in care considerente de ordin public, de protectie a vietii, a
sanatatii si a securitatii persoanelor fizice, a mediului si a intereselor consumatorilor fac necesara o astfel de masura.

CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

Calculul termotehnic al elementelor de constructie s-a facut:

in acord cu normativul C107 partea a 3-a determinindu-se grosimea izolatiilor acolo unde au fost necesare astfel incit sa fie
atinse sau depasite rezistentele termice normate.

PRINCIPALELE MATERIALE FOLOSITE

Caramida cu gauri verticale 290x240x238mm

Mortare pe baza de ciment M5 pentru zidarii de caramida
Betoane clasa C8/10 pentru elementele simple ale infrastructurii
Betoane clasa C 16/20 pentru elementele armate ale infrastructurii
Otel beton PC52 pentru armare beton
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

Lemn clasa C 18 . . . C24 pentru realizare elemente de sarpanta.

Europofile HEA 260, Tabla groasa TG3, 5, 10mm

MODELAREA STRUCTURII si BREVIARELE DE CALCUL

Incarcarile caracteristice luate in calcul sunt cele recomandate in: SR EN 1991-1-1. Actiuni asupra struturilor. Actiuni generale
- Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri si STAS 10101/1 greutati tehnice si incarcari permanente.
Combinatiile de incarcari sunt conform CR 0-2012. Cod de proiectare, Bazele proiectarii constructiilor. Corficientii partiali de
siguranta sunt conform CR 0-2012. Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor. Pentru evaluarea combinatiilor de
actiuni asupra structurii cit si pentru determinarea eforturilor de calcul in structura s-a folosit programul de calcul structural
Axix VMl 1. Evaluarea incarcarilor date de teren asupra structurii s-a facut manual conform NPl 24/2010. Incarcarile din
zapada s-au consderat conform normativului ,Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor', indicativ CRl-1-3 din 2013.

Structura caldirii este o structura in cadre transversale si longitudinale combinate partial cu zidaria confinata cu elemente
din beton armat. Cadrele longitudinale sunt "umplute" cu zidarie inramaiâ. Fundatiile stilpilor de cadru sunt fundatii izolate iar
pentru peretii portanti sau autoportanti sau propus fundatii continui ambele fiind tip bloc si cuzinet. Planseele sunt din beton
armat respectiv lemn+metal. Scarile de acces au structura din beton armat. Sarpanta este realizata din elemente din lemn de
rasinoase. In axa 8-8 grinda transvrsala lipseste fiind înlocuite de o ferma metalica.

SARCINI MINIMALE PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢil LUCRĂRILOR ASIGURAREA LUCRĂRILOR DE

CONSTRUCŢII

În conformitate cu prevederile legii 10/1995 republicata privind calitatea în construcţii, în vederea obţinerii unei construcţii
de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea pe întreaga durată de existenţă a acesteia a următoarelor exigenţe: a -
Rezistenţă mecanică şi stabilitate; b - Securitate la incendiu; c - Igienă, sănătate si mediu inconjurator; d - siguranta si
accesibilitate in exploatare; e - Protectia împotriva zgomotului; f - Economie de energie si izolare termica; g - utilizare
sustenabila a resurselor naturale.

Asigurarea prin proiect a detaliilor de execuţie, a nivelului de calitate corespunzătoare exigenţelor de performanţă esenţiale
s-a făcut prin respectarea normativelor şi a instrucţiunilor tehnice în vigoare.
Proiectul conţine programele de control al calităţii lucrărilor pe parcursul execuţiei la acest obiectiv. La solicitarea
beneficiarului, proiectantul va participa la întocmirea cărţiitehnice a construcţiei lucrărilor executate, participarea fiind
incadrata ca asistenta tehnica din partea proiectantului tratata separat de activitatile de proiectare propriuzisa si inginerie.
Pentru respectarea condiţiilor tehnice de calitate ce trebuie urmărite în primul rând de serviciul formaţiilor de lucru şi de
personalul tehnic anume însărcinat cu conducerea lucrărilor, constructorul va organiza respectarea prevederilor tehnice în
vigoare, urmând a se efectua verificări:

a - Pe parcursul executării, pentru toate categoriile de lucrări, ce compun obiectele investiţiei, înainte ca ele să· devină ascunse
prin acoperirea cu (sau înglobate in) alte categorii de lucrări sau elemente de construcţii.

b - La terminarea unei faze de lucru;

c - La recepţia preliminară a obiectelor;

Verificările de la poziţia a şi b se efectuează conform Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor
ascunse la construcţii şi instalaţii aferente prevederilor generale din Normativul C-56, iar cele de la poziţia c conform
reglementărilor în vigoare privind recepţia obiectivelor în construcţii HG 273/1994.

INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE, ÎNTREŢINERE, REPARAŢII ŞI URMĂRIREA ÎN TIMP A CONSTRUCŢIEI

CONFORM NORMATIVULUI P 130/1988.

Construcţiile·necesită o supraveghere curentă a stării tehnice, cu caracter permanent pe întreaga durată de serviciu, organizată
conform prevederilor următoarelor normative:
- Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiei, inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a acesteia
indicativ P130/1998;
- Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii;
- HG 273/1994 - capitol III şi anexa 1;
- HG 766/21, 11,2007 - anexa nr. 4 - regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţii în timp şi
postutilizare a construcţiei;
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

- PC 1/2-1994 ~ îndrumător pentru investigarea şi diagnosticarea structurilor din beton armat;

- Pl30/1998 - Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiei, inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice
a acestuia;

SECURITATEA, SĂNĂTATEA ŞI IGIENA MUNCII

În toate operaţiunile de execuţie a construcţiei vor fi respectate cerinţele esenţiale referitoare la securitatea, sănătatea şi igiena
muncii. Conducătorul unităţii de execuţie, precum şi reprezentaţii beneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor au obligaţia
să aplice în activitatea de realizare a lucrărilor de construcţii şi amenajări interioare, prevederile legale privind securitatea şi
sănătatea muncii

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Se atrage atenţia constructorului şi beneficiarului ca în execuţie este obligatoriu să fie respectate detaliile date în proiect şi
tehnologiile de execuţie conform prevederilor legale în vigoare. Nerespectarea celor de mai sus atrage după sine delimitarea de
orice răspundere a proiectantului privind comportarea în timp a construcţiei. Conducătorii unităţilor de execuţie, precum şi
reprezentanţii beneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor au obligaţia să aplice în activitatea de realizare a lucrărilor de
construcţie, prevederile şi normele PSI în vigoare.

URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE, INTERVENTIILE IN TIMP SI POSTUTILIZAREA

CONSTRUCTIILOR

Comportarea in exploatare cit si interventiile intimp se vor realiza tinind cont de normativul PB0/1997 si HG 261/1994 din
care stipulam urmatoarele:
Toate aceste actiuni se realizeaza prin grija proprietarului, proiectantul elaboreaza pe baza de contract cu proprietarul
documentatiile tehnice pentru urmarirea in timp a constructiei [urmarire curenta sau speciala]. Lucrarile de refacere se
realizeaza pe baza de proiect. Proprietarul constructiei asigura realizarea proiectelor pentru refacere sau modernizare si asigura
verificarea acestora. Desfiintarea constructie se va face pe baza unei documentatii de desfiintare si a unei autorizatii de
desfiintare

Conform legii 10/1995 modificata de legea 177/2015 < sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in functie de
categoriile de importanta> astfel conform ord. 77/N/1996 privind aplicarea HG. 925 din 1995 anexa 1 pentru lucrari de
constructie de importanta redusa D proiectul poate sa nu fie verificat la cerinta A pe raspunderea proiectantului.
Conform HG 622/2007 <unei constructii ai pot fi aplicate una sau mai multe cerinte esentiale. Acestea trebuiesc satisfacute pe
o perioada de viata a constructiei rezonalbila din punct de vedere economic>

proiectant beneficiar antreprenor

BRUVAS DESIGN Comuna Pastraveni
Ing. V. Brustureanu
/)(\A'

~. (~~E.CONso
,,5-' (,- ~d it , ..., . _

.... ~ C.
FORUllV!
PROIECT
S.R,l.
RO 24f:l99975
p.7 /l.819/2008
,t:)
IY. ~,e'li
&arr,1 • Jud '";./
~--·--·::--
 MEMORIU TEHNIC RETELE APA C1ANAL SLJNSTALATII SANITARg
Prezenta documentatie trateaza solutia de alimentare cu apa si de evacuare a apelor uzate
menajere precum si echiparea cu instalatii sanitare interioare a unui imobil ce face obiectul
investitiei " Construire camin culturalin satul Pastraveni, comuna Pastraveni, jude.tul Neamt "
, investitie a carei beneficiar este Comuna Pastraveni.
Ca solutie de alimentare cu apa pentru prezenta documentie se propune realizarea unui
bransc1ment propriu conducta Pehd 32 , cu contorizare individuala in interiorul unui camin apometru
propus in incinta. Din punct de vedere al canalizarii menajere se propune ca evacuarea apelor
uzate menajere provenite de la obiectele sanitare din imobil sa se realizeze in caminul menajer de
racord propus in incinta si mai departe in reteaua de canalizare menajera existenta in zona
imobilului . Solutia de bransament apa si racord canalizare menajera nu fac obiectul prezentei
documentatii , limita proiectului fiind caminul apometru pentru reteaua de alimentare cu apa si
caminul menajer de racord Cm6 pentru reteaua de canalizare menajera.
Solutia de alimentarea cu apa a imobilului si solutia de evacuare a apelor uzate menajere in
incinta sunt prezentate in planul de situatie SO anexat prezentei documentatii.

Standarde si normative de rşferinta:

• 19-2015 - Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor sanitare

aferente cladirilor;
• STAS 1478--90-Alimentare cu apa la constructii civile si industriale;
• NP 003-1996 Normativ pentru proiectarea si exploatarea instalatiilor tehnico sanitare
si tehnologice cu tevi din polipropilena;
• STAS 179'5--87 - Instalaţii sanitare. Canalizari interioare. Prescriptii fundamentale de
proiectare;
• STAS 1504--85 - lnstalatii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare,
armaturilor si accesoriilor lor;
• Indicativ P11 B-2/2013 - Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor-
parlea a li-a - lnstalatii de stingere;
• P96-2015 Ghid pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de canalizare a apelor
meteorice din clădiri civile, social-culturale şi industrial;
• NP 084-2003 - Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor
sanitare şi a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, utilizând conducte din
mase plastic;
• SR EN 1401-1:2009 Sisteme de canalizare îngropate, de materiale plastice, pentru
branşamente şi sisteme de evacuare fără presiune. Policlorură de vinil neplastifiată
(PVC-U);
Partea 1. Specificatii pentru tevi, fitinguri si system;
• SR EN 1610:2016 Execuţia şi '1ncercarea racordurilor şi reţelelor de canalizare;
• SR EN 476:2011 Cerinţe generale pentru componentele utilizate în racorduri şi
colectoare; ,, --:."7:::7.. . I
I
i
• C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilo(:;q~:con~trci~tU si
instalatii aferente; /' ·.· · 'I\· .· . . •. :.;_•:;{; · '.;·,
• STA? 9~70/1 - 89 ·- Marcarea şi reperarea reţelelor de ~•,; ,,ycte ~tqa,pluti.J~;;.\;\
ffocahtăţr 1f .i' • \ ,,. \\
' ',, ! ' ,i

• SR 8591:19·97- Reţele edilitare subterane. Condiţii de ~h · · I!

ţ"· ,.,,.,,...r,r..., / /,::/'
1
.,;,<ii/ ..
 • STAS 1478- 90-Alimentare cu apa si canalizare la cladiri civile si industriale;
• STAS 2448 - 82 - Canalizări. Cămine de vizitar,e. Prescripţii de proiectare;
• SR EN 124-1 :2015 - Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de
vizitare şi guri de scurgere în zone carosabile şi pietonale. Partea 1: Definiţii,
clasificare, principii generale de proiectare, cerinţe de pe1formanţă şi metode de
încercare;
• STAS 3051-91 - Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de canalizare.
Prescripţii fundamentale de proiectare;
• SR EN 1610:2016 ver.eng.- Execuţia şi încercarea racordurilor şi reţelelor de
canalizare;
• SR 1846-'I :2006 - Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 1:
Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare;
• SR EN 1916:2003 - Tuburi şi accesorii din beton simplu, beton slab armat şi beton
armat
• Legea Nr.10/95 Legea privind calitatea în constructii
lnceperea executarii oricaror lucrari de instalatii sanitare este permisa numai. dupa ce
executantul a primit:
- proiectul instalatiei, la faza Proiect tehnic, verificat de catre verificator tehnic atestat
M.D.R.A.P. ;
- avizele si acordurile necesare;
- autorizatia de constructie~.
Este obligatoriu de instiintat, înaintea de începerea lucrarilor, lnspectia de stat in constructii,
conform reglementarilor legale.

Pşscrierea lucrarii

Be_tea alimer:ritare cu apa

Conform P118-2/2013 capitolul 6. art. 6.1. echiparea tehnica a cladirilor,
compartimentelor de incendiu, spatiilor cu hidranti de incendiu exteriori, se realizeaza la:
clădiri de cultură sau învăţământ, dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii:
i. au capacitatea maximă simultană mai mare 200 persoane;
ii. au mai mult de 2 (două) niveluri supraterane şi aria construită mai mare de 600 m 2 ;

Pentru investitia propusa avem:

destinatia: cladire de cultura;
regimul de inaltime : parter + mansarda ;
Categoria de importanta a construcUei este"C"- normala (conform HG766/97);
Aria construita Se= 452, 10 mp;
Numarul maxim de utilizatori = 185 persoane
Prin urmare Conform P118-2/2013 nu este necesara echiparea obiectivului cu hidranti
exteriori de incendiu .

Pentru alimentarea cu apa a imobilului propus in incinta se impune recţ!i_zarea unui

bransament de apa , cu racordare la conducta existenta in zona , branş~melif ce SEt\(~realiza din
conducta Pehd 32x2,3, pn10. Solutia de bransament apa nu face ob),,âpţt.JJprezentei:iig~mentatii,
realizarea acestuia urmand a se face in concordanta cu avizul furni~ţ;ţd~J::~eapa ~il'\Z~PÎEt\
Caminul apometru va fi executat din beton C6/7,5 pentru egt:fljî:af(sb.e18/20' irl\PÎ~
acoperire, pereti si radier sieste, amplasat , confonm planului de 1ftp~ti .
SQ.;ar;t~~iţ. ln:Stat9ţme
~.t / li
I ;:
2

"";.fj}/7
 ----------- -·--------- -------------------

hidraulice propuse in caminul apometru se vor reali,~a conform planului S5 anexat prezentei
documentatii.
Contorizarea consumului de apa zilnic realizat la consumatorii sanitari din imobil se va
realii~a prin intermediul unui apo,metru Dn20, Debit nominal: 1,5 mc/h Ansamblul de contorizare
se va monta incadrat de 2 robineti de închidere cu sfera pentru izolarea acestuia , un clapet ,
conform planului S5 anexat prezentei documentatii .
De la caminul apometru pana la intrarea in imobil se va poza o conducta Pehd 32x2,3,
pn10, in lungime de 6 ml pentru alimentarea cu apa a consumatorilor sanitari propusi in imobil.
Tuburile vor fi asezate in zonele de lucru, de-a lungul santului, astfel incat sa rezeme pe
generatoare. Nu se admite rezemarea pe mufa sau capatul drept al tubului. Lansarea in transee
se face cu chingi late,, manual sau mecanizat, evitandu-se loviturile. Transee.a se va umple
înaintea probei de presiune partial cu pamant pana la 20 - 30 cm peste generatoarea superioara
a tubului, lasand mufele libere.
Conducta se va monta ingropat subadancimea de inghet ( conf. STAS 6054/77), inglobata
in strat de nisip 15 cm sub generatoarea inferioara si 15 cm deasupra generatoareii superioare , pe
toata latimea santului .
Umplutura se va executa in straturi de 1O cm grosime bine compactate, manual, cu maiul
de mana simultan pe ambele c::apete, pentru evitarea deplasarii laterale a tubului. Dupa
efectuarea probei de presiune se va executa umplutura si compactarea.
Latimea santului in care se va monta conducta de apa potabila este 0,6 ml, iar fundul
santului va fi nivelat si compactat fara fundatie artificiala.ln executie si exploatare se vor respecta
normele specifice de la protectia muncii si in special cele privitoare la alimentari cu apa si
canalizari.
Executia lucrarilor va fi realizata de o societate de constructii specializata de o societate de
constructii specializata , avand dotarea tehnica necesara si muncitori calificati , sub conducerea
personalului tehnic specializat si atestat conform legii..
Dupa realizarea sapaturii se va trece la amenajarea santului de pozare dupa cum urmeaza :
• Patul de pozare -- se realizeaza din nisip, 15 cm sub generatoarea inferioara a
conductei, nisip cu granulatia de maxim 1O mm, fara piatra, compactat foarte bine la un grad de
compactare 95 Proctor.lnaltimea patului de pozare va depasi cu 15 cm generatoarea superioara a
conductei.
• Patul de sprijinire -- se va realiza din nisip cu granulatia de cca 1O mm, fara piatra,
compactat de asemenea foarte bine la un girad de compactare 95 Proctor. Compactarea se poate
face in straturi succesive cu grosime de pana la 10 cm;
• Stratul de acoperire - se va realiza cu pamantul rezultat din sapatura, din care s-a
indepartat piatra, avand dimensiunea superioara de 5 cm ;
Primul strat de acoperire, va fi de 30 cm grosime de pamant si va fi compactat manual,
restul umpluturii se poate executa mecanizat, cu maiul mecanic.
Deasemeni, umplutura in jurul caminelor de vizitare se va executa in totalitate manual.
Compactarea umpluturilor manuale se va executa cu maiul de mana.
Dupa executia irnprastierilor si compactarii manuale, terenul se va aduce la cota initiala prin
imprastiere mecanica cu buldozerul.
Deasemeni, pe perioada executarii lucrarilor s-au prevazut parapete si podete metalice de
inventar si sustineri pentru cablurile si conductele intalnite in sapatura. ,. o:.::: • : ·;:,.
lnainte de începerea sapaturilor se va încheia un proces verbal d~;tft.:ţşare, la. ~~'r~. vor
participa reprezentantii dE~tinatorilor de retele edilitare subterane din zona. tl, /i:,;::,' . .
. · .. · ,,,:;\,
. ~xe~uti~ !ucr~rilor va fi realizata de o socie!ate speciali~at~, av~nd i~ţar,.e~ ,~n1i~ ·~e<?~~~fl
sI muncIton calif1cat1, sub conducerea personalului tehnic specializat s1 at,s.~t po~fC>rnJ.I,e~!h I :'.':, 11
Executia lucrarilor va incepe dup,a obtinerea autorizatiei dft. 'CO" sttuctie: ;:;~09f()r,m
normelor legale in vigoare. _..,..., · ,.. ..·,
<:~>_:/
;/ 3
 Pentru asigurarea calitatii executiei lucrarilor se vor efectua urmatoarele:
• verificarea caracteristicilor si calitatii materialelor utilizate;
• verificarea traseului conductei si a amplasamentului caminului de racord;
• verificarea C',orespondentei cu proiectul; înlocuirile de materiale sau modificarile de
traseu se pot face numai cu avizul proiectantului;
• proba de pnasiune.
Se vor amplasa la santurile sapate in incinta podete metalice si balustrade de protectie.La
executia lucrarilor se vor respecta normele de tehnica securitatii si protectie a muncii, cuprinse in
actele normative in vigoare, specifice pentru fiecare categorie de lucrari în parte.Executia
lucra.riior se va realiza cu respectarea tehnologiilor de exectie, in conformitate cu prevederile
normativului 19/1994.

Ret~s' canalizare menal!!J~ra in incinta

Din punct de vedere al canalizarii menajere se propune ca evacuarea apelor uzate menajere
provenite de la obiectele sanitare din imobil sa se realizeze in caminul menajer de racord propus in
( incinta si mai departe in reteaua de canalizare menajera existenta in zona.. Solutia de racord
canalizare menajera nu face obiectul prezentei documentatii , realizarea acestuia urmand a se face
in concordanta cu avizul detinatorului de utilitati de apa uzata menajera din zona .
Reteaua de canalizare menajera propusa iin incinta se~ va realiza din conducta de Pvc
160x4,0, Sn4, montata ingropat sub adancirnea de inghet si înglobata in strat de nisip 15 cm sub
generatoarea inferioara si 15 cm deasupra generatoarei superioare. Lungimea conductei
menajere proiectata in incinta va fi de 53 ml , incepand de la iesirea din caminul menajer de
vizitare Cm1 propus in incinta si pana la intrarea in caminul: menajer de racord Cm6 propus la
limita incintei ,conform planului de situatie SO anexat prezentei documentatii.
Pe traseul retelei de canalizare menajera din incinta s-au prevazut 6 camine de vizitare ,
camine realizate din tuburi coloana corugata <1>800 , asigurate la partea superioara cu piE~sa suport
din beton cu rama si capac din fonta, confoirm SR IEN 124/96. Patul de asezarf:i al bazei caminului
se pregateste conform SR EN 1610. Solul trebuie sa fie stabil si plan. Pentru aceasta, se aplica un
strat adecvat de nisip compactat cu o grosime de minim 10 cm.
Caminele din materiale plastice constau in urmatoarele componente:
Capac carosabil di11 fonta
Inel de pozitionare din beton
Conul cam inului DN ·1000/625
Inelele de inaltare ale caminului cu inaltimi de montare de 250/500/1000 mm
Baza caminului
Baza caminului se pozitioneaza conform conductelor de racord. lnaintea introducerii tuburilor
in baza caminului, garniturile deracord se verificacu privire la pozitia corespunzatoare si se curate
deeventualele impuritati. Capetele cu vârf se acopera cu lubrifiant si apoi se realizeaza racordul
prin împingerea bazei caminului, respectiv impingerea tuburilor. Capetele cu vârf si mufele se
imping la maxim.Baza caminului se planeaza conform proiectului. Locasul garniturii se acopera cu
lubrifiant. Astfel este facilitata amplasarea inelului de etansare. Garnitura D~:::89~:fll:8(lteaza în
cel mai de sus locas si se acopera uniform cu lubrifiant. Montarea inelulyJ:~~i,;niÂ\Jltlf,:,siţ,r~ectiv, a
conului acestuia sunt facilitate prin cele patru inelede sustinere situate}a.~)fteriQr.1An;ib.~l~·c..':,
componente ale, caminului se planeaza si se imping la maxim.. h /;~•?1"' · ·r ··\ · · · \\
) ·~ p
' //
•i

4 i
 Pentru a asigura orientarea corecta a scarii de acces, se respecta ambele marcaje
longitudinale situate la exterior. Ca material de umplutura se utilizeaza G1 sau G2, granulatie
maxima 32 mm (material cu granulatie rotunda), respectiv maxim 16mm (material spart).
Materialul de umplere trebuie aplicat cu atentie pe lungime, pe grosimi ale caminului de 20
pâna la 40 cm si pe o latime de minim 40 cm (respectiv minim 60 cm la montarea caminelor
in apa freatica) conform prevederilor SR EN 1610. ln zona carosabila, trebuie atins un grad minim
de compactare de DPr == 97 %.
Conul caminului se livreaza pe santier fara a fi scurtat si trebuie ajustat la fata locului, la gura
de acces.Se ~,curteaza in zona nervurilor, care se afla la odistanta de 1 cm. Zona taiata se
debavureaza.Umplerea/incastrarea constructiei caminului se realizeaz1a cu pâna la 5 cm sub
marginea superioara a conului scurtat. Garnitura guler a gurii de acces DN 625 se tensioneaza fix
pe marginea superioara a conului scurtat si se acopere cu lubrifiant. Inelul de pozitionare din beton
se monteaza central. Inelul de p<>zitionare din beton transmite mai departe sarcinile din trafic spre
structura soselei.
Trebuie evitat contactul direct dintre capac si camin. Acest lucru se realizeaza prin
suprapunerea dintre conul caminului si inelul din beton, de aproximativ 5 cm intre marginea
superioara a conului si inelul de pozitionare din beton trebuie sa se mentina un spatiu de
aproximativ 4 cm, care asigura faptul ca, dupa ampiasare, solicitarile din trafic nu sunt
conduse direc.1 catre camin. Capacul se aseaza pe inelul din beton (daca este cazul.se utilizeaza
mortar de nivelare,de exemplu, mortar pentru sapa sise evita sarcinile punctiforme).
Pentru amplasarea centrala facîla,se pot utiliza inelE~ cu surub
Terenul in care se va poza conducta de canalizare se va încadra ca teren ctg. a li - a pentru
lucrari de terasamente mecanizate si teren tare pentru executia manuala a terasamentelor.
Colectorul de canalizare se va poza îngropat, sub adancimea minima de inghet din zona,
respectiv 1,00 m. Amplasarea colectorului de canalizare se va face tinand seama de prescriptiile
SR 8591: 1997 ce se refera la amplasarea in localitati a retelelor subterane executate in sapatura.
Amplasarea colectorului trebuie coordonata cu celelalte lucrari subterane si de suprafata existente
sau dei perspectiva .
Traseea pentru pozarea conductei se va executa pe latimea de 0,6„0,8 ml astfel incat sa
perrnita instalarea colectorului si montarea sprijinirilor. Pamantul rezultat din sapatura se va
depozita pe o singura parte a transeei la distanta de 50 cm de marginea acestuia.Terenul vegetal
va fi depozitat separat de restul pamantului excavat, fiind interzisa folosirea lui la umpluturi.
Materialul excavat din santurî va fi manevrat cu grija, avandu~se in vedere depozitarea
(
\
separata a astfaltului, pietrei sparte, betonului scos din constructia drumurilor sau spart din sant in
cursul excavarii, de materialul granu1ar al pamantului natural. Excavarea santurilor se va face in
permanenta cu cel putin ·15 m înaintea liniei de montaj a conductei.
Dupa r,ealizarea sapaturii se va trece la amenajarea santului de pozare dupa cum urmeaza :
• Patul de pozare - se realizeaza din nisip, 15 cm sub generatoarea inferioara a
conductei, nisip cu granulatia dle maxim 1O mm, fara piatra, compactat foarte
bine la un grad de c~ompactare 95 Proctor.lnaltimea patului de pozare va depasi cu 15
cm generatoarea superioara a conductei .
• Patul de sprijinire - se va realiza din nisip cu granulatia de cca 1O mm, fara piatra,
compactat de asemenea foarte bine la un grad de, compactare 95 Proctor.
Compactarea se poate face in straturi succesive cu grosime de pana . la 1O cm ;
• Stratul de acoperire - se va realiza cu pamantul rezultat din SeP~~ •. ~J~)~~l:~ s-a
indepartat piatra, ava.nd dimensiunea :superioara de 5 cm ; . ·,,j\'"' ..·····. ·-:: ,.,,r J>. ,
;c .
Condu~t~le se vor poza i~ sa~t deschis, in t:ransee_ sep~rate, la1 ~/,~,,V~)rjr~ttz\iir)Şf:~iniri
pentru adanc1m1 de sapatura ma11 man de 1,25 ml cu dulap1 de fag ase" r,1~oţiţett. \ .,., \\
H Ji -,\.~"} \ i,.

n
u

5
 Sapaturile pentru realizarea santurilor se vor executa 60% mecanizat si 40% manual si in
totalitate manual in gropi cu sectiune poligonala pentru caminele de vizitare. Deasupra stratului de
nisip se va executa umplutura manuala pe 30 cm inaltime.
Deasemeni, umplutura in jurul caminelor de vizitare se va executa in totalitate manual.
Compactarea umpluturilor manuale se va executa cu maiul de mana. Dupa executia imprastierilor
si compactarii manuale, terenul se va aduce la cota initiala prin imprastiere mecanica cu
buldozerul.
Volumul de umplutura mecanica se va compacta mecanizat: in straturi de 20 ... 30 cm
grosime.Deasemeni, pe perioada executarii lucrarilor s-au prevazut parapete si podete metalice de
inventar si sustineri pentru cabJurile si conductele intalnite in sapatura.
Executia lucrarilor va fi realizata de o societate specializata, avand dotarea tehnica necesara
si muncitori califlcati, sub conducerea personalului tehnic specializat si atestat conform legii.Orice
modificari fata de solutia prevazuta in proiect se pot face numai cu ac()rdul scris al proiectantului.
Executia lucrarilor va incepe dupa obtinerei:1 autorizatiei de constructie , conform
normelor legale in vigoare.

Pentru asigurarea calitatii executiei !ucrarilor se vor efectua urmatoarele:

• verificarea caracteristicilor si calitatii materialelor utilizate;
• verificarea traseului conductei si a amplasamentului caminului de racord;
• verificarea corespondentei cu proiectul; înlocuirile de materiale sau modificarile de
traseu se pot face numai cu avizul poriectantului;
• proba de etanseitate.
Se vor amplasa la santurile sapate în incinta podete metalice si balustrade de protectie.La
executia lucrarilor se vor respecta normele de tehni!ca securitatii si pmtectie a muncii, cuprinse in
actele normative in vigoare, specifice pentru fiecare categorie de lucrari in parte.Executia
lucra.ritor se va realiza cu resp◄ectarea tehnologiilor de exectie, in conformitate cu prevederile
normativului 19/1994.
Proiectul se va verifica obligatoriu la toate cerintele esential,e de calitate precizate de
« Legea calitatii in constructii » de catr·e un veliificator autorizat de MDRAP pe specialitatea
1s.

lnst@~~rltii sanitare interioisire

Conform P118-2/2013 gapitolul 4. art. 4.1. echiparea tehnica a cladirilor,

compartimentelor de incendiu, spatiilor cu hidraoti de incendiu interiori, se realizeaza la:
clădiri de învăţământ sau cultură, dacă este îndeplinită una din următo:arele condiţii:
i. au capacitatea maximă simultană mai mare de 200 persoane;
ii. au aria construită mai mare de 600 m2 şi mai mult de 2 (două) niveluri supraterane;
Pentru investitia propusa avem:
destinatia : cladire de cultura ;
regimul de inaltime : parter + mansarda ;
Aria construita Ac < 600 m2
Categoria de importanta a constructiei este"C"- normala (confom1 HG766/97);
Prin urmare Conform P118-2/2013 nu este necesara echiparea 9.biectLvului cu hidranti
interiori de incendiu. .· ·. /;:;;:;:::-"· · ·--:~i;::;:::"~>-
Pentru prezentul proiect s-a adoptat o instalatie interioara de ~~'retş,. ptJ 'di~f ,, i~
inferioara in parter, cu conducte montate aparent si ingropat la 10~['f!,J1$Z,~~,rţtcj,s~at~. :.-""~> ducta
de distributie apa rece, va avea diametrul de 32 mrn $i va asigura ~IJ~~E~a•·oi:fiegţe'lpp;s itare
propus: in i~obil, prec~m si a utilajelor propuse in camer_a cu desţj~-~t!+ c~,qţ[._aja~ipa1i: h nform
planul1..11 S1 s1 a schemei de coloane S3 anexate prezentei docum~-;ft \ ,•,p !,. / "
',' \ ~ "'✓~·- / :,J /~/'
'·'~\:~;:✓
6
,,
 Aceasta solutie s-a adoptat tinand seama de destinatia si caracteristicile constructiei. 1,

Alimentarea cu apa rece si calda, precum si intalatia interioara de canalizare menajera se I

1

realize1aza in functie de planurile de arhitectura anexate . Amplasarea si gruparea punctelor de

consum al apei se face astfel incat sa fie asigurate accesul si folosirea lor usoara.
lnstalatiile interioare de alijmentare cu apa rece si apa calda, au fost dimensionate pe baza
debitelor de calcul stabilite in functie de numarul si felul armaturilor existente in camerele de baie.
Necesarul de apa s-a determinat in functie de presiunile normale de utilizare la punctele de
consum.Dimensionarea coloanelor si conductelor de distributie se face conform STAS 1478/90.
Traseele instalatiilor interioare de apa si canalizare au fost alese astfel incat sa se asigure
lungimi minime de conducte si posibilitati de auto-compensare.Totodata s-a avut in vedere
coordonarea tuturor instalatiilor astfel incat sa se asigure acc,esul nestingherit ai pE~rsoanelor in caz
de exploatare si de avarii si demontarea lor usoara în vederea reparatiilor.
Conductele instalatiei sanitare interioare se vor executa din teava de polipropilena rezistente
la presiunea de regim de 6 barr sila tempe1raturi uzuale ale apei reci (10°C .... 15°C) si ale apei
calde de consum (55°C .... 60°C ).
Prepararea apei calde pentru grupurile sanitare aferente vestiarelor se va realiza prin
intermediul unui boiler preparare apa calda menajera V = 150 I, amplasat in spatiul din parter cu
destinatie centrala termica , racordurile apa rece apa calda fiind de 3/4 11 , conform planurilor si
schemei de coloane anexate prezentei documentatii . Dimensionare boilerului s-a realizat conform
proiectului de instalatii termice interioare anexat prezentei documentatii . Necesarul de apa calda
aferent celor patru lavoare din grupurile sanitare pentru spectatori , va fi asigurat de un boiler
electric , V = 1O I , P = 1,2 Kw.
Din punct de vedere al canalizarii menajere aceasta va fi executata din teava de
polipropilena pentru canalizare de diametre Pvc32, Pvc40, Pvc50, Pvc: 110. Conductele de
canalizare din Pvc se vor imbina numai prin mufare„ prin piese fasonate la care etansarea este
asigurata de o garnitura ele cauciuc.
Coloanele de canalizare menajera se vor executa din Pvc 11 O pentru grupurile sanitare si
vor prelua apele uzate menajere rezultate. Se va da prioritate amplasarii coloanelor de canalizare,
deoarece legatu rile dintre obiectele sanitare si coloane se vor realiza cu piese de dimensiuni mari,
limitate ca tipuri constructive.
Pe coloana de canalizare precum si la schimbari de directie s-au prevazut piese de curatire
Dn 11 O astfel incat sa permita cu ratarea traseului de canalizare,. Piesele de curatire se vor monta la
o inaltime cuprinsa intre 0,4 m - 0,8 m de la pardoseala.
Aerisirea coloanelor de canalizare se va realiza prin caciulile clasice de ventilatie, conform
planurilor si schemei de coloane anexate.
De asemenea in camerele de baie se va monta cate un sifon de pardoseala care sa permita
scurgerea eventualelor pierderi de apa. Pentru mentinerea garzii hidraulice s-a recomandat
racordarea la acesta a conductelor de scurgere a unui obiect sanitar cu utilizare frecventa.
Totodata in camera cu destinatie centrala termica se propune montarea unui sifon de
pardoseala SP 100 , sifon cu rol de a colecta apele provenite din golirea instalatiilor termice ,
precum si a eventualelor ape accidentale.
Treceri:le prin pereti se va face cu ajutorul unor tuburi de protectie, cu u_l).mEi:metF:!,!.98 1,5Dn.
Fixarea pe pereti a conductelor se realizeaza prin intermediul bratarilor cu.mµchii rotunjjte:c~re se
vor strange usor peste garnitura de protectie ce se va realiza din pasla,. ucilJc:~ ~~()~,::~2':9t( o
grosime de 2mm si vor depasi latimea bratarilor cu ·10mm. IÎ /!;:> ·. · t. J, < .1 \ ,~~'\
La montarea obie_ctelor s~nitare precum si a_accesoriilor acestqlra erva'âvea)t;!,,~dflre n
STAS 1504 care normahzeaza distantele de montaJ ale acestora. \, '··· 1 ii
t-., V·' S/
' /!,~..,,,;"''/ ,'

7
 Proiectarea si executarea lucrarilor de instalaitii sanitare interioare asigura criteriile de
performanta prevazute in legea 10/1995 pentru principalele cerinte de calitate obligatorii :
- rezistenta si stabilitate ;
- siguranta in exploatare;
- siguranta la foc ;
- igiena , sanatatea oamenilor , refaceirea si protectia mediului ;
- protectia împotriva zgomotului ;
- izolatie termica , hidrofuga si economia de energie.

1:.
Obiectele sanitare
Pentru utilizarea apei in conditii practice si igienice se vor folosi urmatoarele obiecte
sanitare:
- pentru camerele de baie :
- lavo8ir din portelan sanitar 600 mm, cu baterie amestecatoare de apa
rece si calda;
- closet cu rezervor montat pe vas;
- sifon de pardoseala SP 50,

Baia va fi utilata cu accesorii precum: portprosop, etajera, porthartie, sapuniera si oglinda

sanitara.

2. Proib9 si verificari
La instalatia de apa rece si calda se vor veriifica :
: distantele intre conducte si intre conducte si elementele de constructie;
: modul de fixare al conductelor;
: modul de etansare al t1olurilord e trecere.
Prnba de presiune la instalatia de apa rece si calda se executa la presiune de 6 barr, timp de 30
de minute.Dupa efectuarea probei de presiune se vor verifica toate punctele de consum la debit.
La instalatia de canalizare se vor verifica:
- modul de fixare;
- etansarea punctelor de îmbinare;
- functionarea coloanelor prin punerea in functiune a obiectelor sanitare pana la realizarea
debitului de calcul al instalatiei.

3. ti2,rme P.S.I.
Se vor respecta normele de protectie a muncii si masurile de prevenire sî stingere a
incendiilor.
4. lndeplinirea cerintelor...,sentiale de cali!!ţ!

ln domeniul instalatiilor pentru constructii , cerintele esentiale definite prin Legea 10/1995
sunt:

8
 Dupa efectuarea numarului de cicluri stabilit pentru fiecare incercare , am,aturile tn~buie sa
satisfaca conditiile privind:
- Rezistenta la presiune hidraulica si etanseitate ;
- Sa nu prezinte deteriorari ;
- Sa nu prezinte uzura .
Durata de viata a obiectelor sanitare va fi prevazuta de fiecare producator pentru fiecare
tip de obiect sanitar. Asigurarea duratei de viata a obiectelor sanitare din fonta se
realizeaza prin aplicarea pe suprafetele interioare si exterioare a unor protectii contra
coroziunii ( grund de miniu de plumb )

b) Securitate la incendiu
Limita de rezistenta la foc a armaturilor de scurgere din materiale plastice trebuie sa
corespunda conditiilor de inflamabilitate si ardere prevazut în normele pentru materialele plastice
respective.

c) Igiena , sanatate si mediu inconjurator

Armaturi pentru alimentarea cu apa a obiectelor sanitare
Stratul de protectie interioara nu trebuie sa fie solubil in apa si sa nu transmita apei gust
sau miros.Materialele de realizare a armaturilor trebuie sa nu fie radioactive sau toxice.Ele
trebuie avizate sanitar.
Se recomanda utilizarea materialelor de executie a armaturilor care in contact cu apa nu o
contarnineaza : alama, fonta emailata, otel inox, materiale plastice.
Se vor utiliza materiale care in contact cu apa nu contamineaza apa potabila : fonta
emailata, faianta, portelanul sanitar, mateiale plastic-,e, inoxul.Materialele utilizate trebuie sa fie
avizate din punct de vedere sanitar.
Evitarea emanatiilor de mirosuri provenite de la obiectele sanitare (vase VVC): realizarea
unor sifoane la vasele de WC cu garda hidraulica cu inaltimea corespunzatoare care sa
împiedice scaparile de ~1aze nocive din incapere.
Materialeile din care se executa armaturile de scurgere nu trebuie sa fie neadecvate.

d) Siguranta si accesibilitate in exploatal'e

Supra.fetele obiectelor sanitare accesibile oc;upantilor trebuie sa fie fara muchii si colturi
taioase , bravuri ascutite , etc .
Asigurarea posibilitatii de golire a obiectelor sanitare : prevederea dispozitivelor de
preaplin cu dimensiuni si forme corespunzatoare.
Respectarea modului de fixare in elementele de constructii : fixarea obiectelor sanitare se
va face conform normativelor de utilizare pentru fiecare tip de obiect in parte si precizat in caietul
de sarcini al producatorului .
Asigurarea etanseitatii : capacitatea de a corespunde la verificarea privind alimentarea cu
apa si scurgerea apei din obiectul sanitar la instala.tija de cana.lizare la care se racordeaza.
Obiectele sanitare trebuie sa indeplineasca toate caracteristicile ( dimensiuni , tolerante ,
conditri de calitate si functionalitate, etc) prevazute in standardele respective.
Suprafata interioara a sifoanelor de scurgere trebuie sa fie neteda , fara bavuri sau
proeminente susceptibile de a retine deseusi care sa provoace blocaje.Se prefera armaturile de
scurgere din materiale plastice. . .· . ') . <:::
Evitarea emanatiilor de mirosuri , provenite din reteaua de e.vâcLJa're 'a âp:eto:r;;uzate:
realizarea unor sifoane cu garda hidraulica pentru diferib:1 obiect~, şanitc11r,ş , m,e,ritini:irea in
exploatare a inaltimii respective ( min 50 mm ) pentll'u protectia contr~ !'.~~~rflQnde,;gaze •1jr.~adiri
, din reteaua de evacuare a apel1or uzate. t, tl I \ Y- l\
\l. )lfl 9
 Sifoanele au prevazut un capac care se monteaza pentru curatirea si desfundarea
sifonului.
Asigurarea etansE~itatii ventilelor de scurgere: scurgerile de apa pe langa dopurile
ventilelor de scurgere nu trebuie sa depaseasca 11/h.
Asigurarea etanseitatii la scurgerea apei prin sionul de scurgere : la încercarea de
tanseitate la presiune , care se realizeaza la presiune de 1 mea timp de 20 s nu trebuie sa apara
scurgeri de apa.
Asigurarea etanseitatii intre corpul sifonului si suprafata de contact a obiectului sanitar : se
realizeaza prin intermediul unor garnituri de cauciuc ale piulitei de racordare la ventilul de
scurgere.

e) Pro,tectia im potriva zgomotului

Se impune asigurarea caracteristicilor functionale, debit-presiune a armaturii.Armaturile
trebuie astfel concepute si construite incat zgomotul generat de curgerea fluidului de lucru prin
ele, perceput de personalul de exploatare sau transmis spre incaperile adiacente, prin fundatie
sau prin conductele de transpoI1 sa nu dauneze sanatatii si nici sa nu împiedice repaosul sau
lucrul in conditii acceptabile.Valorile admise ale nivelului de zgomot emise de armaturile de
alimentare cu apa a obiectelor sanitare din cladiri de locuit sunt: 35dB (conform STAS 10968,
Anexa 2).
Armaturile de scurgere din materiale plastice atenueaza atat aparitia cat si transmiterea
zgomotului si vibratiilor.

f) Economie de energie si izolare termica

Realizarea presiunii minime de utilizare a debitelor de apa rec-,e si calda, confonn STAS
1478.Armaturile trebuie sa permita un reglaj cantitativ economic al debitului de apa conform unor
curbe de reglaj debit-presiune corespunzatoare fiecarui tip de armaturi care trebuie precizate in
prospecte sau cataloage.

5. Verificarea proiectul,!!

INTOCMIT:
lng. Galan Constantin

-~

10
 1

BREVIAR DE CALCU~

lntocmit conform STAS 1478/90, STAS 1846/83 SR 1343-1/2006 si a

literaturii de specialitate

I. DA TE GENERALE

1.1. Sutuatia propusa

ln incinta proprietatii beneficiarufui respectiv a terenului situat in comuna

Pastraveni, judetul Neamt se propune amenajarea unui imobil cu destinatia de
camin cultural .

1.2. Destinatia cladirii prclpuse (conform STAS 1478-90, Tab.4)

,.... constructie proiectata: camin cultural cu grupuri sanitare.

1.3. Capacitati

a) - constructie proiectata:
b) - camin cultural:
161 persoane spectatori in sala :spectacole;
4 persoane angajate
20 artisti
Di9bitele ce urmeaza a fi calculate in prezentul breviar de calcul se considera a fi
debitul necesar in cazul unei reprezentatii artistice cu spectatori.Se va lua in
considerare un numar maxim de 185 de persoane ce vor utiliza grupurile sanitare.

li. NECESARUL DE APA IN S<;OP MENAJER

( (conform STAS 1346-2006, tab.2)

Nr. Consumator Capacitate Qsp Qzi med

Crt. I/om/zi mc/zi

1 Camin cultural 185 pers/zi 8 '1 48

'

\'\
Qzi med =:E Ni x qspi [mc/zi] \\,\

'\\
Unde.
• .:' .::.)!
I! u:n 1 l \i \\11
Ni=numarul de personal corespunzator unui necesar speai\c (le ap~s J Jj
qspi=necesarul specific de apa pe zi (I/zi/persoana) in funij· e.:~.~.ştinatia' ~l~~frii
. ..</::'.//
Qzi max=kzi x Qzi med (mc/zi)
 2

Unde:
Kzi=1,2=valoarea maxima a abaterii consumului zilnic (cf. SR. 1343/1-2006, tab.1)

Qomax =1/24 x Q.zi max x ko (mc/h)

Unde:
Ko=2,8=valoarea maxima a abaterii consumului orar

Nece~:.arul de apa pentru constructia proiectata

Qzi med = 185 persoane/zi x 8 1/orn/zi = 1480 I/zi= 1,48 mc/zi

Qzi max = 1 ,2 x 1,48 mc/zi = 1, 78 mc/zi
Qo max = 1/24 x 2,8 x 1,78 mc/h = 0„21 mc/h

III. CERINTA DE APA

Qs zi med = Kp x Ks x Qzi med (mc/zi)

Unde: Kp == ·1, 1O = pierderi tehnice admisibile de apa
Ks = 1,02 = spor al necesarului global pentru nevoile proprii ale sistemului de
alimentare cu apa (conform SR 1343/1-2006 pct. 2.3.4 si 2.3.7)

Qs zi rnax = Kzi x Qs zi med (mclzi)

Unde: Kzi = 1,20 = valoarea maxima a abaterii consumului zilnic (conform
SR '1343/1-2006, Tab.1)

Qs o max= 1/24 x Ko x Qs zi max (mc/h)

Unde: Ko = 2,80 = valoarea maxima a abaterii consumului orar (conform SR
1343/1-2006, Tab.2)

Certa.ta de apa pentr..Y constn1ctia prQiectat~

Qs zi med = 11 1Ox 1,02 x Qzi med =

1, 1O x 1,02 x O1,48 mc/zi =1,66 mc/h
Qs zi max = 1,20 x 1,6€> mc/zi = 1,,99 mc/zi
Qs o max = 1/24 x 2,8 x 1,99 mc/h = O, 12 mc/h

IV. DETERMINAREA DEBITffeLOR Q_E APA UZA TA MENAJ(;BA

conform STAS 1846-83 pct. ~!.11 debitele de apa uzata JD.~najera se
calculeaza cu relatia · · · · .: · {:~~:\
Qu= Qs ; 1 <'\ ..· ... "/ '"
/.' .,, ,, .· ' 1' ,., 7' . , .. , ,,
Unde: Qs=debitul de apa al cerintei de apa stabilit conf.orm·;ŞR':1343; 1/200:e
Qu zi rned = Qs zi med (mc/zi) !l ~i I · , <' \ ~i; \\
ou zi rnax = as
zi max (mclzi) l; ;;;:,5 I j )> ll
Quomax=Qsomax(mc/h) \\ , / //
/

'::,:;// ,_✓,,,!
 3

Debit1e de apa uzata menaiera aferente constructiei pr1oiecta1t!

Qu zi med = 1,66 mc/zi
Qu zi max = 1, 99 mc/zi
Qu o max = O, 12 mc/zi

V. DIMENSIONARE CONDUCTA ALIMENTARE APA

Vl.1„ Se calculeaza suma debitelor specifice ale armaturilor sanitare:
8L = 8 buc. baterie Dn15 pentru lavoar
8R = 8 buc. robinet Dn 1O pentru rezervor de closet

Vl.2. Determinarea debitului de calculi qc al cc:mductei de alimentare

cu apa rece {conform STAS 1478/90)
Conform STAS 1478/90 tab.6, debitul de calcul in functie de destinatia
cladirii se calculeaza cu relatiile:
1) cladire propusa (camin cultural)
qc=abc✓E unde
a=0, 15= coeficient adimensionala in functie de regimul de furnizare a
apei in reteaua de distributie, 24 ore/zi
b=1 =coeficient adimensional in functie de felul apei (rece sau calda)
c=1,4=co13ficient adimensional in functie de destinatia cladirii
E = 0,70 x E1 + E2 (conform STAS 1478/'90)
Echivalentii de debit sunt:
baterii pentrun lavoar Dn15-eb=0,35
Dn 15-eb=0, 50 E1= 8x0,35 = 2,80
robinete pentru rezervor closet Dn15-eb=0,50 E2=~ 8x0 50 = 4 00
I l

E =0,7 x E1+E2= 1,96 + 3,00= 5,96

qc=0, 15x1x1 ,4✓5,96 = 0,51 1/s

lntocmit,
lng. Galan Constantin

v1L
 MEMORIU TEHNIC
INSTALATU TERMICE

Proiectul rezolva problemele ridicate de realizarea instalclltiilor termice pentru

un imobil cu destinatia camin cultural, avand regim de inaltime P+M, situat in sat
Pastfaveni, comuna Pastraveni, judet Neamt, beneficiar fiind: COMUNA
PASTRAVENI.

acest obiectiv s-au avut in vedere urmatoarele norma.tive

-
:·~*~'.
Pentru proiectarea, achizitionarea utilajelor si executia~ţalatii la

ţ.~.,.
Normativ I 13/2015 - Normativ pentru proiect . a,f~~fcuÎiM~_tiilor ~e
.
mea . cen tra Ia;
Izire 1
1 .~-
':\ ' N~-
10
092 69 \ 1
1
1
Normativ C 107/1 - Normativ pentru calcul I coeff\i,~p,ti , l~~li ~ei larej
termica la cladirile de locuit ; ~;:'1t ~~:~~~ (J-<.~//
Normativ C 107/2 - Normativ pentru calculu coefi ienlu~61are
termica la cladirile cu alta destinatie dec;at cel de ocuit ;
Normativ C 107/3- Normativ pentru calculul termotehnic ale elementelor de
constructie ale cladirilor (inlocuieste STAS 6472/3-89) ;
SR 1907 - 1,2/90 - lnstalatii de incalzire.Calculul necesarului de caldura.
Prescriptii de calcul
Legea 10/95 - Privind calitatea in constructii.
HG 273/94 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora
Descrierea lucrarii
A_. lnstalatii termice interioare
Premise de calcul:
- calculul necesarului de caldura s-a efectuat in ba~~a STAS-urilor
1907/1 - 97, 1907/2 - 97, pentru zona climatica Ul la care text= -
18°C.
- dimensionarea conductelor s-a efectuat pe baza vitezelor
recomandate conform tabelelor in vigoare pentru teava din
polipropilena si pentru incalzirea cu apa calda 90°-70°C.
ln functîe de temperatura exterioara aferenta zonei climatice III, de temperatura
interioc1lra din fiecare incapere conform STAS 1907/2 si de rezistentele termice
specifice a elementelor ce alcatuiesc constructia, s-a determinat necesarul de caldura
pe fiecare incapere astfel incat s-a putut trece la alegerea tipurilor de radiatoare.S-a
optat pentru radiatoare tip panou din otel de dimensiuni corespunzatoare conform
planurilor anexate.
Din punct de vedere al materialului distributia instalatiei de incalzire se va
realiza. cu teava din poliprc)pilena reticulata cu insertie de aluminiu.
Alimentarea cu agent termic a corpurilor de incalzire se va realiza printr-o
distrib1,1tie inferioara si coloane verticale ce vor alimenta radiatoarele tip panou de otel.
Toate materialele folosite, fitinguri, teava, corpuri de incalzire vor in
conformitate cu normele romanesti sau vor avea inscriptia CE ~

distributie vor avea panta de 3%o spre centrala termica. Fi ~Q

"
cu robinet dublu reglaj (tur - retur) ½" si aerisiţor manual .,<,)

La capatul fiecarei coloane de incalzire, pe tur, se v

automate. Totodata aerisirea instalatiei de incalzire se p at 6
isi ;
~
-~
manuale montate pe fiecare radiator in parte. . ~
~v ,
B. lnstalatii termoenergetice 4toR 'f'Ro"
~-
Agentul termic necesar incalzirii si prepararii apei ca menajere este furnizat
prin intermediul unui cazan cu functionare pe combustibil solid amplasat într-o
incapere amenajata cu destinatia centrala termica, cu respectarea Normativului
113/2015. Amplasarea centralei termice s-a realizat in cnformitate cu prevederile
cuprinse in Normativ P118 - « Normativ de siguranta la foc a constructiilor ».
Centrala termica este separata de spatii cu alta destinatie prin pereti si plansee
realiiate din materiale incombustibile cu limita de rezistenta la foc de minimum 1 ora
si 30 de minute pentru pereti si respectiv 1 ora pentru plansee (pereti minimum 3 ore
si plansee minim 2 ore -pentru cladiri civile).
Din calculele rezultate pe baza breviarului de calcul anexat s-a optat pentru
montarea unui cazan de apa calda 80/60 C, cu functionare pe combustibil solid si
cu gazeificare, Pn 4 barr, avand Q = 100 kW conform pi anselor 11 si 13 anexate.
Agentul termic primar pentru incalzire este vehiculat de la cazan la instalatia
interioara prin intermediul unei pompe de circulatie P1 avand caracteristici Q = 5,0
mc/h, H = 6 mcA.
Prepararea apei calde se va realiza prin intermediul unui boiler vertical Q = 30
KW, V= 150 litri.
 Agentul termic primar pentru preparare apa calda menajera este vehiculat de la
cazan la boiler prin intermediul unei pompe de circulatie P2 avand caracteristici Q =
2 mc/h, H = 3 mcA.
Pentru circulatia apei prin cazan s-a prevazut o pompa de recirculare P3 avand
caracteristici Q =2,0 mclh, H =2 mcA, cu rolul de a incalzi apa pana la temperatura
de regim.
Fiecare pompa se va asigura impotriva loviturii de berbec prin montarea
clapetelor de sens amplasate dupa fiecare pompa de circulatie.
Asigurarea instalatiei si a cazanului impotriva cresterii presiunii si temperaturii
peste limitele admise se va realiza cu ajutorul unui vas de exp~~~s avand
V = 200 litri. ·
Masurile de siguranta au scopul de a a&igura per

preluarea variatiilor volumului de apa din ·

variatiile normale de temperatura;
~
evacuarea excedentului de apa sau a v pori
urmare a deteriorarii echipamentelor car asig aI--m:i:ma:Eea~m
agentului termic sau ca urmare a unei ero · sa neglijente in
exploatare;
asigurarea unei mici rezerve de apa care sa compenseze pierderile de
apa inevitabile, ale instalatiei;
mentinerea nivelului apei, in instalatie, la o cota care sa asigure
umplerea elementelor acesteia atat in regim static cat si dinamic;
asigurarea unei presiuni de regim astfel incat sa nu depaseasca
presiunea admisa in instalatia interioara.
lncarcarea instalatiei cu apa rece se va face printr-o conducta de 1" racordata
la returul instalatiei de incalzire. Pentru evitarea depunerilor de calcar în instalatia
cazam,Jlui, umplerea instalatiei se va realiza cu apa rece dedurizata, dedurizarea fiind
posibila prin montarea unui filtru anticalcar.
Pe returul instalatiei termoenergetice s-a prevazut un filtru de impuritati ce va
colecta eventualele inpuritati din instalatia de incalzire interioara.Se recomanda
montarea de manometre înainte si dupa filtrul de impuritati in vederea determinarii
gradului de colmatare a acestuia.
 Golirea instalatiei se poate face in centrala termica atat prin robinetul de golire
preva.z:ut pe colectorul instalatiei termoenergetice, si anume in centrul bazei
colectorului, cat si prin robinetele de golire amplasate pe fiecare cazan.
S-au prevazut aparate de masura si control, si anume manometre si
termometre pe:
- conducta de ducere de la cazane;
- ramurile de distributie a agentului termic la consumatori;
- filtru de impuritati;
- vase de expansiune si boiler.
Conductele din centrala termica se vor executa din teava neagra de diametre
conform planurilor anexate si se vor izola termic cu cochilii din v _..,.._
~.. A ..,,.vand
grosimea o =15 mm sau spuma de poliuretan o =15 m · · ·' ·e~
numai dupa efectuarea probelor de presiune si dupa c e:~,. ~ \
Pentru admisia aerului de combustie s-a prevazut ~~ l ··
peretele exterior al centralei. Aerul se introduce cat tcltanu i
cazanelor pentru a se utiliia excedentul de calldura di zo ~!t e
ilGJN'E.'\:l ~0
asigura ventilarea întregului spatiu. . i)l'o,,{ p P ~
~::._::::::d:::-~
Evacuarea gazelor de ardere se va realiz:a printr- fum din gresie
ceramica de diametru D = 250 mm, H = 8,00 m.
Centrala termica se va supraveghea 24 din 24 de ore catre personal autorizat,
prin grija acestuia asigurandu-se si depozitarea cenusii rezultate in urma
combustibilului solid in exteriorul cladirii, intr-uo spatiu închis, cu pereti incombustibili
si rezi$tenti la foc. Amenajarea unui astfel de spatiu intra în grija beneficiarului.
lnstalatiile de incalzire se vor supune urmatoarelor probe:
1. proba la rece;
2. proba la cald ;
lncercarea hidraulica la presiune la rece se efectueaza cu apa sau alt fluid neutru cu
temperatura maxima de 50°C, la presiunea indicata de producator, iar in lipsa precizarii
acesteia la o presiune de 1,5x Pn (presiunea nominala este 3 barr).lncercarea se face cu
supapele de siguranta blocate sau blindate.Timpul minim de mentinere sub presiune va fi de
10 minute.lncercarea se considera admisa in cazul in care, dupa expirarea timpului de
proba, nu se constata pierderi de presiune, evidentiate prin verificarea manometrului de
proba, deformatii remanente ale elementelor sub presiune si scurgeri.Dupa terminarea
 incercarii de presiune se vor debloca si verifica supapele de siguranta. Datele si elementele
de reglare vor fi consemnate in procesul verbail de verificare.
Pentru cazanele noi, livrate complet ansamblate de constructor, încercarea la locul de
functionare nu este obligatorie daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii :
cazanul este fabricat cu maxim doi ani înainte de data la care se face
autorizarea ;
cazanul nu a suferit deformatii locale vizibile ca urmare a operatiilor de
transport si instalare ;
in timpul montarii nu au fost executate lucrari de s
presiune ale cazanului. /;
li
lncercarea la cald va consta in urmatoarele verificari P?r!I
( verificarea etanseitatii imbinarilor vizibile al . 0 9269
verificarea functionarii armaturilor de sigur lt
verificarea realizarii functiilor de protectie, ·~; ·-~ i si
' ... n,.i'f:~ .
de reglare ale instalatiei de automatizare ; ->'.:::. 1·01~ ,::;,::9\
~~=;~.,:;;::1/
verificarea functionarii corecte a instalatiei
verificarea functionarii principalelor instalatii uxili re aferente cazanului ;
verificarea realizarii principalilor indici de funtio e ai cazanului ;
verificarea dilatarii libere la cazanele prevazute cu aceasta posibilitate ;
verificarea existentei instructiunilor de exploatare a cazanului si examinarea,
prin sondaj, a modului de insusiire a acestora de catre personalul de
exploatare.
Cazanele vor fi supuse in exploatare (i11cepand de la prima punere in functiune)
verificarilor tehnice periodice, care constau in revizii interioare, incercari la presiune la
rece, revizii exterioare.Aceste verificari sunt menite sa constate starea de funtionare in
conditii de securitate a cazanului.
Echipamentele utilizate in centrala termica trebuie sa fie insotite de certificatele de
calitate întocmite de producatori, care sa confirme carcateristicile tehnice ale
produsului.
Verificarea proiectului se va realiza pe specialitatea lt la toate cerintele esentiale de
calitate prevazute in Legea 1O:
A) rezistenta mecanica si stabilitate ;
B) siguranta in expl:oatare;
C) siguranta la foc ;
 D) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului ;
E) iz:olatia termica, hidrofuga si economia de energie ;
F) protectia impotriva zgomotului.
Prin proiectare cele sase cerinte esentiale de calitate se vor respecta astfel :
A) - Rezistenta mecanica si stabilitate : Traseele conductelor instalatiei de incalzire
s-au stabilit, astfel incat sa se reduca la strictul necesar, numarul si dimensiunile
golurilor necesare traversarii conductelor prin elementele de structura ale
cladirii.Conductele si echipamentele de instalatii vor fi ancorate de elementele de
constructie, astfel incat legaturile sa nu constituie puncte slabe si sa reziste iir,
situatii speciale de solic;itare, care pot aparea în timpul exploatarii normale sau in
timpul seismului.
B) -Siguranta in exploatare: Temperatura din instalatia de· atzie::11a=l'.t:Ull1 la
70 grade Celsius, iar temperatura superficiala la supraf
fi limitata la 60 grade C.Suprafetele accesibile utilizat
taioase sau proeminente, periculoase, cu potential d .
exploatarea si interventiile asupra instalatiUor, sevo um~1c,~~~Î~~
personal calificat. 'z<&:c;o~~-~ ~
C) - Siguranta la foc : Materialele din care sunt realiz te ~r1R,~~~nt
incombustibile: ····---=:::::::--;>

D) - Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protec ·a ediu1lui : lnstalatia

interioara de incalzire a fpst dimensionata, astfel incat sa asigure parametrii
necesari unei ambiante higrotermice globale normale.Diferenta de temperatura pe
verticala va fi de maxim 3 grade C.Transferul termic la contactul cu pardoseala si
diferentele de temperatura dintre fetele ce delimiteaza peretii interiori si temperatura
aerului interior, vor fi cele normate.
E) - Izolare termica, hidrofuga si economia de energie : Se va realiza prin
asigurarea rezistentelor termice normate pentru elementele perimetrale de
închidere.Conductele care parcurg spatii neincalzite vor fi izolate termic cu cochilii
din poliuretan.
F) - Protectie impotriva zgomotului : Se va asigura prin dispunerea izolata a
elementelor de instalatii care sunt surse de zgomot, fata de incaperile de limitare a
zgomotul.
lntocmit,
lng. Constantin Galan
'-lĂ.
 1

BREVIAR DE CALCUL TERMOENERGETIC

A. Jpoteze de calcpl

Calculul pierderilor de caldura s-a efectuat conform STAS 1907/1 -90 si STAS 1907/2 -90.

J)ilant termic

a) Incalzire: Q inc. = 70 kW = 60.200 kcal/h

in care: qmz• debit mediu zilnic de apa 1/s

y - cuantila distributiei de repartitie no a a, y = 2,054 - funtionarea
cazanelor pe combustibil solid
LNqsz
qmz= .
3600xnoz
in care: N- numar de persoane
qsz - necesarul specific de apa pe zi I/zi x pers.
11oz - numar mediu de ore pe zi de utilizare a apei

- Personal angajat= 10 pers. X 20 I/zi;

mz = 1Ox 20 = O 0029 1/s

q 3600x19 '

Qc = 0,0029+ 2,054 x ,J0,0029 = 0,11 1/s = 3961/h

Se alege un boiler avand debit orar 1OOO 1/h si puterea absorbita P = 30 kW.
Boilenil va avea un volum V = 150 litri.

B. Utilaie de producere a caldurii

In conformitate cu Normativul 113/2015 se va prevedea un cazan cu functionare pe combustibil

solid avand putere termica de Q =10 KW.

C. Utilaje pentru preparare apa calda de consum

Apa calda se va prepara într-un boiler avand debit orar 1OOO 1/h, V = 150 1, P = 30 k W.
 2

D. Pnmpe pentru circulatia agentului termic

1. Pompe circulatie agent termic pentru incalzire

Q 1= -Qinc .
- - ,mcare
cxpxM

•· Q = debit de agent termic în W;

.. c = caldura specifica a apei calde în Wb/kgK - c = 1, l 63 \Vh/kgK ;

- p = densitatea apd calde la temperatura medie a apei calde in kg/m3 - p = 972 kg/m3 ;

- ~t = diferenta dintre temperatura de ducere tct si tem · :rentului

termic, în K - ~t = 20
( A)
Q = 70000 .-= 3 10 mc/h
1 . 09269
l,163x20x972 '
*
Se propune o pompa cu montare pe conducta de tur Q = 5,0 mc/h,

2. Pompe circulatie agent termic pentru preparare a.c.c.

.. lt

~~,i:)~,u
'

GIN,;:.
~~
/
,,,
t"~
1.-1"4. {),
ii
..

Q2 = Qacc _ 30000 = l ,32 mc/h

cxpxM 1,l 63x20x972

Se propune o pompa cu montare pe conducta de tur Q = 2,0 mc/h, H = 3,0 mcA, P = 400 W.

3. Pompe recirculare agent termic cazan avand Q = 100 KW

Q3 4 _- -Qcazan _ 100000 _ . /h
- - - - - - - - - 1, 47 mc
' 3xcxpxM 3xl,l 63x20x972

Se propune o pompa simpla cu montare pe teava, avand Q = 2,0 mc/h, H == 2,00 mcA, P ::i: 250 W.

E. ~sigurarea cazanelor si a instalatief

Volumul vasului de expansiune închis V se calculeaza in functie de excesul de apa rezultat din
dilatare astfel:

Vu== 12xVinst(Vtm _1)

' VtO '

in care: Vtm -volumul masic al apei la temperatura medie de regim (medie aritmetica
intre temperatura de ducere si cea de întoarcere, in conditii nominale)

- Vtm = 1,032

Vt0 - volumul masic al apei la temperatura minim admisa in cladire la sfarsitul

perioadei de intreruipere a functionarii instalatiei +10°C - Vt0 = 1,0004
 3

Vinst - volumul apei din instalatie stabilit prin însumarea volumelor de apa din
interior ale echipamentelor si conductelor

litri.

Intocmit,

Ing. Constantin Galan

11~
 MEMORIU TEHNIC
INSTALATU ELECTRICE INTERIORE

Proiectul rezolva problemele ridicate de realizarea instalatiilor electrice pentru un

imobil cu destinatia camin cultural, avand regim de inaltime P+M, situata in sat Pastraveni,
comuna Pastraveni, judet Neamt, beneficiar fiind: COMUNA PASTRAVENI.
Caracteristicile cladirii:
- Categoria de pericol de incendiu: C;
- Clasa de importanta: III.
lnainte de începerea lucrarilor de instalatii electrice se va obtine avizul de racordare
C' de la furnizorul de energie electrica SC EON MOLDOVA SA, coreland protectia din tabloul
electric cu protectia din blocul de masura si protectie.
Proiectul contine solutiile de realizare a instalatiilor electrice astfel:
- instalatie electrica de iluminat si prize;
- instalatia de alimentare cu energie electrica;
- instalatie de iluminat de securitate;
.,:4/-' t\, ,,
- instalatia electrica de protectie prin legare la r2ăm~nti,
1f' ·••\.,/ ,,.
.... ,··

- norme de protectia muncii. '·' ..:·~

lnstalatia electrica pentru iluminat si prize

r,
'\~" ,,,..
il·
··~ ~~
\~.,
\ \ '~•- ..,....,, , .
Pentru iluminarea corespunzatoare a incaperilor i§;-.~~·!îff3V8Zut ~· . ri de iluminat
•.•, .. ,,,.,' -J,;:
pentru lampi fluorescente tip FIDA 2 x 36 W, FIPAD 1 X 6W;,FJP~ x 36 W, FIRI 1 x36
W si corpuri de iluminat pentru lampi incandescente de 100 W. Pentru consumatorii
monofazati s-au prevaz:ut circuite de priie cu contact de protectie cu tensiunea 230
V.lnstalatia electrica de iluminat si prize se va executa cu conductori de tip MYF 1,5 mmp
si MYF 2,5 mmp trase prin tuburi de protectie de tip COPEX metalic 16 si COPEX metalic
20.
lntrerupatoarele si comutatoarele se vor amplasa la o inaltime cuprinsa intre 1,0 -
1,50 m de la pardoseala finita, iar prizele se vor amplasa la 1,20 m fata de pardoseala
finita in spatiile destinate centralei termice şi la 0,25 m fata de pardoseala finita in celelalte
incaperi ..
 - - - - - - - - - - - - - - - - ---- - - -

Legaturile sau derivatiile la circuitele electrice se fac în doze sau cutii de derivatie
montate pe suprafetele verticale ale elementelor de constructie.
lntrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina trebuie montate numai pe
conductoarele de faza.Prizele vor fi cu nul de protectie.

lnsta/atia de iluminat de securitat~

Conform Normativ 17/2011 imobilul va fi prevazut cu instalatie de iluminat de
securitate pentru evacuare, împotriva panicii in spatii cu suprafata mai mare de 60 mp si
iluminat de securitate pentru interventie montat in centrala termica.
Iluminatul de securitate evacuare: echipat cu corpuri de iluminat autonome, cu kit
de emergenta (acumulator si invertor), alimentate pe circuitul de iluminat, în condiţiile

art.7.23.7.1 din Normativul 1.7.-2011. Se montează corpuri de iluminat cu kit-uri de

acumulatori incluse şi clasa de izolaţie „li", cu timp de comutare maxim 5s şi o autonomie
de minim 1 oră (tab.7.23, 1 din Normativul 1.7.-2011), care asigură iluminat de evacuare şi

circulaţie.

Iluminatul de securitate impotriva panicii ce se va realiza în înaaperile cu

suprafaţa mai mare de 60 mp, conform art.7.23.9.1. din Normativ I 7/2011 si se va executa
cu lampi tip FIDA 2 x 36 W, echipate cu sursa de rezerva formata din baterie locala de
acumulatoare cu o autonomie de 1ora. Conform art.7.23.9.2. din 17-2011, iluminatul de
securitate impotriva panicii se prevede cu comanda de punere in functiune dupa caderea
iluminatului normal precum si cu comenzi manuale din locuri accesibile personalului de
serviciu instruit in acest scop.
Comanda de punere in functiune a iluminatului de securitate împotriva panicii se va
realiza automat prin intermediul kitului de siguranta cu care sunt echipate aparatele de
iluminat si manual prin iintermediul intrerupatoarelor montate in spatii. Conform 17/2011,
art. 723.2 , tabel 7.23.1. timpii de punere în functiune a iluminatului de securitate la
întreruperea iluminatului normal este de 0,5-5secun~.~,,1~t,,J2Ş;.D~u iluminatul împotriva panicii
de 5 secunde iar timpul minim de functionare este:âe,t ora ...:i;Z::}~:;:
' 's,,~'i:1,,,," \-~,\-__ '.\
\",; .,
 Iluminatul de securitate pentru interventii ce se va realiza in incaperea centralei
termice si se va executa cu luminoblocuri de tip 1 x 40 W, echipate cu sursa de rezerva
formata din baterie locala de acumulatoare cu o autonomie de 1 ora.
Conform art. 7.2:3.3.3 din Normativ 17/2011 corpurile aferente iluminatului de
securitate la incendiu vor avea clasa B de reatie la foc.
Iluminatul de securitate este legat in dozele de pe circuitele de lumina, avand in
vedere ca a doua alimentare a lampilor se face de la baterii.

lnstalatia de alimentare cu energie electrica - coloane electrice I

!i
Pentru alimentarea cu energie electrica a imobilului s-a prevazut un tablou electric gener~
ce va alimenta si tabloul electric de distributie din centrala termica : '
- tablou electric de distributie TEct ce va fi amplasat in centrala termica si care va
alimenta iluminatul din centrala termica si toate utilajele aferente acesteia. Tablourile
electrice ale utilajelor montate in centrala termica vo,r fi alimentate cu cabluri CYY de
diferite sectiuni, vor fi de constructie etansa si echipate cu presetupe.La procurarea
utilajelor pentru centrala termica se vor studia cartile tehnice ale acestora si se vor
corela protectiHe utilajelor cu plansa de distributie a tablourilor.Alimentarea cu energie
a tabloului electric de distributie din centrala termica TEct se va realiza printr-un cablu
CYY-F 3 x 6 mmp de la tabloul electric general. Caracteristicile energetice ale acestui
tablou electric sunt : Pi = 3,5 kW, Pa = 2,0 kW . ,,,-.:"':.J

Tabloul electric general ce se va monta in imobilul,it~p'u~,.spf&~~ec

rf'. r~~t,l ,. <tti,.
I' '•~- ~
hol si va avea urmatoarele caracteristici : A' , :,:-; , · '
I.I
- puterea instalata: Pi= 22,00 KW; I,
~ :, '
,t\.,.,,)
~

- puterea absorbita : Pa= 14,00 KW.\{\",~

Protectia împotriva tensiunilor de atingere periculoa~~"~~,\lp realiza pri:r{.J~garea tuturor
",1...,., '. p:, ţ;.~,,.,.,_,. ~?'>,," ,,.,hf1

1
partilor metalice ale tabloului electric la priza de pamant OLZN,.40 i4:ln~~\:p;in ilntermediul
pieselor de separatie. Totodata protectia se va realiza prin intrerupatorul cu protectie diferentialai I

40 A. Echiparea tablourilor electrice vor fi concepute conform normelor romanesti in

vigoare.Tabloul electric general va fi alimentat cu energie de la firida de bransament conform
avizului ce se va elibera de catre SC EON MOLDOVA SA, printr-un cablu CYABY 5 x 16 mmp.
 lnstalatia electri,;a de protectie prin legare la pamant si instalatia prizei de
pamant

Imobilul este prevazut cu o instalatie interioara de legare la pamant realizata din

banda de OLZn 25x4 mm.lnstalatia interioara de legare la pamant se interconecteaza cu
instalatia de punere la pamant prin intermediul pieselor de separitie.
La instalatia interioara de legare la pamant prin piese flexibile de cupru se
conecteaza partite metalice ale tabloului electric.
Pentru realizarea suplimentara a protectiei se vor lua urmatoarele masuri:
- clema de nul a tablourilor electrice se va lega la instalatia interioara de legare la
pamant;
( - cel de-al treilea conductor al circuitelor de prize cu contact de protectie se va
lega la instalatla interioara de legare la pamant.
Priza de pamant se va executa cu banda OLZn 40x4 mm montata îngropat in
pamant, protejata anticoroziv cu bentopriza si va avea rezistenta de dispersie de max 4
ohm.

Masuri de protec,tia muncii

"'•)"

Probleme generale W • -~ ;g •~: . ~ ;;;

Documentatia se elaboreaza in conformitat\,c,,~ ur~~~;:ele ~tEt'.~~ymative care
asigura un ansamblu eficient de masuri de protectiJ\riÎIJ)tfr:.,... .
< ~ ,,
f
a. 17/2011 - Normativ privind proiectarea si exec4J~â:trst~l~ti,îf electrice la
•<':•···:"",::;~

consumatori cu tensiuni pana la 11 OOO V;

b. NP099 - 2004 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice
in mediu cu pericol de explozie ;
c. Norme de Protectia a Muncii - editia 2002 ce cuprinde:
a. masuri de protectie împotriva pericolului de electrocutare cu respectarea
art. 345,346,347,348,349,350;
b. proiectarea, executarea si montarea instalatiilor si echipamentelor
electrice cu respectarea art. 351, 353, 354, 355, 356, 358, 359, 360, 361,
362,363;
 b. proiectarea, executarea si montarea instalatiilor si echipamentelor
electrice cu respectarea art. 351, 353, 354, 355, 356, 358, 359, 360, 361,
362, 363;
c. exploatarea instalatiilor si echipamentelor electrice cu respectarea art.
368,369,371,373,380,381,383.
e. P 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
f. Legea 90-1996 - Norme generale de protectia muncii.
g. Legea 307/2006- privind apararea împotriva incendiilor;
h. Legea 319/2006- privind securitatea si sanatatea in munca;
i. Hotararea 971 /2006 -- privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
j. Hotararea 1048/2006 - privind cerintele minime de securitate si santate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de
munca;
k. Hotararea 1091/2006- privind cerintele minime de securitate si santate pentru
locul de munca ;
I. HG 1425/2006 - pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii
319/2006;
m. Hotararea 300/2006 - privind cerintele minime de securitate si santate pentru
santierele temporare sau mobile.

ln timpul punerii in functiune si exploatarii, actele normative care se aplica sunt:

a. Norme generale de Protectie a Muncii - ed. 2002;., ,·,'"''::'1"""""':/):'
b. STAS 12604/5-90- Protectia împotriva electr li,t~tln~~tal;tlr:~~qtrice
,' -··;;.:-.,_ "'-,'-,,_\ \.~.} '/.',

fixe.Prescriptii de proiectare, executie si veri ei.·· . ., . .

c. :oc:::e Proteclia a Muncii - proprii dom ,/lll'ui i~!lu~~~.;'~~ : artine
,tt" ~z

Beneficiarului ii revin urmatoarele obligatii:

a. Trimiterea in termen legal a eventualelor obiectiuni la prezentul proiect
privind protectia muncii;
 b. Respectarea actelor normative privind receptionarea, darea in functiune si
autorizarea instalatiei ( in special NGPM - ed. 2000, art. 75, 82/92 inclusiv
Ordinul Comun al Ministerului muncii si Ministerul Sanatatii nr
51/145/1975).
c. Respectarea P119/82, cap. 1,3,4,6,7,16,19,22,
Probleme speciale si recomandari
a. lnaintea de începerea lucrairilor, constructorul si beneficiarul vor incheia
un protocol care sa curpinda toate masurile de protectia muncii si P.S.I.
conform art. 75 lit. "d" - din NGPM - ed. 2000;
b. Comisia de receptie va consemna in procesele verbale de receptie ca sunt

C îndeplinite toate masurile de protectia muncii prevazute in actele normative

in vigoare.
Executantul lucrarii va acorda o atentie deosebita urmatoarelor operatii:
Pe zona expusa loviturilor mecanice si la treceri prin ziduri si plansee, circuitele
electrice pot fi protejate in tevi de protectie.
La întocmirea documentatiei se respecta prevederile legale din urmatoarele acte
aflate in vigoare:
a. Norme generale de protectie împotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor si instalatiilor - 2002;
b. Hotararea Guvernului nr. 51/1992 - privind urmatoarele masuri pentru
imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere/a incer::tdiilor.
:'tfr~;;,,- -'·~ '•'• ...\ /).,_;,,~:~_:ţ·':;::',;,'.'._,-,
De asemeni s-a tinut cont de: /fi ·"c;t
li/~
- Norme tehnice P 118/1999; '" .• . .,
- P 009/81 - Norme de preve •·.~ stiÎig~ţ; ao~i'ei '' ., triva
incendiilor in unitatile din ram~tt~n:'"'('gi. ~i\le~trfce:1~:'ţ~rmice.
• • \ \ iPi~?,< '·,,;_i' /f~\('.
Benef1c1arul raspunde de: '~•:'.i"'\;
~. '>,, ""~~i·
·. , r<:.::>./,,'i
. ,,,) o>/
a. Trimiterea in termen legal a event~lire1~~·9~,ţ'ţi11rifî'a prezentul
proiect pe linie P.S.I.;
b. Respectarea obligatiilor ce ii revin din actele normative mentionate,
inclusive normativul propriu de dotare pe linie P.S.I. privind
obiectivele tratate in prezentul proiect;
c. Procurarea de mijloace de prevenire si sţ!ris~re a incendiilor
cuprinse în lista de dotari;
d. Respectarea prevederilor din Nq~~,
,.
~,ed: ~p02:-
'

,;,,&,
'•, ("~

·,. (.'.,"'

.
lng. 'Mihailescu

.c.
FORUM
PROIECT
S.R.L.
RO 2~8~9975
J27/18J::>/20C3

~e~
" 11'/!-.Ju~~
--...:___;:..;,.,.-·~
 CAIET DE SARCINI ARHITECTURĂ.
TENCUIELI

Prezentul caiet de sarcini se referă la verificarea calităţii lucrărilor de tencuieli. Caietul de sarcini nu are
caracter limitativ, dar orice modificare se va face cu avizul proiectantului. La executarea lucrărilor se vor respect
normele şi standardele în vigoare şi prescripţiile tehnice de bază:
MLPAT 9/ N 15.111.1993 Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii.
C 300 - 94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora.
P 118 - 99 Normativ de siguranţă la foc a constructiilor.
Ml 381 4.111.1993 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor.
C 56 - 85 Normativ pentru verificarea caHtăţii lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente. Instrucţiuni
pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente.
C .. 16 - 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.
C 204- 80 Normativ privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj al utilajelor şi instalaţiilor tehnologice
pentru obiective de investiţii.
C 37- 88 Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor în construcţii

Condiţii generale pentru executarea lucrărilor de tencuieli:

Tencuielile fiind lucrări destinate - de regulă - a rămâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se
încheia procese verbale de lucrări ascunse, decât numai pentru fazele lucrării; fac excepţie tencuielil.e aplicate la
interiorul unor recipienţi în care accesul ulterior nu mai este posibil.
Verificarea calităţii suportului, pe care se aplică tencuiala se va face în cadrul verificării, executării acestui
suport (zidărie, betoane etc.).
Este strict interzis a se începe executarea oricăror lucrări de tencuială înainte ca suportul în întregime sau
succesiv pentru fiecare porţiune ce urmează a fi tencuită să fi fost verificat şi recepţionat conform "Instrucţiunilor
pentru verificarea lucrărilor ascunse" precum şi prezentul normativ.
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie, prevăzută
în prescripţiile tehnice, pregătirea suprafeţei suport, utilizarea tipului şi compoziţiei mortarului indicat în proiect,
precum şi aplicarea straturilor succesive fără depăşirea grosimilor maxime prevăzute în prescripţii; de asemenea,
este necesar a se urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării forţate (de ex. prin vânt, însor!re),
spălări prin ploaie, îngheţări.
Prevederi pentru materiale
Toate materialele şi semifabricatele (care se folosesc la executarea tencuielilor interioare (inclusiv gleturi
subţiri) şi a tencuielilor exterioare şi speciale se vor pune în operă numai după verificarea de conducătorul tehnic
al lucrării a corespondentei lor cu prevederile şi specificaţiUe din standardele în vigoare. Verificările se fac pe
baza documentelor care însoţesc materialele la livrare, prin examinare vizuală şi prin încercări de laborator făcute
prin sondaj.
Prevederi pentru mortare şi paste
Pentru prepararea diferitelor tipuri şi mărci de mortare şi paste pentru tencuieli se utilizează materialele
prevăzute în Instrucţiunile tehnice C. 17-82.
Perioada maximă de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor variază în funcţie de natura liantului,
astfel:
- la mortarele de var, pentru tencuieli interioare până la 12 h.
- la mortarele de ipsos-var, pentru gleturi (cu întârzietor de priză în amestec), până la 1 h.
Consistenţa mortarelor se va stabili în raport cu felul lucrărilor şi cu suprafaţa pe care se aplică, astfel:
- pentru şpriţ (aplicare mecanizată), 12 cm;
- pentru şmir (tavane, în cazul aplicării manuale) 5-7 cm;
~ pentru grund (aplicare mecanizată) 10-12 cm;
- pentru statul vizibil, executat din mortar fără ipsos, 7-8 cm.
Mortarele provenite de la staţii sau centrale de mortar, chiar situate în incinta şantierului, vor fi introduse în
lucrare, numai dacă transportul este însoţit de o fişă, care să conţină indicarea tuturor caracteristicilor tehnice ale
mortarului.
Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducătorului tehnic al
lucrării în termen de 48 de ore de la încercare. în toate cazurile în care rezultatul încercării este sub 75 % din
marca prescrisă, se va anunţa beneficiarul pentru a stabili dacă tencuiala poate fi acceptată. Aceste cazuri se
înscriu în registrul de procese verbale de lucrări ascuns.e şi se vor menţiona în prezentarea ce se predă comisiei
de recepţie preliminară; această comisie va hotărî definitiv asupra acceptării tencuielii respective.
Prevederi specifice pentru executarea tencuielilor
Condiţii tehnîce de execuţie ale tencuielilor interioare şi exterioare privind controlul şi pregătirea stratului
suport trasarea şi amorsarea suprafeţelor de tencuit, executarea grundului, executarea stratului vizibil, sunt
indicate în "Normativ pentru executarea tencuielilor umede"
 în cazul în care se execută lucrări de tencuieli pe timp friguros (la o temperatură mai mică de+ 5°), se vor
lua măsurile speciale prevăzute în "Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros" C.16-84.
După executarea tencuielilor se vor lua măsuri pentru protecţia suprafeţelor proaspăt tencuite, până la
întărirea mortarului de următoarele acţiuni:
- umiditatea mare, care întârzie întărirea mortarului şi îl alterează;
- uscarea forţată, care provoacă pierderea bruscă a apei din mortarul de pe suprafeţe tencuită, uscare care
poate proveni din curenţi de aer, expunerea îndelungată la razele soarelui, supraîncălzirea încăperilor, instalarea
sobelor şi a cocsierelor în imediata apropiere a pereţilor proaspeţi tencuiţi etc.
- lovituri, vibraţii, provenite din darea în exploatare a clădirii.or respective înainte de termen;
- îngheţarea tencuielilor înainte de uscarea lor.
Recepţia calitativă a tencuielilor şi tratamentelor subţiri (gleturi, inclusiv gipac)
Tencuielile fiind lucrări destinate - în general - a rămâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se
încheia procese verbale de lucrări ascunse, ci numai pentru fazele de lucrări; fac excepţie tencuielile aplicate la
interiorul unor recipienţi în care accesul ulterior nu mai este posibil.
Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de tencuire, înainte ca suportul - în întregime sau
succesiv pentru fiecare porţiune ce urmează a fi tencuită - să fi fost verificat şi recepţionat conform instrucţiunilor
pentru verificarea şi recepţionarea lucrărilor ascunse precum şi prezentului normativ.
Verificarea calităţii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile
admisibile, în vederea efectuării remedierilor şi a luării de măsuri pentru ca defectele să nu se repete în
continuare.
înainte de începerea lucrărilor de tencuieli, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi
recepţionate toate l.ucrările destinate a le proteja {de ex. învelîtori, planşee etc.), sau a căror execuţie ulterioară ar
putea provoca deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instalaţii, tâmplărie etc.), precum şi dacă au fost montate
toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporţi, colţare).
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie, utilizarea
tipului şi compoziţiei mortarului indicat în proiect, precum şi aplicarea straturilor succesive în grosimile prescrise;
de asemenea, este necesar a se urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării forţate, spălării prin
ploaie sau îngheţăriL
Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducătorului tehnic al
lucrării în termen de 48 de ore de la încercare. în toate cazurile în care rezultatul încercării este sub 75 % din
marca prescrisă, se va anunţa beneficiarul pentru a stabili dacă tencuiala poate fi acceptată. Aceste cazuri se
înscriu în registrul de procese verbale de lucrări ascunse şi se vor menţiona în prezentarea ce se predă comisiei
de recepţie preliminară; această comisie va hotărâ definitiv asupra acceptării tencuielii respective.
Recepţia pe faze de lucrări se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare tronson în
parte:
a) rezistenţa mortarului;
b) numărul de straturi aplicat şi grosimile respective {determinate prin sondaje în numărul stabilit de
comisie, tar cel puţin câte unul la fiecare 200 m 2);
c) aderenţa Ia suport şi între straturi (cu aceeaşi frecvenţă ca la lit. b);
d) planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată);
e) dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative şi anexe (solbancuri, brîie, cornişe etc.), bucată
cu bucată.
Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu în registre de
procese verbale de lucrări ascunse şi pe faze de lucrări.
Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări, se fac una la fiecare încăpere şi cel puţin
una la fiecare 100 m2 .
La recepţionarea preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de
minimum 113 din frecvenţa precedenta
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de către comisia de recepţie, cercetând
suprafaţa tencuită, forma muchiilor, scafelor şi a profilurilor. Suprafeţele netencuite trebuie să fie uniforme ca
prelucrare, să nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături provocate de granulele de var nestins, urme vizibile
de reparaţii locale etc. De asemenea, se va controla corespondenţa mortarului (cu paf de piatră, griş de marmură,
terasit etc.), precum şi a modului de prelucrare a feţei văzute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate
(tencuieli de glet, buciardate, şpriţuite etc.).
Verificarea suprafeţelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirectă se va face seara, cu ajutorul unei
lămpi electrice aşezată în imediata apropiere a suprafeţei, pentru a scoate în evidenţă toate defectele.
Muchiile de racordare a pereţilor cu tavanele, colţurile, şpaleţii ferestrelor şi uşilor, glafurile ferestrelor etc.,
trebuie să fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafeţele tencuite nu trebuie să prezinte crăpături, porţiuni neacoperite cu mortar la racordarea
tencuielilor cu tâmplăria, în spatele radiatoarelor etc.
Suprafeţele tencuielilor decorative trebuie să nu prezinte porţiuni de prelucrare, culoare şi nuanţe
neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgârieturi etc.
Solbancurile şi diferitele. profiluri trebuie să aibă pantele spre exterior, precum şi o execuţie corectă a
lăcrimarului.
 Verificarea planeitătii suprafeţelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin aşezarea acestuia
în orice direcţie, pe suprafaţa tencuită şi măsurarea golurilor intre dreptar şi tencuială.
Verificarea orizontalităţii şi verticalităţii suprafeţelor (cu excepţia tencuielilor pe bolţi înclinate, pe cupole
etc.) şi a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul sau firul cu plumb. Abaterile nu trebuie să le depăşească
pe cele admisibile.
Gradul de netezime a suprafeţelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite şi se va aprecia prin
plimbarea pe suprafeţele respective.
Grosimea stratului de tencuială se va verifica prin baterea unor cuie în zonele respective sau prin sondaje
speciale, care se fac în locurile mai puţin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparaţii ulterioare.
Aderenta straturilor de tencuială la stratul suport se va verifica în general numai prin ciocănirea cu un
ciocan de lemn: un sunet de "gol" arată desprinderea tencuielilor şi necesitatea de a se reface întreaga suprafaţă
dezlipită; în cazuri speciale, aderenţa la suport a tencuielilor se va face şi prin extrageri de carote din tencuială.
Măsuri de protecţia muncii
La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţia muncii prevăzute de legislaţia în
vigoare.
Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice elaborate, în care se
vor detalia toate măsurile de protecţia muncii. Se va verifica însuşirea fişelor tehnologice de întreg personalul.
Dintre măsurile ce trebuie avute în vedere:
- zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje şi inscripţii;
- toate dispozitivele, mecanismele şi utîlajele vor fi verificate în conformitate cu normele în vigoare;
- căile de rulare a macaralelor vor f! autorizate ISCIR
- dispozHivele de ridicare vor fi verificate. periodic
- se atrage atentia asupra măsurilor care trebuie să prevină accidentele la manipularea elementelor
prefabricate.

REALIZAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI, VOPSITORII

Generalităţi
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru execuţia lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii şi tapete.
Lucrări care trebuiesc terminate înainte de începerea zugrăvelilor şi vopsitoriilor.
înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet, placaje, instalaţiile
sanitare, electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.
Vor fi terminate pardoselile reci, exclusiv lustruirea.
Tâmplăria metalică şi cea din lemn trebuie să fie montată definitiv, cu toate accesoriile montate corect, cu
excepţia drucarelor şi a şildurilor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei. La lucrările de vopsire aplicarea
ultimului strat se face numai după terminarea completă a zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor
pardoselilor (curăţire, lustruire), luîndu-se măsuri de protejare a îmbrăcăminţii pardoselilor.
înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor, trebuie să ffe complet executate toate
lucrările la faţada construcţiei ca: jgheaburi, burlane, streaşini, cornişe, glafuri, socluri, cofrete, etc.
Pregătirea suprafeţelor de beton sau tencuiala drişcuită
în vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cât mai fin, astfel ca urmele de
drişcă să fie cât mai puţin vizibile. În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane şi netede, toţi porii rămaşi de la
turnare se vor umple cu mortar de ciment - var, după ce în prealabil bavurile şi dungile ieşite în relief au fost
îndepărtate. Urmele de decofrol se vor freca cu partea de şlefuit sau cu perii de sârmă.
Pregătirea suprafetelor gletuite
Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să fie plane şi netede,
fără desprinderi sau fisuri; varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puţin 14 zile.
Toate fisurile, neregularităţile se chituiesc de către zugravul vopsitor sau se şpăcluiesc cu pastă de aceeaşi
compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se prepară din două părţi ipsos
şi o parte apă. Pasta se va prepara în cantităţi care să poată fi folosite înainte de sfârşitul prizei ipsosului. După
şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos - var, cu compoziţie de 1 parte ipsos şi 1 parte lapte
de var (în volume).
După uscarea porţiunilor reparate suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit, după care se curăţă de praf cu
peria sau bidinele curate şi uscate.
Pregătirea suprafeţelor de lemn, PFL, PAL
Se verifică şi corectează suprafeţele de lemn ale tâmplăriei astfel ca nodurile să fie tăiate., cuiele îngropate,
prelingerile de răşină sau alte murdării, curăţate. Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt nichelate sau
lăcuite din fabricaţie vor fi grunduite cu grund anticoroziv şi apoi vopsite.
Pregătirea suprafeţelor metalice
Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, păcură, grăsimi, mortar, vopsea
veche, noroi, gheaţă etc. Rugina se îndepărtează prin frecarea cu perii de sârmă, şpacluri de oţel etc.
Petele de grăsimi se şterg cu tampoane muiate în solvenţi (White - spirt, terebentină).
Tâmplăria metalică se aprovizionează grunduită cu grund anticoroziv.
Conditii de execuţie
 Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe la o temperatură de minim 5P C pentru zugrăveli şi
de cel puţin + 15° C pentru vopsitorii şi se vor menţine aceste temperaturi pe tot timpul lucrărilor şi cel puţin încă 9
ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii. Finisaiele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval
mai mic de 2 ore de la încetarea ploii, de asemenea se va evita lucrul la faţade în orele de însorire maximă sau
vânt puternic. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit.
Aplicarea zugrăvelii
Spoielile (preparate din lapte de var, fără pigmenţi şi grăsimi) şi zugrăvelile de var se vor executa în două,
trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legătură între suprafaţa pregătită şi zugrăveală) el
creează o suprafaţă uniformă ca porozitate, putere de absorţie şi culoare.
Aplicarea primului strat se va face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare cel mult
2+4 ore, în caz contrar ştergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de zugrăveală.
La zugrăvirea pereţilor se delimitează de la început suprafeţele care trebuiesc zugrăvite
diferit, prin trasarea unor linii subţiri între suprafeţele respective (de exemplu între tavan şi pereţi).
Zona imediat învecinată liniei de demarcaţie se zugrăveşte cu o pensulă.
Zugrăveala se aplică prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura o mai bună aderenţă de suport
primul start de zugrăveală se poate aplica cu bidineaua. Se admite şi aplicarea manuală cu bidineaua a tuturor
straturilor zugrăvelii numai pe suprafeţe mici. în cazul zugrăvelilor manuale întinderea straturilor se va face
purtându-se bidineaua pe direcţii perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe direcţia luminii (spre
fereastră) iar pereţii în sens orizontal. în timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.
Fiecare strat se va aplica după uscarea celui precedent.
Zugrăvirea manuală se va face concomitent de către doi zugravi, unul executând zugrăveala părţii

C superioare a peretelui de pe scara dublă, iar celălalt zugrăvind de pe pardoseală partea inferioară a peretelui,
pentru a se evita apariţia de dungi la locul de îmbinare.
în cazul unor încăperi în care se execută lambriuri în vopsea de ulei (băi, bucătării, spălătorii, săli de clasă,
etc.) se zugrăveşte mai întâi partea superioară a peretelui împreună cu tavanul, iar apoi se execută lambriuri în
ulei. Limita de demarcaţie se trage cu culoare de apă, aşa cum s-a indicat mai sus.
La aplicarea mecanizată prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:
- cu acţiune discontinuă - la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compoziţia de zugrăveală este
necesară întreruperea lucrului;
- cu acţiune continuă - la care compoziţia de zugrăveală este absorbită de pompa aparatului printr-un vas
(recipient) alimentat continuu.
Aparatul cu acţiune discontinuă folosit curent este aparatul tip Calimax conform listei uzuale de scule,
dispozitive şi utilaje. înainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveală se execută următoarele acţiuni pregătitoare:
- se umple rezervorul cu compoziţia de zugrăveală aşezându-se pe gura rezervorului o sită pentru
strecurarea ei;
- se ridică presiunea în rezervor prin pompare manuală, până la 3 +5 atmosfere;
- se deschide robinetul şi se reglează jetul;
- se verifică manometrul şi legătura furtunului la rezervor şi tija diuzei.
Ca aparat de pulverizat cu acţiune continuă se poate folosi aparatul electric de zugrăvit (AEZ. 1} cu
compoziţia de zugrăveală, strecurată în prealabil, se alimentează continuu un recipient (găleata) separat pe
măsura consumului, de unde este absorbită prin furtun în rezervorul de presiune şi respinsă prin furtunul de
refulare în pulverizator.
înainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveală se execută următoarele operaţii pregătitoare:
- se prepară compoziţia de zugrăveală cu o astfel de consistenţă încât să asigure posibilitatea de a fi
pulverizată şi se strecoară prin sită; se umple recipientul de alimentare continuă şi se introduce furtunul de absorţie
în acest recipient;
- se acţionează pompa cu membrană până la presiunea de 5 - 6 atmosfere şi se deschide robinetul
pulverizatorului;
- se verifică buna funcţionare a aparatului (manometrul, legătura furtunului de absorţie cu aparatul, legătura
furtunului de refulare cu diuza şi cu pulverizatorul, starea de funcţionare a pompei şi a pulverizatorului, etc.);
- se reglează jetul.
La aparatul electric de zugrăvit, înainte de punerea în funcţiune se va face legătura acestuia cu pământul.
Pentru executarea zugrăvelii cu aparatele de pulverizare se procedează în felul următor:
- se ridică presiunea în pompă până la cea de lucru, se deschide robinetul de la pulverizator şi se începe
stropitul;
- Jetul sub care compoziţia de zugrăveală iese din diuza pulverizatorului trebuie să fie cu stropii fini şi în
unghi drept fată de suprafaţa care se finisează, iar duza să se afle la o distanţă de suprafaţa de 0,75+1,00 m, astfel
încât compoziţia care se pulverizează să nu cadă pe jos şi să nu ricoşeze;
- pentru o aplicare a compoziţiei de zugrăveală, se execută cu diuza pulverizatorului mişcări în spirală;
- fiecare strat se aplică numai după uscarea celul precedent.
După terminarea lucrului se va spăla aparatul atat în interior cât şi în exterior precum şi furtunul şi
pulverizatorul, prin introducerea unei cantităţi de apă în interiorul aparatului, creindu-se din nou presiune.
La zugrăvirea faţadelor pentru a se împiedica uscarea bruscă şi cojirea zugrăvelilor, se va evita aplicarea
acestora pe soare puternic; aplicarea se va face în primele ore ale dimineţii sau după amiază (în lunile de vară). în
cazul când este necesar să se lucreze pe timp însorit, suprafaţa se va uda cu apă în prealabil.
 Aplicarea zugrăvelii
Se aplică un prim plan de săpun, după care se face repararea defectelor mărunte la tavan şi pereţi cu pastă
de ipsos. După uscarea şi şlefuirea reparaţiilor se aplică un strat de săpun pe porţiunile reparate, după care se va
aplica compoziţia de zugrăveală în trei straturi, pe întreaga suprafaţă.
Atât săpunul cât şi primul strat de zugrăveală se aplică cu bidineaua. Ultimi.le două straturi de zugrăveală se
aplică mecanizat cu aparate de pulverizat, sau în cazuri speciale, pe suprafeţe mici, tot cu bidineaua.
Compoziţia de zugrăveală după ce a fost amestecată cu soluţia de clei, se va întrebuinţa în timp de 24+48
ore, de la preparare, întrucât se alterează în timp, în special vara.
Toate celelalte indicaţii tehnologice privind aplicarea manuală sau mecanică a zugrăvelii (modul de aplicare
a stratului la pereţi, unelete necesare, etc.) se execută ca la zugrăvelile cu lapte din var,

Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii

Caietul IV: Vopsitorii cu vopsele de ulei, alchidic, polilac, imitaţie lovituri de ciocan, bronz, aluminiu, pe bază
de derivaţi celulozici, bituminoase, şelac, ceruire.

Obiect şi domeniu de aplicare

1.1 Prevederile prezentului caiet stabilesc condiţiile şi modul de executare a lucrărilor de vopsitorii
de următoarele tipuri:
a) vopsitorii cu vopsele de ulei;
b) vopsitorii cu emailuri şi lacuri alchidice;
c) vopsitorii cu email poli lac;
d) vopsitorii cu email imitaţie lovituri de ciocan;
e) vopsitorii cu emailuri bronz aluminiu;
f) vopsitorii cu emailuri pe bază de derivaţi celulozici;
g) vopsitorii cu vopsele bituminoase.
h) vopsitorii cu vopsea termospumanta

1.2 Vopsitorii cu vopsea de ulei, emailuri şi lacuri pe bază de alchidal, email polilac se aplică:
a) la interior - pe suprafeţe gletuîte cu glet de ipsos-aracet, nisip fin aracet sau din dolomită-aracet (la
băl, grupuri sanitare, saloane, culuare de spital, şcoli, magazine alimentare, etc.)-pe suprafeţe din lemn, PFL, PAL,
(la tâmplărie, pereti despărţitori, etc.); - pe supafeţe metalice (tâmplărie, parapete, radiatoare, etc.);
b) la exterior- pe suprafeţe din lemn (tâmplărie, solblancuri etc.).
Elaborat de Institutul de cercetări în construcţii şi economia construcţiilor - INCERC aprobat de IGSC cu
Ordinul din 23 februarie 1976.
Vopsitorii cu vopsele de ulei
Vopsitoria de ulei se aplică pe glet de ipsos sau pe suprafeţe de lemn sau metal după terminarea lucrărilor
pregătitoare.
Pe glet de ipsos se aplică un grund de îmbinare incolor.
Tâmplăria de lemn şi metalică se furnizează pe şantier gata grunduită cu grundul de îmbinare şi respectiv
grund anticoroziv. În cazul unor elemente de lemn sau metal, care au fost confecţionate pe şantier, acestea se vor
grundui pe şantier în funcţie de natura vopsitoriei ce se execută.
Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pentru a asigura o legătură mai bună a vopsitoriei
ulterioare cu suprafaţa suport.
După grunduire se execută chituirea defectelor locale, şlefuirea locurilor chituite şi ştergerea de praf după
uscare, apoi în cazul unor lucrări de calitate superioară, se execută una sau două şpăcluiri complete ale
suprafeţelor, urmate de şlefuiri după uscare şi ştergerea prafului rezultat.
Plăcile din aşchii de lemn (PAL) vor fi chituite şi şpăcluite până la completa lor netezire.
Plăcile fibrolemnoase (PFL) dure vor fi în prealabil şlefuite, pentru a transforma suprafaţa lor într-un suport
absorbant, aderent după care vor fi grunduite şpăcluite şi vopsite. ln cazul când se finisează cu lacuri transparente
suprafeţele nu vor fi şpăcluite, ci numai şlefuite, grunduite şi lăcuite.
Chituirea şi şpăcluirea se face cu chit de ulei pentru aplicarea cu şpaclu (chit de cuţit).
Materialul pentru şpăcluit se prepară din chit de cuţit prin diluare cu diluant special D001-3, sau cu ulei sau
vopsea la culoare.
Diluantul special se adaugă la chit până la obţinerea consistenţei de lucru necesară pentru şpăcluire.
Şlefuirile succesive se fac cu hârtie sau pânză de şlefuit sau piatră de şlefuit, cu granulaţii din ce în ce mai
mi.ci, pentru diferitele straturi, în funcţie de rugozitatea suprafeţei suport şi de calitatea cerută.
În general se vor aplica 1+2 straturi de şpăcluială în grosime de 0,2+0,5 mm, la lucrările de calitate
superioară se vor executa 3 şpăcluiri.
Aplicarea vopselei se face de obicei în două, trei starturi, în funcţie de calitatea cerută. În cazul finisării
transaparente se aplică un strat grund şi 1-2 straturi lac de ulei.
înainte de aplicare, vopseaua se strecoară prin site fine (900 ochiuri/cm 2 ) şi se potriveşte la consistenţa
necesară de lucru, prin amestecarea cu un diluant corespunzător cu natura vopselei respective, amestecul
făcându-se. cu 5-10% diluant.
 Vopseaua se aplică într-un strat uniform fără a se lăsa urme mai groase sau mai subVri de vopsea şi va fi
întinsă până la obţinerea unei adeziuni de stratul inferior. Se recomandă ca tâmplăria detaşabilă să fie vopsită în
poziţie orizontală. Straturile de vopsea succesive se întind pe direcţii perpediculare unul faţă de celălalt
Ultimul strat de vopsea se întinde de preferinţă astfel:
- de sus în jos pe pereţi;
- în lungul fibrelor pe elemente din lemn;
- pe linia de cea mai mare pantă (de la coamă spre streaşină) pe acoperişuri.
După aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezeşte cu pensule speciale cu părul moale, după
uscare, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit HSBO.
După aplicarea ultimului strat de vopsea, aceasta se va tufui sau se va netezi cu pensule moi, după cum se
indică de Către proiectant. în cazul că este necesar, după fiecare strat de vopsea (cu excepţia ultimului), se execută
şlefuiri sau eventual şi chituiri-şlefuiri intermediare. Chituirea se face cu chit de ulei. După fiecare şl.efuire se şterge
bine praful de pe suprafeţe cu pensule moi sau Cârpe care nu lasă scame.
ŞlefUirea şi aplicarea unui nou strat se face numai după minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent,
după uscarea acestuia.
încăperea unde se vopseşte trebuie să fie lipsită de praf ş1 bine aerisită, însă fără curenţi puternici de aer.
în cazul încăperilor în care se produc vapori de apă (băi, bucătării, spălătorii, etc.) se recomandă ca
suprafeţele vopsite să nu se tufuiască, acestea trebuind să rămână netede pentru o mai bună întreţinere.
Radiatoarele, după grunduire cu grund anticoroziv, se vopsesc în două, trei straturi cu vopsele speciale pentru
radiatoare (rezistente la căldură).
Pentru vopsirea radiatoarelor se folosesc pensule de o formă specială cu coadă lungă, pentru a pătrunde
între elementele radiatorului. Vopsirea învelitorilor de tablă neagră se face mai întâi prin grunduirea şi chituirea cu
un grund şî chit anticoroziv, după care se aplică 1-2 straturi de vopsea specială pentru învelitori.
Foile de uşi, cercevelele ferestrelor şi alte elemente detaşabile pot fi vopsite şi înainte de montarea lor, cu
condiţia ca efectuarea lucrărilor de vopsire a acestora şi depozitarea elementelor vopsite să se facă într-o încăpere
lipsită de praf şi curent.
În cazul tn care la terminarea lucrului, în vase rarnane vopsea neconsumată, se toarnă peste aceasta puţin
solvent, pentru a se împiedica formarea unei pojghiţe tari până la începerea lucrărilor de vopsire. în cazul în care
se cere executarea uneî vopsitorii mate sau semimate se vor folosi vopsele destinate acestui scop, fără a le dilua
pe şantier.
La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua măsuri ca toate lucrările de pregătire a
suprafeţelor să fie executate cu deosebită grijă. Vopsirea se execută cu compoziţii speciale gata preparate pentru
vopsirea mecanizată sau cu compoziţii obişnuite de ulei preparate pentru vopsirea manuală, care se diluează
înainte de întrebuinţare până la consistenţa necesară stropirii (sub forma unei pulberi fine şi uniforme).
Diluarea se face adăugând diluant în proporţie de 1O+ 15% din cantitatea vopselei.
Înainte de încărcarea rezervorului pistolului de vopsit, vopseaua se strecoară prin site de mătase (900
ochuiri/cm2 ),
Vopsirea se execută cu o instalaţie de pulverizat compusă din: compresor de aer, rezervor de vopsea, furtun
de cauciuc, pistol de pulverizat.
Presiunea de lucru va fi cuprinsă între 3+5 atmosfere. Se pot folosi pistoale cu rezervorul de vopsea de 1
litru ataşat deasupra sau dedesubtul pistolului sau se poate folosi un rezervor separat pentru cantităţi mai mari de
vopsea.
Lista cu scule, dispozitive şi utilaje este cea uzuală. Vopsirea se execută luându-se pistolul la o astfel de
distanţă de la perete, încât jetul de vopsea să acopere o suprafaţă cât mai mare posibil, iar ceaţa formată de stropi
să fie cât mai mică; distanţa optimă. de la pistol la perete este de 15+20 cm; pistolul se va ţine cu jetul
perpendicular pe suprafaţa de vopsit şi se va purta în sens spiralat; după fiecare umplere a rezervorului, dacă este
necesar, se reglează deschiderea diuzei pulverizatorului şi presiunea aerului.
Vopsirea propriu-zisă se execută după terminarea grunduirii şi chituirii suprafeţei, ca şi în cazul vopsitoriilor
făcute manual; chitul folosit va fi chit de stropit special pentru aplicarea cu pistolul.
Succesiunea operaţiilor şi restul prevederilor privind timpul de uscare între straturi, numărul straturilor,
păstrarea materialelor şa locul de muncă, întreţinerea sculelor, sunt cele indicate la vopsirea manuală. În plus, se
va avea grijă ca la orice întrerupere a lucrului şi la terminarea lucrului, pistolul să fie bine curăţat cu solvent
(benzină sau white-spirt), atât în interior prin pulverizarea unei mici cantităţi de solvent, cât şi la exterior.
Suprafeţele care trebuiesc vopsite (stropite) vor fi protejate printr-un ecran separator (carton, placaj, tablă).
Tratarea cu vopsea termospumanta a elementelor metalice se va face numai de catre firme autorizate.
Dupa realizarea vopsitoriei se va face verificarea de catre organele de control PSI pentru a atesta gradul de
rezistenta la foc mentionat in proiect.
Verificarea calităţii lucrărilor
Se verifică în mod special:
- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport, în cazuri de importanţă deosebită consemnându-se
acestea în procese verbale de lucrări ascunse;
- calitatea principalelor materiale;
- corespondenţa dintre prevederile din proiect şi dispoziţiile ulterioare;
- aspectul suprafeţelor zugrăvite sau vopsite;
- uniformitatea suprafeţelor - nu sunt admise pete sau sărituri, suprapuneri depăşiri ale desenului;
 - aderenţa zugrăvelilor - o zugrăveală aderentă nu trebuie să se ia pe palmă;
- tonul de culoare la vopsele să fie acelaşi şi cu aspect lucios sau mat, să nu prezinte straturi străvezii, pete,
desprinderi, cute, băşici, scurgeri, aglomerări de pergamente;
- nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafaţa de tâmplărie vopsită;
separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli să fie distincte, fără suprapuneri.

PARDOSELI

Prevederile prezentului capitol se aplică la toate lucrările de pardoseli executate în construcţii de

locuinţe şi .social culturale, cu îmbrăcăminţi din piatră naturală şi artifidală, plăci şi covoare din materiale sintetice
(plastice).
1. Prevederi comune
Nici o lucrare de .pardoseli nu se va începe decât după verificarea şi recepţionarea suportului, operaţii
care se efectuează şi se înregistrează conform prevederilor capitolelor respective.
O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şf recepţionării lucrărilor de instalaţiî ce trebuiesc terminate
înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (exemplu: canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a
căror executare ulterioară ar putea degrada pardoselile.
Toate materialele, semifabricate şi prefabricate, ce intră în componenţa unor pardoseli, nu se vor introduce în
lucrare decât dacă în prealabil:
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de
calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective;
- au fost depozitate şi manipulate în condiţii, care să evite orice degradare a lor;
- swau efectuat la tocul de punere în operă - dacă prescripţiile tehnice sau proiectul le cer~.
încercările de calitate;
Betoanele şi mortarele provenite de la staţii descentralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi
introduse în lucrare numai dacă transportul este însotit de documente din care să rezulte cu precizie caracteristicile
fizice, mecanice şi de compoziţie.
2. Principalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
- aspectul şi starea generală;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, pantă);
- fixarea îmbrăcămintii pe suport;
- rosturile;
- racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalaţii;
- gresie antiacidă;
- marmură;
- parchet.
3. PudoS:eli de gresie porţelanată, antiderapantă, mată
Se vor realiza pardoseli din gresie colorată. în masă cu aspectul viz.ibil mat.
Gresia având calităţi deosebite de rezistenţă la uzură, absorbţie de apă foarte mică, clasa de combustibile Co
precum şi duritate foarte mare se va alege:
- gresie pentru pardoselile interioare;
- gresie pentru pardoselile exterioare cu rezistenţă la circulatie şi la c!clurile de tnghet-dezghet. cât şi
variaţre de temperatură - 30 ° + 40 "'C;
Pentru impermeabilizarea totală a suprafeţelor se recomandă tratarea cu substanţe hidrofobe.
Se optează pentru montarea plăcilor de granitogresie şi de gresie porţelanată pe şapa cu mortar adeziv
prevăzut de producător,
După fixare se fereşte spaţiul respectiv de acţiunea factorilor de mediu (ploaie, îngheţ, însorire puternică),
cel puţin 24 de ore.
Având în vedere gama foarte largă de astfel de produse se vor solicita agremente tehnice atât pentru
gresia porţelanată cât şi pentru adezivii utilizaţi pentru montajul gresiei precum şi dosarele tehnice şi caiete de
sarcini pentru ambele categorii de produse. Se va acorda atenţie conditiilor specifice de utilizare a produsului
precum şi a prevederilor privind punerea în operă.
4. Pardoseli PVC pentru trafic intens
Sint produse destinate pardoselilor intens circulate, conform EN34 si EN43.
Pardoselile din PVC pentru trafic intens sint armate cu fibra de sticla in stratul suport, ceea ce le confera
stabilitatea dimensiunilor geometrice. Stratul de uzura, din PVC pur plasticizat tratat cu poliuretan, si pelicula
antiderapanta (din carborund), în combinatie cu stratul suport din PVC armat cu fibra de sticla, au ca rezultat o
constructie stabila, durabila, usor de intretinut si cu o buna comportare in timp.
• Dimensiuni solicitate
Lungimea rolei 25m (conform EN 426)
Latimea rolei 2,0 m (conform EN 426)
Grosime totala 2,0 mm (conform EN 428)
Grosime strat uzura 0,7 mm (conform EN 429)
Greutate unitara 2,8 kg/m 2 (conform EN 430)
 • Adezivi solicitati
Se recomanda folosirea emulsiilor plastice adezive de tip acrilic, reazistente la plasticizare, de exemplu:
Coltack 633, Eurocol 422, National Bondmaster 1800, Bona Futurum Alfa, Bostik Floor-and Wallcovering
Attack, Cascoproof 3448, Cascoflex 3442, sau echivalentele acestora.
• lntretinere solicitata
Petele accidentale de cerneala sau asfalt vor fi indepartate imediat pentru a se evita patrunderea
acestora prin stratul de uzura.
Se va acorda o deosebita atentie suportului, prin indepartarea, inainte de montaj, a tuturor agentilor chimici
ce pot produce decolorari remanente, cum ar fi umezeala excesiva, pete de ulei, agenti de impregnare, precum si
evitarea folosirii elementelor termice de incalzire prin pardoseala cu temperaturi mai mari de 30°C.
I-
Normative privind executarea lucrarilor de pardoseli, plinte, scafe:
- C.35/1982: "Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor";
- STAS 3430/1982 "Pardoseli. Clasificare";
- C.1611984 "Normativ pentru realizarea pe tip friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente";
- C.56/1985 "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente";
- STAS 7055/-1982 "Ciment Portland alb";
- STAS 1134-1971 "Piatra de mozaic";
- STAS 338-1980 "Lianti hidraulici ciment Portland"
4.1. Executarea lucrărilor de pardoseli
Stratul suport se va executa după ce tencuielile interioare au fost terminate.
( Stratul suport trebuie să fie aderent la suprafata pe care este aplicat; la ciocănirea uşoară cu ciocanul de
zidar, va trebui să se producă un sunet plin.
Condiţiile de finisare a suprafeţei şapei de egalizare sunt următoarele:
- suprafaţa trebuie să fie plană şi netedă (fără asperităţi, granule rămase în relief sau adâncituri); sub
dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult două unde cu săgeata maximă de I cm;
- în timpul executării lucrărilor de instalaţii, zugrăveli sau a altor lucrări de finisaj, se vor lua măsuri pentru
protejarea şapei de egalizare, spre a nu fi deteriorată sau murdărită cu humă, vopsea, etc, care ar împiedica
aderenta gletului sau adezivului pe suprafata stratului suport;
- în încăperile în care urmează să se monteze dalele sau covorul se va asigura cu minim 48 de ore înainte de
montarea îmbrăcăminţii, un regim climatic cu temperatura de cel pu~'n +16" C şi umiditatea relativă a aerului de
maximum 65%. Acest regim se va menţin.e în tot timpul executării îmbrăeăminţil pardoselii şi cel puţin 30 zile după
terminarea acestei operaţiuni.
5. Şape suport
Prevederi generale
Prevederile prez.entului capitol se referă la condiţiile, modul de alcătuire şi modul de executare a şapei
suport cu în.târire rapidă pentru pardoseli din PVC omogen.
5.1. Tehnologia de montaj a şapei suport
Executarea şapei suport se va face numai după terminarea şi efectuarea probelor prevăzute sub pardoseli,
instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc. precum şi după termninarea în încăperea respectivă a tuturor
lucrărilor de construcţii montaj.
( înainte de executarea şapei suport în încăperile respective se vor monta ferestrele, geamurile, tocurile
şi căptuşelile uşilor.
În cazul când la încăperile vecine sunt executate tipuri diferite de pardoseli, linia de demarcaţie dintre
aceste tipuri diferite de pardoseH va fi mijlocul grosimii foii uşii în poziţie închisă.
Toate tencuielile interioare vor fi complet terminate iar eventualele praguri de mozaic din încăperile alăturate,
adiacente şapei suport vor fi executate şi finisate înainte de executarea şapei suport.
Instalaţiile de încălzire, inclusiv probele de verificare vor fi terminate, de asemenea se vor monta şi conductorii
pentru instalaţii electrice.
5.2. Pregătirea suprafeţei planşeelor din beton armat
Suprafeţele din beton se vor curăţa de toate resturile de praf şi moloz.
Pentru realizarea unei bune aderenţe a şapei suport suprafeţele din beton vor fi uscate şi rugoase iar
abaterile de planeitate nu vor depăşi valorile admisibile indicate în prescripţiile tehnice în vigoare.
5.3. Executarea şapei suport
După verificarea şi pregătirea suprafeţei din beton, se va executa trasarea nivelului pentru şapa
autonivelatoare. Acest nivel se va marca prin linii trase cu creionul de-a lungul pereţilor longitudinali d!n încăperile
respective.
Partea fluidă se toarnă începând de la peretele cu fereastră, în grosime de maximum 3 cm, între pereţii
longitudinali, de-a lungul cărora sunt executaţi reperit din mrotar, sau reperii de inventar (metalici sau şipci din lemn).
Pe suprafaţa. şapei suport se va putea circula cu grijă numai după cel puţin 24 ore de la turnare deşi
întărirea începe după 3 :.. 4 ore de la prepararea pasteL
înainte de lipire se va măsura umiditatea şapei suport, umiditatea şapei suport nu va trebuf să depăşească
valoarea de 5%.
5.4. Condiţii tehnice de calitate
Prevederi generale
 Şapele suport cu întărire rapidă, fiind suporturi a căror suprafeţe nu se mal pot vedea după lipirea
îmbrăcăminţilor de pardoseli respective, este necesar ca la terminarea execuţiei lor să se încheie proces-verbal
de lucrări ascunse, ţinându-se seama că se cere o anumită calitate a suprafeţelor şapei şi o anumită rezistenţă
fată de condiţiile de exploatare etc.
înainte de începerea executării şapei suport se va verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate
lucrările destinate a le proteja, ca de exemplu învelitori, conducte pentru instalaţii, tâmplărie, ghermele, praguri,
colţare, etc.
Pe parcursul executării lucrării, se verifică în mod special (de către şeful punctului de lucru) respectarea
următoarelor condiţii:
- toate materialele nu vor fi introduse îrt lucru decât după ce s-a verificat că au fost livrate cu certificate de
calitate, care să confirme că sunt corespunzătare prevederilor din standardele respective;
- respectarea compoziţiei şapei, inclusiv tehnologia de execuţie, precum şi aplicarea acestei şape în
grosimea presc.r!Să, lndiCată în proiect;
- a.plicarea măsurDor de protecţie a suprafeţei şapei suport împotriva uscării forţate,
spălării prin ploafe sau îngheţării.
Recepţia şapei suport se va face pe baza următoarelor verificări efectuate cu mijloace simple de verificare:
a.grosimile respective. (determinate prin sondaje în număr stabilit de comisie, dar cel puţin
unul la fiecare 200 m2);
b. planeitatea su prafetelor;
c. gradul de netezire a suprafeţelor.
Aceste verificări se efectuează înaintea executării lucrăril.or de zugrăveli şi vopsitorii, iar rezultatele se
înscriu în registrul de procese verbale de lucrări ascunse,
5.5. Verificarea aspectului general al şapei suport
Verificarea aspectului general al şapei suport se va face vizual cercetând suprafaţa acesteia, racordarea la
contactul cu peretil, · ·
Această suprafaţă nu trebuie să prezinte denivelări, ondulaţii, fisuri, crăpături, urme vizibile de reparaţii locale,
porţiuni cu urme Ia opriri ale lucrului, pete, zgârleturî,
Orice reparaţie la şapa suport se va face utilizând aceeaşl compoziţie cu care s-a executat iniţial şapa
suport.
6. Condiţii de calitate a pardoselii
La pardoseli din piatră artificială, executate în suprafeţe continui, verificarea se face conform STAS
2560/1~74 (ciment sclivisit, beton mozaicat turnat):
- aspectul, starea generală a suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţele verticale;
- planeitatea şi orizontalitatea, abaterea maximă admisă este de două unde, cu săgeata
maximă de ± 2 mm;
- pantele - dacă sunt prevăzute în proiect (abaterea maxim admisă este de ± 2,5 mm/m şi
numai în porţiuni izolate);
- aderenta la stratul suport se verifică prin ciocănirea cu ciocanul de zidar.

Pardoselrle pentru trafic intens vor avea următoarele caracteristici tehnice ce trebuie să le îndeplinească:
(

\ Date tehnice Rezistenţa bună

Rezistenta chimică

Tipul pardoselii Omogen, un Culori 14

singur
strat de vinil
Clasificare Forma de livrare - Foi (benzi) Aprox. 20 ml x 200 cm
Grosimea stratului de 2,0mm Plăci (cutii} 50 x 50 cm; 24 plăci/cutie=
uzură 6,0 mp
Grosimea totală 2,0mm Defecte de planeitate s 0,10 mm
Greutate/ mp 3,5 ka Flexibilitate mare
Abraziunea/ subţierea Grup M :$0,20 Stabilitate dimensională s 0,40 %
mm
Defecte de planeitate Aprox. 0,06 mm Capacitatea stratului de ;::>: 1,0 kN / m
aderentă
Uzura de la scaune Potrivită Rezistenta chimică bună
Temperatura pardoselii Potrivită Ondularea < 0,75 mm
Rezistenţa electrică Aprox. 10 10 Ohm Rezistenţa culorilor ~6
Termorezistenţa 0,005 mp K/W Gradul de umezeală :$ 0,40 %
Propagarea Mcăriî B1 Elasticitatea produsului ~2,0 MJ / m3
Rezistenţa
culorilor ~ nivel 6 Rezistenţa la propagarea BS 476: Part. 7. 1977: clasa I
flăcării
 La pardoseli executate din piatră artificială arsă sau nearsă din elemente prefabricate (dale din beton, dale
din beton mozaicat, gresie) verificarea se execută conform STAS 2560/1-74 şi STAS 256012-75;
- planeitate şi pante;
- denivelări între 2 elemente prefabricate alăturate;
- aderenţa la stratul suport (prin ciocănire cu ciocanul de zidar);
- mărirea rosturilor.
La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse.
La verificarea pe faze de lucrări se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul lucrării:
- verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere;
- verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu frecventă de 114 din cea
prescrisă pentru verifiCărUe pe parcurs;
Rezultate.le verifi.cărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în procesele. verbale conform
instrucţiun:ilor respective.
La recepţia. preliminară a obiectivului se efectuează:
- examinarea. şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări;
- verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minim o verificare
la 200 m 2 • Pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu
frecventa minimă de 1/4 din cea prescrîsă pentru încheierea fazelor de lucrări.

Normativele privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe:

NP030 -98 "Normativ privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la

constructii civile aprobat de MLPAT" cu Ordinul 50/N/10.01 .1998;
C35/1982 "Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor'' (BC nr. 11/82};
STAS "Pardoseli. Clasificare";
3430/1982
C 1611984 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrârilor de construcţii şi a
instalaţiilor aferente"
C 56/1985 "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalatii aferente";
STAS "Lianţi hidraulici - Ciment Portland".
328/1980

TÂMPLĂRIE DIN PVC, GEAMURI ŞI LUCRĂRI DE TINICHIGERIE AFERENTE

I. TÂMPLĂRIA OE PVC

1. DOMENIUL DE APLICARE
Prevederile din prezentul capitol se referă la verificarea calităţii recepţia lucrărilor de tâmplărie (uşi şi
ferestre), geamuri aferente tâmplăriei şi lucrărilor de tinichigerie (glafuri).
2. TÂMPLĂRIA - RECEPŢIA ŞI VERIFICAREA MATERIALELOR UTILIZATE ŞI A LUCRĂRILOR
EFECTUATE
1. Verificarea produselor de tâmplărie din lemn montată pe şantier se face la primirea pe şantier îi in tot
timpul punerii în operă (montării) precum şi la recepţie.
2. Tâmplăria diin lemn care soseşte pe şantier gata confecţionată, trebuie verificată de către conducătorul
tehnic al lucrării, sub aspectul:
• existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate;
• corespondenţei cu prevederile din proiect şi cu prescripţiile tehnice de produs;
• existenţei şi calităţii accesoriilor de prindere, manevrare, etc.;
3. La punerea în operă se verifică dacă în urma depozitării şi manipulării, tâmplăria nu a fost
deteriorată. Eventualele deteriorări se vor remedia înainte de montare. Verificarea pe parcursul montării va fi
executată de către conducătorul tehnic al lucrării.
4. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se face conform reglementărilor în vigoare şi s.e referă la
corespondenţa cu prevederile din proiect şi condiţiile de calitate şi încadrare în abateri.le admisibile prevăzute mai
jos.
5. Verificarea pe faze se referă la intreaga categorie de lucrări de tâmplărie sau dulgherie şi se va
face pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE
LUCRĂRI, acestea înscriindu-se în registrul respectiv.
6. La recepţia preliminară a întregului obiect, comisia de recepţie va verifica lucrările de tâmplărie şi
dulgherie urmărind:
a) examinarea existenţei şi conţinutul proceselor verbale de verificare şi recepţie pe faze de lucrări;
b) examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaje;
c) se va avea în vedere ca tâmplăria să îndeplinească perfect funcţia pentru care a fost prevăzută.
7. Se va controla în detaliu fiecare subansamblu, urmărindu-se:
 a) existenţa şi calitatea accesoriilor metalice;
b} verticalitatea şi orizontalitatea elementelor tocurilor şi a căptuşelilor (nu se admit abateri mai mari de 1
mm/m};
c} între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant de 3 până la 8 mm;
d} încadrarea tocului să fie făcută în pereţii existenţi prin ghermele, dibluri, pane cuie, şuruburi sau praznuri,
astfel ca tocul să nu aibă nici un fel de joc:
e} abaterile de planeitate a foilor de uşi sau a cercevelelor mai lungi de 1500 mm, trebuie să fie mai mici de
1% din lungimea pieselor respective;
f} potrivirea corectă a foilor de uşi precum şi a cercevelelor pe tocuri, pe toată lungimea falţului respectiv, nu
trebuie să depăşească 2 mm;
g) între cercevea şi marginea şpaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minim 3,5 cm;
h) glafurile interioare vor fi montate cu o pantă către interior de 1% şi la aceeaşi înălţime faţă de pardoseala
camerei;
i) existenţa pieselor auxiliare (vasernase, pazii de tablă) la ferestre (pentru îndepărtarea apelor de ploaie}
este obligatorie:
j) accesoriile metalice trebuie să fie bine montate şi să funcţioneze perfect;
k) balamalele, cremoanele, drucarefe, să fie montate la înălfime constantă (pentru fiecare parte) de fa
pardoseală:
I) lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseală şi tocuri, trebuie protejate prin plăcuţe metalice sau
alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
m) descrierea cercevelelor cuplate trebuie să se facă cu uşurinţă; ele nu trebuie să fie blocate în urma
vopsirii;
n) verificarea calităţi1 vopsitoriei se face conform capitolului zugrăveli şi vopsitorii.

3. GEAMURI - RECEPŢIA ŞI VERIFICAREA MATERIALELOR UTILIZATE ŞI

A LUCRĂRILOR EFECTUATE
Controlul calităţii şi recepţiei lucrărilor de geamuri montate fa uşi şi ferestre constă, în principal, din:
1. Verificarea materialelor aduse pe şantier şi în fabrică se efectuează de către conducătorul tehnic al
lucrării şi se referă fa dimensiunile şi calitatea materialelor prevăzute în documentaţia de execuţie.
Materialele nu vor fi puse în lucrarea dacă nu sunt însoţite de certificate de calitate.
De asemeni, nu se vor pune în lucrare geamuri sparte, fisurate sau zgâriate.
2. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se face de către conducătorul tehnic al lucrării, pe tot
timpul execuţiei.
3. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se efectuează conform instrucţiunilor în vigoare şi se
referă fa corespondenţa cu tipurile şi dimensiunile din proiect, la condiţiile de calitate şi la încadrarea în abaterile
admisibile, stabilite pentru fiecare caz în parte şi precizate cataloage de detalii tip sau în desenele de execuţie.
4. Verificarea pe faze se face pentru întreaga categorie de lucrări de geamuri şi pentru fiecare
tronson în parte, încheindu-se Procese verbale de verificare pe faze de lucrări, care se înscriu în registrul respectiv.
5. Verificarea lucrărilor de geamuri fa recepţia preliminară a întregului obiect, se va face de către
COMISIA DE RECEPţfE, prin:
• examinarea existenţei şi conţinutului Proceselor verbale de verificare pe faze de
lucrări:
• examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaj.
6. La geamurile cu chit obişnuit sau chit cu miniu de plumb, se controlează vizual dacă cordonul de
chit nu prezintă crăpături, discontinuităţi, grosimi variabile sau porţiuni desprinse.
Nu se admite să se vadă capetele ţintelor sau ştifturilor.
Se controlează dacă îmbinarea chitului fa colţuri este corect executată.
7. Se controlează dacă s-a atins patul de chit pe falţul grunduit al tâmplăriei din lemn, respectiv
pelicula de vopsea de miniu de plumb şi patul de acelaşi chit la tâmplăria metalică, zgâriindu-se în acest scop
vopseaua la câteva geamuri.
Dacă nu se poate stabili precis existenţa patului de chit, se scoate un ochi de geam, operaţia respectându-
se dacă rezultatul este negativ, până la edificarea organului de verificare.
8. Pentru a controla aderenţa cordonului de chit, se va încerca cu ajutorul unui şpaclu desprinderea
lui. Un chit bun şi bine aplicat aderă de geam şi falţ atât de puternic încât nu se poate îndepărta decât prin tăierea
cu dalta.
Etanşeitatea cordonului de chit se controlează prin scoaterea unei cercevele şi aşezarea într-o poziţie oblică,
după care se toarnă apă pe geam. Nu se admite pătrunderea ei prin stratul de chit.
9. Controlarea ţintelor de fixare a geamurilor la tâmplăria de lemn, respectiv a ştifturilor de sârmă de
oţel fa tâmplăria metalică, se face prin sondaj, scoţându-se chitul la câteva cercevele sau foi de uşi, numărul
sondajelor depinzând de volumul lucrării şi de rezultatele obişnuite la primele încercări.
Jocul de 1+ 2 mm între geam şi falţ se va controla cu ocazia scoaterii pentru verificare a ţintelor sau
ştifturilor, precum şi a aderenţei cordonului de chit.
 IGNIFUGAREA PRODUSELOR ŞI MATERIALELOR COMBUSTIBILE DIN LEMN UTILIZATE ÎN
CONSTRUCŢII

Generalităţi:
-Prevederile normelor tehnice sunt obligatorii la tratarea cu produse ignifuge a materialelor şi produselor
combustibile din lemn sau pe bază de lemn.
Condiţii şi măsurători privitoare la:
-ignifugarea lemnului şi a materialelor li produselor pe bază de lemn., prin tratamente de suprafaţă şi in
profunzime;
-Produsele de ignifugare, denumite în continuare produse ignifuge, se aplică:
-pe suprafaţă (vopsele cu medii de dispersie solvent, apă, etc; vopsele termospumante ; structuri de
termoprotecţie-grund şi vopsea};
-prin impregnare (soluţii de ignifugare prin impregnare)
-Necesitatea ignifugării materialelor combustibile utilizate în construcţii se stabileşte în funcţie de importanta
şi vulnerabilitatea construcţiei ţi condiţiile de combustibilitate normale.
Ignifugarea materialelor şi produselor este recomandată la:
-Construcţiile noi, la modificarea sau schimbarea destinaţiei sau a condiţiilor de utilizare a celor existente,
precum şi periodic la expirarea perioadei de menţinere a calităţii lucrării de ignifugare specificată de producător;
-Realizarea unor elemente de construcţie, cum sunt tavane, închideri sau mascări, finisaje s.a. ;
-Tratamente termice şi acustice interioare;
-Construcţiile provizorii combustibile pentru ateliere, remize, depozite, magazii, etc. în care se lucrează cu
( substanţe combustibile sau cu foc deschis.
-Investitorii. sau proprietarii pot solicita ignifugarea şi în alte situaţii.
Ignifugarea nu se recomandă la:
-Materiale combustibile care sunt în contact permanent cu atmosfera umedă (peste 70% umiditate};
-Suprafeţele aparente ale materialelor şi produselor din lemn, finisate;
-Tâmplăria interioară şi exterioară, pardoselile, mobilierul, împrejmuirile;
-Nu se ignifughează construcţiile cu destinaţie Incompatibilă cu substanţele ignifuge )depozite de cereale,
produse alimentare în vrac s.a. ).
-Părţile neaparente ale finisajului interior sau ale altor elemente de construcţie, care nu sunt accesibile decât
prin demontarea sau desfacerea elementelor de construcţie respective, se vor reignifuga odată cu reparaţiile
elementelor respective, indiferent de durata de menţinere a calităţii lucrării de ignifugare.
-Ignifugarea materialelor combustibile ale monumentelor istorice sau de arhitectură se stabileşte. de la caz la
caz, de proiectant şi comisia monumentelor istorice.
Prevederi generale
CondiţH generale privind produsele ignifuge
- pentru ignifugarea materialelor şi elementelor combustibile utilizarea numai a produselor avizate de
Comandamentul Trupelor de Pompieri şi -după caz- cu agrement tehnic.
- Produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sănătătil asupra toxicităţii.
- Producătorii, şf după caz, furnizorii produselor ignifuge sunt obligaţi să livreze numai produse
corespunzătoare standardului de firmă sau normei interne şi să obţină avizul Comandamentului Trupelor de
Pompieri şi agrementul tehnic pentru procesele noi sau modificări ale caracteristicilor produselor existente.
- După tratarea cu produse ignifuge a lemnului, materialelor şi produselor de bază de lemn, (plăci din aşchii
de lemn, plăci din fibre de lemn etc) şi a materialelor textile trebuie să se reducă posibilitatea acestora de a se
aprinde uşor şi de a arde în continuare.
- întrucât prin ignifugare se întârzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimină posibilităţile de
ardere a materialelor protejat, pot fi luate şi alte măsuri de protecţie contra incendiilor.
Condiţii referitoare la personalul de execuţie
- Lucrările de ignifugare vor fi executate de personal instruit şi atesta în acest scop, cu respectarea strictă a
instrucţiunilor de utilizarea elaborate de producător (tehnologie de aplicare, consum specific s.a.).
Obligaţii pentru executant şi beneficiar
- Executantul lucrărilor de ignifugare este obligat să certifice calitatea ignifugării executate, prin buletine de
încercare eliberate de laboratoare autorizate.
- La recepţia lucrărilor de ignifugare, beneficiarul este obligat să verifice buletinele de încercare şi asigurarea
condiţiilor de eficienţă.
Măsuri de protectm muncii
- La prepararea şi aplicarea produselor ignifuge, se vor respecta regulile şi măsurile regulile şi măsurile
specifice de prevenire şi stingere a incendiilor şi de protecţia muncii prevăzute în standardele de firmă sau normele
interne, precum şi Normele republicane de protecţie a muncii.
- Pe timpul lucrărilor de ignifugare se vor avea în vedere şi următoarele măsuri generale:
- la prepararea şi aplicarea produselor i.gnifuge de suprafaţă se vor utiliza ochelari de protecţie pentru a feri
ochii de atingerea, vătămarea cu stropi de soluţie, acre pot avea un caracter puternic alcalin.
- pe timpul lucrului se vor folosi îmbrăcăminte de protecţie, cizme şi mănuşi de cauciuc.
- după terminarea lucrului se vor spăla mâinile şi apoi se vor unge cu o alifie protectoare ( de exemplu pe
bază de lanolină).
 - legăturile furtunului la compresor vot fi etanşe, executate conform normelor tehnice.
- la ignifugarea prin impregnare la presiune se vor respecta măsurile de protecţia muncii prevăzute de
instrucţiunile în vigoare pentru folosirea instalaţiilor sub presiune.
- executanţii lucrărilor de ignifugare, inclusiv pregătirea soluţiilor de ignifugare vor respecta normele
specifice de protecţia muncii şi prevenirea incendiilor corespunzătoare condiţiifor şi locului unde se desfăşoară
aceste activităţi.
RecepJionarea şi controlul lucrărt1or de ignifugare
- Verificarea calităţii protecţiei prin aplicarea pe suprafaţă a produselor ignifuge constă în:
- Verificarea integrităţii şi uniformităţii peliculei de protecţie, care se face pe întreaga suprafaţă tratată;
- Verificarea cantităţii de produs ignifug utilizată.
- Lucrarea se consideră corespunzătoare dacă pelicula de protecţie este continuă şi uniformă şi dacă s-a
realizat consumul specific indicat în standardul de firmă sau normă internă sau normă internă a produsului
respectiv.
- Verificarea calităţii impregnării se face prin controlul absorbţiei de soluţie şi a adâncimii de pătrunderea a
acesteia, precum şi prin controlul soluţiei de impregnare conform STAS 9302/2 şi STAS 9302/3
- în vederea recepţionării lucrărllor de ignifugare, la cererea executantului, se pot executa încercări conform
standardelor în vigoare (STAS 652), de către laboratoare autorizate.
- Epruvetele pentru încercări se vor pregăt[ ş.i vor avea caracteristicile prevăzute în standardele de metodă.
Pregătirea epruvetelor se va executa sub supravegherea beneficiarului lucrării, concomitent şi în aceleaşi condiţii
cu cele utilizate în obiectivul protejat.
Pe etichetă se vor specifica: denumirea obiectivului unde s-a efectuat lucrarea materialului ignifugat,
denumirea produsului ignifug, data aplicării, modul de aplicare, denumirea executantului.
- Epruvetele vor fi însoţite de un proces verbal de recepţie provizorie (conform modelului din anexa) din
care să rezulte ca acestea au fost pregătite de către executant în prezenţa beneficiarului, precum şi de
documentaţia privind produsul utilizat (certificat de calitate, aviz de expediţie de la producător pentru întreaga
cantitate de produs).
- Laboratorul care execută încercările va elibera buletin de încercare conform standardului de metodă.
- Pentru avizarea produselor ignifuge, precum şi la cererea beneficiarului, se execută încercări de laborator
pentru încadrare în clasa de combustibilitate (STAS 7248, STAS 11357).

ÎNVELITOARE TABLĂ PROFILATĂ

Prezentul caiet de sarcini se referă la verificarea calităţii lucrărilor de executare învelitoare din tablă
profilată. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, dar orice modificare se va face cu avizul proiectantului. La
executarea lucrărilor se vor respect normele şi standardele în vigoare şi prescripţiile tehnice de bază:
MLPAT 9/ N -15.111.1993 Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii.
C 300 - 94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora.
P 118- 99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.
Ml 381/4.111.1993 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor.
C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente. Instrucţiuni
pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente.
C. 16 - 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.
C 204- 80 Normativ privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj al utilajelor şi instalaţiilor tehnologice
pentru obiective de investiţii.
C 37- 88 Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor în construcţii
C 151-721nstrucţiuni tehnice pentru folosirea învelitorilor din tablă cutată zincată termoizolate cu polistiren
celular
C 172-74 Îndrumător pentru prinderea şi montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor şi a
pereţilor.
Condiţii generale pentru executarea mvelitorii
în vederea executării învelitoarei se vor urmări:
- verificarea suportului învelitorii conform prevederilor specifice
- verificarea materialelor care urmează a fi puse în operă, a calităţii lucrărilor pe parcursul execuţiei ca şi
pe faze terminate.
- verificarea la recepţia preliminară a întregului obiect se va face de către comisia de recepţie, prin:
a) examinarea existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate a materialelor şi a proceselor verbale de
verificare pe faze de lucrări;
b) examinarea directă a lucrărilor, executată prin sondaj (cel puţin unul din fiecare tronson), cu referire la
toate elementele constructive ale învelitorii, conform prevederilor specifice, urmărindu-se în special ca învelitorile
să îndeplinească funcţiile de îndepărtare a apelor pluviale, precum şi condiţiile respective de etanşeitate la apă, la
vânt şi ploaie sau la zăpadă viscolită. La examinarea învelitorii pe dedesupt nu se admite ca aceasta să prezinte
interspaţii prin care să se vadă lumina din exterior.
Prevederi specifice
Suportul învelîtorii
 Verificarea constă în examinarea proceselor verbale încheiate la terminarea fazei de lucrări din care face
parte suportul şi în măsurarea - prin sondaj - a elementelor geometrice ale acestuia (pante, planeitate,
rectiliniaritate, distanţa între axe), distanta de minimum 1O cm între coşurile de fum şi părţile lemnoase sau
combustibile ale suportului. Abaterile de la planeitate măsurate cu dreptarul de 3 m, trebuie să nu depăşească 5
mm în lungul pantei şi 1O mm perpendicular pe aceasta. Celelalte abateri sunt aceleaşi ca şi pentru învelitori şi
sunt menţionate la punctele următoare:
învelitoarea propriu-zisă.
în toate cazurile se vor verifica:
a) concordanta lucrărilor executate cu prevederile şi detaliile date de proiectanţi {felul învelitorii, pante,
racordări, prinderi, dolii, coame, străpungeri);
b} existenţa şi corectitudinea lucrărilor de tinichigerie aferente învelitorii, conform detaliilor din proiect şi
cataloagelor de detalii tip, în special: şorţurile, doliile, paziile, îmbrăcămintea coşurilor, străpungeri centru
ventilaţie, jgheaburi, burlane, etc.
La învelitori din ţiglă ceramică se va verifica:
a) petrecerile minime paralele cu panele să se încadreze, în funcţie de panta învelitorii în următoarele
limite:
- panta acoperişului cm/m 40, 30, 15, 12;
- petrecerea minimă cm 9, 1O, 11, 20.
b) petrecerile laterale (în lungul pantei) să fie de minimum jumătate de ondulă şi să includă obligatoriu
creasta ondulei;
c) petrecerile laterale să fie realizate pe nervura mică de margine a fiecărui panou;
d) rezemarea pe suport să se facă pe cuta largă;
e) respectarea sensului de monataj de la poală spre coamă şi invers faţă de direcţia vânturUor dominante;
f) respectarea numărului, tipului, calităţii şi poziţiei organelor de asamblare (fixare şi solidarizare) conform
proiectului;
g} realizarea eventualelor sisteme de etanşare suplimentară la petreceri şi străpungeri (cordoane de chit,
garnituri, şaibe) conform proiectului, aşa încât la recepţie să nu pătrundă apa prin învelitoare;
hl respectarea detaliilor la coame, pazii, timpane, străpungeri dolii etc., conform proiectului şi cataloagelor
de detalii tip;
i)realizarea protecţie anticorozive pe faze în funcţie de agresivitatea mediului, conform standardelor în
vigoare şi a prevederilor proiectului.
Jgheaburi si burlane
Prin examinarea vizuală, măsurători, încercări şi sondaje, se va verifica îndeplinirea condiţiilor de mai jos:
a) pana jgheaburilor (minimum 0,5 %) să corespundă prevederilor proiectului şi să nu permită stagnarea
locală a apei, turnate în jgheab pentru verificare;
b) aşezarea jgheaburilor să fie cu minimum 1 cm şi maxim 5 cm sub picătura streaşînfi;
c) marginea exterioară a jgheaburilor să fie cu minimum 2 cm mai jos decât marginea interioară şi
dedesubtul prelungirii planului învelitorii;
d) îmbinarea tronsoanelor de jgheab şi racordările la burlane să fie lipite cu cositor;
e) fixarea jgheaburilor să se facă cu cârlige din platbandă protejat anticoroziv prin vopsire, montate
îngropat în astereală şî fixate corect, la distanţele din proiect;
f) jgheaburile şi burlanele din tablă vor corespunde STAS 2389-77 şi STAS 2274/81;
g) burlanele să fie montate vertical, cu abateri maxime de 0,5 cm/m şi sub 5 cm pe toată înălţimea clădirii,
bine fixate cu brăţări de tablă, cu tronsoanele petrecute etanş, cel superior şi cel inferior pe circa 6 cm, iar la
îmbinarea cu tuburile de fontă, la canal să nu permită pierderi de apă;
h) glafurile, şorţurile, acoperişurile de resort şi aşa mai departe să aibă panta transversală spre exterior, să
fie prevăzute cu lăcrimar şi să fie bine fixate în cuie şi sârmă, cu străpungerile lipite cu cositor, iar la pante 7% să
aibă falţurile cositorite.
Măsuri de protecţia muncii
La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţia muncii prevăzute de legislaţia în
vigoare.
Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice elaborate, în care se vor
detalia toate măsurile de protecţia muncii. Se va verifica însuşirea fişelor tehnologice de întreg personalul.
Dintre măsurile ce trebuie avute în vedere:
- zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje şi inscripţii;
- toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele vor fi verificate în conformitate cu normele în vigoare;
- căile de rulare a macaralelor vor fi autorizate ISCIR
- dispozitivele de ridicare · te periodic
- se atrage atenţia as ffiăsurilo~~ trebuie să prevină accidentele la manipularea elementelor
prefabricate. o.."'~ s.c. .-
J fORUr•
tf pR01iCT
"' L ::u
~ 5,~. •97S ~
%~ ll~l~:;:,2008 ~
)Z ~
O' ~~
.o ~
• Neam1 • J~ •
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni,judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

CAIET DE SARCINI SAPATURI

1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrarile de terasamente (sapatura, umplutura, compactare si transport
pamant la infrastructura constructiilor curente de orice fel, la lucrari de constructii industriale agrozootehnice, locuinte si social
culturale.

2. STANDARDE SINORMATIVEDEREFERINTA

La lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele normative acolo unde sunt apicabile:

cod denumire
C169/88 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale
GE026-1997 Ghid pentru executarea compactarii in plan orizontal si inclinat a
terasamentelor
GE028-1997 Ghid entru executarea lucrarilor de drena· orizontal si vertical
GE029-1997
GT067-2014
NP112-2014
TS
C16/84 os a lucrarilor de constructii

Lista actelor normative se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea acestora

3. FIXAREA LUCRARILOR DE EXECUTIE

3.1.IN CONDITII NORMALE DE EXECUTIE

Inainte de atacarea lucrarilor de sapatura, beneficiarul va elibera terenul pe amplasamentul constructiei de toate dotarile edilitare
ce se pot gasi in solul acestuia: retele de apa, canalizare, termice, gaz, telefonice, electrice, etc.
Lucrarile se vor ataca dupa imprejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe timp de noapte, daca eranjeaza circulatia rutiera.
Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala cu utilaj adecvat, respectandu-se normele de protectia muncii pentru talazurile
sapaturii si pentru lucrul cu utilajul.
Se admit sapaturi manuale numai in spatii inguste si pentru corectarea taluzelor si fundul sapaturii.

UTILAJE FOLOSITE:

1n functie de natura pamantului si existenta sau nu a apei, se pot folosi utilaje ca:

-buldozer - pentru sapare generala si deplasarea locala (miscarea terasamentelor).

-excavator - pentru saparea in spatii largi si inguste prin retrageri (santuri) avand lama pana la 40 cm. latime si depozitarea in
mijlocul de transport. Daca exista si apa, se coboara nivelul freatic prin canale colectare sau puturi si pomparea acestora.
-draglina - pentru saparea in teren usor cu apa la volume mari.
-benzi rulante si autocamioane pentru transport pamant
-picamer - in teren foarte tare (conglomerat, stanca, etc.)
-cilindru compresor pentru compactare : - mai mecanic, mai manual.

3.2.IN CONDITIT DE EXECUTIE PE TIMP FRIGUROS

Nu se admite executia ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de fundare pe timp friguros, fara a se lua masuri impotriva
inghetului, (pentru a nu ingheta terenul) care ar duce la schimbarea conditiilor geometrice geotehnice ale terenului, pe care
urmeaza a se funda constructia.

UTILAJE SI MATERIALE PLASTICE

Pe langa utilajele principale enumerate la punctul 3.1 se mai adauga:

 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
d. Neamt
9_3/2019

- locomotiva pentru sursa de aburi cu reteaua de tevi pentru aburi, cu aburi de la alta sursa
- rogojini sau alte materiale termoizolante impotriva inghetului .

4. TRANSPORTUL PAMANTULUI

- Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza local si pe etape pentru umplutura si numai dif1 :tfta rezu
utilaj de transport la locul de depozitare. ~ IN G \ ef<. .
La transportul pamantului se va tine seama de: _ ~/f::/CATOţl _ . -7
- distanta de transport, act incheiat de beneficiar sau proiectant cu constructorul.de infoierea pamantuluffe · sâpatura
- de utilaje mecanice folosite
- de incarcarea mecanica a mijlocului de transport cu eventualele relee de depozitare in cadrul sapaturii.

5. UMPLUTURI DE PAMANT

Dupa executia infrastructurii, a eventualelor canale de instalatii se executa sistematizarea pe verticala la cotele din proiect cu
aluminiu de pamant ales din sapatura.
5.1.Conditii de calitate si tehnologii de executie
Pamantul ales pentru umplutura, rezultat la sapatura, nu trebuie sa contina stratul de sol vegetal urme de radacini, deoarece prin
prezentarea in timp, ar conduce la goluri cu tasari posibile.
Umplurura se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren vegetal.
Straturile de pamant, pietris, etc. rezultat din sapatura se compacteaza in straturi de 20-25 cm grosime cu maiul manual, maiul
mecanic sau in suprafete intinse cu cilindru compresor, prin treceri successive de 2-3 ori in acelasi punct, folosindu-se pamant cu
umiditatea optima pentru compactare.
Este foarte importanta compactarea panmantului cu multa constiinciozitate , pentru a se evita eventualele posibile tasari ale
trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descarca pe pardoseala (pe nervurile pardoselii).

6. TOLERANTE LA EXECTIE

Sapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea constructiei si verificarea trasarii acesteia de catre
beneficiar impreuna cu seful de proiect.
Dupa executia fundatiilor, inainte de turnarea betonului in pereti sau executia zidariei se retraseaza axele constructiei si se
materializeaza constructia pe -fundatii.
Se admit deviatii de: 5-10 .cm pentru fundatii continue, fara a iesi zidaria din caramida in afara fundatiei (pentru devieri mai mari
cu avizul scris al proiectantului in functie de importanta elementului de constr
La structuri pe cadre (diafragme, panouri mari) se verifica retrasarea inainte de turnarea cuzinetului, centurii, abateri ale
constructiei peste 5 cm fiind discutate cu proiectantul corectiile facute la cuzinet, centura fara a se permite la stalpi, diafragme
mari, abateri mai mari de 2-3 cm.

7. CONTROLUL CALITATIILUCRARLORDE SAPATURA

UMPLUTURA SI CAPACITATEA PAMANTULUI DE UMPLUTURA

In functie de importanta constructiei, volumul acesteia natura terenului de fundare, sistemul constructiv, proiectantul prin
obligatii de proiectare sau asistenta tehnica va fi chemat pe santier pentru verificarea si consemnarea in scris a Iucrarilor in fazele
ascunse a:
- trasarii axelor constructiei
- adancimea de fundarea (terenul bun de fundare) si latimea acestuia se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturilor
mai ales unde cota terenului amenajat este mai sus de cota terenului natural.

8. CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

Masuratorile lucrarilor de terasamente (sapatura, umplutura, compactari) si transportul se vor face la metru cub de terasamante,
respectiv tone pentru transport, conform proiect, scazandu-se pentru volumul de umplutura, volumul canalelor de instalatii daca
este cazul
:E, C.
Intocmit:
FORU~ Ing. V. Brustureanu
PROIECT
, -
-~
5,R,L
RO 24fl99~75
.1~7/l.8,119/200
~\~
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
P . . 03/2019
. C ,,,., ' I\, ~

CAIET DE SARCINI ARMA TUR J;t.r-'/4vs,"îi~"

q;;;;· I o. 0 R .,.
4,%,'!,.,o\\.\\
·~ I tr' "'ţ 1
GENERALITATI O:': I · ·1'1 ~
,<( o \)~'3
ţll'·

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrari de montare a armaturilo ~ntru lemente din b on
confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente de constructii c de o · fel o#f· -,
constructii industriale, agrozootehnice, locuinte social culturale, etc. l,.-$-i I N G \ .ţ,\ {(ţi'
Orice tip nou de armatura (realizat conform unui standard de firma sau unui standard strainTu1.1.a~/fi'<g~ . ,ce se
demonstreaza satisfacerea cerintelor declarate de producator si dupa ce se evalueaza, pe baza regnin: r tehnice
nationale, domeniul de aplicare. Acest lucru se realizeaza prin elaborarea de agrement tehnic national

Pentru realizarea unei constructii in conditii de calitate, este necesar in primul rand alegerea unei unitati de executie
calificata pentru tipul de lucrari propus prin proiect. o·conditie determinanta este calitatea materialelor puse in opera. Nu
se vor folosi materiale fara certificate de calitate (legea 1O cap. II, art. 11, 12). Atestarea calitatii materialelor se va face
de catre laboratoare autorizate pentru categoria de lucrari avute in vedere. -
Se vor avea in vedere, in mod special, asigurarea urmaririi executarii lucrarilor de catre dirigintii de specialitate si de
responsabilii tehnici cu executia, atestati MLPAT.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de montare a armaturilor pentru elemente din beton armat constructorul va avea in vedere urmatoarele
standarde si normative de referinta ce completeaza sau detaliaza proiectul tehnic acolo unde este necesar:

cod denumire
SREN Oteluri pentru armarea betonului. Oteluri sudabile pentru beton armat. Generalitati.
10080:2005 (Standardul defineste conditiile generale si definitiile pentru caracteristicile de performanta ale
otelurilor sudabile pentru armarea betonului utilizate pentru armarea structurilor din beton,
livrate ca produse finite sub forma de bare, colaci (sârma laminata, sârma) si produse derulate,
panouri de plase sudate fabricate în uzina, pe masini si carcase cu zabrele)
SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton. Remli generale si reguli pentru cladiri.
ST009-2011 Specificatii tehnice privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de
performanta
C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
(doar recomandarile pentru constructii)
C.150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
agricole
Pl00-1-2013 Cod de proiectare seismica - partea 1 - prevederi de proiectare pentru cladiri
NP112-2014 Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata
C28-1983 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel - beton
NP033-1999 Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu armatura rigida (BAR)
GP042-1999 Ghid de proiectare pentru structuri din beton armat cu armatura rigida (BAR)
NE012-l-2007 Normativ producere beton si executare lucrari beton Partea 1: Producere beton
NE012-2-2010 Normativ producere beton si executare lucrari beton Partea 2: executare lucrari beton
P59-1986 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de
beton
GE029-1997 Ghid practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatii
ST042-2002 Specificatie tehnica privind ancorarea armaturilor cu rasini sintetice la lucrarile de consolidare
a elementelor si structurilor din beton armat (proiectare,executie)
Lista actelor normative se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea acestora

MATERIALE

Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi ce pot fi folosite sunt cele ce respecta SREN1992-1-1 cap. 3.2.2.
Proprietati, 3.2.3. Rezistenta, 3.2.4. Caracteristici de ductilitate, 3.2.5. Sudare, 3.2.6. Oboseala si anexa C. proprietatile
armaturilor compatibile.
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

PREVEDERI CONSTRUCTIVE

La fasonarea, sudarea si montarea armaturilor se va respecta prevederile constructive din capitolele corespunzatoare din
standardele si normativele in vigoare, asa cum urmeaza:

In situatia imbinarii armaturii prin sudura si nu suprapunere se vorrespecta recomandarile date in C28-1983 Instructiuni
tehnice pentru sudarea armaturilor de otel- beton. Cit si cap. 3.2.5. din SREN1992-l-l Sudare ·
Pentru evitarea deteriorarii barelor de armare in cazul realizarii îndoirii se vor respecta valorile date in cap. 8.3. din
SREN1991-1-1 Diametre admise pentru domurile de îndoire a barelor.

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE MONTAREA ARMATURILOR PENTRU ELEMENTE DIN BETON

ARMAT.

In cadrul normativului C56-85 Caietul V capitolul 2.4. sunt prevazute toate verificarile si modul de stipulare a
observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatite pentru betonare. Documentatia pregatita pentru
receptia structurii de rezistenta trebuie sa cantina actele si datele prevazute in punctul 2.11. La fasonarea armaturilor se
va trece numai dupa ce provenienta otelurile pentru elemente de beton armat au fost verificate.

Intocmit:

lng. Frusturcanu

SC.
FORUM
PROIECT
S.at.L.
RO 241.'99~75
f27/18.1.9/200
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

CAIET DE SARCINI BETOANE

GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrarile de betoane simple si armate confectionate cu agregate grele,
turnate monolit pe santier in elemente de constructii curente de orice fel la lucrari de constructii industriale, agrozootehnice,
locuinte si social culturale. Pentru betoane speciale folosite in zone cu agresivitate naturala sau chimica pentru betoane
hidrotehnice si betoane supuse la temperaturi ridicate se vor indica separat conditiile ce trebuiesc indeplinite. De asemenea nu
sunt cuprinse conditiile ce trebuie indeplinite pentru betoane si lucrari cu caracter de unicat, betoane de inalta rezistenta unde
cerintele de exploatare sint altele decit cele obisnuite pentru lucrari curente.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de betoane se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta :

cod denumire
STAS 1667-76 A e ate naturale rele entru betoane si mortare
STAS 1275-88 Determinarea rezistentelor mecanice la betoane
STAS 3622-86 Betoane de ciment clasificare
STAS 6232-76 Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi
STAS 6652-1-82
SR EN 1992-1-1
SR EN 1992-1-1/NB entru cladiri. ·Anexa nationala
EN206-1 s
NE 012-1:2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat;
roducerea betonului
NE 012-2:2010 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton; beton armat si beton
recom rimş.t; artea 2 - executarea lucrarilor din beton
C 56-85
C 16-84

t
C 19-79
Lista actelor normative se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea acesto ~ <2-~ \ R ~-<I

MATERIALE I»~C
O \ NR- OS 1

CIMENTURI \,'·--- {}:~~/ .c?fi

Sortimentele uzuale de cimenturi; caracterizarea acestora, precum si domeniul de uti ~1;'11pr~i;,;at.e_!~f,: · L. 1. din NE
012-1:2007, anexaL. 11'·/c:A-,-CiR v·' ,/
Pentru elementele de constructii care au conditii normale de exploatare, tipul de ciment ales ·~a::reS:p.ecta--:fu5ela L.1.1. din NE
O12-1 :2007, anexa L.
1n cazul cand in proiectul întocmit se specifica calitatea cimentului - aceasta se va respecta cu prioritate.
Pentru turnarea in conditii speciale se vor avea in vedere prevederile din tabelele L.2.1. si L.2.2. din NE O12-1 :2007, anexa L.

AGREGATE GRELE.

Agregatele influienteaza proprietatile betonului prin natura materialului din care provin, calitatea granulelor prin forma si
suprafata, prin marimea maxima a granulelor si prin granulometrie.
Pentru proiectarea betoanelor avand densitate aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/m 3 se vor folosi agregate grele, provenite
din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor.
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in STAS 1667-76 (anexa IV.3).
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: sortul I-agregate 0-3; sortul 2-agregate 3-7; sortul 3-agregate 7-16 sau 7-
20; sortul 4 agregate 16-31 sau 16-40 mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului.
Verificarea calitatii agregatelor se va face:
- la aprovizionare,
- inainte de utilizare,
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-S0(anexa IV.4)

APA.

Apa influienteaza caracteristicile betonului prin calitate si cantitate.

Calitate: apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar, in acest ultim caz
trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008; ea nu trebuie sa contina resturi organice sau reziduri de
industrii sau sa aiba reactie alcalina sau acida. Daca exista dubii asupra calitatii apei este necesar sa se faca analize de laborator
si incercari prealabile pe cuburi de beton, care nu trebuie sa arate o scadere a rezistentelor cu mai mult de 10% fata de probele
facute cu apa potabila.

Cantitate: cantitatea de apa influienteaza in mod hotaritor calitatea betonului; cimenturile avind proprietatea de a pierde din
rezistenta atunci cind cantitatea de apa de preparare creste peste o anumita cantitate minima necesara. Cantitatea de apa poate
fi mdificata si prin expunerea betonului proaspat turnat la actiunea ploilor sau a insoririi excesive.

ADITIVI.

In cazurile in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce se pot obtine numai cu ajutorul numai unor aditivi -
proiectantul va indica in piesele proiectului acest lucru.

PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI.

Pentru lucrarile la prezenta investitie betoanele pentru constructii se vor prepara numai in statii de betoane atestate pentru
productia de betoane, ce vor emite certificate pentru fiecare transpor de beton.
La statiile de betoane va fi afisata la loc vizibil reteta corespunzatoare tipului de beton ce se prepara.
Transportul betonului este o activitate daunatoare calitatii betonului daca nu se iau masuri prin care sa se pastreze intacta
compozitia lui (preintimpinarea scurgerii laptelui de ciment) cit si omogenitatea (evitarea segregarii) si sa se preintimpine
inceperea prizei.
Betonul va fi transportat cu mijloacele de transport special amenajate, duratele maxime dintre prepararea si punerea in lucru a
betonului nu trebuie sa depaseasca valorile:

Temperatura Durata maxima dintre prepararea si

amestecului de punerea in lucrare rminute l
beton, 0c Cimenturi cu Cimenturi cu rezistente
intarire normala initiale mari
10<t<30 75 60
T<lO 90 75

EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETOANE.

PREGATIREA TURNARII BETONULUI

se va face cu respectarea conditiilor de la punctele 6. l-6.5din C.140-86.

BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE SI PARTI ALE CONSTRUCTIEI, REGULI GENERALE DE BETONARE.

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va fi permanent la locul de turnare si va
supraveghea respectarea stricta a punctelor 6.6-6.18 din C.140-86 si a fisei tehnologica intocmita pe santier pentru betoanele
turnate cu pompe se va respecta anexa VII.1-din c.140-86.

COMPACTAREA BETONULUI.

Compactarea betonului se va face mecanic prin vibrare sau manual prin batere si indesare cu respectarea conditiilor si
indicatiilor de la punctele 6.13-6.35 din C.140-86.

ROSTURI DE LUCRU (DE BETONARE)

 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

1n masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara
intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi
stabilita prin proiect sau fisa tehnologica a lucrarilor. La stabilirea pozitiei rostului de lucru se vor respecta regulile prevazute
. la punctele 6.33-6.39 din C.140-86.

TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si de reducere a deformatiilor din contractie, betonul turnat va fi protejat
pentru mentinerea umiditatii minime 7 zile dupa turnare respectind indicatiile si conditiile de la punctele 6.40-6.45 din C.140-
86.

DECOFRAREA

Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2.5 N/mm2 astfel incit fetele si
muchiile elementelor sa nu fie deteriorate (cca. 2 la 4 zile).
Pentru decofrarea fetelor interioare la placi si grinzi si mentinerea popilor de siguranta se vor respecta cu strictete conditiile si
indicatiile de la punctul 6.47 la 6.55 si tabelele 6.2 si 6.3 din C.140-86 si 1275-88.

TOLERANTE DE EXECUTIE

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt:
- la lungime ±4 mm
- la latime ±3 mm
- la sprafetele de rezemare, lungimea sau latimea pentru elemente de planseu si acoperis 10 mm la I = 6 m si 15 mm pentru 1 =
6m pentru stalpi la constructii etajate I Omm. Pentru constructii cu caracter special se vor respecta abaterile date prin proiect

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETOANE

Controlul calitatii lucrarilor de betoane se va face pe faza astfel:

-inainte de inceperea betonarii conf. caiet V punct 2.5-C.56-85
- in cursul betonarii elementelor de constructii conf. caiet V punct 26-C.56-85.
- in decofrarea oricarei parti de constructie conf. caiet V pct.27
Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua dupa anexa X.5 din norma-tivul C.140-86 si STAS 1275-81.si urma-
reste evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton care nu indeplineste conditiile impuse.
Calitatea betonului pus in lucrare se apre-ciaza dupa anexa X. 7-C.140-86 si se consemneaza intr-un proces - verbal incheiat
intre beneficiar si constructor.
Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de proiectant masurile ce se impun.
Receptia structurii de rezistenta se va face conform caiet V. punctele 2.13-2.15 din normativul C.56-85. iar incadrarea in
abaterile admise se va face conf. anexei X.3 din C 140-86.

CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

Masuratoarea lucrarilor de turnarea betoanelor se va face la metru cub de beton gata turnat si compactat pe volum real al
elementelor turnate conform proiectului, scazandu-se golurile cu sectiunea mai mare de 400 cm2 fiecare.

BIBLIOGRAFIE

Ing. Vf Intocmit:
,a„eanu
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni,judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

CAIET DE SARCINI COFRAJE

1. GENERALITA TI

Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de cofraje pentru betoanele monolite de orice fel
(simple si armate) la elemente de constructii ca: fundatii, pereti, stilpi, grinzi si placi. Caietul de sarcini nu se refera la
cofraje speciale ca: cofraje glisate, cofraje tunel, cofraje pentru elemente de tipul cupolelor, prinze subtiri plansee
casetate etc. altele decit cele obisnuite.

2. NORMATIVE DE REFERINTA

C.140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat

C.162-73 Normativ pentru alcatuirea si folosirea cofrajelor metalice plane
C 11-74 lnstructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea panourilor din placaje pentru cofraje
C.16-84 Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii
Lista actelor normative se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea acestora

3. MATERIALE

Materialele utilizate pentru cofraje vor fi material lemnos, derivate ale acestuia, metal sau materiale plastice. Materialele
trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.
Pentru materialul lemnos se va utiliza cherestea de rasinoase cf. STAS 1949 - 86 calitatea C. Placaj pentru lucrari
exterioare cf. STAS 7004-89 de tip A calitatea I de 8 sau 15mm. grosime sau placaj de vagoane de marfa CF STAS
8841-90.
-suruburi cu cap inecat ptr. lemn STAS 1452-82 sau cuie filetate STAS 2111-90 tip B sau cuie din sirma de otel cu cap
conic tip D.
-cofraje metalice se executa de regula din otel ptr. constructie STAS 500/1-89 si 500/2/3-80 precum si toate standardele
referitoare la laminate.
-Pentru ~?guientul de garda aplicata imediat dupa curatire se va folosi "emulsia P, ·~ ~ - . ~•~.u __ rmatoarea
compoz1t1e: . ., \. C · J..ql/l ~
-parafina - 20 - 25% ('?~ ..--:::-·---...._ ~-,
"'.~: /~~::~" 11._;J1.-<1"'\ ~. \
-sapun
-apa
- 1,5 - 2%
- 78,5 - 73% '(! /<!·~"' \) r:i \ ~
4. OPERATIUNI DE MONTARE ALE COFRAJELOR '~i1 \ ~R- C.i î~ ~ -
l\ 41
. •,. \ Rll
- curatirea si nivelarea locului de montaj 7f . ',.......___~>- /2:·t[//
- trasarea pozi~iei cofrajului . . . . _ . ~ l--~~, 1 _iV G . \ :~·/:<:}.~/~ .
- transportul s1 asezarea panounlor s1 a celorlalte materiale s1 elemente de mve ~~p,J.ţ,te_~J~î~n de montaJ
- curatirea si ungerea panourilor · =:.::-.:.:~::~~;..--·
- asamblarea si sustinerea provizorie a acestora
- verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie atat in plan orizontal cat si pe verticala si fixarea in
pozitie corecta si relatia cu elemente de la etajul inferior. Verificarea golurilor.
- încheierea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de blocare (caloti,
juguri, tirenti, zavoare, distantieri proptele, contravanturilor etc.).

5. DECOFRAREA

Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa atingerea unei rezistente in beton de 2,5N/mm2• incat fetele si
muchiile sa nu fie deteriorate. Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si mentinerea popilor de siguranta se
vor respecta cu strictete conditiile din C.140-86 pct. 6.47-6.55 si tab. 6.2. si 6.3. se respecta si STAS 1275 - 88.
Se stemuiesc cu mortar de ciment gaurile pentru tirantii cofrajului.
Se debavureaza suprafetelor de beton si se remediaza defectele de turnare.

6. TOLERANTEDEEXECUTIE
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

Daca in documentatia tehnica nu sint date sarcini suplimentare se vor respecta urmatoarele abateri la elemente de cofraj
gata confectionate.
-lungime± 4 mm.
-latime ± 3 mm.
Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor de beton si beton armat dupa decofrare vor fi
cele din C.140 - 86 tab. X 3.1.
Abaterile limita ale suprafetelor de rezemare ale elementelor prefabricate.
Elemente planseu si acoperis 6 m - 1Omm , 6 m - 15 mm
Grinzi si pereti - 20 mm
Stalpi - 1Omm

7. PROIECTAREA COFRAJELOR

Proiectarea pentru cofraj si sustineri se elaboreaza de antrepenor pe cheltuiala sa. La proiectare se va tine cont de
Normativul C.140 - 86 anexa II care precizeaza sarcinile de calculul pentru cofraje.

8.CONDIITII PRIVIND CONTROLUL CALITATII

- Controlul preliminar care cuprinde lucrarile pregatitoare in special trasarea si elementele sau subansablurile de cofraje
si sustineri.
- in cursul executiei pozitionarea fata de trasare si modul de fixare a elementelor.
- final, receptia cofrajelor si consemnarea in Registrul de procese - verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin
ascunse tinand seama de precizarile lui C.140-86 pct. l 0.6.
- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire.
- încheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora.
- dimensiunea interioara a cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se betona.
- pozitia cofrajelor in raport cu trasarea si cu elementele corespunzatoare situate la nivelele inferioare.
- verificarea golurilor.

9. CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

Masuratorile lucrarilor de cofraje se fac la mp. de cofrag in contact cu betonul. se scad golurile mai mari de 0,25mp. La
masuratori se respecta conditiile din indicativul normelor de deviz C editia 1991.
In afara lucrarilor aratate mai sus se vor prevedea:
-montarea in sipot triunghiulare ptr. evitarea muchiilor vii.
-montarea schelelor de acces si a platformelor de lucru la betonare si armare.
-stenuirea golurilor lasate de tiranti
-debavurarea muchiilor si repararea golurilor si a defectelor.
-ungerea cofrajului cu materiale ce nu afecteaza aspectul finisajului (pe parcursul exploatarii).
-se cuprind preturile de achizitionare, transport, montare, demontare, curatire, returnare la detinator precum si chiria in
caz de imobilizare pe santier.

Intocmit:

,, "
FORUM
PROIECT
S.R.L
RO 24f.!99975
J27/l8~9/2008

i;tr)
...... •··
 _CA_I_E_l'_D,~ :;,A,BCINI
RETEAAUMENTARE CU APA

Cap. ·1. §tandarde si norm1c1tive de mferinta

- STAS 10898-85 -Alimentar,e cu ap.a si canalizare. TEi,rminologie.

- STAS 1~,43/0-8!} - Determinmea cantitatilor de api:1 dE} alimentarei,. Prescriptii generale.
-STAS 1~,43.f1.95 - DE,terminEurea cantitatilor de apa de alimentare pentru centre populate.
-STAS 6€:19/82 -Aductiune. Studii proiectare si date constructive.
--SR 416311.916 - Retele ele distributie. Prescriptii fundamental1e1 de proiectare.
--SR 416312.9 6 1 - Reitele de distributie. Prescriptii de ,calcul.
-SR 416313 96 - Retele de distributie. Prescriptii de ,exec:utie si exploatare .
-STAS 8891/1 -Arnplasarn}a in loGalitati a retelelor i::!dilitare subterane, executate i111 sapatum.
-STAS 1478/90 -Alimentari cu apa la constructii civile si industriale. Pre1scriptii
fundame!ntale de proiecta.re„
-STAS 3091 /!n - C~male alH retelelor exterioane de canaliizare.
·-STAS 93 '! 2/:B7 - Subtraven;a1r1 de cai ferate si drumuri cu conducte.
--STAS 9824/::3-75 - Tra:sarea pe teren a reteilEilor de condiucte, canale si Ci:~bluri.
-STAS 9570/'1-89 - Marcarea si reperarea retelelor de i::onducte si c:abluri .
-•ISO 161--'I - Tevi termoplt:tstiîc,e pentru fluiole. Diametrele ext1~rioare1 nominale
si presiunile nominale.
--1S04427 - Tevi din polie:tileina pentru furnizarea apei. Specificatii.
··C 140/86 - Normativ 1>entru 13xecutariea lucrariior din beton si beton 11rmi:1t.
..c 300/94 - Normativ de prevE:tnire si stingem a incendiilor IPe durata
executai-ii iucrarilor de constructii si instalatii afer1en1:e ctcestora.
-C 5E3/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilcir de constructii si instalatii.
-Ordin MLIPAT Nr.9/N/15.03.93 ••-Regulamentul privinij protectia si igiena muncii in constructii.
-Decret nr.. 2t)0/1977 --· Norme neneral,e de protectie împotriva incendiilor la
proiectarea si re,,:11izarei:1 constructjilor si instalatiilor.
•· C 300-94 - Normativ de prev13nire si sttngerH a ince·ndiilor pe durata 1executarii luc:rarilor de· canstructii
si instalatii aforeinte acestora..
•· C 56-85 - Normativ pEmtru verificarea c-.alitatiii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii.

Cap. 2. gondi!!i.PJivinc~_!l~ttia conductelt;~J:;le a~imenU1tre~@.e!

Conductele de alimentan:i cu apa din incinta se1 vc:,r e.xEicutE1 dlin teav~11 clE) polietilena di:: inai·:a densitate
(PEHD).

2.1. Material!
ln vederea realizarii conclluctelor din PEHD, se vor utiliza nurna.î tevi ~;.i fitinguri corespunzat,::,ar,e clin
punct de vedere calitativ. INu se admite utilizarea tevilor sii fitingurilor care nu sunt ansotite de certificate de
calit1:1te si ,;are nu sunt marcate oorespunzator. De asE:im1:mea, nu se ve>r utili:za tevile si fitingurie care pre~:inta
defecte cum ar fi: zgiriieturi, deformam, schimbarf.i de Guloare, neu111iformitatE?: la suprafata, etc.

2„2.J~J!!!J1,evrat!.!!1..tramta2~!!Y!J5i dep1oz 1iţ!r!.U.Dt~r din PE!:!Q:

Tevile din PEHD se manevrea:za cu grija sinu :sei admite rost,ogolirea si aruncarea acestom. l\lu se,
admite manevrarea acestor tevi la temperaturi mai mid di:1cit T:::5°C.
Mijlocul dE! transport al teivilor tmbuie sa permita sprijinirea tevilor pe toata lungimea acestc,ra, lungimea
tevilor nesprijinita nu a.re voie sa de:1pas1Slasca 'I rn, ace::,tea lef1indu--se în ved1:~ne,;:1 r:lgidizarii. Transportul se face
cu grija pe1ntrn a He evi1ta deteriorar,1:3a acestora.
THvile din PEHD se depoziteaza pe suprafi1~te plane, luindu-se, masuri împotriva f<)S;l10gOUrii acestora.
Depozitan:~a :i~e face grupat: pe ti1puri de tevi avind aceli:lasi dimensiuni si facind parte di9,ace~iiisj;pf.lt~g~t~ de
presiune. Inaitime1a stivei nu poc:1te depasi 1,5m. Depozits11rea. se face astfel incit sa fie;:p~(rili:s ~~c~sul I~ tE)v:ile
mai vechi. La depozitar:ea t:evilor in aer liber acestea pot fi expuse la ~oare maxim ,,Q 6rt~,;{~~U~i.~t'_pa,ţa:;~f~
depaseste1 ac::_e~sta perioada :-:,st1~ necesar_ sa se procedeze la acope~1rea lor c~ fi .; ., . ·" 90·~t!~tfet rn~it'S811,!1e.:.:',,_\\
asigurata i:1ensirea acestor;a. 1e•,nle depozitate se piroc:edeazi:1 impotnva caldurn s~ a, ~ra,fulu1.': \ :;,:;, \
"' ·- ,.,;_> 1! -1 I
)• ·,. l I :
,,1 ~ / ,,

. t/
./,,"·'' j,
·--__ ii"
 2

Fitingurile din PEHD se pastreaza in spatii acopeirite si inichise, proti3jindu-se împotriva deterio1rarilor,
surselor d1:i caldura si a1 prafului. Or,ganizarea depozitu lui se face astfel incit ·l'itingurile avincl aceleasi dimensiuni
sa fie depozitate in acelcisi loc.
Se vor utiliza întotdeauna fitinguirile mai vechi.

2„3. lnstructiuni.
s·udarea.rr1cln:tarea, repararea si intretiner,3a conductelor din PEHD se poate realiza n1Jmai cu
persorn~I c:alificat.
Sudorul este obligat !)a poansoneze imbim11rea sudata realuizata, iar conducaitorul lucr~11rii si G.T.C.-
ul trebuie sa ilnstruiasca sudorii i:ii sa-I verifice in acest sens.
Sudama se executa numai cu instalam si sc::ulEi! verificate, in baza unei revizii tehnice periodlice.

2„4. Conditii de lucru.

IPr,;cesul de suclaresEi va desfasura fara mc1suri de protectie suplimentare in conditii atmosferice bune
(lipsa cure1ntillor de aer, precipitam atmosferice), cind t1:1mperatura mediului ambiant este rniinim +s<1c. ln cazul in
care conditiil1:i atmosfericei sunt neprielnice (vint, lapovita, pk:iaie, ninsoare) locul de sudare va fi prnte)at
obligatoriu cu cabine gen cort im:al:;dte.

~!:.fi., Asiaurar~!..!::aUtş!~ii.
La încheierea lucrarill)r •::~ste necesar ca exe:1cutant1JI sa pre:zinte beneficiarului "Cartea tehnica"' a
lucrarii care ~ia cuprinda urmatoarelle:
- calitatea dimensiunile tevîlor sii fitingurile utilizate
•· numele ~iii poansonul sudorului
•· documentele atE~stincl toate contrnalel,:3 de calitat e efoduate, etc.
1

:2.6. Ma.suri d~~!~i!!!;~

TE:1vile din PEHD se protejeiaza împotriva d,,~teriorarilor meica11ice si !;olicitarilor dinamico in felul
urrnatol':
•· pe pat d1:1 nisip sau pamint cernut
•· in tub de protectie.
Tevili:, din PEHD se intrciduc in tuburi de pmtectie in urmatoarele Gazuri:
.. cind tevile trec pe sub reteaua de incalzire c:e:ntirala, canal, etc.
-la travers,area drumurilor
- la intersEi:Ctia cu linii clie ce1le ferata si tramvai.
M;:1terialul tuburilor de protectie poate fi clin otel, bu:lto,n sau material plastic, in functie de pmvederile
normativelor in vi9oare, de la caz la ca:z.
Pentru proluarea solicitarilor din;amic13, tuburile de prot13ctie se vor dhT1ensiona corespunzator.

ln prezenta documentatie s-au prevazut urmatoamle tipuri de imbinari ale tevilor de PEli-lD:
a) Sudarea c,:1p la cap cu termoplaca
Prin a1ceasta metoda 8e va realiza imbinareia tEi,vilor (prevazindu-se in prezenta documentaUe tevi in
lungime di:~ ·1 :2m) intre ele si a tevHor de piesele de leg,atura n•a,demontabile. Es!e c, imbinar,e de mare încredere
derivata din simpliitatea operatiei.. Procedura •fa sudura cuprinde urmatoarelt:i faze:
1) in1:rodw::erea capetelor de sudum intr--un suport cu r1nenghine reglabile;
2) curatirea si asezarea in acelaisi plan a celor doua cape,te cu ajutorul unei 1'rez.e;
3) incalzil·l'}a suprafetelor ce urmeaza a se suda prin ci:>mpresia de catre o te,rmoplaca alia: cc1rei su1)raifete sunt
acoperite 1::u "teflon;
4) extragerea placii incal.zite si compresia imediata a capir:~telor celor doua tevi;;
!5) mcirea in rna:sina; u
6) scoaterna din masina si începerea umei noi suduri. . f:t:; < ;'.; . "ii;
Procedur~, este simpla, clar pentru a se putea obtine rezultate optime es:te ~sţirar9spăG.~~r1aa·
unTia,toi~re•lor cermte: t1 .:::i 1
- alinierea coaxiala a concluctelcr; !! ii:>;•• l
.. controlul si corectarea eventualelor ovalizari prea:ente la capetele, tuburilor;
 3

- curatirea de1 corjpuri ~,traint~, a urmelor de unsoare si a apei de pe suprafab:1 dE:1 sudat si de pe masina si freza
(opE~ratiorul S<:3 spala pi:! rniini);
- sculele trebuie sa functioneze bine;
•· respectarea presiunilor specifice de preincalzire si sudare, aplicind 0,6 kg/c:m 2 pentru sudare;
- respectarea temperaturii ptacii {2110°C);
•· nespectarea timpilor de preinccilzire, sudare si iracire;
•· racirea trebuie sa se faca natul'-ai;
- executariea sudurilor trebuie ferita de intemperii si temporaturi mai jo,9se de: +5°C si mai mari de 40°C.
b) lmbinari demontabile prin flanse: ac:e,stea se realize:aze1 prin intem1ediul u11ei piese numitei "cap lflansa1" si a
flan:selar li bere.
c) lmbinari c:u "PiElSa de bransarn intarita" care se folo1;este lc:11 realizarea racordlurilor pentru cismele.
d) lmbinarea cu "mufa tata" ce~ s,e folosi9ste in aceleasi racorduri pentru conducts PEHD 32x3 rnm. dintre
conducta i:ie distributie si cismea.
Pentru re~llizarea coductelor exeicutantul poate folosi si teava în colaci.

Ca11>. :i~. E:Kecutia_ţ2.[!~~dle alimenta!.!.,.~. apa.

3.1. 5.~9,!Ultia tranSf,!~lo1t~::!.!11;!'.!J po:zarea con:du~J!~!

Predarea amplasamnntului conductelor se va face in mod obligatoriu irnpreune cu detinatorii de
( retele subterane din zona respei::::thiai care vor indica in procesul verbal inchfliat CUI aceastc1 ocazie tra1se1UI
retelr::lor mspective si conditiile de lucru pe aceste zon,e.
Executia conductelor începe cu trasarea a>:ult11i conductei dupa planurile de executie in conformitate
cu preved1:irile STAS 9821/5.
Sc11pareia transeelo1r s.,, va face combinat, m,:ic:anizat si manual, cu peireti verticali, fara sprijiniri daca
l:ra1nseea c:ire adincimi pina la ·1)5 rn. Daca insa adincimea de.1 sapare depas,1esl:e 1,:25 m transeea :se va executa
cu pereti vertiicali cu sprijiniiri.
Latimea santurilor va fi de re,gula b= 0,7 m; in timpul lucrarilor de 1:~xecutie transeeile gropilc1r pentru
camine si imbinari se pastreaza uscate.
Fundul! santului va fi nivelat s.i acoperit cu Uil sllrat de nisip rnalizindu-se patul de pozare.
Proiectantul recomanda executia conc1uctel1)r de distributie pe tror1sciane de cca 300 m dee>arece in
acest timpcicula1tia pe aceste zone va fi ingreunata. sau unee>ri chiar inchîsa.
Tronsonul va fi exeicU'lat in maxim 6 zillis, adiica se va executa sapatura, montajul conductei si a
armaturilor (inclusiv constructiile accesorii), probE~le si umplutura.

3.~~. Jmtpi1111reii.J;f!.!~.duc1t,elc!L
ln vederea montarii Gonductelor se va urmi:1ri reducerea la minim a sudurilor la fata loc1.1luii. Sudura
se poate e1·xeGuta fie dupa introducerea tevilor in sant (fiind ne11cesare saparea unor 9ropi in locul de innbinare a
tm1ilor), fie: linga sant. Daca nu este:, posibila realiz.area gropii teava se va aseza si mzema pe dispozitive pe role
linga sant, astfel incit in zonele ele imbinare sa nu apara tensiuni de incovoierre. Conducta se va introduce in
C sant dupa rac:irea compl19ta a imbinarii sudate.

3.~I.. .C:2bQ!.!r!!!J~!.nduc1~~9.L
lnaintE~ de începerea po;~arii conductelor pEiirsoana respommbila i:,e va asigura c::a santul corespundi:i
atit din punct de vedere al condiliilor geometrice cit si din punct de vodere, al traseului (pozitia acestuia fata de
constructii, canalizari ~;ubterane, cs1nale termice, etc.).
lnainte de ce>bc1rirea c:onduct,elor din PEHD iin f:,an1t se va verifica c:a acestea sa nu prezinte taieturi,
zgirii1eturi ::.au alt~ deteriorari, iar imbinarile prin fuziune sa fie suficient racite înainte de aplicarea 01ricaror
presiuni a::1upra unor imbinari reGent ex,ecutate.
La coborirea conduct1,3i in sant se va avea g rija1; sa se evite zgiriierna conductei de1 peret1:':lle sî fundul
santului. O atenm~ dec>sebita se va acorda la trecerea pe sub sau pe linga obstacolE~.
La coborirea conduct1,~lor drepte s;e vor folm;i pirghii si scinduri, fiind inter.z.ise fo~9ş.ireaei~bl11.tf:i'9!,
sirmei sau lanturillor. ln timpul cc1boririi ne este permisu st,atic:marea sub conducta suspe}!~t,ii,;,.. · · ,., ····:::,,.
/;?\,..! •· .•· ... , .. -·· "{·. . · •> • <~
3 1
·~ ·s!'~:s::r~:~~:~eOSE'~bita pentru reduc:1erea la minimum a efortur~~~-~~;ţ~f~~;~:;J:~~:it;:,~~s~~
si sa se evite in1:roducema eforturilor suplimentam mai ales in fitinouirile imbinate p~n;i,f~zţun~: q \ ~,;:: • j
\! \. '.,. ,.. 1' .
\\ \ I ij

~-n~ţc;icf/ '.'#
. ':'~2}:~~- -~-~· ·...
 4

ln timpul opE~ratiîlor dt:'! pozare a sistemelor de imbinari continue prin ·fuziune se va tine t,;eama si se
va acorda o atentie deosebita doplasarilor care pot sa ap:ara datorita dilatarii sau contraciei termico a
materialului. Aci~st efect este mai evident la imbinarile finale c:u elemente fixi:~ si la bransamente. ln timpul verii,
in cazul existentei a doua puncte fixe 1aste necesara o mica adugire la lungime1:,1 conductei d,in PE per:itrU1 a
compensc1 ccmtractia conductei de pe fundul racoros al santului. La instalare în timpul iernii se va folosi
lungimea
exacta a e:onducti::ii. Conducta care estei prea s,curta sau nu este aliniatf.1 nu 1rebuie ridicata de colturil(~ un19j
imbinci,ri cu flans1e,, deoarece apimr eforturi suplimEmtarn la capatul de intrare, la Hansa adaptoare si la robinetul
sau piesa fixi:1 care se leaga.
Es,te re1comandabil cei irnbinarea partii finalei a conductelor sa fie aminata pina la aparitia s1:abilitatii
termice a Gonductei.
La nivelarea fundului :santului trebuie avut grija sa 88 aigurei un sprijin uniform al conduc:teL Conducta
trebuie fix,;ata in sant astfel incit sa fie aparata împotriva flotabilitatii, fara masuri speciale de mentinem a
conductei la locul ei cind umpler,9a totala a santului a l'osI definitivata.
Conducta va fi trasa de un tambur in asa fel in,r;it sa nu apara nici ,o t,ensiune in conduct.:i ingropata ca
urmaire a ope:iratieii desfasurate. Printre altele, tensiuni pot aparea si ca r,ezulll:at al desfasurarii neliniare a
conductei de pe tambur.
Curbarea tevilor de PE eiste admisa, iar pro1Prk!tatile sitemelor de imbinare prin f'uz.iune 1:)ermit
scl1imbare1a directiei fatra a se recurgr la utilizarea curbelor speciale sau a blocurilor de ancorare; conditia
C obligatoriei dE~ respectat este ca teava sa nu fie curbata la1 o r1:1za mai mica d19 30xd, si nici prin utili;~ar1:la
surselor d1:l caldura.
Instalarea fitingurilor cu flansa, cum ar fi robimiiti, v:ane, capace, ele. :impun de obicei folosirea
!'!anselor scurte din polietilena echipate cu inel de spriji,n si cu garnituri. ln ac1.9st caz etansarea trebuiei sa fie
uniforma t,i sa nu cree2:e efort dt'~ tcirsiune; la toate puncteile de instalane a fitiinguri!or grele s13 vor prevedea
suporti de beton, atit pentru sustineirea greutatii, cit si pentru preluarea momentului de torsiune asoci~11t
robinetilor.

3.5„ !:J..rnplub!fjll
Patul de pi:>zare al conductelor trebuie sa fie din nisip in grosime ele 1:5 cm. Dupa ce se asea.~a
teava în sant deasupn.~ se depune un strat de nisip cu o f!rosime minima de ·15 cm masurat de la gern:lratoarea
superioara a conductei peste care Be adauga materialul r,ezultat di1111 sapatum. Spatiile laterale ale ,::onductei se
umplu si s,e compacteaza simultan în acelasi sistem, rnanual, ca spatiul de deasupra conductei, pina la limita
sup1erioam a. zonei de sig1.1ranta, care este de o,:3 m d•e la generatoain~a superioara a conductei.
Zonele de îmbinare a tevilc1r sunt lasate libene pina la 1efectuarea probei de presiune, i11 n~stul
traseului fi indl realizata umplutum cu pamint rezultat din sapatura c::el putin pina la limita superioan:1 a. :,?onei de
siguranta.
Tinuncl cont ca teavc:1 d19 poi'ietilena, ca urmane a coeficientului sau de dilatare, acurnuli:3a2::a tensiuni
daca este blocata la extremitati inaiinte de astupare se va proceda astfel:
„ umplerea col putin p~~ntru primii 50 cm deasupra conductei se va executa pentru tc:>ata conducta in acele!asi
(
conditii de temperatura si in peri1:>ada CE~a mai racorom,a a zil•~i;
- se luc:reaza pe, wne de cca 20,-30 m, avansind într-o singura directie, se vc11 lucra pe 3 tronsoane consecutive
executi11du-s e ir) acela.si timp umpl1~rea (pina la 50 cm deasupra conductei) in prirnEt zona., acoperirea {pina la
1

20-30 cm) in zona a -2-a si acoperiirea conductei cu nisip in zona a-3-a.

Umplerea se poate 1:}XEicuta pe por1iuini mc11i rnari numai in c:onditii d,1a temperatura cons.tanta pe o
perioada de cel putin 8 cire in,ainte de astupare1.
Dupa termin,area probelor se finalizeiaza umplutura si in wnele de îmbinare, exact în a1::el1:~ai,i
conditii cu cele avute in vedere l;a n)alizarea restului urnpliutur!lor.

C,!bp. 4. f'.!l'Obai ~~_JQreSi!:!!!!f!

Scopul p1robei de pn~siune este verificarea etanseiitatii conductelor, inibinarilor acestora si i:1t tu1tumr
accesoriilor, i:~tc„ precum si a stabilitatii conductelor la re!Jimul maxim de presiune.
Lungimea tronsoanelor ele proba este de 300m.La începerea probei de presiune, trgnsaaB!.~l~ de retea
treb1.1ie sa aiba montatE~ toate armaturiilEL lnchiderea capetelior tronsc1an1:1lor i;.e face 91,.ţ~Jif\d.uri, ~~Îse:'Qcllrbe si
capace < t:•·s ,,,. .•.•· · .• . ', . />
_,:'jj> ,,,·_{•·,;,"· :.· .: ,, .( .: '--,\,

' ·-· Umplerea conductelor cu apa se începe de la punctul cei mai de jo:s al ~.r,t\o~~ţl,li;tjde,pr,~ib,;:, sţ:ţ.it~f{lai
dupa monli:anla diispozitivelor ce asiigura .eliminarea aerului. Oupa umplere St'~ re!1~#f'1'a'~;3îierisi~~;!·fh'~lâf,p~i\n
/ l ; . ":'. \ \

u•n
' ! . q
\: i " ;:
I j
/
.I!,,.
,;,..., ./.{u
_.// _..<~~{s. jl~'./
 5

realizarea uniei usoare suprapre~~iu111i pina la eliminarea totala a bulelor de aer dlin apa. Apoi se procedeaza la
inchideres1 dispozitivelor de aerinirei.
Dupa umplere se fac:1e ridk:area presiunii i11 tn:~pb~. seictiunile d€1 îmbinare si celelalte sectiuni specifice
fiind sub permammta supraveighem a personalului de :spt:icic~litate.
ln cazul in care aerisirea nu este facuta cores pul!lzator, sesizata prin raportul necorespumator dintre
cantitatea de apa untrodusa si cresterea presiunii, se pro,1;edeaza la reducer,1ea presiunii si o noua aerisire, dupa
care se reiia procE~sul.
ln cazul ln care nu apar deiplasari neim,portanlte ale conductei sau pierderi 11esemnifo::ative1, dE:e apa in
timpul ridicariii presiunii, se poate continua ridicarea presiunii pina la presium~a de proba, daca acest lucru nu
genereaza efecte negative importante.
tmbinarile neE~tanse se remedi;31za dupa scad1::1rea presiunii.
Dupa sti,ngerea presiunii de proba se mentin ·tronsoanele de proba ::;ub presiune cca. 2 h.
F entru efectuarea prob1:ii de presiune se folm,;esi;:
- pompe pentru ridicar,ea presiunii
- manometre cu c!lome11iul de m~11surare care acopera presiunE38 de proba si 1:::u diviziuni
de 0,1 bm.
- clapete ele aerasire
- dispozitive de aerisin:1
•· armaturi de închidere
Fresiune,a de proba es1,e dle rn bari pentru conducte de aductiune.
Pres1iuneia de proba eist,e dle 9 bari pentru conductele de dis1tributie.
Durata probei este de 1 h.
lncercarea se considera rn,usita, daca dupa tr 1eC(irea intervalului de proba
1

('1 ora) de la reailî:r.area pmsrunii de ince1rcare aratata mai sus, scadereia pre~;;iunii în tronsonul încercat nu
depaseste1 5'% din presiunea de încercare si nu apar ~;,curgeri de apa.
Destasurarea probei de1 presiune, cu toate da·!eh:~ din masuratorile E:fectuate, se înscriu in fise specialei.
Aceste fis1:~ trebuie sa cuprinda ni toate defectiunirle co11st,=1tate pe perioada probei si remedierile efiec:tuate.
Scaderea presiuniii, dupa încheierea probei, s,e fr:ice in trepte. Masivele, de proba se demoleaza si se
indeiparteuza.

Clupa ce proba de presiurn~ a fost încheiata si s-.;:3 constatat ca nu mai sunt necesare nici un fel d1e
reparatii, He procedeaza la spalmea conductelor. Spaliare,a se face de catre 1~c,nstructor, cu apa potabila pe
tronsoane de, 100-500 m. Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor din
interiorul c:onduct,elor. 111 cazul iri care s,e spalia mai multe tronsoane succesiv, s.palarea se face dinspre amonte
inspn~ avs1I.
Deziinfectarea se 1'ace imediat dupa spalare, pe ~:ronsoane s.eparate de restul retelei si cu
bransame11tele inchiseJ. De.zinfectal"ea se face, de regula cu clor sau cu alte 1;ubstante dE~.zinfectanl:e sub forma
de solutie, cai.re asigura in retea minim 25-30 mg clor 1:1ietiv la '1 litru apa.
Solutia se introduce in retE~a prin hidrant! sau prin prize special amenajate si se verifica dcica a ajuns la
intraga parte de r,etea supusa dozinfectarii.
Verificarea se face prin hidranti sau cismele ele la ca1Peteli3 tronsoanelor, umplerea fiind considerata
terminata lin momentul în care solutia dezinff1ctanta ap;arei1 in toate aceste pu11ctia de verificare, in conc::entratia
dorita.
Solutia se mentine in reite~1 24 ,ore, dupa care se evacueaza prin robim:itelle de golrn3 se1u prin hidranti si
se proced1.:ia~::a la o noua spatam cu apa.
Spalan,a se considera tenninata in momentul in care mimsul de clor dispare, iar clorul rezidual se
înscrie in limitele admise. Dupa 1:errnunarea spalarii est1a o,bligatorie efectuare1a ana1li:z:elor tizico-chimic,1a si
bact.f~riolo1;1ici3,
ln cazul in care intre de:zinfectarea si darea illl exploatare a retelei tll"ece o perio.a,~:~Jjrrrip mai mare
de 3z.ile, sau in cazul in care, dupa dezinfectare, apa transportata prin tronsonul resj>,~iV_\1,LUiq~~l:it!~te
conditiih3 bacteniologice si biologice dei calitate, d,1azinfoctarea i,e repeta1.. :· /
/'/ 6'\.5 ' ,
- .
. ·, ,<' · :\
,_,_-v..._ _"...-, \\
 6

Conductele vor fi verificate! de c:atre curnpairator sau de catre repre2:enI1:antul acestuia ia lecui livmrii.
Marcajul conducti~lor se va verifica pentru a se asigurn ca acestea corespund spe1cificatiei clin comanda.
P1e Umpul instalatiei se vor face urmatoarele e1xaminari:
a). Veriftcareea conductei privind existenta unor defect:! sri:nioase de suprafata.
b). Verificarea imbinarllor, daca au fost facute in conforrnitatte cu prevederile,
pre2.er11tul1Ji normativ si GU im;tructiunile fabricantiloll" si a procedeului omC1lo91at.
c). Verificare,a tuturor reparatiilor sii înlocuirea sau shimbarile efectuate înainte de a fi
acoper'ite.
d). Verificarea fundului s~mtului ina1ir1tea imediatei coboriri de existenta unor obiecte
cum ar· fi: pietre, bucati metalice, etc.
e). Verific.arna in timpul coboririi conductei in sant, pentru a se asigura ca aceasta
decur~ie corect, fara aparitic1 unor deteriorari si ca po:,~itia conductei este cea
,corect.r:i.
f). Verificarea umplerii corecte ci s~mtului.
Dupa terminarea instalarii, se vor verifica conducta si fitingurile si SE:i vor im;epe pregatirile pemtru
efectuarea probelor dt➔ presiune. ln vederea asigurarii calitatii imbinarilor sucl!atE., se vor executa urmatoarele
controale:
- controlul calitatii tevilor si mam,oanelor, racordurilor.
Cablurile! electrice de legatura trebuie sa fie prot1ajate1, de atingerile intimptatoare si de, eveI1tuale·IE'i
deteriorari.
Daca se vor obse1va nere1:,iuli in .functiionarea 1echipamentului in timpul procesului de sudare, se
iritre,rupe imediat procesul de sudare.
- controlul supratfotelor preilucrat,1:i si geometria rosturilor de sudare
... controlul parami!trilor de sudam
•· controlul vizual al parametrilor de sudare
•·· controilul dimem:ional al imbinal'ilor sudate
- controlul R, US, etc.
ln pn~zenta documentatie, s-•a prevazut verific,:irea sudurilor (o verifiiGarie la 200m); daca SE:i gaseste o
sudura neGorespunzatoare, atunci se vc:ir controla prin gamagrafiere toate celeh~lte suduri ce s-au 13xecutat pina
la sudura ;1asiita necoresp1.mzatcian:!, pe: cheltuiala e1xe1cutantului.
Fazele dE~ control sunt ciele consemnatei in prc,gramul de control anexat documentatiE}i.

SE, vor n:~specta1 Nor111eh9 gene:ral,1:1 privind protE~cHa si igienei muncii, aprob,3te de Ministernl Mum:ii si
Mîni1sternl Sa11atatii si l\lormele ~Iem3rale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea sî executia ccmstructiilor
si instalatiilor, celelalte norme specifice punindu--se acGent pe urmatoarele a1:,peicte:
Operatorului sudori se va asigura libertatea d:3 fftiscare, cablurile de1, legatura ferindu-se din 2:one!e
circulate pentru a nu-l incomoda si a nu se deteriora.
lm1inte dE~ începerea sudarii se va verifica daca toatie subansamblelo sunt corect fixate, functioneaza in
bune c.onclitii si nu-l pun in pericol pe cel care le utilizer:1zc:1.
lm1intea începerii lucrului, C)peratorul sudor trebuie sa controleze starea1 echipamentului„ convingindu-se
ca punere,:1 ei in functiune nu prntzinta nici un pericol.
ln c;az c,ontrar, echipamentu! se va deconecta sivi~ fi ~1nuIntat maistru sau perscian.a cu responsabilitati ini acest
sens.
Se interzice operatorului sudor sa execute op,eratii de depanare, ac1~st1:ta
catr,e pi~rs,:>ane cu califica1m in a::~est scop.
Nu s,e va, suda daca str1:1tu! de t,eflon est1:1? detoriairat.
Atin1;;1ere,a zonei active a ellementului incalzitor· cu mina este strict inl:

lntocmit:
lnq. Galan Constantin
.. 1r1L
-~~·,..
Elementul incalzitor trebuii~ sa fie .ferit impotri'.ra deteriorarilor mecani4Ei:
Sub:stantele usor inflamabile vor fi indepartatE:1 din z.ona de lucru.

&-,..J- s.c.
lftrv,,, f0iUJM i
f./l pROlr..CT ; \
tio~ .
\\.,
H
\.'v.'"-~-Z.";:.,'::'_''
···"'·•-----·

ţ \<;'. 5.,R.L _
RO 2;,8'!!19975
~1
n ,
]'.21/183~/2,0.CI

,o~:,:~1 1:tffe
--- -- -- ______ ___________________
,

QAIET DE SA::JiQ!Nl
Retea canalizare menajE~ra

GaP._. ·1. Standan:h~ si no1·1native de referint_i§!

•· 11-78 Normativ pentru proiectarea si e>:ecutarea instalatiilor tehnico-sanitare isi

tehnologice cu tevi din PVC neplastefiate
•· PS 6-86 lnstructîuni tietmîce pentru proiectare-a si executarna instalatiilor ele
1

canalizare a ap1:~lor meteorice, la cladîri indust1"ial

- 12~:1:-99 Norm.s1tiv peini:ru proiectarea si 1ex,i~cutarea conducl:elor aductiune si a
retele:!lor de ai,ime•ntare cu apa si canalizare, al<ie localitatilor
- SH EN 1401 Sisteme de canalizare, din materiale plastice îngropate pentru
brans;ami~nte si sistieme de evacuam ·fara presiune. Policlorura de vinil
neplastifiata(PVC-U)
Pa rt 1:: a 1. Specificatii p,19ntru b3vi, fitinguri si si~;terr1119.
1

Pa 1tea 2. Ghid pEmtrn i111s1talare

- SH B 2503 Sbsteime ele canalizare, directive, suplimentare pe,ntru proiectari::i,
ex-ecutare si verificare.
- SFl: EN 1(310 Executie :!ii î11cercare1a racordurilor si rete,lelor de c::analiz.are.
- SFl: EN 476 Conditii generale pentru comp,:>m:mtele utilizate la 1°eb:~le de evacuare.ele
racord si de canalizare cu curgere cu nivel !ib,i~r.
- NHPl A/1 ~~93Norme republicane de protectk~ a: muncii. Regularr entul privind protectia
11

si igiemannuncii iin consltructii

C:,6-135 Normativ penltru verificarea calitclltii si receptia lucrarilc:1r d19 constructii si ~
im:italatii aferente
•· STAS 5824/5 - 75 - Trasarea pe teren a mtellelor;
•· STAS 8591 - 76 --Amplasare~a in localitati a r etel1alor subterane;
1

- STAS 1478 - 90 -- Alimenta:rn cu apa si canalizare! la cladiri civile si industric:t!E:i;

- STAS 2448 - 7:3 - Camine do vizitare;
- STAS 2308 - 81 - Capace si rame;
•· STAS 3051 - 90-·· Retiele exterioare~ de canalizare;
- STAS 81 16- Tuburi si piese de canalizare;
- STAS 4182 - 80 -- Exe,cutia sapaturilor;
- STAS 1846 -·· 2/2007 -- Canalizari ,exterioare - Pres:::riptii de proiectare
DE!terminarea d1ebitel'or de ape meiteorice
- Normativ C56 - Verific;arna si receptia lucrurilor de constructii si instalatii;
- Nc1rmativ P66 - 2001 pemtru proiectarea si exeGutarea lucrarilor de, alimentare c:u
apa s,i canalizare a localitatilor din meidiul urban
•· Prospecte si argument1e tiehnice ali9 materialelor puse in opera.
- Le!~ea Nr.10/95 LE::g1ea priivind calitatea în c:on:structii

~ap. 2„ Conditii privind executia instalatiei d~~ canalizare

lnstalatia interioara de canalizare se va executa din teava de PVC ,pentru diamotm
mai mari de Dn 125.

2.~!1• l~ll@tE!fiale

Tubutile, coturile si pie:sele det legatura vor fi conform specificati.ei>di;hJist~t~':~~~,

de cantiti:1ti de lucrari si vor mspecta prevederile: ,, ,,; ' · , ·••·J;f>:.:<:::,
► Normativ pentru proiE~ctarea, executia ::,i exploatarea inŞ:~fiiitiHo(tehnieo~ ..-1\;;,,~~\
sanitare ~;,i tHhnologice cu tevi din polipropileina - NP 00~!►-96; if i " /;: . , ,,, \\
► Normativ de~ proiectare si execu1tie a inr;talatiilor sanitafe:19--94:
,, . '1" \I
H
p
:1
 ---~------------ ·---- ---

► Norme tehnice de pmiectare si realizare a coristructiilor privind pnotectia

la actiurn:ia focului -· P ·1 '18-9f~;
► lnstructiunile producatorilor de materiale;
► Norme de igiena si reiicomandari privind mediul de viiata al populatiei -
OMS 53€-1!397;
>~ J\lte normative, si oblir:Jatii ce decurg din ci:~le de mai SlJS..

Manipularea si depozitare~a materialelor se va face cu atentie, f1:1rindu-se de lovituri,

inghet, sc:iliciitari mecanice anom1ale, respectand in totalitate si preved1erille din norme si
instructiunil!::! prnducatorului.
Manipularea se va 'faco, in general, manual, manipularea cu ajutorul unor instalatii
mecanice! SE~ face in cazul unor piese grele care diepasesc farta omului, durata ridicarii esti:~
mare sau este necesara tiner•:~a piesei într-o pozitie fixa timp mai lung.
lnninte dE~ montarea condiuctelor in sant se va exe1cuta un pat d,e fundare din nisip cu
grosimea conform instructiuniior pmducatorului, dupa compactarea manuala .
lmbinarea tuburilor· si pie~;elor de racordare, SE~ va face numai cu aparatura pmvazuta
de prodw::atorul lor si in modul diascris dei ac.asta.
As•ezarea1 tubulaturii pe!· patul de nisip 1:rebuiie sa asigure contactul pe, o suprafata
comspunzatoare unui unghi la c1:1ntru de cca.. 90°.

Tevih.:i din PVC s•a vor utmza pentru :retele de canalizari interioare in constructi!i civile si
industrial1::1;sisteme de ventilatie.
Tipuri recomandate:-tevi din PVC 200 tip PN 4-canali.zari interioan~ si ape
pluviale.meteorice.
Mont:1!t,
Asambliarea tevilor utiliza1te in instalam de c:anali;2':are intE~rioara(Pn 2,5;Pn 4 bar) se
poiata fac1e in doua moduri:
-imbinare ri"ida--in terenuri stabil,e,in :zone fara actMtate seismica acCEmtuata,in zone cu
dilatari termice liiniare Bc:azutei .
-imbinare elastic:a-in terenuri insltabile,in zone seis;mice.,in zone cu dilatarl termice liniare
ridicate.
La irn:binarea rigida, mufa poate sa fie de doua tiipuri:
-lisa(nedomonftabila)-lipin? cu adeziv.
-cu filete(demontabila)-filetarei la ambele cap11:?te.
La imbinarea elastica, mufa poate sa fie de! d<)ua tipuri:
-."fecnogiunto(dernontabi!a)-etansare cu inE~le de cauciuc elastomerice .
•-DIN(dernontabiia)-etansare c:u inele: de cauciuc e!asto1m~rice.
lmlbinarile cu inel de etansare sint mai flexibilE:i dec!t cele cu mufa lisa si au implicit,o
comportare mecanica superieiara;elasticitatea lor permite preluarea dt:i:formarilor liniare si
unghiulare din n!tea sau ale t•:~re:nului.
Pentru montarea conductelc1r de canatlizarE•l se vor 'folosi piese fasonate la can:~
elansarea este asigurata cu ei garnitura inelara de! cauciuc.
R21cordarea instalatiei din PVC la retelele metalicE~ sau din alte materi.;le,este posilJila
da1torita fitinfiurilor de trE~cere afe:rente. . . . /. . . .
. Pentru_imbinarea tevilor din n:!telele din PVC, in c;a,zul de 'fata s1:~:voffcjlosj;:tţtţ95:1~!.1e
dm fonta ductila.. q·> , ,.,:i •:,,.
~

li
li
;) t
\\\ \
~~·~ \\
H
}I
 3

La inchE~ierea iucrarilor este necesar c:a exi:!cutan1tul sa prezinte, bE~neficiarului "Cartea

tehnica" a lucraril care sa cuprinda urmatoairele:
•· calitate~i. dimensiunile tevilor sii fitingurile utilizat(:~
•· documenteile atestind toat,e controalele de calitate t;ifecl:uate, etc.

CaJt,.;t~ Executia conductglor exterioare dJ:t:f:latnalizare

3. ~LI:.Xecutia transeej!'oc ee_ptru PP.?~.!!!..!~nductelor

Pr1:~darea amplasamentului conductelor se va faicE~ in mod obligatoriu impn3una cu

detinatorii: dii! retele subtera1ne1, din zona respectivs1, care vor indica in procesul verbal incheiiat
cu aceas;:a oca2:ie traseul retE~lelor mspective si conditiile~ de lucru pe ace~ste zone.
Executia conductelor incerpe cu trasarr:ia axului coinductE~i dupa planurile de executii::l in
conformitatei cu prevederile STAS 9821/5.
Saparea transeelor se va face combinat, mecanizat si manual, cu pen3ti verticali, fara
spri,jiniri daca transeea are adîncimi pina la '1,25 m. Daca insa adincirrea de :sapare
depaseist1~ 1,25 m transeea se va executa cu pemti verticali cu sprijinirt
Laltimea santurilo,r va fi de re~~iula b= 0,7 m; in timpul lucrarilor d1e E(ixecutie transeele
gropilor pentru camine si imbinari se· pastreaza uscate.

Săpătur.a1
Execuţia săpăturii se v;:l începe numai dup,!i cmnpteta org~mizare a şantierului şi
aprovizionarea cu ţevi, tuburi :şi celelalte mahariale1 necesare, astfel ca şanţurile să rămână
deschise numai timpul strict necrasar.
Terenul în care se exeicu1ta sapatura are, caracteristicile geomorfol!ogice evidentiate
in Studiul G1~otehnic întocmit pentru amplasamentul luc:rarilor.
Să pătura se va executa manual. Pământul re;wltat din săpături:, s~~ va depozita pe o
singură p;:artie a şanţului, la min. ·1 m de marginea şanţurilor. Pe c1Eialal1:ă partE~ a şanţului se::
vor monta parapeţi de protecţiie.
Lă!(imea şanţurilor va fi pemtru conductele ele canalizare: conform STAS 305"1/91
Săparea ultimului strat de, 20-30 cm deasupra. cotei de pozare va ·fi executată numai
manual, ime!diat înaintl:3 de pozarea t.uburi:lor. Ţevile de canalizare se vor poza obligatoriu pe
un pat de nisip de 15--20 cm ~1rosimei. Patul de po;;~ar,e pemtru tuburile de1 canalizare se vor
nivela ob! igatoriu la panta din proiect.
Ex,ecuţia săpăturii pentru conductele de canalizane se va "face clin aval spre amonte,
respectiv de la punctul de cotă joasă la punctul de, cotă înaltă şi se va asigur.a scurgerea
apelor acumulate.
în dre::ptul îmbinărilor (şi a cărnîneior) săpăturci1 sie va adânci şi H:irgi pentru a permite~
executarea lmbinărilor (şi a p1:~reţilor căminelor) -dimensiunile adâncimii la mufe vor fi
conform Normativului 122~84.
Pe, toata i!ungirnea tronsonului de sapatura ,PE:1 partea unde nu ?:l:e depoziteaza
paimantul se, V<>r monta parap1eti de protectie si panouri avertizoare cor,form normelor de
protectia muncii in vigoare.Pe timpul noptii pe parap13tii ele prottactie se! montE~aza avertizoare
lurninoasi:~. ln dn~ptul ~acc:,eselor la loc:uinte ,peste s;ant se monteiaza po4et:~jeiJ,lfiârta:curenta.
,· , \.:J ,'\ ,I t,;,t:',' ..-' •::~~~,'.'\

3.~jLCo,b,orirea condt!'Cf!!l9!:.
1 //~r,,) // ' .· · ""· ,:,;t)\
0//s3:. /(J · •·•. '"' f. \ ~·,· \\

!Jeometţl~c{t
lnainte dE~ inceperea pozarii conductelor,, p,:~rsoana respc{w,~b·ls:s,~ vc~J~~jgQr~fat,,; \\
santul cm·espunde atitt din punct de vedere al conditmor st.,9~u.:~Urîct de.1v~gE/fe
al traseiului (pozitia acHstuica fata de constructii, caina.lizari subte~,1~, c:.:c3n•ăie~ termii;e, ,etq:;)//
ţ ' ' ,4
 4

lnain11:e de coborirea conductelor din PVC in sant se va verifica Ga acestea sa nu

prezînte taieturi, zgiriieturi sau alte deterîorari, iar imt>inarile prin fuziune sa fie suficient rac:ite
înainte de~ aplic;s1rea oricaror presiuni asupra unor imbinarl recent exec:utate.
La coboirirea Gonductei in sant se va avea !;Jriija sa se evite zgiriiema conductei de
peretele Hi fundul santului. O ate!ntie deosebita se va. acorda la trecE:ire!a pe sub sau pe Hn~Ia
obstacole!.
La coborirea conductelor drepte se vor folosi pirgllii si scindu1ri, fiind i,nterzise folosirea
cablurilor, sirmei sau lanturilo1·. ln timpul cc1boririi ne ,ieste permisa stationarea sub conducta
suspend,11ta

,_,,,_,,_~_ .....,~ ___

,,_,,......
3A. Pozarea conductelor.

Sei va acorda o atentie deosebita pentru reducerea la minimum a eforturilor ce pot

apa.rea in fitinguri.
La nivelarea fundului santuhJi trebuie avut grija sa se aigure un sprijin unîform al
conductei. Conducta trebuie fixc11ta în sant astfel incit sa fie aparata impotriva flotabilitatii, ·rara
masuri speciale de me11tinen:~ a conductei la locul ei ciind umplerea to'ltalca a santului a i:ost
definitivata .

Pa1tul de pozare al comtuctelm trebui,a sa fiie clin nisip în grosime dle 1fi cm. Dupa CE:i
se aseaza ti:~ava in sant deasupra se depune un s,trat de nisip cu o grosime minima de 15 cm
masurat dei la 1g19r,eratoarea sup1arioara a1 conducti:~i peste care se adauga materialul rezultat
din sapatIJrct Spatiile laterale ale conductei se umplu si se compactea.za simultan in acelai;i
sistiem" manual, ca spatiu! de deasupra conductei, pina la limita superioara a zonei de
sitJuranta, care este dE:i 0,.3 m de la ~Jeneratoarea 1:;uperioara a conductei.
Zone,le de îmbinare a t13vil!or sunt lasate libere pina la efectuarea probei de presiune:,, in
restul traHeLilui fiind realizata umplutura cu pamin1: re.zultat din sapatura cel putin pina la limita
superioara a zonei de siguranta.
Tevil<::~ din PVC pentru canalizare isxterioara,in functie ele rigitatea ior,s.int folosite la
reali:zarea retefeilor de canalizan~ ingropate,inclusiv pe sub cai cu trafic stradal de pina la
30to/osie.Apasarea pamintului si tra·ficul stradal provoac,a ovali.zarea t1::lvilor intr-o masura maii
mica sau mai mare in functie de modul de ingrop1:1re . De aceea se1 impune respectarea
conditiilm clE'i inf1ropare:i recomandate de producator,i3vitindu-se astfel diminuarea duratei de
viata a retehalor de canali.zare din P\/C.
Ac!incimea minima de ingropare(Hmin) estE~ di:iterminata de adincimea minima de
inghet.
Sub ţ1evi şi tuburi se va n:laliza un pat de nii:;,ip de ·15-20 cm compactat.
în :zona conductelor şi 15 cm peste creasta lor se va prevedea 1Jmplutură de nisip,
compactată manual, exect1ta1ă simultan pe ambele părţi pentru evitama depl1asărilor laters1.le
ale conducb:1lor.
DL1pă proba de 1etanşeitat1e se va efectua umplerea totală cu pămi~nt local bine
mărun!;it, fără bl.1lgări, bolovani, 1~tc. şi comp.actareia rn dreptul mufellor. S 1:~ va executa o
1

compactare con3!spunzătoare (min. B2-95%) pe• toats1 gmsimea stratelor de pământ.

La 50 cm deasupra tevilor si tuburilor se va ampls1sa o banda d1:;;ţ11qşirl;i:Z~re':etifl,

polietilena de //<,,,.\ '< t.:.:(c,:~,:::::-,,
1• •

coloare mario.Banda de avertizare se monteaz;;1 p19 toata lungin119,t~·~~iq.~di:ija:maJi:t~~,

Excedentul di9 pământ se va transp1Jrta în ;wna unde imnt/~.~cE:i~~::ce,;JJmpltîturf\îfî.;~WRPi
etc., cu ai:;ordul organelor locale. f( :'.~½; 1 .,..: 1 •ii~ ·
1 11
I iu,J
;/ /4,,,//
 5

Peintru instalatia de canalizana interioara se~ va verifica:

• modul de fixare al conductelor
• punct•:~le de~ iimbinare
• verificarE'1a conditiilor de a::;pejct si calitate con'f. Norrn. C56 pentru obiii~cte sanitare
• verificarea ci3racteristicilor tehnice conf. C56
• verificarea conditiilor de montaj]
lmt,talatia de canalizare menajera sei va umple~ pina la nivelul dei: rei,fulare al obiectelor
sanitare pentru irealizan~a probei de etansE~itate, s1poi prin punerea in 1'unctiune a obiectelor
sanitare pina ce se realiz:eazci debitul de calcul a instalatiei.
Pe1ntru instalatia de ca11aHzan?. exterioara p:ina1 la primul camin de racord,verific:area
conductei s-,e va face, in 2etap1~:

a. V,erif~![!!..,R!! par_gJ_r:'!
a conductei se va face pei tronsoane de cel mult 3t00m, controli·,du-se daca au ramas
corpuri st1raine in conducta si daiea irnbinarile sint :::orect executate.
se va controla patul conductei,adincirnea transeei,panta fundului si natura terenului
de fundar,e.
Pentru canalizare abati:9rei:a minma admisa la executie pt. pantei exprimata in cm/'I 00m
( va fi de c,::il mult +3cm.

~~re,!._ţilo ala
proba de etansEJitate s.1:~ Via efectua intre camine consecutive„inainte dt9 efectuarea
,.m,pluturillor dupa ce mortarul din imbinare a ajum, la rezistenta norrncila.

ln vedereia incercarii ,care se va face pe tronsoane cu apa, se vor prevedea

1Jrmatoar:~le lucrari pre,gatitoare:
1

umpluturi de pamint pc1rtial,lasindu-se imbinarile libere;

inc:hiderea etansa a tuturor orificiilor;
blc:ica.rea extremitatilor canalelor si a tuturm punctelor susceptibile de deplasare in
timpul probeii.
Urnpierea canalului cu apa se va face~ de Ist c,11patul aval,aerul e~vacuindu-se prin
capatul amonte.Canalul se va, lasa plin cu apa timp de :24 ore pe1ntru realizarea absorbtiei iin
tub.Presiuneia de proba masu rata la capatul aval i:!I ti-onsonului se va GonsidE~ra 0,5 bari.
Dupa aceiea se masoall"a Gantitate,a de apa scursa efectiv in 15 minute si se compara
cu valorile~ calculate cu urmatoarea formula:
\leate= a X d X I + 1,3 X N
unde:
\leate - cantitatea de apa scursa, [dm 3];
ci. - constanta c:are depinde de materialul conductei si de ·felul mi:mtarii
(pentru conducte PVC: a== 0,5)
D - diametrul interior al tievii, [m]
L - lungim:!a conductei incerc:at,:1, [km]
N - numarul caminelor aflate pe tmnsom.11 încercat.
1n cazuil in care rezul'l:atele incercarii de etanseitate n1J sunt core:spunzate>are, se iau
masuri do r(::mediere, dupa cme se refacE~ proba.
Pii~rd1erile de apa nu vor depasi indicatiile clin :STAS 816. .•· "•-~,
Pmb«:Jle ele etansEiitate nu se vor executa la te:1mpisraturi sub 0°C .. ,;:;/::;· ·~:.~·~:':::.~
lnlaturaire,a pierderilor de apa punctiforme 8au la punctele de imbir'lare ,se vşi I~~~~:.
priin matarea cores.p1Jnza1toan:I a aceistor z.one .ln Ga;:::ul unor defectiyMi maigfave ,$je~•,ţ;/\
înlocui tubul sau se va sc>licits1 proiectantul pentru a indica modul d '· ui~diere,.adef1Şctlvrîii. \\
{ . .. ,;i}:f:>' \ ~ \\
~ j !!
) r
 6

Conductele vcir fi verificate de ,catre c1..11rnparator sau de ,catrie repre2:entantul

acestuia la !locul livradi. Marc.ajul conduGtelor se va verifica pentru ;a1 se~ asigura ca acestea
corespund specificatiei din comanda.
Pe, timpul instalarii se vor facE~ urmatoarele examinari:
a). Ve,rificare,a conductei privind t3!xistenta unor dt:~fecte serioase dETh suprafata.
b).. Verifo:;area imbinairilor, daca au fost facute iin conformitate cu prev1ederile
pnazentul1ui normativ si cu instruetiunile fabricantilor si,i a proc~~deului omologat.
c). Ve,rificare,a tuturor reparatiilor si înlocuirea 11ia1..,1 slhimbarile efectuate înainte de a fi
a.coperite.
d).. Verificareia fundului santului înaintea imediatei coboriri de existenta unor obiecte cwn
ar fi: pietr,e, bucati metalice, etc.
e).. Verîficare,a in timpul coboririi conducte,; in sant, pentru a se asi~1ura ca aceasta
decurge c::orect, fara aparitia unor d13teriorari si c1:1 pozitia conductei eBte cea corecta.
I} Verificare,a umplerii corecte a santuluL
Dupa tE}rminarea instalarii, se vor verifica conducta sî fitingurilie si se: vor incepe
pre9atirilE:i p1entru efectuarea probelcir de etanseitate .
Faz1ele de control surit c,ele cons,emnate in pro~1ramul de control anexat
documenltatiiei.

CaJl.'.!~'!plul 6- Receptia iucrarilor

Heceptia lucrcirilor pe!ntru reteaua de camlli;~are gravîtationala s~3 va face in

conformit;ate cu prevederile prezentului caiet de sarcini" precum si cu cel1,a inscrise in
"Regulamentul de receptie a lucrarilor de construc:tii si instalatii" aprobat prin H.G. nr.
273/14. OG.1 '!394 si publicat in Monitorul Oficial nr. ·1 B::3 partea 1/28. 07 .1994.
Hec:::epţa lucrărilor de1 canalizare se va faGe cu respectarea prevederilor Legii privind
calitatea ·1·n construcţii nr. 10/'1995, a Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi
instalaţii (HG 2:73/94 şi HG 766/7 4), inclusiv preve1de,rile cuprinse în 19--H)94 şi 122·-'19!~9.
Comisia de recepţie va ,13xamina lucrările 1:aţ;ă de1 prevederile proiectului, condiţiile
tehnice şi dE:1 calitate a execuj,iei, constatările făcuite pe parcursul ex.ecutiiei de proiectant,
diriginte cl!e şantier, organe de1, control, ANB, EltC.
Se vor preda beneficiarului documentele necesare întocmirii cărtii tehnice.

Capitolul 7- Ma.suri de pn:11tecti'e a muncii s1 PSI

La elaborarea proi,ectului s-au respeictat :

• LE igea Protecţiei Muncii nr.90/1996 şi Normele Metodologic(~ de aplicarE~;
1

• Lf~gea 319/2006 a Becuriti}ţii şi sănătăţii în muncă ce intră în vigoare.la data de

1. 102006 şi albrogi!1 Lege.a Protecţiei Muncii nr. 90/1 '996 iîne:epând cu această
dată;
• Norm13 generale de protecţie a muncii emi:se de Ministerul !\!Juncii şi SoHdarităţii
S(>cia'le prin ordinul nr. 508 / 20.11.200;ii şi ministerul Sănăt.:ltii şi Familiei prin
ordim,11 nr. 933 l 25.11.2002;
• R1::::lgulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţi - aviz:at de ML.PAT cu
nr.9/N/15.03.1993 -·· c.ap. :33 - Lucrări de alimentare cu apă şi canaliz~rL(ş.rt. 15B3
183.~"').' ., <> . . ,.,., . "• '••,.
- _: ... -:::· .. :
Prin proiect, au fost pmvăzutE! următoarele m~isurî de protecţie a'inurl1cij':
' ' .... -··"" ·., :-:~- ~-
...

;;;·;~~
spl"ijinires1 malurilor tranşeiei căminellor de viizitare şi a tranşe~i .~Je Pc~t~irea~o~"i:~:~~);\
-- spI•ijinîrE~c1 şi protecţia reţeilelor întâlnite în siăpi~tun~; /2' :, ,,. . f'.t)' •- ; i... .,<·, \ ,. \\
sondaje pentru d,eterminarea exactă a tras1:!el1:>r rE~telelor e>C/P. Vâih arv,~la1§ărn,n-t. ll
parnpete de împrejmuire a săpăturilor desc:hlse şi podeţe d~"t , relJi!i~tonală1; 1~. / 1vj1
semnalizarea corespunzătoare a lucrllrilor pel imp de zi si n~f:f·<,... · 1•
 7

ln timpul execuţiei lucn!irilor, antreprenorul va lua toate rrnăsurilu d1r::3 protecţie a murn::ii
peintru e\litarea accidentE3lor, avf:1nd 'fn vedere factorii dia risc ce pot apărea pe parcursul
execuţiei aciasto ra.
1

Antreprenorul va urmări respE~ctarea următoarelor norme ce renlementează activitalteai

de protecţie a muncii pentru care va face instruc.ic1jul întregului personal (conform Normelcir
generale de P.M., cap„ i, pcU3) ce se va ocupa ele derularea lucrărilor:
a) legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996 şi Normele Metodologice de aplicare;
b) Nmme generale! de protecţie a munc::ii. Ediţia 2002;
c) Legea 319/200Ei, a securităţii şi sănătăţii în muncă ce intră în vigoare la data de
·t .10.2006 şi abrogă Legea Protecţi1:~i Muncii nr. 90/199€:i începând cu această
dată;
d) Regulamentul privind protecţia şi igi1:ma muncii în construcţii - avizat de MLPAT
cu nr. El/N/15.0::t 1'993 •- cap. 33 - Lucrări de alimentare cu apă şi canalizări
(art 1583 •-· 1aa2);

(.

lntaicmit,
lng.Galan Constantin
v-yJL
 INSTRUll::TlUNI DE EXPI,OATARE, INTRETJNERE, VIERIIPICARI PERIODICA SI URMARIREA
COMPORT.ARII IN TIMP A lfl.ET:ELELOR DE CANAU7..ARE SI ALIMIENTAltE CU APA

De!n. proiect
CC>NSTRUIRE CA.MIN CULTURAL
IN ,SATUl PASTHAVE;NI, COMUNA PASlrRAVENI, JUDE:T'UL NEAIVIT
Amplasament sat. Pagtrciveni, corn. Pastraveni, j1Jd. Neamt
Beneficiar: COM PASTRAVENI

Urmărirea curentă a comportării în timp a construcţiilor este component a sistemului

calităţii în construcţii.

1„ DciDJ!!.1iul~,!..Yj:iliJ.!!!:. Rete!e do apa si cana!i~~are diin incinta.

2, §:s;2.R.,;..,evaluarea stării tehnice şi me:mţinerea aptitudinii Ila exploatare pe toa1tă

durata de· existenţă a construGţiilior.

3, Im dEiL!~!!!@:,;_sistematică, dia ,observare a cerinţelor de calitate a

( construcţiilor, csire, corelată cu activitatea de întn:iţinere, are scopul de a satisface cerinţe!le
utilizatorilor.

4, Ur1DJ!tlre!a comI:>Q11jjriiîn exploatari:~ a construc:ţiiilor se face prin:

• Urm~trire cwentă;
• Urmărire sp•tlcială.

5„ Y._rmărif§A~!nt~tse efectuează p,i~ toat:ă durata de existemţ.ă a construcţiilor,

conform l19giislaţiei româneşti şi prez,entelor instrucţiuni.

6'" Yr:mărire.@ sp_e~~iali,l,se inst,tuie:1 la cierE~rea administratorului construcţiei sau a

altor personae juridice sau fizice interesate, precum şi pentw construcţii aflate în
exploataria, cu evoluţie periculoasă sau c:arer se afiă în situaţii de,osebite din punct de vedere
al siguranţei. C(mstrucţiile care se supun urmăririi ~,pec:'ial vor fi stabilite de investitori s,au
administrntor, împreună cu proiectantul.

7,. Aglminls·tti!tQry!Lc,:,nstrucţiei are următoarele obligaţii şi răspunderi:

l. • Răspunde de activitatea privind urmărirea compc,rtă.rii în explioatare a
construcţiilo•" sub toate formele, asi:gur~ind personalur rn!cesar;
• Comandă e:i:peirtizarea c;onstruC'\iilor;
• Comandă proiectul de urmă1rire specială;

8. Pe[!Q!ll_l[l~.!_ca1re ef1~ctuează mmă11'"irea. cLJrentă ş.i specială, denum :tei

responsabili cu urmărireia con1portării construcţiiilor, ţ:1u următoarele obligaţii şi răs,punderi:
• Să cunoască toate, detaliile şi s,li ţină l:a zi carteai tE1rhnică inclusiv jurnalul
evenimentelor;
• Să efectue;le urmărirea curnnt1!i, iar pentru urmărirea special :să
supraveghe:i!:e aplicarea programelor şi a proiectelor întocmite în ace1st
sens;:
• Să sesizeze administratorului si•::ua·tiife care pot
expertise tehnice.
 9, lntervErntiille în 11:i'!U! asupra construcţiilor au ca scop:
• Menţinerea fondului construit la 11iv1alul cerinţelor de ,~alîtate1;
• Asigurarea funcţiunilor proiectat.~. inclusiv.

11. !.J1mărirea cimmt! a comportării lucrărilor se face prin eJ<aminare vizuală

direct şi, dacă este ca;~ul, cu mijloace de uz curent, permanent sau temporar.

1:2. Ce,rinteJe d~_~:11it:ate examinate îri cadrul urmăririi curente a comportării în

exploatare sunt:
• Rezistenţă, ::;tabiHtate şi sigurantă în exploatare;
• Asigurarea E:lvacuării apelor;
• Exigenţei pe timp de iarnă;
• Exigenţe de igienă, dotări şi servicii.

1:3. f!:rsonalul fns.ărdnat cu efe~ct1L1a'·ea ac:tivităţilor de urmărire curentă va

intaicmi n:ip,,artE3 ce vor fi monţionate în ,Jurnalul Evenimentelor şi vor fi incluse 'fn Cart,13a
Tehnică a construcţiei.
14. &;:tivitatea de urmărire curentă. a cmriportării 'fn exploatan3 a construcţiilor se
va executa GU rospectan~a re!~lementărilor tehnicE~ în vigoare.

1:5. fil;F E ~lli:[1;,;:

• Legea 10/1996 -· Legea privind caiitate}a în cc:>nstrucţii;
• Regulamenlt privind asigurarea activităţii me~trologiGe în c:onstrucţii. H.13.
nr. 7166/1997;
• Regulamenlt privind conducere,~ şi asigurarea caliti:iţii în construcţii. H.G.
nr. 766/1997;
,. Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor.
H.G. nr. 76tif·rn97;:
• Regulamenlt de organizare şi 'func:ţionare a lnspecţiE!i de Stat în
Construcţii, lucrări publice,urbanism şi amenajarea t,eritoriuluii şi a
inspi~cţiilor 1:eritoriale din subordiineia acesteiia. H.G. m. 766/1997;
•• Regulament!: privind controlul de stat al calităţii în construcţii. H.G. nr.
272/1994;
,. Regulamenlt de rn,cepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora. H.G. nr. 273/'1994;
,. Norme de întm;mire a C~irţii Tehnice a construcţiei. H.G. nr. 273/'1994;
• STAS 10 000/0-75 - Principii generale de v1:~riiicar1e a siguranţei
cons,trucţi ilcir;
• P 1210/1998• - Normativ privind compc>rtana:a 'i'n timp a construcţiilor -- eu
modificările şi completările ulterioare.

"I6.LUCRARI DE: IEXPUOA1"ARE ,A CONIDUCl'ELOR PEN1"R.U

'TRANSF 11 OliFtTUL A,l>IEI PO"ll"AIBILE
Uii.1 Lucrari pentru supravegherea retelt!lor de dist11·ibuti•e
16. 1. 1. Toate lucraril e pentru transportul apei vor fi inspectate,_,9~t:ţ9JT,ri: -~~~
saptarnanal. ~<>~;,,. •. ·. 3 ;;, / ,,
Inspecţia vai fi facuta de acelasi personal pentru a se obisi;l~{it(Şt(detaJJiJe~ş(a ,..;~\
putea sesiz,a diiferentele. R1:?zultatul inspecţiei se: noteaza pe CI fi
,1-,...-,- ' ...,

r~~ ~EL __
,c ,.;.~ \'<,; :· <" '••. ·-.' ,,

'\i~;i'\
•. ...,_ • .- • ~ \

l , H
\ ; ;I
--~'"'·-· /st/ ,'
 stabilesc prin Regulamentul de functionare. P1::>t fi pe format harl:ie sau în format
electronic. Ele stau la baza::
- realizării planului şi executarii lucrărilor de întreţinere,
- dec:lanşării etapei de reparatie când estEi: ca:zul,
- declanşării ave:rtizarii populatiei dacă ,aspectele sunt grave:: sunt legat,e de
cantitatie:a de cipa (oprirea ::i~H~i, restric,;ii de fumizare) sau calit2:tea apei (măsuri de
de2:infectarie suplimentara) etie.,
- declanşării mecanismelor de oprire a intierventiilor neautorizate în zona de
protecţie sanitara.

Ui,.1.2. În timpul im,pei:cţlei se verifica:

- starea şi integritatE:a hidrantilor: capc1ce de protecţie, pierderea de apa,
interventia m~autorizat.a, parcar,ea peste hidrcmti, existenta insci-iptiîlor de marcaj,
eventual starea de func:tionane (prin deschiderea hidrantului pentru 10 secunde},-
starea caminelor de vane: existenta capacE~lor, starea interioara a caminului (are
apa, are deseuri introduse fraudulos, are legc1turi m::autorizate, construcţia este
întreaga, scara nu este corodata, piesele met,alice sunt vopsite t:~tc.),
- caminele de brans21ment: integritate, starea contorului de apa, functionarEi:a
şi eventual citirea contorului, prezenta apei în camin (se scoate), tendintele de
vandalism etc.,
- ~,tarea venti11elor de w~risire: inte9ritate, stare de functiona11re, prezenta apei
( i'n camin (se scoate), stare;:1 vopsitoriei E:tc.,,
- supratraversarile: !itarea structurii de rezistenta, tEmdint:a raului de erodare
a malurilor, vopsitoria, starea ventilelor ele aEiris,ire, stare.a caii clle acces, starea
termoizeilatiei/hidroizo!atiei e:tc.,
- starea suprafetei di::! b?ren asigurata ca zonei de protecţie .s,anit:ara: depozite
nec:ontrnlate, folosirea substanţellor nepermise, utmzarea apei în mod fraudulos,
existenta mijloacelor de reperare a conductei„ tE:mdinta de lunecari:; a terenului etc.,
- mij!loac:ele de combati~re a loviturii de berbeic: starea construcţiei, starea
mecanisme:lor de lucru (recipient hidrofor, va ioaire presiune, stare vane de reglare,.
închidema de protectie etc . ),
- ~;tarea altor mijloace de asigurare a funcţionarii (vane de r,educerea
presiunii e:tc.),
- starea statiei de redezinfectare de pe traseu, când exist.1:1; 'tn statie se va
intra numai pe baza unei instruiri speciale,- verificarea stării mijloaCE;lor prin care
sunt prelevate probe de ap.a în Vt!derea controlului :asupra calltă!;ii; probele de apa
pota1bila vor fi luate numai de personal special instruit; probeli? vor fi centralizate ~i:i
pe baza ilor se va realiza raportul anual asupra calităţii apei, coriform Legii
458/200,2.

Uii,.1.6. Lucrarille de lntreţinere la retec1ua de distribuţie constau din:

- verificarea stării hidrantilor şi remediE:irea imediata ( capace la cutia de
acces, v1:~rif'icarea funcţionc,rii şi etanseitaitii închiderii, marcajul de gasire a pozitiei),
saptamanal;
- verificarea stării capacelor de carnin §i inlocuirea imediata cu capace mai
sigure; semnaliarea imediata a ceilor din zona circulabila; verificarei:a ca dup~i
refacerea caii de circul.atie capacele sunt ia cota noii cai de rulare, saptamanai;
- cur,atin?a camînelor,, E!Vacuarei,a apei, repararea caminului, vopsirea părtilor
metalice;
·· verificarea funcţionarii vanelor, vanelor de reglare a1 presiunii
aerisire; ···:.::.,······-··•-:.::c:•~.
- controlul pierderilor de apa; integral li:! cel puţin 2 anJ{pgntio r·or,Olt:,,I.,,,,
dezvoltal„e· ✓'?tl,:;-.
. • I ,✓:(t"••
3
!i
q
\i, ...,,,,.... ..,..,,.....,
 - depistarea bransamentelor fraudulos 1ex~:!cutate, semestrial;
- i11locuirea apometrelor defecte, la lim ta de functionare sau pentru
1

verificarea perlodic:a,;- asig.irarea stării normc'1le de functionare a nodL1rilor în care

se preleveE;1za probe pentrL1 urmarirea calităţii apen, de către personalul propriu sau
de către or,ganele sanitare, tunar,;
- !i,palareia tronsoanefor unde vii:e2:a de curgere este mica (la 1-:2 luni), lunar
sau la in1terva1le ce se decid functie de indicatiile organelor s:anitare:i de inspecţie, sHu
acolo unde se semrmleaza probe:! bacteriologice proc3Ste (lipsa dorului, prezenta
bacteriilor etc.);
- aerisirea tronsoanelor cu defectiuni de 'functionare cuno::,cute,
saptamanal.Toate c:aracteristicil,e important,e, dE:: natura sa schimbe elementele din
siguranta funcj;ionarii, vor fi sistematizate şi vor fi introduse în lista supraveghE:~rii
mai at:erite sau chiar în cartea construc:ţiei.
• Pentru cunoast:erea performantei 1)r ·funi:tionale ale ,'lductiunii şi rete!ei,
periodic, se va face verific21rea presiunilor, a pierderilor de apa, iar în cazuri mai
complicate, un audit/experltiza specializata. Personalul care va face auditul va fi
atestat.

1Ei.2. Lucrari de re1I:,aratii la re1:ele de dis1tributie apa1.

16.2, 1. Lucrarile de reparatie se fac atunci când sistemul de transport al aprii

funcţiom~a~'.:ă dar pierderea genmală de apa estE~ mare(> 20%),, apar pierderi
evidente de apa, presiunea în1 sistem nu este asigLJrata, conduc:t:ele sunt
fisurate/sparte. Pierderea de apa produc<: avarii mari la luc:rarile: vecine (alunecari
de teren 1, apa în SL1bsoluri, dergradare a peretUor ta ,:onstructiile vecinei, degradarea
tmbracamintii drumurilor), sau la consumator dind apa la sursa este putina şi
acoperin:!a pierderii de apa este prea scumpa dacă ieste adusa din alta sursa, etc.
16.2„2. Reparatme s«~ vor f.ace în c:oncordc:inta cu:
- tiipul dt? material,
- tehnica de lucrn propusa şi stabilita printr-o procedură ciprobata (vor exista
deici în "dulapul'' operatoru luf proceduri de int:erventie pentru toatE~ tipurile de
material);
- tiimpul maxim posibil pentru oprirea apeii,
- llltilajel,e ce pot fi aduse pe amplasarmmt (diepinde şi de stc:11rea vremii., de
amplasamEmt, de marimea avariei etc.).
·· E':xistenta unui permis de construcţie,
16.2„3. Procedura de rEi:paratie î'ncepe după stabilirea locului avariei; se
verifica în cart1?.a construcţiei tipul de material, adancimea de poza1re, posibilitatile
de izoiar1e ,i1 tronsonului, consedntele izolarii; se anunta be:neficiaruli în timp util,
16.24. După cunoasterea situaţiei complete se adoptă pr1)Ct:dura de lucru.
Procedura de lucru se elabore::aza de către exi:~cutant şi se aproba de proprietar.
16.2.5. Dacă amplas,amentul este în trc1fic vor fi anuntate or9anele de
politie;; amplasamentul va fi izolat şi semnalizat adecvat.
16 .2„11. În ca:rnl dernufării unei imbinari prin aspirarea sau refulare!a
garniturn, solutia cea mai buna este taiierea imbinarii respective şi introducerea unei
bucăţi echivale:nte de tub cu imbinare prin colier rapid sau rnufa dubla; şi în acest
caz va trebui gasita şi eliminata cauzai ce produce demufarea (de regula sistemul
deficitar de introdw:ere/eliminare a aerului din conducta) .
16 .2.12. În cazul spc1rgerii unui tub din masa plastica se po21te recurge la
inlocuirea portiunii defecte prin inlocuirea cu 1,m tronson nou eta nsat cu manson
dublu sau muf,a lipita/sudata !a un ca pat: şi cel ier rapid la celalalt capatt::::'.'.: ·-
16 „2 13. Reguli generale la efectuarea oricărui tip de inter"'e~hţie'Ja
A t
in nm SE!e: /!1!:;/•···
~
1' ~ .
..,,t;
ţ,,' C',_•,, .. ;.-

H
r
 - s:apatura se sprijine, dind adancimea depăşe?şte 1,25 m,
- materialul de la stratul de uzura al caii de circulatie se recupereaza şi
eveintual se refoloseste; la aductiunea amplasata în afara caii de comunicatie
umplutu 1·a se poab~ realiza cu bombament (p.amantul SE~ taseaza în timp); pe spatiu
verde pamantul din ultimul strat va fi pamant: vc:!get:al,
- umplutl)ra de lân92 tubul înlocuit estE: esen~;ială; se face C:l-1 nisip, în stratu ·•i
de maxim 20 cm, compactat cu mijloace manuaile, până la 30 crn peste tub şi apoi
se poarte face rnecanic; c:omp,acta1rea trebuie să corespunda unu'î indic,e Proctor
95%; compactarea v21 fi cu atât mal importanţa cu cat locul afectat este sub trafic
curent şi sub sarcini grele; o umplutura proasta afectează conducta şi reparatia v2,
trebui refac::uta,
- ultimul strat de umplutun:1 va fi realizat din balast, cu comple:t,are continua
pe durata lmei saptamani; abia după aceea s,i~ va rnface stratul de: uzura; se va
verifica ~i:i r,eface eventualele deniivelari ale te··enului/caii de rulare de lângă transei=,
- marimE~a/latimea sapaturii va fi cat mai redusa pentrUJ a asigura o
comportare cat mai buna a umpluturii de lân~;1ă tub;: de regula t1··anseea are latimea
de 50 cm + C>N (cm),- dad~ se s,1pa mai adanc decat cota tubului, pentru a lucra
mai usor, rna·i ales la imbinani~a prin sudura în transee, se va da o atenţie deosebită
umplutu 1•ii sub tub; aceast,:1 trebuie să ailJă un 9rad de compactam asemanator
umpluturii vechi de sub tuburile E?xistent:E?,
•· l,::1 folc1sirea tuburilor e:last:ice compactarea va fi facuta cu ciea mai mare
i9tenţie; 1n caz contrar defarmatia tubului conduce la neetanseitatei şi chiar la
1

ruperea/c<>iaps:ul tubului,
- pe durata executiei SE! lucreaza în groapa uscata; epuismentul se realizeaziă
cu o pompa automatizata clupă nivelul apei; la debite mic:i se pn~fE::ra pompele cu
motor termic, lucrul cu echipamente electricE.~ în tr:anseea cu apa mspecta regulile
specifice.
16.2.14. în caz de golire a conductei tn~buie data o at:enţi,e sporita evacuarii
apeii. Da,::ă se produce vacuum pe conducta este posibila aspirarea apei murdare din
e:x:t,eriorul c'1cesteia şi apare p1:~ricolul declanşării unor imbolnaviril Ici consumator.
Pentru a evita acest lucru mai întâi se deschide hidrantul cu cota c,ea mai înaltă de
pe traseul implicat„ Acesta va rămâne deschis pl3nă la reumplen~a conductei cu apa.
Dacă ren omenul de vacuum pe conduc1ta se produCE3 în mocii cLm:int: pe un tronson
oarecare 21tunci vor fi luate măsuri de intercalare a unor ventile adecvate (ca pozitie
şi capacitate) de aerisire
16.2„15. Un hidrant avariat trebuie inlor::uiit rapid intrucat produce o pierdere
mare de apa. Pentru aceasta se închide apa pe '11:ronsonul respectiv şi se face
schimba1--ec1 (liidrantii din retele nu sunt izolat:i cu vane). După repararea hidrantului
existent, în vederea refolosiriii, este rational ca acesta să fie incE:ircat în prealabil şi
apoi montat din nou„ Pentru hidrantii montati pe artere, dar fări!\ vana de izolare, se
va anali2:a solutia introducerii unei vane de iznlare, chiar dacă e::;te o vana
amplasata direct în pamant.
16.2„16. În cadrul lucrărilor de reparatH si:~ poate include şi operaţiunea de
introduo:~re: de vane special;e de c:ontro:I autor:1at (limitare) a presiunii în retea;
acest lucru este necesar peintru reducem.a prnsiunii în perioada de noapte; urmare
a acestui control se reduce pierderea de apa din retea; introducerea se face după
un detaliu tehnic adecvat; la ret:elele în care apai este pompata act~st montaj se va
fiac1~ dup.ă o fm~rte judicioa::;a analiza.
16.2„17. Pentru reali;~area bransamentt:ilor noi se recomand,1 folosirea
procedeuluii cu brida şi element de etansare, procedeu ce permite/rea~:epi
bransamentului fără oprirea apei în conducta; bransarea ia col'.:l(hfeiţâ, 6~1 ·· ~.
aflata pe spatiul circullabil, se va face pe verticala p1::ntru a 11~1\ple !'P~,tpşpr ·
!l/:Y/r,f\''\ P
n'" ··: r/ ""'.,"
,,..•~ . "(.
•.

\\ \
\~\
de sub ci:mducta bransamentului, iar sollcitarna mecanica în conducta să fie mai
mica.
16 .2„18. Toate lucrarllie de reparatii se vor încheia prin reali2:area a doua
operaţ,lui'1i:
- Eilaborc:1rea unui raport asupra operaţiIJnii E!fectuate, nota c.are va intra în
documenta·tia tehnica a cartii de construc:tii ,efectw:1rea unui c:akul de cost a
lucrării; val'oarea este bine să fie data şi intr-o moneda de refernţ,a (euro,. etc.);
valoarea va fi atasata unei fise ce va însoţi tronsonul respectiv de 1:-etea; la vremea
respectiva şi p Ierlodic, aceste fise vor fi inspectate şi se va putecn constata dacă
suma costurilor de remediere este mai mare decat costul unei conducte noi; se
poate decide rnabilitarea tronsonului cu argurrn:?nte clare; aceste fise pot seirvi la o
contorizare· mai usoara a interventiilor 121 retea în Vf!derea elalborarii de statistici.

1Ei,.3. L1.1crar-i de re,iibHitare

Metodele! traditionale constau, de regula, din inlocuire!a tuburilor prin metoda
transee deschisa, folosind proceduri adecvate dfi! lucru.

1161.4. Mi~suri pentrnJ con1trolul pierd,i~rilor de apa

16.5„l. Practic nu se poate face o construcţie perfect etarisa, în condiţii
economice rezonabile. În timp, ca orice construcţie şi conductele pentru transportul
apei imbatranesc. IE:s:te deci: normal ca valoarea pierderii de apa din sistem sa
creasca.
Pastrariea valorii pierderii de apa în limite accieptabile este· o problemă ce
comporta o tratare special,:1. Organizan~a controlului pierderilor de apei (detectare,
reparare) poate face obiectul unui plan de conform,ffe.
Optimizarea valorii pierderilor de apa a1~e efec:te economic:e importante . Când
costul pi1:?rderii de apa este mai mare decat cheltuile:llle dei
reabilitare/reteihnologizare operaţiunea de refacere trebuie inceputa.

1j1'. 1.UCRARI DE E>CPli.O.P~TARE .A CON[:tUC:TELOR PENTFlU

TRANSFtOIRTUL APEI uz,tTIE
17'.1. Lucrari de su1Pr:iiVe·gher«! şi înt:re:1ţinere :a retelem de canalizare
17.1.1~ Supravegherea colectoarelor c,rnali:1:21rii se face d•:= către personal
calificat. Periodic personalu I verifica urmatoarelt~ elE~mente constructive ale iretelei:
- E!Xistenta capacelor la camine; sapta1nci,nall,
- capacele sunt în buna stare sau vor trebui inlocuite; capacele ,amplasate în
trafic fac: zi;1omot la trecerea vehiculelor,
- Etxiste:nta gratarelor la gurile de scurgere; s,aptan,anal,
- existenta denivelari !or, gropilor, santurilor pe traseul coliectorului; lur1ar,
- existenta resturilor de p.amant de pe i:,,trada, resturi care pot ajunge în
canalizare,
·· E!:Xistenta gropilor cu apa pe rigola sau în drieptul gurii dl~ scur~Jere; gura de
scurgere este înfundata, sau r~stei pozitionata prea sus; după fiti~care ploa,ie;
- functionarea deversoarelor; in timpull p,loiilor
- f1Jnctionarea gurii de varsare; lunar, la 1can,alizarea în sisteim unitar; la
reteaua 'i'n sistem divi:zor, după fiecare ploaie mare,
- rnirosul neplac1Jt, c:~rc:1cteristic fermentarii inamolului, lâng~i gurile de
scurgere SclU camine; saptan1anal-v·ara; h.ma1· p,rima·vara/to,amn@r----..
- c:alitateia apelor uzate primate în retea d 1e la agentH ecor,~:~1î'îţ;G_1~1-p~e't~r::1ţa
vietuitoarel'or în reteaua de canalizare; seme:st1rial; ,,,;;✓-' Y · "· t:·.: · '·

i
I
 17.1.2. O supravegh11:!re atEmta se face ,asupra colectciarelor prin verificarea:··
st;ării carninelor şi camerelor de intersectle;
- nivelului apei în caminele de intersectlle;
- nivelul apei şi starea 1:aminelor pe coliactoarele unde viteza de curgere este
în ~1eneral mica, sub viteza de autocurc:1tire, 0,7 m/s;
- depista,rea prezentei poluantilor cu efecte mari asupra ret,e:lei: produse
petroliere, produse toxice, ai~resive etc:.
- c:antitatea şi c.alitat,1:?a apelor uzate în secţiunile dinainte stabilite; probele de
apa vor 'fi luate de personalul laboratorului im;arcim!t cu ac:eastc1 opernţiune; una
dintre secţiunile obliiJatorii este gura de vars,1re în receptorul natural
17 „ L3. Jliterpretarec1 observatiilor obtinute la supraveghere ca
neiconc:01„dante faţă de o sti:1re buna de functionare şi masL11·ile ele remediere:
- mirosul persistent la gurile de scurgere, mai ales vara, denota o curgere
lenta a ;3 pe:i în retea, un inceput de ferrm:!ntare ,i3 apelor uzate şi lipsa închiderii
hidraulici;= la 9urile de scurrlere; se intervine prin matura1rea str,11zii şi prin spalarea
cu apa s1Jficient de multa ca să :S•'= realizeze şi garda hidrciulica la f.1urile de
1

scurgere; se :spala colecto2,rele 11ncepâncl din amonte, cu apa din sursa de

suprafaţa; '1n trmp, periodic:itcitea de :spalare devine norma de exploatare,
- pe durata ploilor importante balti!e mari de apa arata locurile rn care gurilE!·
de scU1rg,ere au gratarele înfundate sau sunt blocate: cu depuneri v,r:~chi; dacă şi după
cleblocan~a gratarelor balta rl1mâne lnsemna :::a gura de scu!rgere este plina cu
clepuner vechi, consolidatei (inclusiv pamantul spalat de pe strada) sau colectoarele
au c:apadtc1tea de transport: mai mica decat ci::?a neicesară; vor fi luate măsuri pent,~u
stabilirea une:i solutii de remediere, ·
- niv11.:!lul apei în camine peste cota rigolei presupune o col1rnatar1e a
tronsoanelor deci necesit.atiea curatirii tronsonului aval,
- determinarea unei ,::oncentratii mari de hidrogen sLJifurat în gazele emanatie
trebuie c:ombatuta; este to:i<ic, în canal se produce coroziunea pl§rţ:ii superioare a
canalulu I (agresiune sulfatică) cu risc: de deteriorare, până la pr,:ibusirea canalului,
- forma.rea de balti p,e strada; trebuie verificata panta rigolei şi ceruta
remedierea.
17, l A. În deplasarea pentru inspecţie se va da atenţie tuturor capacelor de
c:an-1ine care prc,duc :zgomot la trecerea vehiculelor; sunt: :sparte, crap211te sau nu
reazema bine pe rama; vor fi remediate prin schimbare sau adaugarea unei
garnituri rigide: 1; impactul neu11iform poate produce accideinte precum spargerea
capacule i şi .agresarE~a partilcipantilor la trafic sau a locuitorilor clin vecinatate.
17. l,.S. l:lementele obtinute din activitatea dE! supraveghere conduc: la
stabilirec:1, prioritizarea şi organizarea lucrărilor de întreţinere şi a lucri:frilor de
reparaitiL
17. L6. Principalele Iucrari de întreţinere sunt:
- verificarea şi inlocuîrea capacelor de c:amine şi grat:arele gurilo•r de scurgere;
- c:orectcirea cotei ramelor şi capacelor de la ca mine c:a urmz1re a îmbun~:ităţi i-ii
caii s,31u î'n urma tasarilor diferentiate;
- ~:palarea colectoareior;
- clles:fundarea colectoarelor blocate cu material sedimentat şi cimentat;
- s:coaterea namolului depus în depozitE:ile gurilor de scur9ere;]
- umplerea cu apa a ,gurilor de scurgere;
- c:uratirea b:212:inelor de retentie;
- inlocuirea gratarelor prevăzute pe ret1:!a;; ,, -·-·· >-
- c1sifJurarea cailor dE:: acces la retea şi l,a toatie secţiy,!3J!f:,{(ţ i~rţf~?:~ de
probe, pentru determinarea c.alităţii apei şi m.asurarea d / ,iQ.lri'r;:
- clesfii nta rea/ regula 1·1za rea Iu eră r1 lor ilegale de , ~~) ••<<~;\
,,,(; '-:~::,,,

Î ll
-;y:,, 1
I ,~: li
/ / ;'•,;f
' ,J/!

';:i~i1f:l'
 - veriîficarea modului de realizare/functîonare a noilor racorduri.3.1.6.1.
Spalarea colectoane:lor poate fi ceia mai labork,asa lucrare pentru întretiner,ea unei
bune f:urictionari a retelei. De regula spalarea începe din se,icţiunea amonte şi se
continua p[~nă la racordarea c:u un colector m,ai mare, colector care nu este
colmatat.În prealabil se ver·ifica dacă nu este rupt colectorul ;;i clacă pamantul nu
intră în c:olci~ct:or. Inspecţiia :;e face: cu ajutorul ec:hip,aiment:elor spec:iali21:ate.Dacă în
apropien~a canalizarli sunt pomi batrani este posibil ca radarcinil,e acestora sa fi
intrat în colector, prin crap,?.ltllri sau rostL1rile ,::le imbinare rau exec1.Jtate sau
deteriorc11te în timp.În acest caz se va introdu,::e o freza speciala pentru taierea
radacinilor, în :.;copul debloi:arii rapide a colectorului. După acee,a, '!n urma
pozitionc11rii locului de intrare a radacinilor, se va descoperi colectorul, vor fi taiate
radacinil1~ şi din exterior şi vor fii refacuti:! imbiincffile şi tuburile def•~cte.În cazul în
carie spcilarea se face pe un tronson importanlt estE:! rational c:a după terminarea
operaţiunii să se faca t) inspecţie cu camera TV montata pe robot specializat.
Rezultatul vizualizarii va fi arhivat, va fi comparat cu rezultatele anterioare şi va
constitui un moment de referiinţa pentru deci,!:ie în viitoarea solutie de reabmtare.
la un asernenea tronson de regula şi coroziunec~ tubului, din cauzei, hidrogenului
sulfurat, este avansată.
17. L6.2. Sp,alar,ea se face cu meitode dasice sau folosind utilaje! de spalat:,
Spalarea clas:ica se face:
- cu apa acumulata clin tronsoanele amonte tronsonului di::! spalat; se
( blocheaza capatul amonte i:11 tro,nsonului cu u11 dispozitiv usor d,~ scos (balon); se
acumuleaza a1pa până când c21minul este: aproape plin; se realizea:e:ă o deblocare
brusca a colectorului şi se realizează o "g:oana" de c1pa a carei viteza e:·ste mare,
mult mai mare decat v!tez.:11 normala de et.1rgere pe tronson; viteza ap1ei trebuie să
fie de cell putin 1,5 m/s; operaţiunea se repeta până la constatarea ca spalarea este
buna; se: pi:>a1tei verifica faptul ca turbiditcitea api::!i în capetele tronsonului este
sensibil apropiata;
·· c:u ,i!pa adusa din exte.rior şi prin umplen:~a ultimului camin din amontie: al
tronsonului; folosind aceeasi tactica de golire brusca a caminului se poate asigura
spalarea,; dlac:ă spalarea nu este eficienta din cauza ca depunere:a pe pereti este
bin,e consolidata/cimentata se r~:!<:urge la o curatire mecanica pr,1~alabila sau
intennecliara; un corp din cauciuc dur, sau metalic, este plimbat ca o suveica 'intre
caminelE! d•i:! c:apat ale tronsonului; viteza de deplasare va fi reglat,il peintru a nu
distruge şi tuburile; tragema obiE~ctului se va face cu trolii manuale, aşezate li~ngă
caminelE! de c:a1pat; tra~~erea se 'fc:1ce manual - pentru control ·· cu c1tentie pentru a
evita smul~;1erea bucatilor cin tub atunci când obiectul (sfera, ansamblul de cercuri
solidarizate convenabH, perii metalice etc) SE! b!ocheaza la modiific:area brusca a
sectlunii.:
- spalare ma,nuala cu jet de apa, la cole!ct1:>arele cu secţiune vizitabila; la
reteaua 'i'n sistem unitar sp,al211rea se face în p 1:!rioad,ele fărăr ploaie, când debitul este
1

mic:; la n:~teaua în procedeu separativ spala,~e;a retelei dei ap.a menajere se va fac.e
cu oprima îi'n ,amonte a debitului de apei uzata; personalul va fi birn:! instruit şi
protejat contrai imbolnavirîlor,;: o ventilatie ad1:~cvata va fi asigurata pe tot pcircursul
lucdkilor; razuirea depuner·ilor solidificate se poate face cu mi,iloace irnanuale;
totodata se: po,ate face §:i o inspecţie detaliata a tronsonului; pentru ac:easta
personalul va fi instruit ce sa v.ada sau după spi'llarn va fi chemat un inspe:ctor
specializat în aceste observatiii. Raportul, vazut de respons21bilul cu canalizarea, vei
fii atasat dcr,sartJlui retelei dr:! canarllzare, din cart,ea tehnica.
17.L6.3. O metoda mai rapida, mai eficienta şi mai contri:>lc1ita E~stesf.lalarea1
cu echipamente speciale de s1,ail21t, folosind jeturi de apa de mar·ţ;V,;ţ~iă,i:,;icţ;t:o~
m/s,; viteza1 sie asigura prin presiunea de: 80-1.20 bari în furtun / ft:t~nsporî:; 1,ţţ~,
se nealiz.,::!a2:ă ClJ duze speciale; introducE~rea c::apuluii cu jeturi se/fac~i:µ[it\: \:\
,.;/ . ,\' \, .-:.q1- '\ \
{ \ ;,,,,., ii
\ ,:Sî\
i
f.
li~ 1
/'ţ
/J
<-t. i/ li.>-"/.!
-~· / J,...,.''"'/;!
t"".(l .. ,,,,-' ,Y.,, 1/
'f,~ ~••,..,~;:t.. ., I

;~~l:{i:::=~:~:i~:/"
avalul tronsonului astfel ca materialul dislocat est•~ ,evacuat de c1pa1 ce curge liber în
aval; spalarea se poate face f,ără oprirea apei cei curge normal pe tronson, la debite
mici, sau cu oprirea totala i:I c'1pei uzate; viteza ele lucru poate fi mare, zeci de metti
pei zi; spalarea este "'curata" i'n sensul că nimic din materialul dE:iblocat nu ajunge în
iext,erior, iar pre:rsonalul nu intră în contact dint?ct: cu apa murdara din colector .
17, 1..6.4. La retelele noi şi unele retelele reabilitate/retehnologizate, metodei
de spata re cu jet poate fi obli,::Jaltorie deoare~ce nu toate c:aminele sunt de vizitart: cii
sunt şi camine de inspecţie. Carninele cfo inspecj;ie nu sunt vizitHbile, au dimensiuni
mai mici şi se1rvesc doar pe·ntru inspeq;ie c1J mijloace mi::>deme ('TVCI) sau
introduci:~re:a furtunului cu du:i!e de spaliare; L21 reall2:area proiectului tn:ibuie să se
tina seama de perl'ormantele utilajului de spaiare (lungimea furtunului, presiunea
de lucru etc.) la stabilirea distantei între camine; cu cat secţiunea colectorului este!:
mai mare cu atât presiunea şi dimensiunea capului de formare a jetului sunt mai
mari. Se înlţelege ca şi recipientul de apa este mai rnarn şi pompa de injectie de
asemenea.I:chipamentul - maisina de spalat, numitei şi "autocurntitor" care asigura
presiunea apE~i • este mobil şi poate fi sLJficient de greu astfel înr::ât trebuie verificat
dacă strada (!irnbracamintea şi fundatia) suportz1 înc:ărcarea din utilaj (uneori peste~
20 t).Jetul poate sparge şi crusta veche formatei pe perete, dadi1 apa are suficienta
viteza, decil presiune de lansare; nu poate fi folosit '1'n colect:oare·le prabusite, cu
radacini 'ln ,ele sau blocate 1je corpuri mari, rezistente şi nedeplasabile.
17 . :L6.5. Curatirea gurilor de scurgere, cu depozit şi sifon, 9uri de scurgere
specifice retele:i în procedeu unitar, se face obli~11atorlu inaintea sezcn11ulun ploios
şi după ploi Jljuternic:e (c.i~nd nse constata" care sunt gurile i'nc,ctiive, deci
infundat1:!).Cu1ratirea se poc:ite fa:ce manual, cu uneUe terasiere; se basculeaza
9ratarul şi cu o lopata speclala se scoate incel: depunerea acumulata; depunerea
are şi substanţa organica decii poate produce o atmosfera insalubra pe trotuar; di1~1
acec1sta ,::auza namolul nu se va aseza direct 1)e trotuar ci în saci de plastic (20-25
kg); sacul nu va fi lasa1t să fie calcat în picioar-e şi materialul împrăştiat sau dus
inapoi în gura de scurgere; namcilul tre:buie transportat la depozitul final imediat
după mcnu:mtul scoaterii.În mod normal dup~i1 curatirea mecanica gura de scurgeri::!
se spala, cu apa de cisterna şi aceasta din două motive: (l) să se curate mediul
vecin de urmele de namol şi {2} să se aslgurE! umplerea gurii cu apa pentru
realizarea închiderii hidrauliice; pt!rsonalul car,a face curatirea va aprecia dacă exista
namol şi sub "nasul" de tub, nas care asigura închiclerea hidraulicc11; dacă apa nu
cur,ge im;ernneaza ca tubul este blocat; se va continua spalarea pârnăi se spa1rge
eventualul dop format.Cantitc:rtea de apa adăugatăr p,entru a asi~11ura garda
hidr,aulica la o gurn de sc:urge:re eiste de circa 0,3 rnc.
17.L6.6. Gurile de s,::urgere pot fi spalate: şi mecanic„ Spc11larea mecanica se
faci~ cu un echipament de "tip vidanja". SE~ aclauga apa până !a umplerea gurii de
scurgere (faptul ca se umplie arata clar ca tubul de racord !a canalizare este blocat
cu pamant narnol). Pentru un1entarea deblocarn narmolul poate fi agitcit cu mijloace
mecanice - manuale. După aceea este aspirat amestecul d,e apa - 11amol.
Operaţiune,a SE? repeta pânili când apa acli!?iugată în ~,ura de scur~;iere formeaza un
nivel cornparabil cu nivelul normal de inchidel'·e hidraulica (circa 0,7 - 0,8 rn sub
grat:ar). Procedeul E~ste "mai curat" şi produce o atmosfera insalubra di:! intensitatE;i
mai micc:i.Nlu este rational ca namolul aspirat să fie ,evacuat, prin gur,a de sc:urgere
sau printr-un camin alaturc1it, în reteaua de c,,nalizare. Namolul ,contine multa parte
inerta şi matE~rial 9ranular de dimensiuni mari. Acesta poate provoca accelerarea
depunerilor pe colector. După terminarea operajţiunii gura de sc1Jr9E;J'.f;:::.:EăfrJ.âJJ~ plina
cu_ apa.' i!e ~erifi_ca ,~~că, nive_l~I ramas este ccimparnbil cu nivel~~~ţij;lsiK~~ · .:;:;::::,\:,,
as1guran. a mch1der11 h1drauhce. I/ { >" a•·: . •·· ; , .\
17.L6.7. De regula în ,:iu.a urmatoare ~:e va face o insp~t;;:!;l~\ ri!o,r,, ,· \ "'\\
. curatite. Prin SC:0crtereâ gratarului SE! V 1~rifica dacă a.IArr ,_;; .
scurgere 1 ."'~.:~a(: . ra
tota y,,,, q ·1&!f \.\.
,!=?
\ \ f,.Jb* \ , /
9H
·';, . l11

-,~'..···...
,'
'\ ,,
//,.

~~==•=·~;J}I
 asigura închiderea hidraulica sau "'mirosul de canali:z:are" este pute:rnic:. La gura ca :-e
nu are: a pa sau miroase puternic sunt clefectiuni constrL1ctive; nu Ei:Ste etansa„
pierde apa 1 sau are ceva spart din elemE~ntelei ce asigura garda hidraulica; gura d,e:
scurgere estE! trecuta pe lis;ta pentru reparatii/rnfacere.
li''.1.6,,8. in peric•adele de vara, in lip!;a Jtrecipitatiil,:>r pe o durată m:i:1i
mare dE!! 2: saptan1aini, 1tr11:!buie refac:uta garda hidraulica 11:11 !~Urile de
!5:c:urgerie. Se va începe cu strazile unde se stie cc1 vltei:a apei este~ mica şi este mai
accelerat: procesul de clepu11ere a suspensiilor şi înc1eperea ferm,:ntarii,. Strada pe
care "se simte canalizarea" d«:nota o întreţinere dEificitara.Gura de scurgere se
umple cu apa; dad, nivelul scade: înseamnă c:a 9ura are racordul liber;: dacă niVelui
apei nu i:,;cade, rămâne la nivelul gratarului,, gura este colmatata şi trebuie curatita.
3. 1.6.9. O atenJ;ie sp1eciala va fi acordată subtraversarilor, sifonarii retelei de
canalizare. St~ va marca nivelul apei în camimJI amonte, în perio-ada d}nd
func:tionare:a este normala, la debitul maxim i:,i va fi verificat c1cest niv,el periodic,
saptamanal. Dacă nivelul a crescut trebuie VHificat,a cauza. Dacă in Sf?cţiunea dup,ă
sifon nivelul Eis:te normal insemm?aza ca trons:onul sifon este colmatat. La o retea în
procedeu unita1r se va verifica sifonul după fiecare ploaie, import;:mta.
3.1.6.10. Spalarea unuii tronson important de canalizare se î'ncepe după ce c11u
fost luati~ măsuri adecvate ia statia de epurare. Un aport mare de namol (namolul
spalat dE~ pe peretii colectorului) 'i'n apa uzata poate deteriora proces1Uli de epurare.
O estim21re a riiscului este necesară.

1i".1.7. Aducerea la cota a capacelor de c:amine de c:an1ali:i:are

3.l.7.1. Se va proc:eda functie de modul de refacere a caii. Cazul cel mai de:;
intalnit est«:? al strazii acoperite cu covor de a!::falt, covor c:ontinu u, inclusiv peste
camin, pentru o buna prod ,.1ctivit,ate a masinii di:~ asfaltat; ridicarea ulterioară a
capacului s,e poate face astfel:
- marcarea prec1iabilc:1 a po~~itiei capacului sau detectare:a capacwIlui cu
ec:hipamente de detectat metale;
- spargerea covorului de asfalt, cu prot,::;jz1rea părl;ii metalice a ramei;-
scoatere,a c:ap21cului şi rarm?i;- curatirea marginii caminului;
- n1asur,1rea corecta a grosimii ramei şi a denivelariii dintn~ cota caii şi
marginea buna, re:i!'.iSt€mta a carninului;
- continuarea zidariiei la caminul din zidarie pî3nă la cota egala cu cota caii din
care se scade i~rosimea ramei; se lucreaza cu mortar de ciment M 100;
- 5:e aseaza capacul pe un strat de mortar de maxim 1 cm grosime;
- s:e verifica paralelismul dintre planul fetei ramei şi planul suprafetei caii;
eroare: rna:xima 0,5 cm;
( - clupă minim 3 zile s:e reface asfaltul pi:~ spatiul dintre rama şi asfaltul caii,
asfalt cu o calitate rnai buna dec:at a asfaltului din cale; asfaltul va fi bine
compactat;
- s:e asigura protecti,11 lcicului lucrării, în trafic, minim 7 zill:~ de la terminarea
zidariei de caramida.La c:arniriiele cu pernti din br~ton inaltarea putului/cosului
camin1Ului se poate face prin turnarea pe loc de beton B 20, pentru a acoperi
dif:erenţ,1 între cota caii ş:ii cota viitorului suport pentru rama capacului; se mai poate
acoperi diforenţa folosind inel,e/saibe/coiacl di'n belton armat, prefabricate; acestea
se aseaza peste marginea r-e2:ist:enta a caminului pe: un strat de mortar de ciment M
100 (şi între inele se pune mortar); nu se~ va as1i~za colacul din beton direct peste
buz.a cosului caminului intnJc,:tt la o rezemare nf~ur1iforma acesta s,1e sparge; peste
ultimul inel se c~seaza un strat subtire de mortar şi apoi rama şi capacul; se reface
asfaltul §i se plăstrează locul protejat minimurn :l4 2:ile ·'.~••::::::·~:::-::-:::::::::::>
La capaic:ele aşez,at:e :)e placa din beton (la caminele clin rr:iaşf · stica,·;s;ii:t, .
altele) operaţiunile sunt similare; rama sei
ridica însi§ unitar ct~~,~::~
dţ.fr;~ţ.;t;P.;Q:::~;;~j\
fi !l.~,.
(( .,,,, /
.i ,., l ,~
V ,'
''
<.
'-
'1 \;,. !l
-;l?". » 1

,'.
:p,
" I
I ., ., IJ/•
.&l> •'

/ {4,,/1
J J.• ..,""/'1
 placa urnplutura va avea uri indice de compactare de 95%, Aceste lucrari vor fi
facute: de constructorul caii sub supravegherea <:>p•eratorului.
17.L7.2„ Aducerea la cota a c,aminelor a caror capace sunt "înfundate" sub
cota strazii din cauza trafic1Jlui. Se verifica starea interioara a tuburilor la
racordarna cu caminul. Dacă numai capacul estE:i "lasat" se proced,1i=a:z,3 la ridicarea
ramei dL1pă1 procedeul de mai sus.
17.L7.3., Dacă rama ieste înfundata cu camin cu tot atunci se r,eface caminul
integral :,n:icum şi legaturil1~ la ca1111in. Pe dumta refacerii, după :scoaterea
camirnului, se poate asigura o legătură provizorii!~ între capetele tuburilor rămase în
pamant, pe:ntri..1 curgerea apeL Se va da o atE!ntie speciala umpluturii de sub camin.
Dad~ pamantui este sensibiil la înmuiere, vor ·(i luate masurile cc1re sunt impuse.

1 i''· 1,8„ Cur1ait.ir1E!a bazinelor de reter~th!

Una dintre solutrne pentru preluarea debitelor de apa din ploaie cu frecventa
mai micc'i1 decat frecventa de calcul, la retelele d,eja executate, este prevede1·ea de
bazine: de retentie. Bazinul retine volumul suplimentar de apa şi asigura evacuare,:1,
acestuia pe o durată mare de timp deci cu o soncitare mai mica a colectoarelor din
aval, inclusiv a statiei de epurare.Patru sunt problemele mari ale e::xploatarii
bc1zine:lor-:
- s.e produce o sedimentare a suspensiilor; depunerile trebuie să fie rap'id
i11depart::1te1 (Imediat după trecerea pl!oii şi golirea bazinului) pentru a nu intră în
( putrefactie şi produce o zona insalubra; sistemul de curat:ire trebuie tinut 'in stare
pe!:rrnane:nta dE~ functionare (protectia contra vandalismului este necesară);
- c:ontrolul raspandirii 11·1irosului sau a diiVE!rsllor vectori (muste., tantari, etc.;
care imprastie bacterii şi virusuri ,ce pot produce irnbolnavirea populatiei din zona;
aceasta :::,e facE~ printr~o bu11a spzilare şi imprc11st1erea de de~~infe,::ta1nti;
- poate să inghE;te apa din precipitatiile Cc!ZU!b:i iarna din cau:;~a jocului variatiei
temperaturilor„ pozitive/ne1;~ative; dacă apa ingheata poate da îrnping1sri în pereti,
sau smulgE! bucăţi din betonul! aparent; dacă i"n exploatare se ccinstată că scurgereia
i:ipe:i estE:: dificila, mai ales la spatare, vor fi luate măsuri de reprofilare a fundului
baz:inului;
- trebuie adoptate miăsuri. contra tendiritei de folosire a b2121nelor de netentie
drept depozite de gunoi.

17'.1.9,, Lucrari de interventie la gurile de varsar·e

Gura de varsare este elementul dE~ legăturij între reteaua de canalizare şi
receptorul de tip rnu/lac. Gun:3 de scur~Jere tri::!buie să asigure o curgere a apE;l
astfel 'tnc:ât construcţ;ia sa ramam~ stabila şi totodata să se asigure un bun amestec
şi r.a,pid între apa uzata şi c1pai receptorului.Cum însă apa raului are debite variabilE:!
şi cum l,1 viitezie mari malurile pot fi erodate, qura de varsare trnbuie controlata
după fiecare di:bit mai mare (viitura) ca debitul mediu al raului. Se va verifica:
- stabillt,31tea malurilor raul1.1i pe circa 100 m în aval şi 500 m ir, amonte;
- stabilitatea construi:tiE~i gurii de, varsare;- te:ndintc:1 rauluii, la ape mic:i, de
indepart:~re faţ;ă de ~Jlll'a de v;:irsare;
- tendinta raului de blocare a gurii de v,::1rsare;
- tendinta de modific,an~ a malului opus sub irnpactul curentului produs de
apa evac::ucita din canalizare;
- tendint:a raului de spalare: a albieii lân~~ă ,gur,a de varsare; o consolidare
adecvata trebLl!ie facuta cat: mai repede.Toate observatiile facute, l!a intervale cu
atât mai mici c:u cat fenom i;nul ,este mai activ, vor servi pentru fundamentarea
1

dlec:iziei de int:eirver,tie pentru reparatie„ Lucrarlle vor fi executate c:le:::trn:7:(:ijff.. eter

agrnat. lntervemtiile pe parcurs pot fi legate şi de asigurarea uni;ţlnd.d\rhi~.
ame:stec a ce!or două ape, .apa uzata şi epurata şi apa raului. /Y,;f;':{
 ----·--· --------------~-

17.1.10. Lucr·ari de1 irtter'ventie la st:atiiile de pompar11e

17.1.10.1. Lucrarille de interventie la construcţia :statie:1 de pompare trebuie
să asigw·e un aspect cel putin suportabil al claclirii în peisaj, o protecţie buna pentrn
instalatiilie hidraulice şi electrice, un acces usor pe:ntru personal şi pentru utilaje. Cu
cat lucrarilc:! sunt facute mai ci1proape de începer,ea1 degrad2irii cu atât eile sunt mai
rapide şi mai puţin c1:>stisitoare. Interventia la construcţie se facie ciupii metodele
utilizate la constructrne civile. Aceeasi atenţie va fi data şi spatiului ce asigura
protectii:1 sanitara.
17.Ll0.2. O construcţie foarte irnportanţi::3 peintru staitia cie pompare este
canalul de ocolire în cazul riefunctlonarii fljustfficate", indeilungat:e ,i~ pompelor.
Av~ind în V◄:!dere ca acest canal reprezinta preaplinul statiei de pompare construcţia
trebuie ~;ă fie funct:ionala şi accesibila tot timpul iar în secţiunea de'i, racordare aval
conditiile de lucru trebuie 21si9ura1te.
17,Ll0.3. Sei va da o citenţie deosebitii comportarii st21tiei de pompare pe
durata p!oil!or ce depasesc frecventa normata„ Accesul la statie trebuie? întotdeauna
asigurat. S e vei verifica functionarea preaplinului şi efectul punerii sub presiune a
1

retelei, î11 amonte.

17. L 10.4. La instalatia electrica vor fi respectate cerinţele normativE::?lor în
vigoare. Irnportant este ca siguranţa funcţionarii să fie mare. Li:1 statii!le de pompa,. e
importante (c:u consecinte importante în caz de ne:functionare) se va cisigura linie
dubla de alimentare cu energie.
17.Ll0.5. Pompele vor trebui să aibă ~:isteme de protecţie contra
suprasarcinii, a umezelii în motor, a nivelului mi::ixim, etc. Acestie sisteme vor fi
verificate lunar şi reparate de personz1I specializat.
17, L 10.6. Pompele vor trebui să i:libă echipamente de m,11surat pentru
parametrii de f'unctionare (debit, presiune, curent şi tensiune de alimentare, puter,e
absorbita e:tc,). Acestea vor fi verificate saptamanal.
17. L 10. 7. Pompele vor fi controlate zil r1ic: în ce priveiste z1go111ot:ul, vibratiile
prodw;e, durata de functionare, consumul de energie, starea uleiullui, temperatura
în lagare: etc.
17. L 10.8. Gratare:le vor fi cu ratate cel puţini de 3 ori/zi. Materialele colectat1e
vor fi puse în saci şi evacuate astfel ca sa nu produca neplaceri iloc:uitorilor din
vecinatate.
17.Ll0.9. Deoarece,. de regula, statia de pompare de pe retea este
amplasata 11n spatiul construit este ob!igatoriLi ca sa existe marcat~:!i şi închisa zona
de protecţie sanitara.
17„L,10.10. Ori de cate ori este pusa în func:tiune o pompa, iee a avut rol de
pompa cie rezerva, se verifica starea acesteia., IE!gaturile şi pune:reia la pamant.
Atunci cîind po,mpa de reze:rva este "în rna~Ja::::ie" înainte de montare este verificata
de personal de specialitate, sau de furnizorii pompei.
17.Ll0.11. Anual se va or,ganiza un program de verific:an~ ai tuturor
pompelor. Pentru pompele la can: apar probleme se va asi9ura o verificare: Yn
atelierele firme!i furnizoare sau a unei firme a1Jt:orizc1te. După o asemenea verificar1~
se va reface diagrama Q = f(H) pentru foacarn pompa.
17.Ll0.12. Principaliii parametrii de functiionare ai statiei de pompare vor fi
inregistrati sistematic. Datele preluate şi prel1.Jcrate pot asigura valorile indicatorilor
dei perfo1·manţi31, estimari asupra debitului de ape u;~ate, ape fali:;e, economicitatea
funcţionarii sta1tiei ,etc.
17.Ll0.13. St:atiile clle pompan:: pentru evacuarea apelor la~e.:d~nivelate
vor avea toate pompele montate şi vor avea sursa dubla de aJ J~1ttJ1r~iid:u,t~p~ie . .
i~tuncl dind nu au sistem de oc:<)lire vor fi supradlmension , ., :.s,t~cţ·>·,.~,q~,,,~:"~\
capacitatea de debusare adec::vii1ta. Este r,:itional, din motiv,, ;~~l'.Qre~!t~t~a\:f~·iţ,~!
li \ ;i~u
H
\îţ\ )' '7( 1,1
1~2
.' f 6

J/
. (, '.:·~5J:{f
,,-4: /
;~~sfJf' di

:·:,,,:,:~:~:-::::::~:.::,::.'.";::.:::::·· ·.·,
 de calcul al st:atiei de pompane, să fie mai mare dec:at debitul colectat (frecventa
ploii de calcul pentru statie cu cell puţin o clasa peste frecv,enta de calcul a retelei),

1'.i1.2. Lucrari d,e re1pairatii la c,,nstru1ctme acces<>rii pe l"'eteaua de

c:ar1aliZcmre
li''.2"1. IL.ucrarile de ··eparatii vor fi organi.zaltE! ţirnk1d seama de trei element11~
particula1·e::- rnteaua se scoate greu din functiune;- lucrarile se fac::: în condiţii de
trafic,;- se lucn:aza într-un mediu dificil (umed, inf.ectat, spatii înguste);
17 .2.2. Pentru a avea o buna productiviltate şi lucrari de calitate este ne:ces21r
ca:- sa lucrez:e numai personal calificat,·· pe:rsionialul să aibă material de protecţie
aiclecvat;- loculi de lucru să fie asigurnt contra ac:::cid•~ntelor de muncă;·· în cazul
interventiei la1 colectoare în func:tiiune, durata trebuie să fie cat mai mica (schimbu r•i
succ:esiV i:!, nei nţrerupte).
1

17.~!.3. De regula la 1·etelele cu lungimi mici l. - 300 km pi:~rsonalul de

supraveHhere face şi reparati!ile li~ retea. Person,alul lucreaza în i~chipe de cate
minimum 2 persoane. Ca o predimensionare initialia numărul de persoane se poatE~
considera,în medie, un om la 5 - 10 km de retea.
17.23.1. Lucnarile cele mai des intalnit1= sunt cele de remediere a caminelor:-
reasez:ariea corecta a capacelor caminelor;- înlocuirea capacelor spartE?/furate şi a
gratarelor la gurile de scun~ere;- repararea scarilor de acces în r.:amin1:;- repararea
lucrărilor Iar ba:zinele de retr=ntie;- întreţinerec, sistemului de mă::;iurare permanente,
C a debitelor.::- rncordarea de noi consumatori la r,etea.
17 .2.3.2. La repara ma scarilor ca minelor se procedeaza a:stfel :- cu o scara
mobila introdusa în camin se va verifica stare.a treptelor de scar,a infipte în peretele
caminului; de regula treapta i:~st:e din otel beton de 20 mm; când coroziunea a
produs n~duc1erea grnsimii barei ,1stfel Cc! diametrul a ramas sub 12 mm scara
trebuie i11locuit:a; se va realiza o scara noua, tip pompier, care va fi lansata în
camin, Prinderea se va facE~ în doua secţiuni prin suruburi introcluse în gauri nou
facute în perete; eventualele: bucăţi de bete>n vor f1 retinute; •· în cazul scarilor
realizate c,i scara "tip pompier" se verifica stare.a cuielor de prindere; dacă acestea
au secţitini dE~ bare mai subtiri clei 10 mrn, se înlocuiesc; prinder,ea în perete se va
face în gauri noi în peretii c:aminului; se va evita zona de irnbim:1re a prefabric21telor;
se: recomande, ca scc'lrile noi si!3 re:specti3 prevedE~rile SR 1:1\1 1.4396/04.
17 .2.3.3. Racordarec1 dii:! noi consumatori la n~teaRacordal"ec1 va fi facuta
numai d ◄:~ p,ersonal autorizat, după un proiect aprobat de operator. Firmele
independente, ce vor face asemenea lucrari, vor fi acceptate în prnalabil de
proprietar şi au acreditare tehnica. Acestea vor lucra sub supravegherea
personalului operatorului.Racordarea poate fi efoctuata în unul dintre c:ele trei
moduri:-· prin n:1cordare fol1:>sindl caminul de vizitare; atunci câmf noul racord este
arnp!as,rl: la o cota ridicata iiar curgerea se asigura 9ravit:ational; dind racordul est::?
la cota joasa sie va asi!~Ura pomparea arpei;- prin racordare directa în tubul
existent:* spargand colectorul din beton şi introducand noul tub d,e racord;
etansare,a locului gaurit; exista riscul ca noul rac:ord poate fi împins în colector pe 1:>
lungime care poate reduce debitul transporta·::; totodata rezistenta tubului în care
se: face r.aoi:>rdarea poate fi se:rios afectată;* taind colectorul din masa plastica
(PVC, PP,FSIN, etc.) şi intrciducand o ramificatie car,e se etansea:za la tubul existent:;
la noua ramiflcatie se asigura racordarea;- prin realizarea unui carnîn nou pe
colectorul E;:xistent; rezultă de'i fapt o ii1mbinarei d,re 2 colec:toare di~ canalizare:!; se
realizea2:ă caminul, inglobandl în constructie t:,Jbul existent; în c,imiir)__ se...rn_cordeazc1
noul coleictor şi apoi se taie jumatatea de sus a tubului existeinţf:;t~;I~,t~}piţf!.::~~
caminului, cu recuperarea l:,ucatilor rezultate; se poate verif~~ţ:1{eH9îrJlc G~llt@ţ~~
apei ajUf'lSE!: prin noul racord. u 1·
1l.i:;>"/'i:)

",ţ·
' .. ·<'(_::. '\
l ....·.·7. ·.•. .)/
d <.); .1,, -~->
• '\;; j...; r
"
i__
\ i\
·. 7/ '\'.·
l 1
;, ... \i,' I ~I,_
îl ~
~I R:,;;;~ l, \,: ~ J
J
ii~~
i ,

\ ' ~~:' .~f~ti1

 17 .2.3.4. La inlocuirna capacelor S(~ va verifica faptul ca noul capac supoIta
încărciarna admisa pentru mijloc1c:ele de transport în zona. Capacele noi vor fi prlm;e
de rama prin balamc1le.
17 .2.3.5. Repararea bazinelor de retentie se va face în urrn,i unei analize
detaliate a acestora. Trebulie asigurata scurgerea rapida a apelor dup~i trecerea
vârfului de~ viitura şi evacuarEi:a cat mai completa a depunerilor. Pentru evacuarea
completa şi spalarea tuturor depunerilor vor trebuii prevăzu·ti t1icllranti cu furtun
suficient d(~ lung. Baziinele i:lescoperite vor avea balustrada de, protecţie. Balustrada
va fi dublata de plasa cu ochiuri de maxim 3-4 c::m pentru protec::ti,::1 animalelor ce
pot cadea în bazin . Se 'face marcaj de interzic:er,e a accesului ne,::iutori~:at.
17 .23.6. Pentru subtraversarez1 cursurilor de apa, sau alte s:ubtraversari,
sifonul de canalizare va avc?a realizata o posibilitate de spalare. Se va verifica
nivelul apei în caminul amonte şi ·,n momentul în care cota acestuii3 este mai mare
dec:at este norrnal trebuie facuta spalareia sau/şi curatirE!ci mecanica. La fiecare
viitura pe r.au se Vf~rmca starea subtraversarii Jn ca:zul în care se conturea2:a o
spalare anormala a fundului albied, cu t:endinta de dezvelire a subtraversarli, vor fi
luate m21suri de protectie; lucrarile vor fi executate de administratorul cursului de
,apa.,
17 .2„3. 7. Lucrarile de amplasare a echipamentelor de ma::,urat debitul de apa
vor fi reali2:ate după detalii date prin pmi,ect §:i vor fi mentinute 'in buna stare de
functionare. Accesul la aparate via fi sigur.3.3. Lucrari de reparatii la reteaua de
canalizare.
1,1.3.1„ Lucrarile de rE!paratii la retecI pot fi facute la tubulatura sau şi la
iucrnrile auxiliare. Deqradarea locala a aicestc,r lucrciri se reimediaza prin reparatii.
Când colectoarele i;e degrade;aza în prnportie mare reparatia intr~i în grupa
reabilitarii sau chiar a retehnologizarii.Marea majoritate a colectoarelor de mici
dim ◄ensiuni sunt facute din tuburi de beton. CIJm m1.1lta vreme imbinarile au fost
facute cu mo1tar de ciment şi cum tuburile au fost solicitate de :sarcini variabile este
ele presupus c:a foarte mulbe iimbinari sunt defecte„ Aceasta se tr·aduce prin piE.~rdere
ele apa în subsol (în perioadele de seceta) sau drenarea de apa din subsol, apa
falsa, '1n perioadele de ploi puternice sau pierderi masive din retieaua de apa
potabila.Când pe strada, pc:! traseul retelei de canalizareir relativ usor de urmarit
datorita ieapacc~lor caminelor de vizitarE~, apar d(::!nivelari mari, pe distante chiar mid
este aproape sigur ca sunt dificultati mari la tubulatura retelei; tubul s-a prabusit,
apa pierduta spala pamantul etc.
1'.i '.3.2. La tuburile revizitabile se ·face o verificare suplimentarei asupra
1

cauzei p1··abusirii. Verificarea se poate face:- cu 2-3 oglinzi şi sul"s21 de lumina; în

doua camine adiacente denivelarHor intra cat◄:~ un om, cu o oglindct şii o tija suport
pe care oglinda poate fi asezata la 45°; oglinda se aseaza deasupra apei în directia
caminului vec;ln; se trimite un fascicol di:! lumiina pe oglinda; dacă prin miscarea
oglinzii lumrna nu ajunge în caminul vecin insenmeaza ca tubul ,am o portiune
prabusita;- cu dispozitive cu raza1 laser; se poati~ face o verifica1"e suplimentara;
muncitorul din camin trimite o unda laser, de la un echipcunent sp11~cializat, '!n
directia curentului de apa; unda se întoarce de la locul tubului prabusit indicand
distanta; dlstanta masurata se compara cu distanta masurata, pi:: strada, până1 la
locul tubului prabusit; dad~1 cele doua distante cioinc:id cauza blocaril este clara;
 un tub diin acelasi material sau şi cu alt material mai bun. Siistemul de lmbinare
trebuie clec:is în prealabil. Dacă reparatia trebuie inc:heiata repede se poate recurge
la bride tapide de etansare a capetelor sau la un capat (celalalt am mufa).Se va
face o urnplutura buna în juniil tubului introd1.1s, indice Proctor 90%"9S%.
1i'".3.4,, La colectorul vizit:abil se va put,ea fac,e o inspecţie mai clletaliata.
Scopul este de a v1:dlea dacă nu sunt afectate şi alb~ sectiuni în afara celor deja
rupte. Repararea se poate I~ace tot prin inlocuire:a tubului cu sapatura în trans,ae
deschisa. În c:21,zul secţiunilor mari se poate adopta o solutie de ,:::aptusire din interior
dar acest lucru conduce ta un timp mare de exe1.:uţi,e. Se poate recurge şi la o
captusire inte:rioara cu procedee :speciale, făd:!i transee deschisa: Dupzi reparatiile
car,e imp lic.1:1 ac:cesul la tubulatura trebuie fa cuta o proba di:1 etanseitate. Se
foloseştE! apa clin tub prin blocareia secţ;iunii aval şi umplerea caminului amonte sau
camim1I av.,31 până la nivelul strai.ii. Presiunea maxima - 5 mCA. Dacă nu sunt urme
12:vidente dti curgere se poate face umplutura. La proba, apa uzc1ta nu trebuie să
ajunga pe strada. La tronsoane mici se v.a a1d1,.1ce apa CL1rata pentru a ,evita lucrul în
condiţii mai gn:ile în c.az ca este necesară refacerea lucrării.
17'".3,6. Refacerea cc11minelor de vizitare sie practica atunci d3nd materialul
camimului s-a degr,21dat, caminul primeste noi racorduri, prin a caror execuţie
structurn lui a fost afectată, sau când caminul1 s,,.a afundat clin cauza traficului
intens.
17.3.6.1. Tehnica aplicata pentru rac:ordal"·ea tubului la camin este lncastrarea
( acestuia în fundatia camimilluii, de regula turnata din beton. Irnbinarea este rigida şi
din ca1UZi: ! traficului tubul SE~ rupe,; exfiltratia nu facei: decat sa ampiificE! fenomenul.
1

Refacerea consta în refacerea tuburilor ce sunt rac:o,rdate la carnin şi apoi ref,~cere.a

camin1Ului din acelE:~asi materiale: sau alte mat,::!riale. Pentru ,asigurarea elasticitatii
noile tuburi vor fi legate de C:c:'1min prin garnitur211 elastica. Umplutura de sub camin
şi tuburi va fi buna, indice Prnctor 95%,. DupEi tf:?rmiinarea lucrărHor se face proba de
etanseitate. Pit:irder-ea de apa ar trebui să fie m,~i mica de 0,02 l/mp. Pentru proba
se i:1tans1~aza camine:le de 1;3 capetele exterioare celor două tronsoane adiacente.
17 ,3, 6.2. Folosirea cam inului prefabric,1t din masa plastica, în spatii
t:irculabile, presupune o construcţie speciala pentnu rama şi cap,3c. Pentru adaptare
la cotele terem.1lui local, camlnul are partea supE~rio,ara mobila (culisE:aza intr··o
g21rnitun'"1 speciala). Aceasta parte: nu poate: p1"el1Ja însă sarcini din trafic. Drept
urmare rama capacului se ;nglobeaza intr-o placa din beton armat şi c:u placa cu tot
este ase:;~ata p este camin. Pentru a putea prelua sarcinile clin trnfic umplutura ele
1

lângă camin Vei fi foarte bine facuta, indice Proctor 95%. Pliaca de beton se va
inigloba în stratul de rezistenta al caii,, respect:and 1cota, cu o e:roare de maximum
1,0 cm. Când se refac:e imbracamintea strazii SEi ridica şi placa la noua cota„
17.3.6.3. Toate h.1crarile dle: refacere a retE~lei de canalizari9 vor fi trecute în
b21za de date a canalizarii (carte:a construcţiei). Dacă este c.azul, noi proceduri die
lucru vor fi realizate, atestate şi aprobate.3.4 ., Indicatori de performanţăPentru o
usoara urmărire a retelei d1e cari21!izare eiste rational să se stabi119asca o serie de
indicatori de pi~rformanţă. O lista cu indicatori este data în anexa,.:1,:.2:;;:~ nu este
lin,iitativ'.:1 .. I::~unctie_ de si~~~ţ;ia_ locc~la li~ta poate fi e~~insa sc1t~Jţîc:l~~i1;~J InqJc;a~ţ de
pe. rforrn,mţ,.a vor f1 stab11lt1 pnn Regulamentul tehnic... ;/ ,,9 ,.; · /·:;;,:·}; ,, ..,, -,.t_,,, \,
// ·.•. ,::r· /',•I r·''•";. i:'''" .,0•i rv,
...,i'•e, -,. _ ,. ·: ,.·. ,'\
"•· ,, , , !, .,• ~
;1,'...-
!
1 J
'ţ.
.;1 " ,~.,.._jJ I ~-
-'<\,
" .A
,,.~ ~ . 1
~ '\.\ ,#'
·,.,.,.,,,,i,,

f{~~i ( < \ t:}l

h"' , ~ i"
,I .irtf
\\ -:.·'..< I'/
'\:'' " ~~::2,_~::~;<.;:sii)1
\\ ,., "i'., .f. •' •

lntocmit
lnfi. Galan Com,taintin

~·
'15
 l

C/J.JET DE
_,.. S:A,RCINI
www~-,-~ apr -

:l!J.tt§llct1il sanitare int~f...qjf!!..Jli!l polipronil!!J_~

STAS 10898/85 AJimentare cu apa si canalizare. Terminologie.

STAS 1343/0-89 Dete,minare::a cantitatilor de apa de alimentan:~ . Prescriptii genera le.
STAS 1343/1--9.S Determinarna cantitatilor de apa pentru centre:: populate.
STAS 1478/90 Alimemtari cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii
fundamentale di~ proiectare.
SHEN 1€i10/2000 Executîa si incercanea racordurilor si retelelo·· decanalizare.
19-94 Normativ pentru prc:iiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
19-91 Normativ pentru 1~xploatarea instalatiilor sanitare.
NP003/9l5 Normativ pemtru proiectarea, exec1Jtan~a si exploatarea instalatiilor tehnicl:>
sanitare ~;,i b:~hnologice cu tevi do polipropilena.
C~î6/85 Normativ pertru verificareta calit:atii si receptia lucrarillor de constructii si
insta.latii.
Ordin MILPAT Nr. 9/N/15.0:l93 Regulament privind protectia si igiena muncii in
constructii.
De1cn:~t nr. 290/1 B77 Norme generale de proteictie împotriva inc1mdiîlor la proiectarea si
reali:zarea C(.>nstructiilor sî instalatiilor.
Norme generale de prevenirie si stingere a incendiilor (1\/1.1. m. :38'1/94 si MLPAT nr.
·1219/NCi'19:94).
Nc1rrnativ de prewenir::i si stinger€1 a inc:,i:mdiilor pe durata iexiecutarii lucrarilor di:~
constructii si instalatii aferent1~ acestora( MLPAT G300/'1994).

,Cc!'Rl.tolul2. Cw.rJitiiJli:ivitJJJ..t-xecutia in§'f:~la.tiilgr sarJ.'ltare lm:en/Q!!!

Re1teaua interioara de alimentare cu apa si canalizare se va re1:1liza folosind tubulatura
si fiting1uri din pcilipropilena .

ln vederna reiali2:arii instci1latiilor sanitare intE~rioare SE'~ vor folm;i numai tevi si fitin;Jwi
din PP corE!ispunzatoare din pLinct de vedere c,:~litativ care vor fi insotite de certificate eh:~
calitate si marcate corespunz13tor .Nu se vor utiliz:~ tevile1 si fitingurile care pr,ezinta defectE11 de
suprafata sau di3 profunzime cum ar fi:deformatii, schimbare de ClJloa1re, neuniformitati, etc„

Tuburile din PP vor fi aranjate ordonat avind grija sa fie prinse C()nvenabil pe tc1ata
lungimea si suficient distantate pentru a SE~ evita deformarea mufelor. O atentie rnarita se1, si:~
va acorda manipularii acestora în perioadele cu timp friguros cind ri!!Jiditatea materialului
creste considerabil.
Manipularea tubulaturii diin PP se va faGe in asa fel incit sa so evite deteriorarea sau
murdarire1a lor ( in spE~cial la !garnituri sau in :wna mufelor) cu noroi pietric,ele sau albi~
materiale straine.
Deipozitarea tevilor se va fac13 cat mai protejat de intemperii, b~mperc,1.ţur(joa1i !·
solara directa, stivuindu-le pe, suprafete ori2:ontah:~ si uniforme, in mod t •. . norrn·~t ~·
,, ~
IE~mn sau P('l e,lemente dlie împachetat. ln Gazul sl:ocarilc>r prelungite ~:,~/?·~cr:ie~Jta 1'ori}t~ealf.l,!ii\\
stivei cu _inal.timi ~ai mari de :1,s. ~.. Se v.a evita e1,xp.un. e. rea directa la /!·.,Q•· · · ·ţ·,· '1·:lîne:~,r~eilQf
pe o pE~noada mai mare de 1B luni. r{ ;;1 {'):1::. :.'!!i<> so~nr ~. \ 11\
Temperatura maxima de depozita.re este dt~ 45°C. 11 D 1. J w J!
Fit1in~11urilE! se vor aranja în rafturi pe sortirmmb~ si dimensiuni. \\ ;:: 0 ' ,·, • . ' /;)/

. •. ,(1, , :::::,t.,.'<1:·.d'~(
:1
'·-····. ··· . ,.,, <[<:;/"
~' ~~1:~:) :.'._~'.ci~~,:~:~/
 2

Nu se recomanda pralucrarea 1111:~canicst a tevilor de PP lia temperaturi sub sei.

Materialele depozitate la tem i)eraturi sub 5°C se vor tine 24 d•3 ore la1 teimpE,ratura atelierului
înainte dE~ a fi supus1e prelucrariî.Celelalte lucrari ( d!! formare la cald, sudura) se pot executa
si la temperaturi mai scazute dar nu sub -5°C. ·

Prelucrarea si montama materialelor din PP in instalatii sanitmE:! si tiehnologice sei va

efectua numai c:u personal tE:ihnic de specialitate instruit in domeniul prelucrarii material :~lor 1

plastice s;i a elementelor de instalatii din material plastic si ve~rificat 1::a atare de unitatile di3
executie ;::l lucrarilor de instalatii.

2.~it t,Prelucrari mecanice

La efectuarea operatii lor de prelucrare rnecanica a material,elor din PP se va ltim}

seama di:, plastiicitatea materlialului la temperaturii relativ scazutE~ si ele Goef'icientul redus di:~
transmitell"e a caldurii, ceiea c::e poate provoca iniealzirea sculelor prnlw:~ratoare si impiedica
lucrul prin i11mui,erea materialului.
Nu este permisa rncirea sculE~lor cu apa in tirnpu1l prelucrarii.
Su prafata prelucrata nu trebuie sa prezinte:~ fisuri care sei pot amplifica ulterior pirni la
a.paritia de crapaturL

Si: riecornanda utiliz.:1rna urmatoarelor scul.:!:

- banc de lucru cu menghina de banc;
- fierastraie manuale pentru metale;
- forfeci sii cutite pentru taiat;
- dispo.zitive electrice clei t:aien:~.
Ta1er113a se va flfectua in mod continuu, fara întrerupere si uniform pentru a se evita
suprainc,11lzirea locala a mate1ialului si a dispozitiv,ekir dE1 taiere.

Pentru d13grosarea, ajustarea si finisarea suprafetelor taiate :s,,e l:"ec:omanda utmza1rea

urmatoari,~lor scule:
( - dispozitive speciale p,entru sanfrenarea capetelor de teava.
- raspile late si semirotunde pentru lemn;
- pile cumnte pentru m[-3tale;
- polizoare electrice de banc:;
•· pan::~a abraziva pentrn slefuiire uscata;
- cutite si razuitoare triunt~hiulare (sabere)
Piliirea se face cu trasaturi lungi si apasare nu prea puternica, pijantnu a nu se incal2::i
materialul! si a nu se imbacsi pilele. La polizare materialul nu SE! va a.pasa .~.!,.L:Jt. . .e. r.aic···~. P p,ia.tra
de polizor pentru a nu se inc:alzi pe!,ste 80°C. Atil: pilirea cat si polizarea se:vc>r
.,ef~t~~i~ara
masuri speciale de racire. ·· -~"-""t('.

2.~il.4,,.Gaurlrea

Pe,ntru gaurire se vor f1:,lo1si:

- bormasina elec:trica sau de banc;
- bormasina manuala;
- burghie p1::mtru mi~tal.
 3
La taieriea gaurilor cu diametre mari se vor folosi burghie cu centram, cu cu1titi~
reglabile.L.a taierea gaurilor cu diametre mai mari de 10 mm, in timpul gauririi se va scoate: eh:~
mai multo ori burghiul din gaura pentru racirea materialului, sculei aBchietoare si evacua.rea
spanului. l:si:e interzisa e'fectwuea filetarii pe,retiilor tevilor din poliipropilena.

2.:il.5„Prelucrari 1prin ctl!efir,rmare la cald

La prelucrarea materialelor diin PP prin deformare la cald se vor respecta urrnatoa1•"ele

neguli:
- temperatura d,e lucru a mat,erialului va fi de 1551'C;
- incalzirna se face numai pe portiunea. nec:esara prelucrairii;
- incalzirna materialului tnebuie sa fie uniforma, atat la suprafata cat ~;i in profumjmEi,;
- viite;;~a de lucru la deformare sa fie cat mai mare;
- racirea sa fie cat mai rapida, daca se poate chiar pe sablonul sau pe mulajul di:~
formare;
- Bablonul sau mulajul de formare se vE11 indeparta numai cand materialul a atim;
temperatura de maximum 40'C.
- He va tine seama la trasarea materialului tubular ca prin incalzirea in vede!fea
prelucrarii acesta se scurteaza cu 2 - 5 % din lun!;Jimea iinitiala.

2.~il.6 . lncalzirea irnater:iralului

Piantru incalzirea materialelor din PP se recomanda:

- radianti cu razi::~ infrarosii, electrice sau cu gaze;
- in cazuri exce!ptii:maie, lampi cu benzina, becuri cu fJaz prevazute cu tuburi
sau cosu1"i prelungitoare.
lncal~~irec1 se va efectua numai in curentul de aer cald sau in calea radiatiilor inframsiii,
in mod uniform si lent astfel incat sa nu produca ardE:irea materialelor.
Tirnpul de expun◄~re a1 niaterialului pentru a fi incalzit la tempecatura optima. atat la
suprafata Celt si in adancime 'fara ar:suri, variaza de ia caz la caz in f1.1nctie ele diametrul blvii,
grosimea materialului, intensitat,aa sursei, distante11 de sursa etc„
Materialul nu se va incalzi in nici un caz la temperaturi depasirid 185°deoarece devirn:~
prea plasltic pentru afi piielucrat in cc1nditii optime.
Un control practic al temperaturii potrivite pentru prelucrarea la cald se face prin
observama flexibilitatii t,e1vii care se, va îndoi usor sub ptn:>pria grniutate atunci cand este tinuta
la un capat.

2.~1. 7../ndoirea tevil«>r

Pentru indoirea b:!vilor dini PP se recomanda urmatoar,eh3 scllle si dispozitive,:

- dispozibvele de incal4::ire de la punctul 2.3.6.;
- vinclu de lemn ;
- sab1oane de lemnn de difieritei forme, si razo di:3 curbura.
Tevil!:i se deforrneaza Ila cald { la diametrul d19 :ţ~~ mm si mai mare tevile se umplu cu
nisip uscat) . Raza de curbum minima admisa va 1:i egalei cu diametrul exterior al tevii.

2.:il.8. S11ctarea mrate.rialeill'or din PP

Se· interzice efectuarea dle ire:paratii prin sudura cu aer cald si electrod de adaos sau
cu ultrasurn:3te
.
si electrod
• • . • .
dt:3 adaos la instalatiile de alimentare cu apa=:si;:âe·tâ~li2:are
" ,., _ _ .,.,. ,\ r .- . . <;·•_.,,·,\ "½"~"'
naal!zate c:u tev1 s1 fihn!~un dm PP. ,c;,/ ,\•:,· · ·. . . · U:,<::>>:"
lmlbinarea tevilor si fitingurilor din PP se realiz:eaza prin unul d-K,11·'.·.·~. ~(ltl··•··•·~·.-. t9~rele1r.~Jsţ13~.':~,\
a. sudura t!P "polifuziune" f/c,'}/
1;J, t. , \ ··ţ \
b. sudura t~p "caip la cai~" 1 / ::::? 1 ' \ ,Î
c. sudurct tip '"eleictrofuz1um~" · (1 • \ . / 1 J}
/ ~¾:·11
l . ~, /- ( ~ //

'~;:_~J~?~
 4

a. Sudura tip "'J>olifw~iune" se realiz:eaza la imbinari teava in fiting1 cu ajutorul unui

dispozitiv prevazut cu domuri incalz.itoare tE~fionate pentru tevi si fitinguri c:u diametre 16 -·- 1

!50mm.
Temperatura optima p(:intru realizarea imbinarii este de ::~afi°C pentru tevilei sî
fitingurile reallza1te din PP. Metodologia de îmbinare ,ieste urmatoarea:
- se montE?za c:lornurile necesare pe dispozitiv si SE~ regleaza termostatul la

- se asteapta :;a se atin!~a tempi:ffatura de sudura pre:,stabilita ( atinge,rea

temperaturii este sernnalizata de termostat:)
- se introduc teava si fitingul pe domuri;
- se asteapta ~~ -· 1O secunde pana cand materialul ajunget la suprafat,~ la
temperatura de sudun:n;
- se scot teva si fitingul de pe dorm.1ri si se1 introduc unul in celalalt iin timp ele a
secunde
- se mentine po:?itia nemiscata timp de 15 •- 20 secunde
- se lasa irnbinanea sa s13 raceasca libeir in atmosfera pina la te1mperatura
mediului ambiant.
b. Sudura tip "cap la cap" se realizeaza la imbinarile teva cu teava sau teava cu
fiting pentru diametre mai mari de 50 mm si pentru grosimi de pen~te mai mari de 5 mm.
1Vh31odolo:Jia: de relizaire a imb1inarii este urma.toarea:
- se fixeaza tevile si fitingurile in dispoz:itivele de fixare;
- se curata cape!tele tievilor si fitingurilor cu dispo2:itivul di:~ curatat;
- se regleaza temperatura la termoi:;tatul dispozitivului s,i si::i asteap1:a atinge,rea

- se apropi,e c1:1petele tevilor si fitingurilor de suprafeti.~le teifilonate incalzite (

oglinda ) si SE~ preseaza usc>r de acestea pana la aparitia unei mici ingmsari a capatului
acestora;
- s,e lasa tE~ava s.au fitingul in cont1:1ct cu suprafetele inii:al:zitoare inca. 1O -· 20
secunde;
- se departeaza capetele tevilor sau fitingurilor de suprs1fetele de incalziire si s1:!
da la o pr,1rtE ,! elementul incalzitor ( O!~lindc1 )
1

- se preseaza capetele inc:a.l~~ite alia tevilor sau fitingurilor unul pe altul si se~
mentin pr,esate timp de 20 •- 21,0 ii,ec:unde;
- se reduce pre:;iunea şi SE~ asteapta raclrea imbinarii la1 nivelul de temperatura
a mediulllli inconjurator clupa cans se desfac tevile si fitingurile din dispo:ziitivele de fixare.

( c. Sudura tip "electr1,fuzi1me" se realizE~a2:a ia imbinari de ·1:eava cu fiting prevazut

cu rezist◄:mta electrica folosind un dispozitiv prE!Va.zut cu un sistem automat de reglarn a
duratei de alimenta1r,e cu Clffent electric. Metodologia d1e r,eali::?ate a imbinarii E:istr~
urmatoari::la:
- s,e regle,aza dispozitivul la valoarea necesara în 'functie de diameitrul tevii;
- si:i3 introduc cele doua ( trei la teuri ) capete de teava in fitingurilE,i respective;
- se racordeaza ,cablurile de alim13ntare la bornele "e!ectrofitintJLilui" si se alimenteaza
dispozitivul de sudura.
- sie s1nclanseza dispo2:itivul care isi facE3! ciGlut
- s,e decuplez:a cabluril1e de racordarE! ale dispozitivului si se la:sa sa se racE3asca liber
imbinare~:1 . -:::. _ . .. ·:~
Acest sistem de imbinare se· poate utiliza p13!ntru întreaga gamc!J:;;de""di@l;f;l~ţre··P,~tru
care exîs•:-a "electrofitinguri" u;~inate,. 11',:t · · ·.',}·,~
i'.
l J(' / /'' ,_::,~ ";/:,. \~
\
r,1 f-j <., -,~ \

li(~) -j( l
1.\ ;:~ IJ
\. '·- ' lz1 lJ
,>/~f
c~}f'
- ------- -- - - ~ -- --------- - - - - - ----------------

2.~il. 9Jl'lţtJinarect.f1~.Y.llo:r..rl~P cqjitirJ.9.Y.fi n::~Ug,

lmlbinarea tevilor din p1::, cu fitinguri meta.liic13 s,e va reailiza in ca:wri sp,.:!ciale:
lipsa spatiuluî pentru utilizarea dispo;~itivului '"polifuziune" si a
"electmfitiing1urilor'';
- necesitatE:1a tn:iceffii la meta.I si lipBa fitin!~urilor PP/metal sau a fitingurilor din
PP cu filet u:zinat
Se· vor utlliza ·fitinguri metalicEl care vor realiza etansam cu tevil,e clin PP prin:
- presare - sistem REHAU;
- infiletare - syst:ern COMPACT;
- cu O--rin~1 de cauciuc

2Jl.1tJ.lmbinarea tul>iurJ:lor din PP pentru ctmali~~are lnt:ire ete, sau cu pi1:,si1J

fasonate

ME~todologia de îmbinare ,1estet urmatoare,a:

•· sie taie extremitatea tubului la un unghi de1 cca. 15° cu dispozi1:ivt1I dle sanfrenat;
- s,3 curata mufa in interior si se vmifica pc,zitia garniturii in mufa;;
- pentru· a usura introducerea tubului în mufa se aplica pe: interiorul acesteia un
lubrifiant 1::are Scl nu atace garnitura de cauciuc ( E:!X. sapun liGhicl );
- se introduce tubul pina la capatul mufei e:{ercitând o usoara presiune;
- se ()xtrage tubul cca. 'I cm de la capa.tul mufei, operatiE! nec:esara pentru a permit<:~
dilatarea tubului in inte!riorul mufi3i;
-· sie vor evita dezaxarile excesive ale tuburiloir care se introduc in mufo, in ace:~sb::~
conditii garnitura nu mar asigura o etansare perfecta:

- in cazul tuburilor în pamant sau in zidari{:i se Vei asigura protectia mufelor cu carton
presat peintru a evita patrunder,ea pamantului sau mortarului in mufa care ar putea da una
calitatii etansarii.

-·----..-·-
2.4.lrnbl11area c:onduc::te,for
.,_,,_
lmlbinarea tevi,lor din F'P se va realiza numai cu piese uzinate sau prin sudura tip
"polifuziune''' si "cap la cap". Alte sisteme de îmbinare sunt cele cu "elecrnfitinguri" sau cu
fitinguri rne~talic◄e de E~tansar1e prin presare. lmbinarile realizate prin acef~te sisteme ~.unt
imbinari fixe.
lmbinarilE~ demontabile, SEl pot realiza cu racC\rduri oland,eze din PP sau din PP/m13tail
cu E:ltansure cu ,garnitura de cauciuc sau c:lingherit. Pentru schirnbari de dire!ctie se vor folosi
coturi, iar pemtru ramificatii teuri si rE~ductii uzinatei. Nu s1Jnt permise improvizatii realizate prin
sudura cap l!a cap in afara instalatiilor tip oglinda.
Pentru unele opeiratiuni tEthnologice de meintaj, cI:.1m este cazul probeilor, se vor utiliza
capace clin PP.
Pentru montarea coni:tuctelm de canalizarE~ se vor folosî piese fasonate lai c:art~
etansarea este asigurata cu ci 9arnitura inelara de, cauciuc.
<:<;:;:;>;;:::::;:;:.•.•:····;~~..~

_?d).ltr,binarea condu,;te/orJiln PP cu alt•!J!!ateitale lf/Q'ît'.C, · :·; -.~

lmbinar.ile, fixe ale tevilor din PP cu tevi de otel se vor exec,uta
PF·> cu f"II e,t
. 1:.
u:zma. \-
ţ1fLE~J"1~.·-:·r.·~·.ţi
. . tifl,Siili1i~-i;:.,.". \~\I
,,,,. :~ · .:i\s
• dl· , •1°·· ; i ;fr1
lmbinarilE! demontabilei, ale tetvilor din PP cu tevi de otel s · , .. uta cu
c;liJ)J,;.1r4f·;Z,
racordurilor olandeze_ mixte mal!izate ?in PP_ si _mHtat ~a racordarea cli . iti ~-~Q'!~~[ia~et,;f
a subs,tantelor de stmfJ ◄?.re ( h1dranti extenon, tunun de apa sau f;[lnerafqâKei;~e
spuma, etc.) se vor utili~r.a piese de îmbinare· rnixtE:ţ intre! PP si metal. •-<;:{H(',~':~'.:::'~,
 6
lmlbinarea tevilorr din PP cu tevi din fonta de presiune sH va 13fectua in d :>ua 1

moduri:
- cu ·flans1a libera metalica strinsa cu suruburide flansa tubului de fonta;
- cu piesa d19 etansare si tree1~re spe!ciala ( direct pe teava de fonta).
lmibinarea tevilor din l'P pentru canalizar,e cu tevi de canali:z:are din alte mater:iahi!
(PVC, fonta) se va reaii;::a prin intermediul pieseloll" speciale de trecere1 .

Armaturile metaHce cu filet interior sau exterior (robinete de s,erviciu, robinete pentru
pisoare, robinete de colt, robinete dE~ trecere, robinete d1:1 descarcare, hidranti de gradina 1atc.
) se vor imbiina cu ajutorul fitingurilor din PP cu file:it uzinat.
Armaturile metalice cu piulita olandE~za 9ro bi nete de lavoar, robirni~te cu plutitor, baterii
amesteci:i-toare 1s1tc.) se vor imbina prin intermediul unor tuburi metaliGe flexibile sau elastice,
plumb, cupru si alte materialei, care vor avea la ambele capete piulita1 olandeza si cu fitin!~uri
din PP cu filet uzinat.

Armaturil,e cu f:lanse se vor imbina cu tovite PP prin sistemul flansa libera (ca la
racordare!a cu tevile dil1 fonta de presiune).
Armaturile montate pe conducte vor fi sustinute :separat ( devm1iind astfel puncte fix1:~
obligatorii) pentru a nu se tra1nsrnite eforturi asupra tevilor (datorita rnanevrelor sau greu:tatii
lor)

Rs,cordarea sifoanelor de lavoar, spalator :si pisoar se va face cu un racord din teava
PP cu et,msare cu garnitura inelara de cauciuc.
Rarcordarea ventilului ,::a;:::ii de baie si al n:iZE:)rvorului de WC ::;,e va face cu racorduri
speciale din PP.
Sifoanele! de pardoseala din Ppsimple sau combinate se vcir monta in pardose*ala
numai dupa ce au fost prevazutEl cu un strat izolator de bitum tip D 50.
Izolarea se va executa prin vopsirea suprafetei exterioare a sifonului cu un s,trat
subtire dE:! citom si acoperirea ac:cestuia cu un strat de bitum D50 de 4 mm grosime.
Rarcordarea sifoanelor de tE~rasa la conducta de scurgere si trecerea ventilatmor
coloanelor prin terase se va. face~ cu piese special,:~ din PP.

La trEicenea pri n pereti si plansee se, va preiteja conducta din PP cu un tub de diami:~tru
1

mai mare!,, tot din PP sau alt material (PVC, metal). Diametrul interior al tubului de protecti1:~
va fi cu 10-20 mm. mai mam decit diametrul exterior al tevii. Spatiu! liber iintre teava PP si
tubul de protectie se va completa cu pisla minerala, carton, etc.
Tu!buil de protectie se va fixa bine in pereb::• sau plans.eu. La tr:iic:erile prin pereti, h:rbul
de protectie va i;vea lungime,::1 €'gala cu gosirnea finita a peretilor, iar la trec19rile prin plan1:;e1:3
tubul de protectie va depasi partea superioara finita a planseului cu 20 mm si va fi la nivelul
partii inferioare a planseului.
Tn:icerile prin fundatii sau peretii E!Xteriori se vor realiza cu masuri speciale di:~
t3tansare contra infiltratiil,or (conform cata1logL1lui di:~ detalii tip). __ , ,,,_"'••
N~1 SE~ adm!t ~rnbi~arî ale c:o~ductelor i~ mansc,anE~.le d_e protec~i,e f::-~:::;,;i~c;:r:::::~:~
Dmtanta minima 111tre marginea tubult11 cie protectte s1 cea ma, ~~ât~ 1mb,rya1:t~~~
· t·te ·va ·f"1 de1 5 cm.
der,va '" ' : , , /,.,.'t<,"
l/!,;:i ,, · ' ;7,,~
· . . · ,,, ··;~,,!,\\
, ,,, "
Prinderea si sustinerea conductelor orizont.ale: se fac cu: ...,'ii'- I,,,.,,.
ri·r"/li:'"" /;. o··,· lj:,, \\·.··
\\
\
.·· bratari 1:je pemte metalice; ::..":i i ,., +: q
- bratari ,;I console metalice ancorate de constructie curenta. \, Y, \ ) ," /i
\\ ·;,,, ~~
' n:,,,~ ( .,,~-,,'
..~1 •
' .{(.t/,~~ • ,:'.fI(!
j ··•
0 , __,,,, /

~~;~~?l
 7
Brata.rile se vim· executa cu muchii rotunjite. Ele se vc,r stringe usor pE:!Sti:3
gamiturilE:i de protectie din pisla, polietilena expandata, carton ondulat, cauciuc
etc.. Garniiturile vor avea o grciisir'ne minima de 5 mm si v,or depasi latimea bratarilor cu ccst 10
mm.
Dii:;tanta minima intre punctelle de sustiner,e si ce!a mai apropiata itntiinare va fi de! 1::i
mm.
Prinderea si sustinere!a coloanelor verticale de scurgere se va efoctua cu ajutorul
bratarilor si protiectiilor elastic19 fixate~ pe perete ssIu pe cadrul nodurilor saniitare. Prinderea si~
va face h:1 3 - 4 cm ele mufa ciea mai apropiata de punctul de sustinem.
Punctele fixe si3 vor maliiza prin intermedilLII a doua coliere m1~talioe cu surub strinsi:~
pe conducta diin PP protejata cu o banda de caue:iuc in ~~rosime de 2 mm de, ambele, parti ale
unei bratari încastrate in perete i:;au fixata PE~ cadrul nodurilor sanitare.
ln cazul retE:1leilor aparemte tevile se vor monta numai dupa C1i3 s-au exec1.1ta1t
te11cuielil1:i. Distsmta libera de !a conducta la pereti~ va fi minimum un diametru.
ln locurile unde schimbarile, de directie urmea1za sa preia o anumita variatie d,~
lungime, distanta dintre teava si perc~te va fi cel putin egala cu aceasta v.ariatie de lungime.
Montarea conductelor 1mb tencuia.la se va 1::!XE1cuta :
- slituri a1:;operite cu tencuiala ;
- slituri acoperite cu rabit.
Sliturile vor fi suficient ele largi pe1ntru a permite dilatarea t,::~viior,Conducb9le vor fi
inve~lite ir carton ondula1t sau alt material e~lastic i:,i moale; la curbe si ramificatii se vaingrosa
in mod special invelisul pe o lungime~ de 10 - 15 ori diametrul tevii.
Conducte1·le ingropate in pereti se vor amplasa in locuri unde în mod normal nu se bat cuie in
pe!n9ti.
Se! vor lua mc:lsuri speciale ca in perioa.cla probei si a executarii lucrarilor de acope1rin:~
a sliturilor, tEwiie1 sa nu sufere deiteriorari prin lovin3.

ln exterior, conductele din PP se vor nnonl:a ( c,onform proiectului ) ingropate direct in

pamant 8au in carnale de bHton vizitabile sau nevizitabile.ln perioada de montaj si prnbe
conductele trebuie ferite de lovituri .
La rnontajul ingropat dinect in pamint latimea santului va fi minima, atat cat Ei·sb:~
nec€isar pentru executarea lu1::rarilor de sapatura.
Fundul santului se rn:1tezest1; si se curata de pietre. ln cazul terenurilor stincoasi~~
fundul santului s,e acopera cu un strat de nisip cu o inaltime de. 10 cm.
Dupa pozare conducta sEi acopera complet cu un strat de nisip de minimum 5 cm.

Este interzisa reparama pies,ei defecte ( deteriorate ) prin sudarea locului defect cu
electrod de adaos.
Re1parare1a conductelol" din PP se va face in timp scurt, iar instalaUa va putea fi repusa
in functiu:1e de indata ice temperatura ultimei imbinari sudate a scazut in mod natural, la c,~a
 8

ConductE1le de canalizan~ d•sifecte ( sparte ) se vor repara prin înlocuirea portiunH

defecte cu t,eava de acelasi diametru sî utiliizarea ur1ei piese cu mufa speciala ( lunga ) c:an!
va permite deplasarea axiala a porti1..mii noi de 1tea1va din PP.

Pmbiitrea instalatiilor e1xecutate cu tevi si fitingurii din PP, sau dupa caz repunerea in
functiune a instalatiilor se va. efectua numai dupa racirea libE~ra a u!tirnei imbina1ri reali~::ab:!
prin sudura pins1 la t1:imperatt1ra mediului a1mbiant ( intre o ora si 2 om in functie de diamei!trul
tevii si de presiunea retelei ).
Pe,ntru vi;rificarea etansetitatii instalatiei, presiun,ea de încercare va fi de 1,5 ori mai
mare decit presiunea nominala, iiar durata de incercare ele 30 minute.
ln ca:z:ul unor imbinari de'fecte, acestea se vor l'Efmedia conform prevederilor din cap.
2.10. dupa care se va relua incercarea de etanseitate.
Dupa. executarea probellor si inainte de darea lor in folosinta instalatiile de apa
eixecutate cu tevi si si fitinguri din PP se vor umple cu apa si se vor ~1o!i dupa 24 de ore timp
de 3 zile 1:~onsecutiv.
Ce1lelalte conditii de verificare a instalatiilor de1 alimentare 1:::u apa vor fi conform
pr,evederilor din " normativul pentru verificarea calitatii si receptia lu:~rnrilor de constructii si
instalatii aferente"( indicativ C fi6) si din " Normativul pentru proiectarE:t•a si executarea inst.
sanitare '' (indicativ I 9).
Pr,:,barea si verificama conductelor dlin retelele de alimentare cu apa care s•:3
monteaza in pamint se va faei,'~ in conformitate cu preveclerile specifice pentru tevile PF>
cuprinse in prevederile din STAS 6819.
Pr,::,ba ele presiune,la conductele care se montE~aza in pamint :se poate efectua pe
marginea s~mtului pe marginE:ia santului pe tronsoane sau pe mai multe tronsoane in san'I:. ln
cazul iln c:an~ pri::>ba se 13fectu,ea::1:a in sant,imbinarile treb1.Jie sa fie libere pemtru a se obsmva
eventuale:tle pierderi.

Dupa. ce proba de presiune, a fost incheialta si s-•a constatat ca nu mai sint nec:es;an:3
nici un fel de reparatii se proc,edea:za la spalarea ins1talatiilor.
Spalarea se face de catre constructor cu apa potabila.Durata spalarii este determinata
de necesitatea indepa1rtarii tuturor impuritatilor din intertorul conductelor .
Deizinfectarea se face imE}diat dupa spalaire cu clor sau cu alte substcmb~
dezinfechnte sub forma de solutie"care asigura in reitea minim 25-30 mg.clor activ la 11.,apa.
Scilutia se~ introduce in retea prin rezervorul tampon din statia de hidrofoare.Soluti~1 m!
m•3ntine in instaiatie 24 de om dupa care, se efectue,:iza prin robinete :1;au baterii.
Spalarea se considera incheiata in momentul in care mimsul de clor dispare ,iar clorul
rezidual se inscrie in limitele c:1dmise.

Be,ne·ficiarii lucrarilor de instalatii de alimentare cu apa si canc11izarE~,1executate cu tevi

si fitinguri din PP au obligatia de a asigura,.in timpul Eixploatarii,penmnalul instruit neceisar
pentru in1retinerea si reparare1a acestor instalatii.
Tevil<:! si fitingurile din PP treibuie ferite dEi radiatia solara, de radiatiî ca!_gri.ce,.Jovituri
sau alt1e s10Ucitari mecanice. ::·:::~-6•u :;::~

.
sil.
. . I~ tirnpu! efoctu~rii r1eparatmor,pentr~ a s,i~ evita racirea ac,::~. . ~~'1.~i'.·cu·•.•.·~.·. .
11nb111anlc1~ sudat~. se va mt~erup1e temporar ah~entarea cu apa r~ce · r· ·:Ε ·.~. '•)., . · ·
ln _insta1lat11le de _alimentare cu apa s1 reb:3le tehnologice 1;1> _ :· • , • 'll.t1llza1re , \\
fluidelor s, c1J temperaturi peste 60°C. ,\•.·(·;;;:.~ { ~ . \} ii. •.· .\j
·.•~~t·,!~
,,:~f:J '" < ?}\\.,·.
0

I •, \ ; ,,, );

, ,~"l:J.~ffl
 9

Derzglhetarea tHvilor cliin PP se va efectua prin invi~lirea GU cirpe umede avind

temperaturi de pina la +18°C .
Pe,ntru di~sfundarea insta11a1:iilor de canali2:an~ executate cu tevi din PP se vor utiliza
dispozitiv13 c::are nu vor avea virfurî metalicE'~ ascutite.
ln instalatiile de~ canalizare e!xecutate cu 1:evii din PP este permisa e~vacuarea ap :~lor1

uzate cu temperaturi de pina la -1-80°'C si cu interrninent:a, temperaturi de pina la +95°C.

Pri3lucrarea materialelor din PP se va efectua in ateliere sau inc.aperi bine ventilate.

Diergajarilie de etilen si de alti compusi c:himici care apar la efectuarea imlbina1··ilor
sudate de tip 'polifu;z:iune','eh:~ctrofu:ziune' sau 'cap :la cap' tnebuie eliminate• printr--un sis'tem
de ventils1re locala adecvata.
ln afara de pr,evederile de mai sus,se vor respecta prevederile din 'Nomnele de
protectie ;9 muncii in constructii~montaj' si din 'Normeile republicane de, protectie a muncii'.

C21pitolul.7,.Mi.ş1uide...1?.revenire si 4!3 stiJ!18!:tre a inc.!!}!;liilQCJIP.~S.IJ

Unitatile economice caff1 au in domeniul lor de activitate, executarea lucrarilor de

instalaitii cu tevi si fitinguri din pC>lipropilena(PJ::>) trebuie sa aplici~ iin depozitele pentru
produselo PP si in atelierele~ de prelucrare a acestor· materiale,masurHe de prevenim s,i
stingere a incendiilor stabilite prin reglementarile i11 vigos.1re si in special:
-N::>rme generale de pre,venire si s1tingen~ a incendmor (M.l.nr.381/1994 si MLPAT
nr1219/1994);
-Normativ de prevenire sl stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora (MLPAT G 3,00/'1994).
La organizarea depozitelor pentru produs1ele!, din PP si a atel!ieirelor de prelucran~ a
acestora se vor aplicei si masuri specifice,corespunzatoare icaracteristiGilor fizico--chimic1:~ s.i ·
de arderei ale materialelor din PP.
Unitatile ele executie a lucrarilor de instalatii cu teivi din PP care organizeaza in cadrul
lor depo.,;~itei1 şi atelierre penmnnente, si depo2:ite si ateliere cu caracti:ir tE!mporar, pi:!
santiere,vor aplica urmatoarele masuri specifice:
a) La organizarea depozitelor si atelierelor SE:l va avea în vedere mcarimea acestora si
natura materialE~lor depozitat13 sau prelucrate. Functie de acestea sE1 vor aplica in afara di:t
normele nenerale specifice in vi~:,oare si pn~vederi!e Normativului C300/1994.
b) Se:: inb9rzice depozitariea materialelor ( tevi si fitinguri din PP ) in spatiilE~ libere de
siguranta, pe drumuri si in 1;patii:le1 destinate~ circula1foi; caile de acces la hidranti, vsine,
tablouri electricei vor fi mentinute!!in permanenta libere.
c) ln depozitele cu materiale din PP, nu se admite amenajarea de: spatii pentru birouri,
pentru lucrari de verificare a caracteristicilor, precum si pentru distribuirea lichid 1-)lor 1

combustil:>ilet Astfel de spatii Be vor amenaja ca incaperi separate de celiie pentru depozitare.
d) DE~poz.itele principa!e si CE~le de baza pentru materiale din PP vor fi amenajak~ in
clacliri ind,ep1endente sau in in:;aperi separate de r ::istul constructiei prin p1emti antiforc.
1
 g) Pei timpului operatiilor de îmbinare a tevilor si fitingurilor di11 PF> (in atieliere sau la
locul dle montaj ,cu dispozitive ou incalzire electrica pentru sudura"cap !a cap" sau prin
"polifuziune~}se va asigura. mentin•~rea permani:mta a temperaturii sub valoarea maxima
admisa pt~ntru opera.tme resp1:~cti:ve,in vederea evitarii riscului! aprinderii f,1cestora.
h) ln ,:1telierele de prellucrare si montaj a tevilor din PP nu se admit operatiiuni
tehnologi1::e cu surse de caldura cu foc deschis„
Cc1ndur0erile unitatilor occmomice carie executa lucrari de instalatii cu materiale din PP
vor lua în de:!pozite,in c11t,eliere si pi~ santit~m,functi,:~ de marimea si spe!cificul lor,masuri pentn.J
echipare~:: sii dotarea acestora cu mi,iloac:e fixe si mobil,e de prevenire si stilfl!~ere a incendiiilo r
in conformitate cu normele in vigooare si a conditiiilor l,ociale specifice.
Cc1nduieerile unitatilor Hconoimice vor organiza in unitatile resp1::1ctive :servicii proprii di~
prevenire sii stingere a innciendiilor conform ncrmellor PSI' in vigoare:! si se vor organiza
instruirea tehnicienilor si ai muncitorilor care lucreaza in depozite,at1~liere, si pe santiem,cu
privire la mam„irile generale PSl,pn9cum si cu cele specifice privind comportarea la foc a
materia.leilor din PP.
Pen1tru stingerea produsc:Jlor clin PP care ard,se va folosi apa pulvE:irizata sau/si spuma.
ln timpul actiunii de stingere.se vor lua masurii pentru protectia servantilor,evacuarea
materialelor neincendiate,organizarna punctelor ele prim ajutor medic,:~9§:~ maximum
a instalati ilar de stingere exist1e11te1 în unitatea respectiva.. ,,~:;:::::·~H, 6~:t~
/j"/ •· .f/'l ~
11,:"( . /.~. . .•.· ·7:,i~,,;~..:.
··r· ~~ \., {'""8 ,··-J,,"\
'I.~ ':;;:'•• \
~-,(~:t?. .
'.
,~. .
!•
1l
.
·· i.'\O \i
, * ll
/ "
\11 . . li
l.t. .• /lJ}/
+ ~ ..../ ./~¾ lt
~.,:'.!f;, .,q,::::E~
•.fi•,···O' ./
IN
~-~ c}~:;,::-/
✓,·/
,:••·.J/1

1 ,,,. '\;;o •• ,
·,'•'P•JCl\"'1"0\l ;,,:;:.,/
lntocmit ,,::-~,~~-~:,_,/
lng. Galan Constantin
~ -
------------·-------------- - --

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE, INTRETINERE, VERIFICARI PERIODICA SI

URMAR.IREA COMPORTARU IN TIMP A INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANITARE

Den. proiect
CONSTRUIRE CA.MIN CULTURAL
IN SATUL PASTRAVENI, COMUNA PASTRAVENI, JUDETUL NEAMT
Amplasament: sat. Pastraveni, corn. Pastraviani, jud. Neamt
Beneficiar: COM PASTRAVENI

Principalele acte normative care reglementează activitatea de urmărire a comportării 'in

timp şi urmărirea curentă a stării tehnice a construcţiilor şi instalaţiilor sunt :
• Legea calităţii 10/1995
,. Normativul P130-1999

_Mentenanţa şi exploatarea instalaţiilor de alimentare cu apă încep după recepţia

acestora, când investitorul certifică realizarea lucrărilor de către unitatea de execuţie, în
conformitate cu prevederile contractuale şi cu documentaţia tehnică de proiectare.

Responsabilitatea exploatării instalaţiilor de alimentare cu apă din interiorul clădirii

revine administratorului clădirii . Pe întreaga durată de exploatare şi întreţinere a instalaţiei
de alinnentare cu apă, trebuie asigurate cerinţele esenţiale de calitate (conform legii nr.
10/1995) şi anume:
-rezistenţă şi stabilitate a instalaţiei;
--siguranţă în exploatare; siguranţă la foc;
-igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
- izolaţia termică, hidrofugă (împotriva infiltrărilor apei) şi economia de energie;
- protecţia împotriva zgomotului.

Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de alimentare cu apă cuprinde următoarele

operaţii:
- Controlul şi verificarea instalaţiei;
- Revizia tehnică a instalaţiei;
- Lucrări de întreţinere curente (de înlocuire a unor piese, conducte sau echipamente
care pot prezenta condiţii de apariţie a accidentelor sau avariilor)
Controlul şi verificariea instalaţiei au un caracter permanent şi se fac pe baza unui
program de către personalul de exploatare numit de beneficiarul obiectivului.
Programul de verificări se întocmeşte pe baza prevederilor proiectului, a instrucţiunilor
de exploatare a echipamentelor şi a prezentiului manual.
Revizia instalaţiei s,e face periodic, este o componentă a activităţii de mentienanţă şi are
ca scop c~noaşt~rea vstării i~stalaţiei la un anumit moment, în vederea,lu~ţff1:Ynor::~~i
pentru ca :'1~talaţ1a s~ funcţioneze corect. . ft,, ·•. \. .... ·"1}·::;i '~ ..
V

Lucran de întreţinere curente se fac pe baza constatărilor fac itJa,rf3vtzn ~au P{~~1v,
pentru elementele susceptibile de defecţiuni, şi constau în înlocui!'. atâ9Qf·•.~. }.·e···... ··h,·'ent~,d\n~? '\\.
instala~ie, cu scop~I de a readuce instalaţia la parametrii proiectat 1 ·sup~fiQţtr~sttr~ I
(lucrări de modernizare). ·-, ,,, l .;uJ;
'·, · ~ , . ·(:::-<(~•·. . l~<~~'.;;:/
\ L.
.,_ v~.,. J
;__.;,;:'.:('•./~\:i
'--~•••... ,_.•.
G \ , .. ,·,,<"~"// 1
'lt·· \t ~- ,.r/
' l'f.",1(, "î0ţl /,~/
·~~;vţ~~---=~~--~--/
 Perioada lucrărilor de mentenanţă se stabileşte în funcţie de constatările făcute cu
ocazia verificărilor şi reviziilor în decursul exploatării şi de durata de viaţă normală a
instalaţiei, avându-se în vedere gradul de uzură a elementelor instalaţiei şi consecinţele
acesteia (pierderi de apă şi energie, reparaţii repetate etc.), frecvenţa apariţiei defecţiunilor şi
cheltuielile necesare pentru remedierea acestora.
Parameitrii principali, care trebuie urmăriţi permanent pentru siguranţa în exploatare a
instalaţiilor de alimentare cu apă şi pentru mentenanţa acestora, sunt:
presiunea apei la consumatori şi în diferite puncte ale reţelei;
mărimea consumurilor de apă;
mărimea consumurilor de enengie electrică şi termică;
calitatea apei la punctele de consum;
- nivelul zgomotului în instalaţie.
în momentul în care se semnalează o defecţiune a unei componente a instalaţiei
interioare, se execută următoarea procedurEt:
localizarea şi diagnosticarea corectă a defecţiunii;
stabilirea nivelului de competenţă (necesitatea unui specialist);
stabilirea unui proc,edeu de remediere:;
executarea lucrărilc,r de reparatii.

Exploatarea si intretinerea instalatiilor interioare de apa rece si calda de consum .

Controlul şi verificarea instalaţiilor interiioare de apă se fac zilnic şi constau din:
controlul vizual al eventualelor scăpări de apă (la conducte, îmbinări, robinete);
controlul funcţionării bateriilor şi robinetelor montate pe obiecte sanitare,
respectiv debitul de apă şi presiunea acesteia;
controlul calităţii apei (prin apreicierea gustului, a mirosului, şi a controlului
vizual al existenţei diferitelor suspensii în apă);
verificarea filtrului de apă montat pe ce>nducta de alimentare cu apă rece a
boilerului controlul temperaturii apei la baterii trebuie să verifice că aceasta nu depăşeşte
45°c.
Revizia instalaţiei se face o dată pe an şi constă în verificarea următoarelor
elemente:
controlul etanşeităţii instalaţiei, respectiv controlul eventualelor pierderi de apă
pe la îmbinările conductelor, pe la robinetele de închidere de pe trasee,le de alimentare cu
apă;
controlul izolaţiei termice a conductelor de apă caldă;
controlul suporturilor de susţineire a conductelor;
verificarea gradului de corodare a conductelor, prin demontarea unor robinete
de pe traseu şi controlul capetelor de conducte;
verificarea etanşeităţii robinetelor şi bateriilor montate pe obiecte sanitare şi cu
înlocuiirea garniturilor. ~-·
ln cazul în care acestea sunt blocate înseamnă că o can.ti~~i ri~ă dEi piatră
(depuneri) s~a depus în aceste robinete, care pentru remedi, .:;~j~~-Yif dem~~ şi curăţate
1/ ~,>~ > •..;:? ţ
Reparatia instalatiilorsanitare /! !ff/ .. "'·- ;,;ţ \\
Rep~ratia instalatiilor sanitaresuntdetreifelijf~~ I·. "'"' ift . J).
*·... .

reparatu curente; \\ 6,-'.P \ ,,,

reparat~! acc!dentale;
reparatu capitale.
\,";'' \.
kA --
,l~/1
.~c:iV/
, ,. NG ,:;,/•,//
' ,, 1 '"A·ro
""-':.:._,~'{,;,,.'
0 i //
,., , i~_..,,..,,/,,..--
...~~:::.:..----

I
 Reparatiile curente
Reparatiile curente se fac pentru remedierea defectiunilor constatate cu
ocazia verificărilor şi reviziilor şi au drept scop menîinerea si,guranTei în
funcTionare a instalatiilor.
în continuare se prezintă unele exemple de reparaTii ale instalaTiilor sanitar~.
Reparatiile curente :la instalatiile, de alimentare cu apă rece şi apă caldă ca de
exemplu:
- înlocuirea garniturilor sau a presetupelor armăturilor obiectelor sanitare defecte
pentru eliminarea pierderilor de apă;
- înlocuirea armăturilor obiectelor sanitare defecte de tip cu ventil cu garnitură cu
armături cu plăcuTe ceramice rezistente la uzură;
- înlocuirea robinetelor cu flotor defecte de la rezervoarele de closet sau pisoare;
- schimbarea re2:ervoarelor de closet sau de pisoare de înăltime, cu rezervoare de
mică sau joasă înălTime pentru L1şurinta de control şu n~mediere a robinetelor cu flotor;
- înlocuirea obiectelor sanitare defecte cu obiecte sanitare cu forme şi dimensiuni
care conduc la consum redus de apă;
- înlocuirea garniturilor defecte de la vane şi robinete de închidme şi separare;
- refacerea izolatiei deteriorate.
Reparatiile curente la retelele exterioare de alimentare cu apă rece şi apă caldă ca de
exemplu:
- înlocuireahidrantilorde!grădinăşiahidrantilordeincendliudefecti;
- refacerea termoizolatiei conductelor de apă caldă defecte din canalele exterioare
de protectie;
- reparatii la defectiunile retelei exterioare de1alimentare cu apă neca şi apă caldă;
- refaceri ale canalelor exterioare de protectie pentru conductele de apă caldă;
Reparatiile curente la statiile de pompare şi de hidrofor ca de exemplu:
- schimbarea garniturilor de etanşare defecte de la armături;
- înlocuirea flotoarelor defocte;
- înlocuirea aparatelor de măsură defecte;
- schimbarea cuplungurilor defecte de la pompe;
- refacerea izolaTiei defecte de la conducte; I
- fixarea pompelor pe postament;
Reparatiile curente la instalatii de canalizare ca de exemplu :
- înlocuirea capacelor uzate şi defecte la căminele de vizitare ;
- înlocuirea grătarelor uzate şi defecte la gurile de scurfJere;
- fixarea treptelor dislocate şi înlocuirea celor uzate la căminele de vizitare.;
- repararea retelei defecte (tuburi, îmbinări, rigole) ;
- repararea zid~iriilor, tencuieli şi a altor elemente de constructie care compun
canalele şi lucrările accesorii acestora ;
- repararea pavajelor deteriorate de exfiltraîii anormale şi/sau de defectiuni ale
canalizării.

I
 - la pompe, se opreşte electromotorul şi apoi se închid vanele la aspiratia şi
refularea pompei ;
- la rezervorul tampon, se opresc pompelia şi se închide robinetul de pe conducta
de alimentare a rezervorului ; alimentarea cu apă a instalatiei făcându-se pe conducta de
ocolire;
- la recipientele de hidrofor, în cazul existentei unui singur recipient, se
procedează ca la rezEm,orul tampon, iar în cazul în care instalatia este echipată cu mai
multi recipiente se izolează recipientul defect, prin închiderea robinetelor de izolare ;
- la statiile de pompare a apei uzate, în cazul defectării pompei şi în lipsa rezervei,
se scoate din functiune instalatia aferentă (obiectul sau obiectele sanitare).

La instalatiile de. pompare comune pentru consum menajer şi incendiu sau la cele
independente de incendiu se vor respecta prevederile din instructitnile de functionare şi
verificare periodică ale instalatiilor prevăzute pentru stingerea incendiilor, care tnabuiesc să
cuprindă modul de utilizare şi întretinere a instafatiilorîn situatie normală şi în caz de incendiu.
Reparatii capitale

Reparatiile capitaha constau în înlocuirea partialij sau totală a umor părti din instalatiile
sanitare.

Reparatiile capitale sunt planificate şi Un seama de durata de folosintă a ellemente~lor

instalatiei şi de rezultatele verificărilor anterioare.

Reparatiile capitale se fac cu scopul restabilirii complete a c;apacitătii dle lucru a

instalaTiilor sanitare în vederea realizării caracteristicilor tehnice initiale.

ReparatiHe capitale a instalatlilor sanitare se efectuează pe baza proiectelor care se

efectu«aază conform dabalor prezentate în partea de proiectare din prezentul normativ.
Proiectele de reparatii capitale sunt verificate de verificatori tehnici atestati.

Recomandări tehnice suplimentare

Pentru menţinerea calităţii apei, instalaţiile de alimentare cu apă nu se vor racorda

( niciodată la instalaţii de alimentare cu apă industrială, care nu are proprietăţi de potabilitate.
La golirea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă sau la spălarea unor tuburi sau
elemente de canalizare, nu se lasă în contact furtunul de apă potabilă cu elementele reţelei
de canalizare 1 pentru a se evita infestarea apei potabile.
Acolo unde există părţi din instalaţie care se utilizează foarte rar (în garaje, depozite),
apa va fi reîmprospătată minim 01 dată pe lună (trebuie lăsată să curgă o perioadă scurtă).
Exploatarea si intretinerea instalatiilor de preparare calda de consum
Se recomandă prepararea centralizată a apei calde cu ajutorul boiler~:;..-s.-awJQcal cu
ajutorul preparatoarelor instantanee electrice de apă caldă, cazanelor loc~a;tolie'r§~-,
electrice etc. /,:, ':'°~'•,.../ , , 't,-4,,~\~
Exploatarea acestor echipamente presupune urmărirea următ . ~~@J~~· ' , :ţ~
- reglaj termic al instalaţieide preparare a apei calde (reglare ,ir~furiik \ ,~i \ ~➔ r1
- controliul. verificarea şi reparaţiile corE~spunzătoare instalaţie 1,. ,, } ,zu;
·"/~:,; _01/,/
t,;~-C, ,-,.li'
fj11
,' ~- •••'{""';~•~::~-t:.,;~ ~O•/,/
.i,.. .,. ·•.,.,~.,:/
~~"",;;:''i!l,1:.. ; '"' ~ţ~•~•'<t~
<~~:~~~;;~~-~
4
 Apa caldă trebuie să ajungă în baterii cu o temperatură cuprinsă între 40 - 45°C. De
aceea se recomandă ca temperatura apei în echipamentele de preparare să fie în intervalul
50-60°C.
Reglarea temperaturii se face diferit, în funcţie de tipul echipamentului de preparare a
apei calde, consultând cartea tehnică a acestuia.
Controlul şi verificar,ea acestor instalaţiii se faci:1 zilnic şi constă în controlarea
conductelor şi robinetelor de închidere, a aparatelor de preparare a apei calde menajere,
precum şi a s1Urselor de energia electrică pentru aparatele electrice de preparat apă caldă .

Revizia instalaţiei de preparat apă caldă se face anual şi constă în:

-revizia legăturilor echipamentului la apă rece şi caldă;
-verificarea stării suprafeţelor serpentinei şi mantalei echipamentelor;
- pentru echipamentele locale de preparat apă caldă, revizia se face conform cărţii
tehnice a echipamentului respectiv;
- se verifică termoizolaţia;
-se verifică aparatele de m~isură (termometre, manometre) verificarea instalaţiilor anexe
(instalaţia de gaze, electrică etc.)
Exploatarea si intretinerea instalatiilor de canalizare interioare
Evacuarea apelor uzate din clădiri în reţelele exterioare (publice) se face respectând
prevederile legale privind calitatea apei (NTPA 002).
Administratorul este responsabil cu respectarea acestor legislaţii. Pentru evitarea
deteriorării conductelor de canalizare realizate din plastic (PVC, polipropilenă), temperatura
maximă a apelor evacuate la canalizare nu va depăşi 40 °C.
Controlul şi verificarea acestor instalaţiii de caniaiizare interioare constau în:
- verificarea aspectului general al instalaţiei;
-depistarea unor anomalii în funcţionare, ca reducerea debitelor dle apă evacuate, sau
prezenţa unor mirosuri neiplăcute~;
-depistarea unor pierderi de apă pe la neetanşeităţi;
-controlul depunerilor de frunze, gunoaie pe re·ceptorii de terasă;
-starea căiciulilor de protecţie a coloaneilor de ventilare a canalizării.

Revizia instalaţiei de~ canalizare se face periodic şi se referă la starea instalaţiei în

(
ansamblu şi la calitatea apelor uzate evacuate, şi urmăreşte:
-calitatea apelor uzate, stabilite cu metode specifice;
-verificarea aspectului general al instalaţiei;
-verificarea stării conductelor de ventilare a canalizării (să nu fie obturaţe,).;:::::~:: : . ::~
-ver!ficări
construcţie pereţi, sistemelor de prin.dere a. colectoarelor şi coloanelor defl:J··
al~ plafoane). ·!:····.•e
. . ·.m .· : e. ·e··.·.•·..1
.·. •· .•/<s.·:.N·:t::.;-
1 . ,,•.·.'1..,p;:~.>.··~···.
. ··:~\
···.·.fi··.······.t. ·.:.·:.·.•.·.d.·.··. .~.·.

Instalaţia de canalizare se spală perio„dic (?e_l puţin anual), astfel î ~:?~;:s'(!·>· întt:\."·.ţ.i:lre\·~\
eventualele depuneri care altfel s-ar putea mtăn ş1 ar putea înfunda co dlictefe.~e ....", 9 o ~)
canalizare; spălarea şi curăţarea instalaţiei se face cu dispozitive ade ~~,\PQţ[llnă) ~~... .la. ) . -~ J
obiectele sanitare către ziona de ieşire a conductelor din clădire; Reţea ~ ,canaliÎâre"' '~/ _J::.
meteorică se revizuieşte anual sau după fiecare furtună violentă. ,,:~ţ,~l.. 1:/ţ/ \,,1, 1/
Exploatarea si intretinerea instalatiilor de canalizare exterioare . ~'Ti~'ci,,"~?~~
Contro1L1I, verificarea şi revi.zia se rea!iz:ează atât asupra elementE~lo e ~~~rol
exterior) cât şi în interiorul canalizării exterioare (control interior).

5
 Controlul exterior al instalaţiilor de canalizare exterioare Sie face·lunar şi constă în
inspectarea traseului de suprafaţă a canalizării şi se verifică următoarele:
- existenta unor tasări ale solului pe traseul canalelor;
- starea capacelor sau grătarelor căminelor de canalizare şi poziţia lor corectă în ramele
lor de susţinere;
-depozitarea de materiale pe fundul căminelor şi gurilor de scurgere.
Controlul interior se face anual, cu echipamente de inspecţie speciale, şi presupune:
-controlul stării interiorului colectoarelor de canalizare;
-starea pereţilor şi treptelor de acces, în căminele de canalizare;
-existen'!;a de depuneri pe traseele conductelor orizontale de canallizare.

întocmit
ing. Galan Constantin

6
 CAIET DE SARCINI
INSTALAffl TERMICE INTERIOARE

a) Nominalizarea planselor care guverneaza lucrarea

- 11 - Plan parter - lnstalatii termice interioare
- 12 - Plan mansarda - lnstalatii termice interioare
-13 - Schema coloanelor - lnstalatii termice interioare
- 14 - Schema verticala CT - lnstalatii termoenergetice

b) proprletatlle fizice, chimice, de aspect, de calitate, tolerante, probe, teste si

altele asemenea, pentru materialele componente ale lucrarii, cu indicarea
standtrdelor
Materiale si echipamente
Principalele materiale utilizate sunt:
- tevi de polipropilena reticulate cu insertie de aluminiu pentru le ·
distrib1)tie;
- piese de legatura de polipropilena reticulate cu insertie de alu
- tevi de otel - teava neagra;
- fitinguri, robineti;
- radiatoare din tabla de otel; <:-· ~·s-,-c;o·.~~ 1-..'v
- termoizolatie pentru conducte; 1>/,,e- 'N G I N't':.'\'t. ,§<,c,
- echipamentele centralei termice; ~~OR ~o
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executar a in talati1n,r~mcalzire
vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in stand rd le de stat sau in
prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si satisface conditiile
tehnice cerute in proiectul de incalzire.
Ele vor trebui sa fie insotite de:
• Agrementele tehnice ale furnizorului care şa confirme realizarea de catre produ$ul
respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute
• Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in
exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici
• lnstructiuni de montare, probare, intretinere sii exploatare a produsului
• Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea
caracteristicilor
Elementele recomandate de ISCIR trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si conform
celor care vor fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML).
Verificarea materialelor
La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, agregate si aparate ce
corespund cerintelor proiectului si satisfac prevederile normelor in vigoare.
lnaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu ochiul
liber pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic
(deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor,
stuturi deformate sau lipsa, etc.); se remediaza defectiunile respective sau se înlocuiesc
aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere.
Se verifica daca recipientele sub pres.iune (cazane) au fost supuse controlului
ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta.
La aparatele de masura si control, montate de Contractorul instalatiei de incalzire
se verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie
Legala (BRML).
Depoiitatre si manipulare
Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depoziitele de materiale ale
santierului, cu respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in
conformitate cu instructiunile furnizorului.
Materialele de instalatii asupra carena conditiile atmosferice nu au influienta
nefavorabila pe durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe
platforme betonate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea
normelor specifice de tehnica a securitatii muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se
depoziiteaza sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena.
Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara {armaturi fine,
fitinguri, aparate de masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu
motoare electrice precum si produse din materiale plastice) se pastreaza in magazii
inchise, in rastele. --~---
Manipularea materialelor se va face cu respectarea nor , ·v.~ ~~ ~tAhl<il-r
securitatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va ~ ~ten['ii.~e;'Aftl:.ileo:S'Qlit'a-
materialelor casante sau usor deformabile {radiatoare, 1& · ;,R '
1
•

convectoare, prefabricate, etc.). o· 1""

NR. 09269
c) dimensiunea, forma, aspectul si descrierea executiei la.n;nB'H-1 lt *
lnstalatiile termice trebuie sa asigure temperaturile in ·. n ~§~1,i@:'i c~
camera, in functie de destinatie si de nivelul de confort. ·~ 1,,/ ' ~~ fvc,
Temperaturile interioare sunt intre 18°C - 20°c. Elem ntel '-_,..,,...,....eţ,~~e
folose$c cuprind radiatoare din otel. Agentul termic este a c dal!l::::Sf~:::::::- 601)C
furnizat de un cazan cu gazeificare, cu functionare pe comb stib solid, Q = 100 kW,
amplaşat la parter, in camera centralei termice.
Conductele pricipale de alimentare vor fi din din po pilena reticulate cu
insertie de aluminiu.Radiatorele sunt confectionate din otel de calitate superioara.
Suprafata exterioara a radiatorului este finisata cu un start de pulbere aplicata
electrostatic si uscata in cuptor. La interior radiatoarele sunt degresate, tratate cu fosfat
de fier pasivizat, spalate si grunduite cu un $trat de baza aplicat prin elecţroforeza si
uscate in cuptor. Presiunea maxima a agentului termic este de 120 °C. Grosimea tablei
panourilor este de 1,20 mm. Radiatoarele sunt echipate cu sistem de prindere, robinet
aerisire si dop.
Executarea lucrarilor de monatre si de acceptare se va face in concordanta cu cu
prescriptiile normelor pentru instalatii tremice (1.13/2015).
Montarea corpurilor de încălzire se va face aparent la fata pereţilor sau
ferestrelor. Distantele între radiator şi perete, respectiv pardoseală vor fi în conformitate
cu 113/2015. Montarea radiatoarelor se va face după probarea lor prealabilă la o
presiune de 6 bari. Radiatorele vor fi susţinute cu console {livrate de furnizorul de
radiatoare).
Elementele de incalzire montate la instalatii trebuie supuse urmatoarelor
verific~ri:
• Conformitate cu proiectul privind tipul elementelor de incalire, dimensiunea si
dimensiunile de asamblare
• Orizontalitate si planeitate
• Fermitatea fixarilor pe elementele cladirii
• Daca robinetele de la elementele de incalzire sunt vizibile si usor accesibile si adecvat
inchise/dechise
Principalele verificari privind conductele includ urmatoarele verificari:
a) lnainte de izolarea termica si mascare:
• Se verifica vizual executarea corecta a imbinarilor si indoiturilor

2
 • Sprijinirea corecta a conductelor cu bratari, consoles, etc., sensul si gradul
panteiconform proiectului. Panta se va verific:a cu polobocul de lungime minima de 70
cm.
• Paralelismul coloanelor vizibile la suprafetele finisate ale peretilor adiacenti
• Mentinerea pozitiei corecte a retelei de conducte montate (conductele de apa calda
jos, tubulatura pentru electrice in mojice si conductele de gaz sus)
• Existenta conductelor de protectie (mansoane) la trecerea conductelor prin placi si
pereti si prevederea spatiului dintre mansoane si conducte
• Localizarea corecta a utilajelor pentru drenarea apei si de aerare
b) ln timpul lucrarilor de montare prescriptiile normelor 1-13/2015 trebuie respectate:
• Conductele îndoite nu trebuie sa aiba deformari ale sectiunii transversale sau
subtiefea peretilor sa depaseasca 0.5 mm
• Robinetele care se vor monta vlatime
• or fi in pozitie închisa
• ln timpul montarii robinetelor cu flanse, se, va verifica paralelismul dintre robinet si
flanselle conductelor ~-=-
lnstalatiile de incali:ire pentru apa calda trebuie prevazute cu 1~im1
( de drenare a aerului pe fiecare element de incalzire si pe fiecare c Nl!l' · · 'i .o
Fiecare grup de distributie prevazut cu posibilitati de ir,,f,<1'11if<111=>r-..s ei ft4! ~
trebuie sa fie aiba sistem de dearare separat. ~ Al .o ~
lnstalatia de incalzire centrala se va verifica din punct d ref@~t5~\jlti sl>
circulaitia lichidului la probele la rece si la cald. * lt

Montarea conductelor "~ ~·e,-c;o·.~~ A.'<t

La trasarea suporturilor se va lua in considerare o panta

2-3 %o in sensul curgerii fluidului prin conducte si se vor localiza astf ne
~/,
,,~~
l/V (~·.·N ~ 'fi..

c.ex,ste o
rvv

distanta minima de 30 mm intre peretele cladirii si suprafata c ndu tei.Se va utiliza

ţeava de polipropilena reticulate cu insertie de aluminiu.
Specificaţiile de mai sus pentru îmbinarea ţevilor şi fitingurilor sunt minimale, la
montaj se vor avea în \federe şi alte precizări puse la dispo~iţie de furnizorul de
polipropilena reticulate cu insertie de aluminiu,
Execuţia instalatiilor de incalzire se face cu tehnologia clasica de îmbinare,
sudand conductele instalatiei termice sau imbinand conductele si armaturile prin
fitingu fi.
La trecere prin pereti, conductele trebuie sa fie protejate de mansoane care
permit miscarea libera a conductelor si spatiul dintre se umple cu material incombustibil.
Dilatarea se asigură prin trasee deviate ale conductelor şi dispunerea judicioasă
a punctelor fixe. Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele.
lnainte de începerea asamblarii, fiecare element se va marca pe
elementele de constructie, apoi materialul tubular se va taia la lungimea necesara si se
va transporta la locul necesar. Existenta gauril!or de treceri prin pereti trebuie verificate.
Distanţele minime între conductele montate pe traseu paralel vor fi conform
normativ I 13-2015.
Faţă de conductorii electrici sau conductele de gaze traseele conductelor de
încălzire vor fi montate la distanţele specificate în I 7 - 2011.

lmbinarea conductelor
Majoritatea imbinarilor se vor face pe pozitie. Conductele se vor imbina prin
sudare. Sudura se va folosi pentru îmbinarea conductelor termice.
lmbinarea conductelor de polipropilena reticulate cu insertie de aluminiu se va
realiza prin lipire sau sertizare .

3
 lmbinarea prin lipire
Daca se foloseste acest procedeu succesiunea operatiilor este urmatoarea :
- tevile, se taie perpendicular pe ax, cu ajutorul dispozitivului pentru taiat tevi;
- capatul de teava se debazureaza la exterior si interior ;
- calibrarea capatului de teava ;
- curatirea suprafetei de lipire a tevii si a fitingului( dezoxidare ) ;
- aplicarea pastei de lipit pe capatul curatat al tevii ;
- îmbinarea tevii cu fitingul ;
- incalzirea suprafetelor de lipit pana la temperatura prescrisa de producator cu ajutorul
unei lampi cu gaz ;
- aplicarea materialului de lipit ( livrat de furnizorul tevii );
Prote~tie
Protejarea echipamentului se va faqe adecvat prin conectare la priza de
impamantare, conform standardelor de siguranta.
Pentru orice elemente care folosesc energie trebuie sa se ia in considerare unele
reguli fundamentale cum ar fi:
• Sa m) se atinga echipamentele cu parti ale corpului ude si/sau goale
• Sa m) se secata cablurile electrice
C • Sa m,1 se lase echipamentele expuse la agenti atmosferici (ploai
• Sa nu se permita ca echipamentele sa fie folositi de copii sa ClbP ..----,,.._ &u se
pricep. c.:,'tr- oMAJV, ~ ~~
d) ordinea de executie, p,robe, teste, verific•ri ale lucrar" 2j- ~~ o R 4 ~ ~. \
PROBE
lnstalatiile termice se supun la urmatoarele probe: NR. 09269
'° ► J
~-;Z'.. \

• Proba la rece it ~
• Proba la cald ~
'~
"9,:_9.rs. 0
.., ,1.&, ,
-~~ ~
<"'
• Proba de eficacitate , .: 'VGi.
1 i. \:?.. ,f<;,0

Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in No mat1 ~jr:~,..W

1. Proba de presiune
Probele de presiune se fac pentru a verifica reziste a
elementelor instalatiei si consta din umplerea instalatiei cu apa · erificarea presiunii.
Probele de presiune sunt obligatorii pentru întreaga instalatie si se va face cand
sunt conectate toate echipamentele de la instalatiei termice, centralei termice, retelele
de conducte, unitatiele de consum (radiatoare,, agregate si arii de incalzire).
ln cazul în care se folosesc radiatoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie
conform presiunii maxime reduse decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a
instalatiei se va face fara centralele termice respective, fiind înlocuite cu radiatoarele din
stoc (rezistente la presiune) sau conducte pentru conectari tur- retur.
Proba de presiune se face înainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire,
izolatie tremica, etc.), închiderea lor in conducte si canale fara acces de vizitare in pereti
si in palsee sau încastrarea lor in elementele constructiei, cat si înainte de finisariel
constructiei. Proba se face cand temperatura aerului este mai mare de +5 oe.
Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul
de executie al instalatiei astfel:
• o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile
montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale
• dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se
mascheaza sub finisaje deosebite
• presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza
în elemente de constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli
realizate numai cu tevi tra$e)
4
 • la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii care sint
supuse prevederii acestor prescriptii.
Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi lnceputa imediat dupa
punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La
imbinarile sudate controlul se face prin ciocanire iar la restul imbinarilor prin examinarea
cu ochiiul liber.
Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea
instalatiei sub presiune si se face cu un manometru înregistrator sau cu cu manometru
indicator clasa de precizie 1.6 prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata
probei., manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata
fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri.
ln cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai
sus, se procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se înscriu in
procesul verbal al instalatiei.
Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca nu s-au introdus
solutii antiinghet.
2. Probe la rece
C Aceste probe sunt obligatorii pentru întreaga instalatie si se jlQl:=:el~~a dupa
finisarea elementelor. ln ceea ce priveste proba, se asigura desc · r~ hh.41,i si
reglarea totala a robinetelor, cat si închiderea conexiunile ;YJ!fi)· , ~
robinetelor de siguranta de la arzatoare si a vaselor de expa ~ · · t~
inceperea probelor. o
1 ~~- ,q "°
0
lnainte de probe întreaga instalatie se va curata inaut · ri ~~~~t!ie9=l i~.
~
Proba de presiune trebuie sa fie de 6 bari. lt . *
. lm~inarile sudate şe vor verifica prin lovire cu cio nit, 1 r..q9,e_lela~~ to
examina vizual. ~c;O, c}
Presiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dup '~âtttai,,,... · ei
la presiune, cu ajutorul unt,Ji manometru. ro~;
Rezultatele probelor la rece vor fi considerate satis acato re daca in timpul
intregului dest de presiune, manometru nu va indica variatii d pre iune si daca nu se
gasesc fisuri, crapaturi, pierderi de apa la imbinari si garniturile p .tr presiune.
3. Probe la cald
Probele la cald se vor face conform Normativului 113-2015 - pentru proiectarea si
executarea instalatiilor de incalzire centrala, o data cu aceste probe se regleza si
instalatia.
4. Proba de eficacitate
Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia
realizeaza în incaperi gradul de incalzire prevazut in proiect. Ea se executa cu întreaga
instalatie in functiune si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata. Pentru ca
verificarea sa fie cit mai concludenta, se va i!ilege o perioada rece, cind temperaturile
exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie O oC si valoarea lor medie
zilnica in timpul probei sa nu varieze cu mai mult de ±3 oe fata de temperatura
exterioara medie a celor doua zile precedente.,
Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri
incalzitoare, se incalzeste cladirea cel putin trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de
ore inaintea probei, agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj, in limita
unor abateri de ±2 oe. pe timpul probei instalatia trebuie sa functionaze continuu si
toate usile si ferestrele cladirii sa fie închise.
Se mascara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele
de ducere si întoarcere, verificindu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de
reglaj calitativ.

5
 Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre
montate în mijlocul incaperii, la o inaltime de O. 75 m de la pardoseala; în cazul
incaperilor cu o deschidere mai mare de 1O rn citirile se vor face• pe zone cvasipatrate
cu suprafete de maximum 100 mp, tot la inaltimea de 0.75 m.
ln incaperi de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din
incapere la o distanta de cel putin 2m de la peretele incaperii sila o inaltime de 0.75 m
de la pardoseala; în cadrul probei se urmareste stabilirea si uniformitatea temperaturii
aerului din incaperi si durata probei. Daca cladirea este expusa soarelui se iau in
considerare numai citirile de temperaturi efectuate intre orele 7 si 11.
Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre
cu gradatii corespunzatoare
si anume:
• pentru temperaturi exterioare ........... 1/5 oe
• pentru temperaturi interioare ............ 1/5 oe
• pentru temperaturile agentului termic .. 1/2 oe
Verificarea termometrelor se va face înainte de folosire iar ln timpul masuratorilor
ele var fi ferite de influiente perturbatorii (curenti de aer, radiatii ~ · ,- dura
umana). ~ O I\ NA„
C lncaperile in care se mascara temperatura interioara vor fi: '!t-"fJ, A CO<'
• la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite · .fpo ~~ ~
La cladirile cu multe niveluri se asigura efectuarea a cel ~ ite ttma~to ret=-
la fiecare nivel. NR. 09269 J>
La incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii s ia cu 1ţorpuri ~
incalzire, se fac pe linga masuratorile de temperatura menti n an :91., m~~r tofi,
ale vitezei aerului, in conformitate cu prevederile "Norma ivu · ~n ir r· ta
instalatiilor de ventilare" 15 . ,,;:;i,.r, lv G I N 'i. ,.,~0 i\«:-
. . . ~"<"'.(! r. pv,
Rezultatele probe.lor de ef1cac1tate se cons1de a sa îs _:.-- aca
temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect, c o ab re de la -0.5 oe
pina la +1 ac, in cladirile civile si de la -1 oC pina la +2 oC in i cap rile de productie si
daca viteza aerului satisface prevederile din prescriptiile de prot cti muncii; rezultatele
se inscriu in procesul verbal al instalatiei.
ln afara de aceste probe se prevadl o serie de verificari functionale si de
siguranta specifice:
• functlonarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune
• masurarea randamentului, consumului de combustibil, temperaturii si continutului
gazelor de ardere conform metodologiei 1se1R si a instructiunilor producatorului
cazanului
• pornirea-oprirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei
termornecanice si de automatizare adoptate
• pornirea-oprirea pompelor de circulatie
Se verifica modul de legare al vaselor de expansiune la instalatie si functionarea
sistemelor de expansiune.
ln vederea asigurarii dezaerisirii si goliriii instalatiei se verifica eficienta dezaerisirii
in punctele cele mai ridicate ale instalatiei si golirea in punctele cele mai coborite.
La instalatia de automatizare se verifica:
• functionarea termostatelor
modul de amplasare al sondelor de temperatura astfel incit acestea sa dea informatii
corecte
• functionarea instalatiei de automatizare si a robinetelor motorizate, in toate regimurile
preva.z:ute (nominale, reduse, sezoniere).
La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica:
• tirajul
• etam~eitatea canalelor si a cosurilor de fum
6
 • functionarea accesoriilor de reglare si siguranta
La instalatiile de combustibil se verifica:
• oprirea automata a alimentarii cu combustibil la atingerea presiunii si temperaturii
limita a agentului termic.
Conductele de apa rece si apa calda de consum se supun la urmatoarele
incercarî:
• de etanseitate la presiune la rece
• de functionare la apa rece si calda.
Se respecta cu strîctete specificatiile din standardul 19 referitoare la probe.

Probe si verificari
Orice material si echipament care se va utiliza pentru il'lstalatii mai intai se va
verifica din punt de vedere al calitatii, pe baza Crtificatului de Calitate al producatorului.
Materialele care sunt defecte sau deformate accidental nu se vor utiliza. Altfel întreaga
responsabilitate va fi a personalului de exeutie.
Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator ~~mina si
se va atesta calitate de c:atre laboratoare autorizate. o
✓.P P.,, NA -c :- . .,
Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata Io ,_JJf.ţisi _ _ frte'~ a
( eventualelor defecte si poate începe faza de intretinere. I ~ir o.t>
1R 1l,
grundire, vopsire, izolatie termica, si se stie ca cerintele de ~t stJ.lltfma1 ·
decat criteriile estetice si organizatorice. NR. 09269
Personalul care lucreaza la probele de presiune ale uctelor 1ra fi in u~i
prealabil, conform prescribtiilor Art. 3.11 din Normele de _o tj~.:_G.cr-~~,t;'~ii p~
activUatile de asamblarea in constructii. Pentru echipamente · o~ n · r,
acesta trebuie sa prezinte instructiunile de executie, de sa '·'"fttij-l•"" , de
verificare, de acceptare si punere in functiune. Vasele de a xpans ,.. 7 ... rebuie
deasemenea sa fie conform Normelor ISCIR si trebuie auto izate e ISCIR înainte de
punerea in functiune.
Beneficiarul trebuiie sa autorizeze personal calificat, co orm 1nstructiunilor CR 5-
82 ale ISCIR-ului, pentru exploatarea echipamentelor.
lnstructiuni pentru Protectia Muncii si Prevenirea Incendiilor
ln timpul executarii lucrarilor in concordanta cu previziunilor proiectului,
constructorul trebuie sa furnizeze toate materialele, echipamentele si sa asigure
conditiile legale de igiena, protectia muncii si prevenirea incendiilor. Normele minime
care vor fi respectate sunt:
• Norme interne, specifice constructorului, de igiena, de protectie a muncii si de
prevenire a incendiilor.
• Normele 113-2015 pentru proiectare, fabricare si exploatarea constructiilor pentru
prevenirea incendiilor.
ln concordanta cu prescriptiile acestor norme, echipele de lucru trebuie dotate cu
unelte si utilaje necesare cat si cu echipamente de lucru adecvate, ochelari, manusi,
halate etc.
Pentru lucru la inaltime trebuie furnizate centuri de siguranta, casti si schele.
Panouri de avertizare privind parotectia muncii si igiena vor fi afisate in locuri vizibile,
Se vor face instruiri periodice privind protectia muncii si prevenirea incendiilor si
constructorul va fi responsabil legal pentru aceste lucruri pana la finalizarea lucrarilor.

e) standardele, normativele si alte prescriptii, care trebuie respectate la materiale,

utilaje, confectii, executie, montaj, probe, teste, verificari
Legea nr. 372/2005, republicata - privind performanta energetica a cladirilor,
republicata ;
Legea nr. 10/1995, republicata - privind calitatea in constructii, cu modificarile
ulterioare ;
7
 legea nr. 50/ 1991, republicata - priviind autorizarea exeautarii lucrarilor de
constructii ;
Normativ I 13/2015 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de
incalzire centrala;
Normativ C 56/2002 - Normativ pentr'u verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
instalatii aferente constructiilor;
Normativ 15/201 O•- Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor de ventilare si climatizare;
Normativ C 107/1 - Normativ pentru calculul coeficientilor globali de izolare
termica la cladirile de locuit ;
SR 1907 -1,2/94- lnstalatii de incalz:ire.Calculul necesarului de caldura.
Prescriptii de calcul
HG 273/94 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora;
HG 392/1994 - Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse si
procedee slechipamente noi in constructii;
P118/99 - Normativ de siguranta la fac a constructiilor.

( f) conditiUe de receptie, masuratori, aspect, culori, tolerante si altele asemenea

1. Antreprenorul este obligat să execute lucrările conform proiectului, condiţiilor
contractuale şi prescripţiilor tehnice în vigoare.
2. Locul pe care urmează să se execute lucrările de instalaţii termice trebuie pus la
dispoziţie pentru a se putea desfăşura normal şi în siguranţă lucrările prevăzute.
3. ln timpul execuţiei, orice modificări sau completări ale proiectului se fac numai
cu respectarea dispoziţiilor legale şi cu acordul scris al proiectantului, cu excepţia
cazurilor când nu este necesar acest racord.
4. Când executantul constată necesitatea unor lucrări neprevazute în proiect,
neconcordanţe între proiect şi situaţia de pe teren, nerespectarea prescripţiilor tehnice,
lipsa unor detalii care împiedică continuarea lucrului până la consultarea planificată a
proiectantului, precum şi alte deficiente ale proiectului, este obligat să comunice
beneficiarului şi proiectantului propuneri de soluţionare şi să ceară indicaţiile de urmat.
Beneficiarul şi proiectantul sunt obligaţi ca, în termen de şapte z:ile de la cererea
antreiprenorului general, să dea indicaţiile cerute. Dacă este necesar, proiectantul se va
deplasa pe şantier, pentru soluţionarea în cunoştinţă de cauză a sesizărilor făcute.
5. Cu ocazia deplasărilor pe şantier, proiectantul este obligat să verifice calitatea
şi aspectul lucrărilor şi materialelor, fără a interveni în activitatea operativă şi economică
a executantului. Constatările şi dispoziţiile vor fi consemnate în caietul de dispoziţii şi
comunicţri ale şantierului. în cazul constatării unor abateri grave d . , re ar
afecta siguranţa sau calitatea lucrărilor, proiectantul este oblig a<ge'a~înrsgi
oprirea lucrărilor necorespunzatoare, comunicând aceasta be ftcr~r~Nw\~8~ ~/
obligaţie o are dirigintele de şantier. · ;J' /;~> ~'.I '.;: \ \ ~~
ln termen de două zile se va forma o comisie de anali ~~ru constatar~a \ 77
temeiniciei măsurilor luate de diriginte sau proiectant, s 1 'lie Pq,{l@:;:JDil«ăff1e.'. tin .-k
cazul în care măsura este luată de diriginte, se solicită şi pr enţ proiectant~l,~i/a ,,v
comisie. * "JJ .. ·"'/ ,. .
V
, ,:f:i;cJ>;,,.<ct .(,0
~,._..,.V
~,t>. 'N,,,...r~"".:.,.o'
·,z,..,,~JCATOfl
~. . 01:·~
t
lntocmit, ~

lng. Constantin Galan

~
8
 INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE, INTRETINERE,
VERIFICARI PERIODICA SI URMARIREA
COMPORTARII IN TIMP ,A, . --·.-.,._ . ~R DE
INC . RE'
11 ·Co \

// tJ\,Â
. Ic ,..o R..q..o e
Den. proiect: Construire camin cultural in sat Pastraveni, cornu 1' ·: iijW
• BENEFICIAR: COMUNA PASTRAVENI ~..... lt
• Clasa de importanta 111
• Categoria de importanta. C ::!.:_s_
Gr
• EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR OE ÎNCĂLZIRE (f!~·;
_____,.
.....

1.Condiţii generale de exploatare a instalaţiilor

1.1.Exploatarea instalaţiilor de încălzire se face, de regulă, de către operatori de

instalaţii
/specialişti atestaţi/autorizaţi, după caz, conform prevederilor legale în vigoare.

1.2 Exploatarea instalaţiilor de încăli:ire se poate face de către personalul propriu

al beneficiarului sau de către o firmă specializată. Preluarea exploatării instalaţiilor de
încălzire se face pe baza unui proces verbal de predare - primire în exploatare a instalaţiilor
de încălzire.
1.3. Exploatarea instalaţiilor de încălzire trebuie să asigure menţinerea funcţionării
normale a instalaţiilor şi încadrarea acestora în parametrii de performanţă proiectaţi.
Asigurarea nivelurilor minime de performanţă ieste obligatorie pe toată durata de exploatare
a instalaţiilor de încălzire centrală.
1.4. Pe parcursul exploatării instalaţiilor de încălzire se verifică periodic compoziţia
chimică a apei din instalaţie, luându-se măsuri pentru încadrarea acesteia în parametrii
normaţi.

2.Supravegherea instalaţiilor şi verificări periodice

2.1. Supravegherea instalaţiilor de încălzire se face permanent, conform instrucţiunilor ţ

de exploatare, prin urmărire directă sau prin sistemul dispecer.

2.2. Urmărirea directă a funcţionării instalaţiilor de încălzire se face prin controlul şi

verificarea instalaţiilor de către personalul de E!Xploatare. Această activitate constă în:

ai)observarea şi înregistrarea indicaţiilor aparatelor de măsură montate în instalaţie şi

în încăperi;

b)observarea funcţionării normale a echipamentelor şi a elementelor componente ale

instalaţiei şi încadrarea în regimurile de funcţionare prescrise;

c)menţinerea în poziţia stabilită a dispozitivelor de reglare.

2.3.Verificarea periodică a instalaţiilor de încălzire cuprinde:

1
 • verificarea periodică propriu-zisă;
• raportul tehnic şi planul de măsuri.

3.Verificări în instalaţia interioară de încălzire

4. Exploatarea curentă a instalaţiilor de încjlzire. Corectarea regimului de funcţionare

4.1. Exploatarea instalaţiilor de încălzire se realizează prin următoarele activităţi:

- supravegherea continuă şi verifioarea periodică a instalaţiilor;
- reglarea regimului de funcţionare a instalaţiilor pentru satisfacerea cerinţelor
consumatorilor.

4.2. Reglarea furniz:ării căldurii se face centralizat, la sursă (centrală termică, punct
termic) conform instrucţiunilor de exploatare în funcţie de tipul de reglaj: reglaj calitativ,
reglaj cantitativ, reglaj mixt.
îr1 funcţie de mijloacele prin care se efectuează, reglarea poate fi manuală sau
automată.

4.3. La nivelul aparatelor de încălzire se face reglarea locală, conform cerinţelor

beneficiarului, cu robinete cu cap termostat sa.u robinete cu trei căi.

5.Prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata exploatării instalaţiilor

5.1. Respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor precum şi echiparea şi

dotarea cu mijloace şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor la construcţii este
obligatorie pe întreaga durată de exploatare a instalaţiilor de încălzire aferente
construcţiilor.

• ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE

întreţinerea instalaţiilor de încălzire eşte o activitate de exploatare, desfăşurată

permanent, prin efectuarea de intervenţii ori de câte ori este nevoie, pentru menţinerea
funcţionării instalaţiilor la parametrii stabiliţi prin proiect.

6.Întreţinerea instalaţiilor interioare

6.1.Întreţinerea instalaţiei interioare de încălzire se face cu scopul de a asigura
funcţionarea instalaţiei, realizând parametrii prevăzuţi în proiect.
Se efectuează următoarele operaţiuni de întreţinere:

2
 verificarea etanşeităţii la îmbinări;
- verificarea funcţionării robinetelor;
- curăţarea elementelor exterioare ale corpurilor de încălzire;
- ungerea mecanismelor ce au piese în mişcare, conform instrucţiunilor de folosire;
- fixarea suporţilor slăbiţi;
- verificarea funcţionării dispozitivelor de dezaerisire şi golire;
verificarea protecţiei anticorozive a conductelor şi suporţilor şi remedierea
- defectelor;
- verificarea stării izolaţiilor termice a conductelor şi a aparatelor.

7.Reparaţiile. ~
/~c
~ · · . · · -..
s. ~~ t ·co~·-.
7.1. Reparaţiile care se efectuează la inştalaţiile de încălzire ~9ţ~ · ,~
anume : / .':} rf!:· O R4 •~ \

a) reparaţii planificate; oo;.;. \ t'lÎK, ~.,>

b) reparaţii accidentale. ~1i
L,
\
4/ .. ,
Et
, .'i(
*
7.2. Reparaţiile planificate sunt următoarele : ~~/.,.__
~~~~~~
,;r~~;~:~ ,1,fj;;'
ai) reparaţii curente - se realizează, de regulă, fără scoate ea d' functfCin~
instalaţiei.
b) reparaţii capitale-se execută la termene fixate de reglem ări în funcţie de durata
normată de serviciu a instalaţiei.

(1) Reparaţiile capitale se planifică a fi efectuate în perioada de întrerupere a

funcţionării instalaţiei (de regulă vara), împreună cu alte lucrări care ar conduce la
întreruperea în funcţionare (reţele exterioare, instalaţii interioare, partea de construcţii).
(2) La alegerea perioadei de timp dintre două reparaţii capitale se ţine seama şi de
recomandările producătorului de echipamente.

7.3. Planificarea reparaţiilor se face în baza reviziilor periodice ale instalaţiei.

(1) Revizia instalaţiei urmăreşte să stabilească starea tehnică a elementelor
componente ale instalaţiei şi să descopere defecţiunile care trebuie înlăturate pentru
aducerea instalaţiei în starea iniţială; revizia are ca obiect, în principal, etanşeitatea reţelei
de conducte, funcţionalitatea echipamentelor, reglarea manuală şi automată.
(2) Revizia se realizează în perioada în care instalaţia nu funcţionează, de regulă în
sezom,.11 cald. Concluziile se înscriu într-un Registru de evidenţă a activităţii de control,
verificare şi revizie a instalaţiilor de încălzire.

7.4. Reparaţiile acciidentale se realizeai:ă în caz de incidente, defecţiuni sau avarii ;

ele se execută de către firme specializate în baza unor contracte de prestări de serviciii.

7.5. Reparaţiile efectuate se înscriu în Jurnalul evenimentelor instalaţiei de încălzire.

în urma lucrărilor de reparaţii se modifică, dacă este necesar, Fişa tehnică a instalaţiei
şi Instrucţiunile de exploatare.

7.6. Reparaţiile la echipamentele care intră sub incidenţa reglementărilor ISCIR

(cazane, schimbătoare de, căldură, recipiente sub presiune, etc.) se fac in conformitate cu
prevederile Prescripţiilor Tehnice ISCIR, specifice .

3
8.Defecţiuni, incidente, avarii

8.1. în vederea asigurării unui cadru normal de intervenţie în funcţionarea instalaţiilor

de încălzire se iau următoarele măsuri:

a) executarea instructajelor şi exerciţiilor de prevenire a incidentelor;

b) reglarea şi întreţinerea în stare de funcţionare a dispozitivelor de
siguranţă şi a aparatelor de măsură şi control;
c) cunoaşterea de către personalul de exploatare a instrucţiunilor de
exploatare şi a documentaţiilor tehnice ale utilajelor;
d) elaborarea şi afişarea schemelor operative de intervenţie pentru incidente şi
avarii; ~-·-..¼•,. ,.
e) menţinerea intactă a plăcii de identificare pe echi ffî~~~; · -~~;
. ~ -..--:-r~, . \\
8.2. La apariţia defecţiunilor se execută repara &.,~ ;·· . f1V.~~~~d în
permanenţă în siguranţă funcţionarea instalaţiilor. Se iau mv 'aiiî. i e1ia.· · ~e ptn.·t.ru. 'pr~~irea
distrugerii e~hipamentelor, conductelor şi arm~turilor. "'>l: ... N 0'92~.69l );,>
3.28. ln cazul avariei parţiale sau totale a unor echip ~- t , se se,ară ec i . ntul
avariat de restul instalaţiilor, astfel: .~ -</. -~~ 1q/2
a) la cazane, se închide alimentarea cu combusti ii ~~-- zi~ i,
se închid şi vanele agentului termic; '::"',c N G I N t'i:,.o~
b) la schimbătoare de căldură, se închid vanei agent · ' ar şi apoi
ale celui secundar;
c) la pompe, după răcirea cazanului, se opreşte e c omotorul şi apoi se
închid vanele la aspiraţia şi refularea pompei;
d) la corpuri de încălzire, se închid armăturile de separare pe ducere şi
întoarcerea agentului termic.

8.3. în cazul în care incidentul din centrala termică necesită întreruperea alimentării
cu căldură, timpul de întrerupere se limitează la strictul necesar, efectuîndu-se următoarele
operaţii : depistarea şi localizarea incidentului, golirea, repararea, umplerea instalaţiei şi
repunerea în funcţiune.
(1) Dacă temperatura exterioară este sub +5°C se recomandă limitarea timpului de
întrerupere la 4 ore. Pentru avarii care necesită un timp mai îndelungat se iau următoarele
măsuri speciale:
a) închiderea şi golirea instalaţiilor;
b) asigurarea alimentării provizorii cu agent termic sau apă caldă de
consum din alte surse.

8.4. în vederea efectuării operative a reparaţiilor după un incident, se recomandă ca

unitatea de exploatare, să dispună de rezerve de echipament de tipul celor aflate în
exploatare care au avut o fiabilitate redusă.
8.5. Toate defecţiunile, incidentele şi avariile precum şi remedierea acestora se
consemnează în procese-verbale.

9.PIROTECŢIA, SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCII

9.1. Pe toată durata de exploatare a instalaţiilor de încălzire (inclusiv revizii, reparaţii,
înlocuiri,ete;) se respectă cerinţele referitoare la protecţia, securitatea şi igiena muncii..

9.2 Verificările, probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiilor de

încălzire se efectuează respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în
vigoare pentru fiecare categorie de echipamente.
4
9.3. Instalaţiile se echipează cu dispozitivele de protecţie necesare menţionate în norme.

lntocmit,
lng. Constantin Gala

1A

s.c.
FORUM
PROIECT
S.R.L
RO 2c\-8~99'75
r::1;103~;::cc3
,:;
·,!(,~1",')f - ... h1rl.lt-.1/
·- --,....--~--,.

5
 CAIET DE SARCINI
INSTALATU ELECTRICE INTERIOARE

Caietul de sarcini cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a

instalatiilor electrice avand ca obiectiv un camiln cultural, avand regim de inaltime P+M
amplaşat în localitatea Pa$traveni, comuna Pastraveni, judet Neamt, beneficiar fiind:
COMUNA PASTRAVENI.

a) nominalizarea planselor care guverneaza lu 'rea

E1- Plan parter - lnstalatii electrice interioare ·. (,,:,. ,,,11 •
E2 - Plan mansard - lnstalatii electrice interio ~ li,i
E3 - Schema de distributie - lnstalatii electri merio~
b) proprietatile fizice, chimice, de aspect, de
h. ~- ,
'"' ,,,

te,,,,tolerant&,' prob.e teste

si altele asemenea, pentru materialele componente . ~ucrarii,J:u indJf~Jha
stand~rdelor "~' ' .
,,:--....
. lt;;;:l
_Jj

Materialele circuitelor electrice · ,~,.:~~. ··,··~···};,.~;,r

1. Condiţii generale ·
1. Materialele circuite,lor electrice se consideră mijloacele prin care se realizează
funcţiuni de izolare, legatura electrică şi mecanică (puse în operă individual în teren
sau, altfel spus, necuprinse în tablourile electrilce), ca de exemplu: conductoare,
cabluri!, cleme, alte materi$le de montaj.
2. La alegerea materialelor se va ţine seama de destinaţia construcţiei şi de
condiţiile lor de utilizare şi montare. Se vor respecta condiţiile generale din 17-2011 şi
condiţiile speciale din standardele de produse.
2. Legăturile electrice
1. Se interzice executarea legăturilor electrice la conductoare electrice de
aluminiu prin simpla răsucire.
2. Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul
tuburilor sau ţevilor de protecţie, plintelor, golurilor în elementele de construcţie şi
trecerilor prin elementele de construcţie.
3. Legăturile conductoarelor de protecţie se execută în condiţiile prevăzute de
standard.
3. Cabluri electrice
1. Se utilizează de regulă pentru instalaţii de iluminat şi forţă conducte, cabluri
sau bare din cupru şi/ sau din aluminiu. Utilizarea obligatorie a cuprului este
reglementată de normativul I 7 - 2011. Cablurile vor respecta standardele româneşti în
vigoare.
2. Se interzice utilizarea cablurilor fără întârziere la propagarea flăcării în
interioful construcţiilor. Se vor respecta condiţiile impuse de NTE 007/08/00 -Normativ
pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice.
3. Nivelul de izolatie al cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale
ale cablurilor (Uo şi U) şi de valorile rigidităţii dielectrice. ln cazul instalaţiilor de joasă
tensiune, cablurile vor avea tensiunile nominale de 0,6 kV şi U = 1 kV.
Rigiditatea dielectrică a cablurilor caracterizează nivelul de izolaţie la
supratensiuni şi are valorile indicate în standairdele şi normele de produs, funcţie de
tensiunea cea mai ridicată a reţelei. în cazul de faţă această tensiune se consideră de
maxim 1,2 kV.

1
 Rigiditatea dielectrică a cablurilor de comandă-control supuse influenţei
instala,ţiilor de energie se verifică la supratensiunile induse prin cuplaj de la aceste
instalatţii, conform STAS 832.
4. Tablourile electrice
1. Tablourile electrice sunt considerate C$ ansambluri prefabricate de aparataj de
joasă tensiune: aparate de comutaţie, echipamente de comandă, măsură, protecţie şi
reglare. Acestea vor respecta condiţiile de serviciu, prescripţiile constructive,
caracteristicile tehnice şi încercările pentru aparataj de joasă tensiune prevăzute în
SR EN 60439-1/2001.
2. Tablourile electrice se comandă pentru execuţie la furnizori specializaţi şi
autoriiaţi în construcţia acestora. Comanda pentru tablouri electrice va fi însoţită de
desenele conţinând schema electrică monofilară şi specificaţia de aparataj.
3. Tablourile se livrează complet asamblate sub responsabilitatea producătorului,
având toate legăturile electrice şi mecanice interioare şi elementele lor constructive
conf. cap 2.4 din SR EN 60439-1/2001.
4. Producătorul va însoţi tablourile electrice de documentaţia tehnică aferentă,
documentaţie cuprinzând informaţii privind caracteristicile electrice necesare unei
funcţionări corecte (tensiunea nominală de utilizare, tensiunea nominală de izolare,
curentul nominal, curentul nominal de scurtă durată, curentul nominal condiţional de
scurtcircuit, frecvenţa nominală).
5. Fiecare tablou electric va fi prevăzut Cl) plăcute de identificare marcate durabil
şi amplasate astfel incât să fie vizibile şi lizibile atunci când acesta este instalat.
Plăcuţele vor preciza numele producătorului şii oricare alt mijloc de identificare ce
permite obţinerea unor informaţii relevante de la producător.
6. Producătorul va asigura posibilitatea ca, în interiorul fiecărui tablou, circuitele
individuale şi dispozitivele lor de protecţie să poată fi identificate. Reperele aparatajului
din tablou trebuie să fie identice cu cele din schemele de conexiuni care vor fi livrate
împreună cu tabloul.
7. Producătorul trebuie să specifice în documentaţia ce însoţeşte tablourile
electrice condiţiile de transport, instalare, funcţionare şi întreţinere. Dacă este necesar,
trebuie precizate măsurile, având o importantă deosebită pentru instalarea corectă,
intervalul de timp şi frecvenţa recomandată pentru operaţiile de întreţinere.
8. Tablourile electrice sunt prevăzute pentru a fi utilizate în următoarele condiţii
de serviciu:
- temperatura aerului ambiant nu trebuie să depăşească +40°C, iar media
măsurată pe o perioadă de 24 ore nu trebuie să depăşească +35°C
- limita inferioară a temperaturii aerului ambiant este de -5°C
- aerul este curat şi umiditatea sa relativă nu depăşeşte 50% la o temperatură de
maxim +40°C
9. Tablourile electrice trebuie realizate numai din materiale apte să suporte
solicitările mecanice, electrice şi termice, precum şi efectele umidităţii susceptibile să
apară în condiţii de utilizare normală. Protecţia împotriva coroziunii trebuie asigurată
prin folosirea unor materiale adecvate sau prin aplicarea unor straturi de protecţie
echivalente pe suprafaţa expusă.
10. Aparatajul şi circuitele dintr-un tablou electricJr,ebuie astfel amplasate încât
să faciiliteze funcţionarea şi întreţinerea lor şi, în act;tfăşE}L!Jlfl5~şă asigure gradul
necesar de securitate. , 'w",:~:1r'l.
11. Aparatajul care face parte dintr-un tc!blou tr:etmle·s~ 'at0~.\. tanţele conform
cu cele din prescripţiile coirespunzătoare şi a~esţe disţ~nţef~~b · · enţinute în
condiţii de utilizare normală. :, -.., N'f,, .,;\ c, ~
".~/), 't~ N~::r.1
2 J I ,,::.. '_j'
:'¼rl .r"'
........... ___,.,~,..~. ,.,,~. •---,,;
 12. Coordonarea dispozitivelor de protecţienla curenţi de scurtcircuit trebuie să
facă obiectul unui acord între producătorul tablourilor electrice şi utilizator. Informaţiile
existente în documentaţia tehnică ce însoţeşte tablourile pot tine loc de acord.
Reglajele sau alegerea dispozitivelor de protecţie la curenţi de scurtcircuit din
interiorul unui tablou trebuie fixate, dacă este posibil, astfel încât un scurtcircuit care
se produce în oricare din circuitele de plecare să poată fi eliminat de echipamentul de
comutaţie instalat pe circuitul defectat, fără a afecta celelalte circuite de plecare,
asigurând astfel selectivita1tea sistemului de protecije.
13. Aparatajul de comutaţie şi componentele acestuia încorporate într-un tablou
trebuiei să fie conforme standardelor.
14. Aparatajul de comutaîie şi componentele acestuia trebuie astfel dispuse încât
să fie accesibile în timpul montării, cablării, întreţinerii şi înlocuirii.
15. Aparatajul de comutaţie şi componentele acestuia trebuie astfel dispuse încât
buna funcţionare a tabloului să nu fie perturbată de interacţiunile dintre ele, cum ar fi:
căldura, arc electric, vibraţii, câmp electromagnetic, care se produc în timpul unei
funcţionări normale.

( 16. Metoda şi măsurile de identificare ale conductoarelor dintr-un tablou

(dispunere, culoare, simbol) la bornele la care sunt conectate sau numai la capetele
conductoarelor, sunt responsabilitatea producătorului şi trebuie să fie conforme cu
desenele şi schemele de conexiuni.
17. Conductorul de protecţie trebuie să fie uşor identificabil datorită formei,
amplasării, marcării sau culorii. Dacă se utilizează identificarea după culoare, acesta
trebuie! să fie verde-galben. Când conductorul de protecţie este un cablu izolat
monofUar, culoarea de ide!fltificare trebuie foloşită pe toată lungimea cablului.
18. înainte de livrare, producătorul trebuie să verifice caracteristicile tablourilor
prin încercări de tip (verificarea limitelor de încălzire, a propietăţilor dielectrice,
verifica1rea de ţinere la curenţi de scurtcircuit, verificarea eficacităţii circuitului de
protecţie, verificarea distanţelor de izolare, verificarea funcţionării mecanice,
verificarea gradului de protecţie) şi prin încerciri individuale destinate să detecteze
defecte ale materialelor şi de fabricaţie.
19. Recepţia tablourilor unicate la furnizor se face în prezenta delegatului
autori~at al antreprenorului şi beneficiarului, urmărindu-se corectitudinea respectăriii
proiectului. Tablourile vor fi însoţite de certificat de calitate.
20. Pentru transportul corespunzător al tablourilor se vor avea în vedere:
- tablourile vor fi protejate contra prafului şi umezelii;
- în timpul transportului, se va asigura poziţia verticală a tablourilor şi se vor feri
de zdruncinături;
- aparatele de măsură şi automatizare vor fi transportate în lădiţe;
- ambalajele trebuie să conţină semnele de "FRAGIL", "NU RĂSTURNAŢI" şi ''A
SE FERI DE UMEZEALĂ" ;
21. Depozitarea tablourilor se va face în încăperi cu atmosferă neutră, lipsite de
gaze corozive, cu temperatura aerului ambiant cuprinsă între O şi 40°C şi umiditatea
relativa de max. 80% la 20°c. Tablourile nu se voţ,~tvui:
,1;:.;'.,·· ?f

5.Conditii de instalare tablouri electri~~ / ,/ •-·~,,. ., , . >

1. Tablourile de distribuţie trebuie mo9tâte perfe<ttvei;icalşif" te bine, pentru a
nu fi supuse vibraţiilor sau deplasărilor ce PQi s~ini fn c;:it·d,e · - circuitare pe bare
sau cutremur. ·• . ~'. I~ .,; ~,: :; ·. :i
2. I nălţimea minimă fată de pardoseaJă\li l~~eU .. e,·,os ~tfabloym:lor trebuie să fie
astfel stabibilită încât să permită realizarea~(a;ei d1ţ · rff r(~ ca~îijfuî cu diametrul cel
~' / A •
•.~ .. ~···"# : !t:\,}',;F
,_.;;>-'
3
mai mare, iar înălţimea maximă faţă de pardoseală a laturii de sus a tabloului să fie de
cel mult 2,2 m.
La tablourile de distribuţie din încăperile din categoria EE, înălţimea de montaj nu
se normează.
3. Coridorul de deservire din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o
lăţime de cel puţin 0,8 m măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi
elemente neelectrice de pe traseul coridorului (pereţi, balustrade de protecţie, etc.).
4. Coridorul de deservire dintre două tablouri de distribuţie şi coridorul dintre un
tablou şi părţile metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt
echipament sau receptor electric trebuie să aibă o lăţime de cel putin 1 m.
5. Se interzice traver$area încăperilor de categoria EE cu conducte pentru fluide
de orice natură, cu excepţiia conductelor de încălzire sau de ventilare care deservesc
încăperile respective.
6. Nu se admit denivelări ale pardoselilor şi praguri de-a lungul coridoarelor de
deservire ale tablourilor electrice.
7. Se vor lua măsuri pentru evitarea pătrunderii animalelor mici în încăperile
tablouwilor şi instalaţiilor electrice.

6. Alte materiale
1. Căile de curent prevăzute în bare se realizează din bare de cupru şi/sau din
aluminiu pe baza calculului tehnologico-economic.
2. Trecerea barelor electrice prin elementele de construcţie se face în condiţiile
impuse de 17-2011.
3. Conductoarele electrice se marchează pentru identificarea funcţiunii, prin
culori, conform prevederilor din I 7 - 2011.
4. Construcţiile metalice suport al materialelor electrice şi alte accesorii de montaj
din oţel şi tablţ se vopsesc pentru protecţie şi, după caz, anticoroziv. Pentru plinte se
vor respecta precizările din normativul I 7 -2011.

c) dimensiunea, forma, aspectul si descrierea executiei lucrarii

în sarcina executantului de instalaţii electrice vor intra următoarele lucrări:
- aprovizionarea cu materiale, inclusiv tfansportul, descărcarea, stocarea şi
distribuţia pe şantier;
- execuţia distribuţiei electrice interioare;
- execuţia şi montarea tablourilor electrice ;
- execuţia instalaţiilor electrice interioare de iluminat, prize si torta;
- execuţia instalaţiilor de protecţie împotriva electrocutărilor accidentale;
- execuţia prizei de pământ;
- realizarea de probe, verificări şi puneri în funcţiune.
1.Execuţia instalaţiilor electrice
1. Se va identifica, conform proiectului de detalii şi execuţie, categoria încăperilor,
spaţiilor, zonelor, în funcţie de mediu.
2. ln instalaţiile electrice se vor lua măsuri de protecţie împotriva electrocutărilor
prin atingere directă şi a electrocutărilor prin atingere indirectă, respectându-se
standardele şi normele în vigoare, at~ţiil!lX1li~ţinţ.1tul proiectului, cât şi la execuţie şi în
exploa1tare. . · .: .:;,-.:,,,>;;\ •~,.
3. în retelele legate la pămâhţ,,tsity.a,tie.~da~}'\l~.~area la nutui de protecţie,
cumulată cu legarea la păm~nţ,,ie~9t'fac~ în~ndiţiitft~puse de I 7-2011_.
4. Instalarea tuburilor şI tev.tfor;?~e, · r ·!~cJitf;~e s,~u m structura de rezistenţă a
construcţiilor se admite numai îd co~diJi1 :::'.r~ă;µte~,î~\ normativul P 100.
'' ,_.~•· " ' ""'-. ,~;'
 5. Se va evita amplasarea instalatiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi, etc.) pe
trasee comune cu acelea ale conductelor altor instalaţii. Excepţiile se rezolvă conform
prevederilor normativului I 7-2011 şi ale normativului NTE 007108100 - pentru
proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice.
6. în toate cazurile în care se utilizează cabluri, trebuie respectate prevederile din
normativul PE 107, precum şi indicaţiile fabricii constructoare de cabluri. Distanţele
minime între cabluri şi alte instalaţii şi construcţii, atât la instalarea în interiorul
construcţiilor, cât şi în exterior, sunt prevăzute în normativul NTE 007/08/00 -Normativ
pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice şi respectarea lor este
obligatorie.
7. Se interzice montarea directă pe elemente de construcţie din materiale
combustibile a conductoarelor, cablurilor, tuburilor din PVC, aparatelor şi
echipamentelor electrice. Excepţiile se rezolvă1 conform prevederilor normativului I 7-
2011.
8. Traversarea elementelor de construcţii incombustibile cu elemente ale
instalaţiei electrice, se va face conform prevedlerilor normativului I 7 -2011.
9. Traversarea elementelor de construcţie combustibile se va face conform I 7 -
2011.
1O. Se interzice montarea dispozitivelor de protecţie electrică pe conductele
instalaţiilor de protecţie (pământ, nul de protecţie).
11. Conductele instalaţiilor electrice vor fi marcate ( prin culoarea izolaţiei, tub
varnis colorat montat la capete, etc.) în scopul asigurării unei uşoare identificări în caz
de verificări şi reparaţii, cât şi pentru evitarea pericolelor de accidente prin
electrocutare.
12. Marcarea conductelor se va face cu următoarele culori:
- verde/galben, pentru conductele de protecţie (PE şi PEN);
- alb sau cenuşiu deschis pentru conducte mediane sau neutre;
- albastru deschis pentru conducte de nul de lucru (N);
- culori diferite de cele de mai sus şi diferite între ele pentru conducte de fază sau
pol recomandându-se să se folosească pentrUI marcarea fazelor: roşu, albastru, maro.
Se interzice folosirea conductoarelor de izolaţie verde sau galbenă în circuite cu
conducte PE sau PEN.
13. în instalaţia electrică din cadrul unei clădiri se va menţine aceeaşi culoare de
marcare pentru fiecare conductă de fază.
2. Condiţii de montare a conductelor
1. Conductele izolate instalate în tuburi se vor utiliza şi monta avându-se în
vedere prevederile din normativul I 7-2011, privind condiţiile de utilizare şi montare a
tuburilor.
2. Tragerea conductelor în tuburi se va realiza numai după ce tuburile au fost
montate, iar la montajul îngropat după ce tencuiala ce acoperă tuburile s-a uscat.
3. Conductele electrice care aparţin mai multor circuite pot fi instalate în acelaşi
elemeint de protecţie sau gol în condiţiile prevăzute de I 7 -2011.
4. Se interzice instalarea conductelor electrice în tuburi sau ţevi montate în
pământ.

3. Condiţii de montare a ca(?lp.ril9r~,,,,,

1. Cablurile vor fi montate ·astfel 'fricâtfri.>tl'.inpul montării şi exploatării să nu fie
supuse la solicitări mecanice, ~ v91::.Iua-~stiiiî~)>revăzute în normativul 17-2011 şi
se vor respecta distanţele pr~r~e A N~? I0~t~p -Normativ pentru proiectarea şi
executarea reţelelor de cabl~ri ,~~ . ~;\ '.\
i lZ
\.I( ,l
d'iL ;/!l
 2. Pozarea cablurilor se va face numai după ce toate construcţiile metalice
aferente au fost montate, vopsite şi legate la pământ. Se interzic suduri după
instalarea cablurilor.
3. ln cazul montării aparente a cablurilor nearmate cu manta din material plastic
fără înveliş de protecţie, în locuri cu pericol de deteriorare mecanică, pe porţiunea
expusă cablul va fi protejat în tuburi metalice. în locurile accesibile persoanelor
neautorizate protecţia se va realiza până la înălţimea de 2 m de la pardoseală.
4. lntr-un tub de protecţie se va monta numai un singur cablu de enegie. Se
admite montarea mai multor cabluri de semnalizare, control, etc. în acelaşi tub.
5. Distanţa de la suprafaţa pământului până la faţa de sus a tubului de protecţie a
cablului va fi de cel puţin 0,7 m, iar în cazul aşezării sub trotuar, de cel puţin 0,5 m.
6. Cablurile în pământ vor fi pozate şerpuit în şanţ pe un strat de pământ sau
nisip şi acoperite cu pământ cemut (granulaţie maximş 2 mm) sau nisip (conform
proiectului), cu grosimea totală de la fundul şanţului până la stratul avertior şi de
protectie cu plăci speciale, benzi avertizoare (conform proiectului), de cel puţin 20 cm.
Umplutura se va realiza cu pământul rezultat din săpătură, din care s-au îndepărtat
corpurile ce ar putea produce deteriorarea cablurilor.
7. Adâncimea de pozare a caburilor, măsurată de la nivelul solului, va fi de cel
puţin O, 7 m. în teren pietros, la intersecţia cu alte construcţii subterane şi la intrarea în
clădiri, se admite o adâncime de 0,5 m.
8. Desfăşurarea cablurilor de pe tamburi şi pozarea lor se va face numai în
condiţiile în care temperatura mediului ambiant este superioară limitelor minime indicate
în standardele şi normativele interne de fabric~ţie a cablurilor. în cazul în care este [
necesară desfăşurarea şi pozarea cablului la temperaturi mai scăzute decât cele !
indicate de fabricile furnizoare, cablurile trebuie să fie încălzite. I
I
4. Condiţii de alegere şi de montare a tuburilor
Tuburile de protecţie pentru instalaţiile electrice se vor prevedea în conformitate
cu standardul SR EN 61386 -Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice.
1. Nu se vor instala tuburi şi tevi în care sunt instalate conducte cu izolaţie
obişnuită pe suprafaţa coşurilor, a panourilor radiante sau a altor suprafeţe similare, în
spatele sobelor sau al corpurilor de încalzire.
2. Se interzice străpungerea canalelor de fum şi a zidăriei coşurilor cu tuburi ale
instalaţiilor electrice.
3. Montarea tuburilor se va face astfel încât pătrunderea apei sau colectarea apei
de condensaţie în interiorul lor să nu fie posibilă. în situaţii speciale, acestea se
montează cu o pantă de 0,5-1 % între două doze.
4. Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Excepţii se admit
numai în cazurile în care acest lucru nu este posibil (de exemplu în casa scării).
5. La montarea tuburilor se vor prevedea elemente de fixare conform
normativului.
6. Montarea accesoriilor se va face în condiţiile din normativul 17 -2011.
5.Condiţii de instala.re aparate locale
1. Pentru executarea instalaţiilor electrice se vor utiliza numai aparate şi
materiale omologate. Fiecare aparat trebuie să fie prevăzut cu o plăcuţă indicatoare
care să cuprindă datele sale tehni.9~c-ihYn.indicator de semnalizare.
Alegerea materialelor (q~ricfoioteF~a~j'i;:rr· uburi etc.), ale aparatelor, ale
echipamentelor şi utilajelo_t/~Î!ctrice dihirTl,~>' va face prin asimilarea
caracteristicilor acestora 1i~-.!Cel7,,a1'itpii;iţ1~e . digene omologate, respectiv prin
încadrarea lor în prevecţf r!!s 11,ormaţivu!~i ~:..?$1'1, standardelor în vigoare şi după caz
cu avizul metrologiei. \,,',_ ( { ~~
 2. Aparatele electrice individuale care se instalează în teren, conform proiectului
(întren,Jpătoare, prize, corpuri de iluminat etc.) vor fi însotite, în ca.iul celor de forţă, de
certificat de calitate şi, după caz, de garanţie.
3. Se vor verifica, la fiecare aparat, tensiunea nominală şi ceilalti parametri
prevăzuţi în mod expres în proiect şi, în mod special, gradul de protecţie.
4. Amplasarea şi montarea aparatelor trebuie să se facă în aşa fel încât ele să nu
stânjenească circulaţia pe coridoare, pasarele, accese.
5. Amplasarea şi montarea aparatelor şi tablourilor electrice locale trebuie să se
facă astfel încât întreţinerea, verificarea, localizarea defectelor şi reparaţiilor să se
poată realiza cu uşurinţă.
6. Se va evita montarea aparatelor electrice în locuri în care există posibilitatea
deteriorării lor în exploatare, ca urmare a loviturilor mecanice sau acţiunii agenţilor
corozivi.

6. Condiţii generale de executare a prizei de pamant

1. Prizele de pământ vor fi de suprafaţă, cu electrozi îngropaţi la adâncimea de
minim 0,8 m, considerată de la capătul superior al electrodului până la suprafaţa
C solului.
2. Conductele prin care trec fluide combustibile se leagă la instalaţia de
împământare, după şuntarea în prealabil a locurilor de întrerupere.
3. Conductele metalice pentru apă îngropate în pământ vor fi legate la instalaţia
de împământare, constitui111d priza de pământ ajutătoare.
4. între diferitele prize de pământ se va respecta distanţa de minim 20 m.
5. Elementele care trebuie legate la pămint pentru protecţia împotriva
electrocutărilor sunt indicate SR HD 60364-5-Ş4:2006; SR HD 60364-4-41 :2007
6. îmbinările conductoarelor instalaţiei de legare la pământ se vor realiza în
condiţiile prevăzute de standardele menţionate.
7. Legarea la pământ a echipamentelor cu vibraţii va fi realizată cu conductoare
flexibile în condiţiile SR HO 60364-5-54:2006; SR HD 60364-4-41 :2007
8. Ramificaţiile de la centurile interioare de împământare la utilaje care
traven~ează prin pardoseală, vor fi protejate în teavă înglobată în pardoseală.

7. Executarea instalaţiei de priză de pământ

1. Din punct de vedere al protecţiei la tră$net, se recomandă realizarea unei prize
de pământ unice pentru instalaţia de paratrăsnet, instalaţia electrică şi instalaţia de
telecomunicaţii. Rezistenţa prizei de pământ folosită în comun poate fi cel mult egală
cu un ohm, valoare impusă de SR HD 60364-5-54:2006; SR HD 60364-4-41 :2007
2. Pentru fiecare tip de instalaţie se folosesc conductoare distincte pentru legare
la priza de pământ comună.
3. Pentru instalaţia de paratrăsnet, forma şi dimensiunile prizei de pământ au o
importanţă deosebită pentru asigurarea disipării în pământ a curentului de trăsnet,
fără provocarea unor supratensiuni periculoase de pas. în acest scop, se pot utiliza
următoarele tipuri de dispuneri şi forme ale electrozilor prizei de pământ:
A,1-se montează pentru fiecare conductor de coborâre electrozi radiali orizontali
de aceiasi natură şi secţiune cu conductorul de coborâre, cu excepţia aluminiului, de
dimensiuni mari (7-8 m~ţr,i4ttg:girn.~Jş1Jngropaţi la cel puţin 0,5m adâncime.
A2-se monteaz~F'pentru fiecare.•e9l1c~tuctor de coborâre electrozi verticali cu
lungime totală de 11Jifl,\6m,.. dis~:ln llnii:i;şau triunghi, având distanţa dintre ei cel
puţin eg~lă cu lun.~î~a.i6rK~·!·.ee···.gg'af'~.~ri. ţ~e.)printr-un conductor îngropat la cel putin 0,5
m adâncime. ··· f ,w ''" ,, \ •.

\~~~~~} ~
 B1-se realizează pentru fiecare conductor de coborâre o priză în bucla formată
din electrozi verticali din acelaşi material şi cu aceeaşi secţiune cu conductorul de
coborâre, electrozi dispuşi în linie sau în triunghi, de dimensiuni mai mici (2-3metri
lungime), îngropaţi la 0,5 m şi legaţi tntre ei priintr-un conductor.
ln cazul dispunerii tip 81, priza de pământ se amplasează pe cât posibil ca inel
închis în jurul fundaţiei construcţiei. Electrozii verticali se repartizează cât mai uniform
posibil pe contur şi se distanţează astfel încât să se reducă la minim efectele
interacţiunii lor din pământ:.
4. Electrozii se instalează în exteriorul spaţiului de protejat, la cel puţin un metru
faţă de fundaţia construcţiei.
Atenfie: Executantul instalaţiei de paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare va
respecta cerinţele şi recomandările specificate de furnizorul echipamentelor pentru
montajul prizei de pământ.
d) ordinea de executie, probe, teste, verificari ale lucrarii
în sarcina executantului de instalaţii electrice vor intra următoarele lucrări :
- aprovizionarea cu materiale, inclusiv transportul, descărcarea, stocarea şi
distribuţia pe şantier;
- execuţia distribuţiei electrice interioare;
- execuţia şi montarea tablourilor electrice ;
- execuţia instalaţiilor electrice interioare de iluminat, prize si forta;
- execuţia instalaţiilor de protecţie împotriva electrocutărilor accidentale;
- execuţia prizei de pământ;
- realizarea de probe, verificări şi punerl în funcţiune.
1. Verificări, încercări şi probe în perioada de la începutul, din timpul şi după
terminarea montajului
1. Probele de la începutul montajului se fac de către societatea de construcţii­
montaj, care verifică, încearcă şi probează materialele şi echipamentele care vor fi
folosite la executarea instalaţiei şi anume:
- pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului
sau prin verificări şi probe în laboratoare de specialitate, conform normelor în vigoare
sau uianţelor şi înţelegerilor între cumpărător şi furnizor, pentru toate materialele
principale;
- conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garanţie
emise de organele de control ale furnizorului sau în cazuri speciale, prin verificări şi
probe la furnizor în prezenţa delegatului cumpărătorului.
2. Materialele şi echipamentele care nu corespund calitativ contractelor sau
normelor legale vor fi respinse şi nu se vor introduce în lucrările respective.
3. în timpul şi până la terminarea lucrărilor de construcţii-montaj se vor face
verificările, încercările şi probele corectitudinii şi calităţii execuţiei în conformitate cu
normele tehnice în vigoare pentru categoria de instalaţie respectivă.
4. Beneficiarul va asigura, când este necesar, personalul calificat propriu pentru
efectuarea probelor.
5. Coordonarea şi răspunderea executării acestor probţ revin integral, dupa caz,
executantului sau furnizorului. · "'- - ··
6. După terminarea de către executant a lucrăriJor\;de construcţii~l'.T)oqtaj,inclusiv a
încerc;ărilor, verificărilor şi probelor aferente peirioadejJfo ~xecuţie şi ro,tjâjului a
individual şi în subansambluri, se face recepţia prpviforie alqcrăriler., cu~tjgdiţia

asigurtri!
tehnologice. utilităţii
necesare
în acest scop 1 perio~d~i următoare
1.~.·. ,. f·. drJ•,.,··.·:.·î.·olln.
benef1c1arul va urmăn½şifcom~o.c .-,8·
·. ·~1nJ1mp1;corflJSJ~
p·.·•.•··. m
... · · · ş.
. . 1blu.·.·,· i eI.·
...·~. ·.A·:·;robe
·t····•i•·
de
recepţie şi punere în funcţiiune. în ordinul de numi're:~ a'tţ~ş L. 6tnisfi;1se· <'rtpreciza.
sarcinile pe care le are în legatură cu punerea în fuqq!i,1,me'. 1Sârci~a,t'ehn: ·,· de bază a
·:·,,, } #.' . ,·· ~,,
8 \>.,
acestei comisii este de a stabili dacă instalaţia poate trece la perioada următoare de
punere în funcţiune şi exploatare de probă, în condiţii de securitate deplină atât pentru
instalaţia respectivă cât şi pentru cele la care se racordează.
7. La recepţia provizorie, executanţii şi furnizorii vor trebui să probeze prin
documente tehnice legale calitatea corespunzătoare a bazei materiale introduse în
lucrări şi execuţia corectă a tuturor lucrărilor a$cunse, precum şi rezultatele probelor
prevai:ute a se executa înaintea, în timpul şi la terminarea lucrărilor.
8. Dacă instalaţiile au fost admise la recepţie şi lucrările de construcţii montaj
sunt terminate, se va încheia un act unic de recepţie cu constructorul şi cu montatorul,
precizandu-se obligaţiile şi răspunderile fiecăruia.
9. Prin recepţionarea provizorie a lucrărilor de construcţii-montaj, executanţii
rămân numai cu obligaţia eventualelor completări şi remedieri, stabilite prin procesul
verbal de recepţie provizorie sau ivite ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse,
respectiv cu răspunderea realizării probelor de garanţie.
1O. Recepţia provizorie şi luarea în primire de către beneficiar a construcţiilor şi
instalaţiilor electroenergetice se poate face şi pe părti ale lor, dacă, pot funcţiona
separat.

2. Verificări, încercări şi probe în perioada de punere în funcţiune şi

explottare de probă
1. Scopul acestor operaţii este de a verifica şi regla funcţionarea în ansamblu a
instalaţiei în vederea atingerii regimului normal de lucru proiectat, pentru a se trece
cu rezultate bune la proba tehnologică complexă de 72 de ore, precum şi pentru a
se putea executa lucrările de completare a montajului nerealizate în faza anterioară
deoarece cereau ca installaţia să fie în funcţiune.
2. Trecerea la perioada de punere în funcţiune şi exploatare de probă a întregii
instalaţii sau a părţilor funcţionale ale acesteia se face pe baza concluziilor comisiei
de recepţie şi de punere în funcţiune. Împreună cu executantul, fumizorul şi
beneficiarul, comisia stabileşte schema şi nominalizarea exactă a probelor şi
întocrneste programul desfăşurării lor. Executarea probelor se face de către beneficiar
cu asi$tenţa tehnică a proiectantului, executantului şi furnizorului şi în conformitate cu
prevederile din proiecte, contracte sau acte normative.
3. Responsabilitatea manevrelor şi aplicării normelor de protecţia muncii revine
personalului de exploatare, care va lua măsurile necesare (delirnJtarea;şLJngrădirea
spaţiilor periculoase, interzicerea personalului neautorizat Îf"!,J!Ceste spaţii;~,,fişerea
plăcilor avertizoare, accesul la lucru prin dispoziţie scrisă, ,stţ10rar~_ş_J~~peg
normelor de protecţia muncii specifice locului de muncă, i~tq}( /"'"~ . S,. '" \
~- ln urma
funcţiune,
efectuării
pr~?ei fi~a~e: se încheie proce~.$.".i·.···.'y)J~:.ve. rb
semnat de membru comIsIe1. tf ·. . . . .·. . at ~·-,_;>·p··.·•
\;: . unE!f~,,.îr1:,.,,
, "r
Cu punerea în funcţiune poate începe activitatea dl explo'ate,r . i. . _ ·
3.Verificări, încercări şi probe în perioada de ga~f;tl\ie te? !i[' \t, /,
1. Probele de garanţie se fac obişnuit la un interval d~ 2,3 lurttg_~_Ja,~tfec
instalaţiilor în exploatare, în veder~a verificării parametril~r"$(g~~~rt"!9Q!~lgrAq!f!'f
proiect. Se execută de către organizaţia de exploatare, singurâ'::sf!U".C:tu~~Jut8ful altor
întreprinderi de specialitate şi în prezenta delegaţiilor executantuluT şf furnizorilor de
echipamente (după caz).
2. Dacă rezultatele probelor arată că instalaţia nu realizează parametrii garantaţi,
beneficiarul are dreptul să ceară remedierea defectelor, daune de la furnizor sau chiar
respinpingerea furniturii.
3. Dacă probele de garanţie se termină cu succes, se efectuează recepţia
contractuală a echipamentelor şi instalaţiilor, încheindu-se un proces-verbal, prin care
9
se confirmă că furnizorii şi executanţii şi-au îndeplinit cantitativ şi calitativ obligatiile
asumate; în cazul că rămân sau apar unele deficienţe nerezolvate în perioada de
garanţie, se vor prevedea, în procesul-verbal, modul şi termenul de rezolvare, precum
şi sarcinile ce revin furnizorului, executantului şi beneficiarului în acest scop.
4. Dacă la sfârşitul perioadei de garanţie nu există litigii, se încheie de către
beneficiar cu delegaţii furnizorului şi ai executantului un proces-verbal de receptie
definitivă, în care se trec rezultatele probelor de garanţie şi se confirmă că
deficientele consemnate în procesul verbal de recepţie provizorie, de recepţie
contractuală sau în cursul perioadei de garanţie au fost remediate.

e) standardele, normativele si alte prescriptii, care trebuie respectate la

materiale, utilaje, confectii, executie, montaj, probe, teste, verificari
1.Standarde şi normative de referinţă
SR ISO 386-1 Simboluri grafice. Culori şi semne de securitate
S,R HD 60364-4-41 :2007 -Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri
de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 41: Protecţia împotriva şocurilor
electrice
SR CEI 60364-4-44:2005+A1 :2005-lnstalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44:
Protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi
perturbaţiilor electromagnetice
S,R HD 60364-4-443:2007 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie
pentru asigurarea securitătii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi a
perturbaţiilor electromagnetice.
A,rticolul 443: Protecţie împotriva supratensiunilor de origine atmosferică sau de
comutaţie
S,R HD 60364-5-51 :2006 Instalaţii
electrice în construcţii. Partea 5-51: Alegerea
şi montarea echipamentelor electrice. Reguli generale
S,R CEI 60364-5-53:2005 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-53: Alegerea
şi instalarea echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi comandă.
SR HD 60364-5-534:2009 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-53:
Alegerea şi înstalarea echipamentelor electrice. Secţionare,întrerupere şi comandă.
Articolul 534: Dispozitive dleprotecţie împotriva supratensiunilor
S,R HD 60364-5-54:2007 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-54:
Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pământ,
conductoare de protecţie şi conductoare de eohipotenţializare
SR EN 61140:2002+ A 1 :2007-Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte
comune în instalaţii şi echipamente electrice.
SR EN 60439/1-2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune
SR EN 60529:1995+ A1 :2003 Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP)
SR EN 60598 (standard pepărţi) Corpuri de iluminat
S,R EN 61140:2002+ A1:2007 Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte
comune în instalaţii şi echipamente electrice
SR CEI 61200-53:2005 Ghid pentru instalaţii electrice( Partea 53: Alegerea şi
instalarea echipamentelor electrice. Aparataj. . · .

împotriva atingerilor
SR CEI indirecte. ~Ghid
61200-413:2005 pentru automată1 l.·atalime
lntreruperea instalaţii
•.e.·•.·.G. ··•·.·.tric·····e...· -. . . a.11.·
rii ·e.·• a.·.... 413···•:
,
e·•··•···.·. . · ,, P.r"bt.~.·.·.·.· .cţia
S,R EN 61386 (standard pe părţi) Sisteme de tuţ,uri de pr otja petJtrl:f. ·: · alaţii
electrice. \\ ··
1 ,t
. . / Ji •t,
1' -,,. \, , "'1'/;j
, '"-, ...,_ (1,<1~·

:.i
S,R CEI/TR 62066:2005 Supratensiuni şi protecţi'~.îryipotfiv.c:i_şgprâte ilar în
reţelele de joasă tensiune alternativă. Informaţii generalectef.ba.~~,,--i
\t' ~~:i

10
 SR EN 62262:2004 Grade de protecţie asigurate prin carcasele echipamentelor
electrice împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK)
SR EN 62305 (standard pe părţi) Protecţia împotriva trăsnetului.
2,Legi, Hotărâri şi Normative
Legea 10/1995 -Legea privind calitatea în construcţii.
Legea 123 /2007- Pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în
construcţii
Legea 307/2006 -Legea privind apărarea împotriva incendiilor.
Legea 319/2006 -Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.
Legea 608/2001 -Legea privind evaluarea conformităţii produselor
HG 1146/2006- Cerineţele minime de seGuritate şi sănătate la locul de muncă
liG 971/2006 -Cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă
liG 457/2003 modificat cu HG 1514/2003 Asigurarea securităţii utilizatorilor de
echipamente electrice de joasă tensiune.
HG 622/2004- Privind stabilirea condiţiilof de introducere pe piaţă a produselor
pentru construcţii
HG 1091/2006 -Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
muncă
HG 300/2006 -Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile
NTE 006/06/00- Normativ privind metodologia de calcul al cerinţelor de
scurtcircuit în reţelele electrice tu tensiunea Sl,lb 1 kV.
NTE 007/08/00 -Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri
electrice.
C56 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente
NP - 061 - 02-Normativ p,entru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat
artificial din clădiri.
NP 099-04- Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea
instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie
P 100-1/2006-Normativ pentru proiectarea antiseismică a cq.ostrcreţUlor""
P 118- Normativ de securitate la incendiu a construcţiilo~/ţ,GP••· '"' -~'-t:;::)~;;::;·;:
17/2011- Normativ pentru proiectarea, executia si expl9~ta,rea ios.talatJ~lor ~lecţrice
aferente clădirilor" â;<i>' . . "'~ . ·". ·. ' /<i!',\t
. Li_sta ~e prescripţii tehnice menţionat~ n~ es_te limitat.,.,.~.y.;.'.iief~qutntu.l av~nd ., 1
obl1gat1a sa cunoască toate actele normative in vigoare. f, · . , · : r •·
'f')i
:0\ . ,.:
\\ '" _<> !· ' ,;,.•·:-~ ,,:,; j
f) conditiile de receptie, masuratori, aspect, culdf;j,,tplerclnte ~i altele· '
\'., ,_J:cl" ·,--,,:.,_ . /'

asemenea ·:,· ,, , .,,•·"

1. Antreprenorul este obligat să execute lucrările conforri1<~(di,ecţyJt..1i, poq · ,lor
contractuale şi prescripţiilor tehnice în vigoare.. ,.,
2. Locul pe care urmează să se execute lucrările de instalaţii electrice trebuie pus
la dispoziţie pentru a se putea desfăşura normal şi în siguranţă lucrările prevăzute.
3, ln timpul execuţiei, oricei modificări sau completări ale proiectului se fac numai
cu respectarea dispoziţiilor legale şi cu acordul scris al proiectantului, cu excepţia
cazurilor când nu este necesar acest racord.
4. Când executantul constată necesitatea unor lucrări neprevazute în proiect,
neconcordanţe între proiect şi situaţia de pe teren, nerespectarea prescripţiilor tehnice,
lipsa unor detalii care împiedică continuarea lucrului până la consultarea planificată a
proiectantului, precum şi alte deficiente ale proiectului, este obligat să comunice
11
 beneficiarutui şi proiectantului propuneri de soluţionare şi să ceară indicaţiile de
urmat. Beneficiarul şi proiectantul sunt obligaţi ca, în termen de şapte zile de la
cererea antreprenorului general, să dea indicaţiile cerute. Dacă este necesar,
proiectantul se va deplasa pe şantier, pentru soluţionarea în cunoştinţă de cauză a
sesizărilor făcute. Dacă termenul de mai sus nu este respectat şi aceasta împiedică
contin1,Jarea1 !urărilor, executantul poate opri lucrul pe răspunderea proiectantului.
5. Cu ocazia deplasărilor pe şantier, proiectantul este obligat să verifice calitatea
şi aspectul lucrărilor şi materialelor, fără a interveni în activitatea operativă şi
economică a executantului. Constatările şi disipoziţiiJe vor fi consemnate în caietul de
dispoziţii şi comunicţri ale şantierului. în cazul constatării unor abateri grave de la
proiect, care ar afecta siguranţa sau calitatea lucrărilor, proiectantul este obligat să
ceară în scris oprirea lucrărilor necorespunzatoare, comunicând aceasta
beneficiarului. Această obligaţie o are dirigintele de şantier.
ln termen de două zile se va forma o comisie de analiză pentru constatarea
temeiniciei măsurilor luate de diriginte sau proiectant, stabilind responsabilităţile.
ln cazul în care măsura este luată de diriginte, se solicită şi prezenta
( proiectantul!ui la comisie.

Protecţii şi măsuri de protecţie

1.ln instalaţiile electrice se vor aplica mă$uri pentru protecţia utilizatorilor
împotriva şocurilor electrice, atingerilor directe şi atingerilor indirecte.
2. Principala măsură de protecţie împotriva atingerilor indirecte este prin
întreruperea automată a alimentării, cu ajutoru1I dispozitivelor pentru protecţie
împotriva supracurenţilor sau cu dispozitive diferenţiale de protecţie.

Tehnica verificării instalaţiilor electrice

1. Verificarea în timpul execuţiei şi înainte de punerea în funcţiune a instalaţiilor
electrice se va realiza conform normativului C 56-2000, SR .liDc60~-~-54:2006; SR
HD 60364-4-41 :2007 şi PE 116. Punerea sub tensiune,a"l'nstalaţiei;~l~ctrice la
consumator se poate face numai după verificarea ei d.~fcătre f1:1.roiz:orul ele ergie
electrică. // /~-- ·
2. Se vor respecta prevederile cuprinse în 17 - · 1i.,

it,
rina Mihailescu

o,
s.c.
FORUM
PROIECT
S.R.L.
RO 248-,9975
J27/183!>/20C3
.o
-~&ci,_
,----:.t!J.t.Jud . .
. . . .:::;:-~==--.

12
 INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

1. EX.PLOATAREAINSTALAŢIEI ELECTRICE
Exploatarea instalaţiilor începe după recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora, când investitorul certifică realizarea de către constructor a lucrărilor în conformitate
cu prevederile contractuale şi cu cerinţele documentelor oficiale care certifică că instalaţia
poate fi dată în folosinţă.
La exploatarea instalaţiilor electrice se va respecta pe lângă indicaţiile din instrucţiunile de
exploatare şi prevederile cuprinse în prescripţiile tehnice conexe domeniului instalaţiilor
electrice.
Controlul şi verificarea i111stalatiei au caracter permanent, făcând parte din urmărirea curentă
privind starea tehnică a construcţiei, care corelată cu activitatea de întreţinere şi reparaţii au ca
obiectiv menţinerea instalaţiei la parametrii proiectaţi. Controlul şi veriificarea instalaţiei se fac pe
baza unui program, de către personalul de exploatare. Programul se întocmeşte de beneficiar
I
1.
I
(administratorul) instalaţiei, ţinând cont de instrucţiunile de exploatare ale echipamentelor şi unor
reguli generale de care trebuie să se ţină seamia în timpul exploatării.
Revizia instalaţiei se face periodic, conform indicaţiilor menţionate la fiecare element de
instalaţie, şi are ca scop cunoaşterea stării instalaţiei la un anumit moment în vederea luării
unor eventuale măsuri pentru ca instalaţia să funcţioneze la parametrii proiectaţi.
Proprietarii construcţiilor precum şi administratorii şi utilizatorii construcţiilor au obligaţia, prin
lege, să efectueze la timp lucrările de întreţinere şi reparaţii, respectiv să folosească instalaţiile din
construcţii în conformitate cu instrucţiunile de exploatare. Pentru menţinera instalaţiei la valoarea
parametrilor de proiectare, persoanele care se ocupă cu întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor au
obligaţia să remedieze orice defecţiune, îndată ce aceasta a fost sesizată. Până la înlăturarea
defecţiunii se impune, după caz, scoaterea din funcţiune a punctelor de consum, a echipamentelor
sau a părţilor de instalaţie, defecte. ·''"'"' .
Lucrările de reparaţii ale instalaţiilor electrice se vor executa de yătfe:tirrnede spe~i~litate
sau de personalul de întreţinere a clădirii. l:' , ,/ .. .. . ·'\;{,~'"\
Recepţionarea lucrărilor efectuate în timpul exploatării ,l~par~tfi capitâle„rnodif:î~ri,
modernizări, extinderi etc.) vor fi consemnate în cartea tehnică adqf,sţr;ucii ·.;: ·. . '\
La toate echipamentele şi accesoriile instalaţiei care neces}ţfyn~o.~t o i.~.i Q .!htr~ţ · · e
perma!flentă sau care sunt prevăzute pentru control şi întreţinere fr~'p(J!~ âs(,, rt::a ;în P,;lfm ţă
iit, ,v· ·~" ~' ~,•

accesul şi posibilitatea de control şi manevră uşoară. "\'.'..,'"

~,.t:,,,
•,,... ,.....,/
""·~> :Ilit

2. VERIFICAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE

în timpul execuţiei se va face o verificare preliminară. După executarea instalaţiei se va face
verificarea definitivă, înainte de punerea în funcţiune, pe baza dosarL1lui de instalaţii de utilizare
prezentat de către executant la furnizorul de energie electrică şi cu solicitarea scrisă a verificării

1
 instalaţiei de către acesta.
Verificarea preliminară presupune:
- verificarea înainte de montaj a calităţii materialelor şi continuităţii electrice a conductoarelor
- verificarea apaatelor electrice
Verificarea definitive presupune
- verificări prin examinări vizuale
- verificări prin încercări
Verificările prin examinări vizuale se vor executa pentru a stabili dacă:
- au fost aplicate măsurile pentru protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere directă
(distanţe prescrise, bariere, învelişuri, etc.)

- au fost instalate bariere contra focului

- alegerea şi reglajul echipamentelor au fost făcute corect, conform proiectului
- dispozitivele de separare şi comandă au fost prevăzute şi amplasate îrn locurile
; corespunzătoare
I I
\
- materialele, aparatele şi echipamentele au fost alese şi distribuţiile au fost executate
conform proiectului
- culorile de identificare a conductoarelor electrice au fost folosite conform condiţiilor din
normativ
- conexiunile conductoarelor au fost realizate corect
Verificările prin încercări, în măsura în care acestea sunt aplicabile, se vor executa de preferinţă în
următoarea ordine :
- continuitatea conductoarelor de protecţie şi a legăturilor echipotenţiale principale şi
secundare
- rezistenţa de izolaţie a conductoarelor şi cablurilor electrice
- separarea circuitelor
- protecţia prin deconectarea automată a alimentării
- încercări funcţionale pentru echipamente neasamblate în fabrică
Punerea în funcţiune se va face obligatoriu numai după efectuarea verificăril-0t'maiiţi~Jlateşi
întocmirea buletinelor corespunzătoare de verificare. După realizarea pu'},eQ!:Jn f~D.91J~&~i~~~\.
verifica modul de funcţionare al tuturor instalaţiilor de iluminat şi prize t~:ef~
1~ife. •Jf; ";:ii;::\ i,. 1"
a., URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A INSTALAŢIEI ELECtfi[tEi~ r,,. ~;: ~\ t:i:..i.

•seva urmări respectarea parametrilor care au stat la baza proiectării şi exlxuţieitnj~l~J!~., ' 1 ·

• controlul pentru constatarea stării echipamentelor electrice se va face de pe,~e,~I ca'Ufi~~ţ_.._./

• accesul la circuitele şi elementele cu tensiuni periculoase este permis num~''.]\f u,i:1~.,y :::1
deconectarea întreruptorului principal; · ,,~.,'.:' ,..,
• corpurile de iluminat şi lămpile vor fi curăţite la perioade anumite periade de timp;
• pentru curăţenie se va utiliza iluminatul natural sau, dacă nu este posibil, un iluminat redus şi numai
unde se lucrează;
• lămpile cu durată de funcţionare expirată se vor schimba cu altele noi, chiar dacă mai
funcţionează;
2
 • se vor elimina pâlpâiriile în iluminatul fluorescent prin înlocuirea, după caz, a lămpilor sau a
starterelor;
• pentru economia de energie electrică se va folosi iluminatul electric numai în lipsa celui natural
corespunzător;
• se vor deconecta imediat aparatele racordate la prize în caz de accidente, apariţia fumului sau
a flăcărilor, vibraţii neadmisibile, defectarea mecanismului acţionat, încălziri neadmise, reducerea
turaţiei însoţită de încălzirea rapidă a motoarelor.

b. MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Responsabilii cu exploatarea şi întreţinerea sistemelor de instalaţii vor afişa la loc viiibil şi în
vecinătatea incintelor protejate panouri conţinând:
i. schemele de functionare ale instalaţiilor;
ii. instrucţiunile de exploatare ale instalaţiilor;
iii. instrucţiunile specifice de protecţie a muncii şi a măsurilor pentru
prevenirea accidentelor umane în timpul şi după inundarea cu substanţă de
stingere.
Pe toată durata de exploatare a instalaţiilor electrice {inclusiv revizii, reparaţii, înlocuiri)
vor fi respectate cerinţele referitoare la proteQţia, securitatea şi igiena muncii. Verificările, probele
şi tncercările echipamentelor componente ale instalaţiilor vor fi efectuate respectându-se
instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare pentru fiecare categorie de
echipamente.
Beneficiarul are obligaţia să asigure pe toată perioada de exploatare instalaţiilor
electrice următoarele:
- luarea de măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii;
- realizarea instructajului de protecţie a muncii pentru tot personalul de exploatare la interval
de cel mult 30 zile şi consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare specifice
care urmează să fie semnate individual;
- controlul aplicării de către întregul personal a normelor şi instrucţiunilor specifice;
-verificarea însuşirii cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţie, ~JPl:!Q.9li.
·' ·' '·..i""''·;f-'.' ,,.-,.' /·_· _"_'·t~~~;: "'~ .;· ;_-.
Realizarea instructajelor specifice de protecţie a muncii, verificarea cunqştinţelor şi abâteti.l~ge la
normele în vigoare, inclusiv sancţiunile aplicate, vor fi consemnate î >, ele. de instrucfaj'.; 1;";
individuale. .., .,, / ·, C' .
La elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele no~.:~ţtiv,şip.· r~.....cc.rr. . ii.p\ii p.ti~in~î;!
securitate şi sănătate în muncă: ·, tJil · , , J., ~ •
• Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Nr. 319/2006 · .... ·. > ,

• Hotărârea Guvernului Nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor meta ••~gice de

a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 ·,, · ·
• Hotărârea Guvernului nr.300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
şantierele temporare sau mobile
• Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de muncă

3
 c. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI DE PREVENIRE ŞI STINGEREA INCEDIILOR
În activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor proiectate se va urmării respectarea cu
stricteţe a prevederilor actelor normative menţionate mai jos.
• P 118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
• MP 008-,2000 Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor
normativului P 118-99, Siguranţa la foc a construcţiei
• C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora
• CE 1-95 Normativ privind proi19ctarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă
în exploatare
• Ord.MI 163/2007 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor
Aceasta lista de acte normative nu este limitativă şi va fi completată cu restul prevederilor
legale în domeniu, aflate în vigoare la momentul respectiv.
( Răspunderea privitoare la respectarea legislaţiei în vigoare revine în întregime beneficiarului pe
perioada de exploatare normală, întreţinere curentă şi reparaţii (după recepţionarea lucrărilor
şi a punerii în funcţiune).
Pe durata reviziilor, reparaţiilor, înlocuirilor şi dezafectărilor instalaţiilor vor fi respectate toate
măsurile specifice de prevenire şi stingerea incendiilor; răspunderile privind prevenirea şi
stingerea incendiilor revin unităţilor şi persoanelor care efectuează aceste operaţii. Personalul
care exploatează instalaţiile va fi instruit pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, înaintea dării
în exploatare a instalaţiilor şi periodic, în timpul exploatării instalaţiilor, verificându-se însuşirea
cunoştinţelor. Înainte de excutarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipire cu flacără,
topire de materiale hidroizolante etc.) se va face un instructaj s,8~9!s.L,P@f:~g~nalului care
efectuează aceste lucrări. Lucrările cu foc deschis vorfi executate nu ·:ţtijplobţine(· misului
de lucru cu foc, astfel încât să se evite riscul producerii de incendiu xptpz4i7••-. .. · .
,_.ş '·,~\,

( lntocmit, ,. Jhi~ .t
lng„ ina Mihaiilesc~ ·¾· '7i,

RE, CON
s.c.
FORUM
PROU:CT
S.R.L.
RO 248"9975
j:::7Jl83~/2GC3

' "'.,.._~!!Jt
"' . • Jud- .
,,::.;.~.:.:::.:,:.:;:.::..._.

4
 LISTA DE CANTITATI LUCRARI ARHITECTURA CAMIN PASTRAVENI

1 IFB0982 Strat drenant din: nisip, balast, pietris, piatra sparta, avand grosimea dupa mp 125,00
compactare de: 1O cm din balast
Balast compactat sub trotuar de 1 m latime de la elevatii
2 CO20C# Strat orizontal de protectie cu hartie kraft,la turnare beton la mp 670,00
drumuri,platforme etc.
Folie din polietilena sub trotuar, pardoseli, rampa, trepte + podeste
3 RPCE05A Strat termoizolant la terase, acoperisuri, plansee, exec.cu placi polistiren mp 390,00
celular lipit.mastic de bitum
Material Polistiren extrudat 5 cm sub pardoseli beton armat Parter
4 CC02P1 Montarea armaturilor din otel-beton în elemente de constructii, exclusiv cele kg 640,00
din constructiile executate în cofraje glisante la constructii executate la o
înaltime pîna la 80 m inclusiv, din plase sudate în placi cu distantier din
plastic

Material Plasa sudata PC 52 06/100 x 06/100 ( 6 x 2 m) 53,28 ka./buc. in trotuar 1 buc 12,00 I.
5 CA02I1 Turnarea betonului armat în elementele constructiilor, exclusiv cele mc 13,00
executate în cofraje glisante marca ... 1) la constructii cu înaltimea pâna la 35
m inclusiv în plansee (grinzi, stâlpi, placi) cu grosimea placii pâna la 10 cm
inclusiv II
Material Beton marfa C16/20 in trotuar de 1 m latime de la elevatii
6 RPCE34A1 Umplerea rosturilor dintre trotuar si soclul cladirii cu bitum tip D. m 120,00
7 RPCXE02A Hidroizolatii orizontale sau verticale cu un strat carton bituminat lipit cu bitum mp 38,00

8 CD05C1 Zidarie din caramida cu gauri verticale tip GVP la constructii executate la o mc 130,00
(asimilat) înaltime pâna la 35 m inclusiv, cu caramizi format 290 x 240 x 238 mm,
calitatea A, cu mortar M100-Z
9 CF0681 Tencuieli exterioare obisnuite executate manual, driscuite, pe ziduri din mp 645,00
(asimilat) caramida, din blocuri mici de beton sau din blocuri de beton celular
autoclavizat, cu mortar de var-ciment marca M100-T, in grosime medie de
2,5 cm;

10 IZF3583# Sistem termoizo_lant pentru elemente de fatada cu polistiren expandat mp 515,00

ignifugat de 1O cm, tencuiala de protectie si tencuiala decorativa
11 CJ06A# Profiluri exterioare, la solbancuri si ancadramente cu latimea desfasurata m 85,00
(asimilat) pana la 50 cm inclusiv, executate pe zidarie sau beton ... cu ancadramente
polistiren

Ancadramente I = 30 cm la usi si ferestre cu polistiren extrudat

12 CF06C1 Tencuieli exterioare obisnuite executate manual, driscuite pe pereti din beton mp 72,00
(asimilat) monolit sau din panouri mari de beton celular autoclavizat cu mortar de var-
ciment marca M100-T, în grosime medie de 2 cm;
13 IZF34C# Sistem termoizolant pentru soclu cu polistiren extrudat ignifugat de 5 cm, mp 54,00
tencuiala de protectie si tencuiala decorativa
14 CF01A1 Tencuieli interioare driscuite la pereti si stalpi la pereti si stâlpi, executate mp 855,00
(asimilat) manual, pe suprafete de zidarie de caramida, cu mortar de var-ciment marca
M100-T în grosime medie de 2 cm, inclusiv schela pe capre;

15 CQ01D* Perete de compartimentare din placi de gips-carton, grosime totala perete mp 95,00
100 mm, structura metalica, h max= 2,75 m, 1+1 foi gips-carton de 12,5
mm, montant simplu CW 75 la distanta de 60 cm
Material Placa g-c 12,5 mm hidrofugat la grupuri sanitare mp 172,00
Material Placa g-c 12,5 mm ignifugat la mansarda mp 18,00
Material Vata minerala 1O cm mp 95,00
16 CI05XB Placaj din faianta la per.si stilp.si glaf. supraf.>1 0mp, placi culoare si format mp 135,00
acelasi cu mor.cim.
Material Faianta glazurata pana la parapeti ferestre GS inclusiv glafuri + perete
chiuveta Oficiu mansarda
17 CQ17A+ Tavane false executate din placi de gips-carton, montat pe schelet metalic mp 102,00
de sustinere fixat cu elemente de fixare directa executa cu un strat de placi
de gips-carton
Material Placa g~c 12,5 mm ignifugat
18 CQ17A+ Tavane false executate din placi de gips-carton, montat pe schelet metalic mp 65,00
de sustinere fixat cu elemente de fixare directa executa cu un strat de placi
de gips-carton
Material Placa g-c 12,5 mm hidrofugat in grupuri sanitare + Logie
19 CQ19A* Tavan fals executat cu placi de gips-carton 12,5 mm intr-un strat, montat pe mp 311,00
schelet metalic, cu elemente tirant - tija cu bucla
Material Placa g-c 12,5 mm ignifugat in Sala festivitati si mansarda
Material Tije 0,70 m
20 CF10D1 Glet aplicat pe tencuieli interioare drişcuite sau pe suprafeţele elementelor mp 1390,00
din beton glet de ipsos cu aracet la pereţi, stâlpi şi tavane, din beton greu,
inclusiv stratul de amorsa cu emulsie de aracet, aplicat în 2 straturi
(procedeu GIPAC);

21 CN06A# Vopsitorii interioare cu vopsea pe baza de copolimeri vinilici in emulsie mp 1390,00

apoasa,aplicate in doua straturi pe glet existent, executate
22 CG01 D1 Strat suport pentru pardoseli executate din mortar de ciment marca M100-T mp 550,00
fara var de 3 cm grosime, cu suprafata fin driscuita ;
23 CG11A1 Pardoseli din placi din gresie ceramica patrate sau dreptunghiulare de mp 370,00
aceias culoare asezate simplu
Material Gresie neglazurata antiderapanta pentru interior
24 CG11A1 Pardoseli din placi din gresie ceramica patrate sau dreptunghiulare de mp 85,00
aceias culoare asezate simplu
Material Gresie neglazurata antiderapanta si antiinghet pentru exterior
25 CG18A# Plinte si scafe - din gresie ceramica fixate cu mortar de ciment M 100-T, m 240,00
inclusiv curatarea si spalarea cu apa, in incaperi cu suprafete mai mari de 16
mp plinte orizontale cu inaltimea maxima de 15 cm la pereti
26 RPCE05A Strat termoizolant la terase, acoperisuri, plansee, exec.cu placi polistiren mp 113,00
celular lipit.mastic de bitum
Material Polistiren extrudat 1 cm sub parchet Scena si Sala sedinte mansarda
27 CG36A+ PARDOSELI DIN PANOURI DE PARCHET LAMINAT PENTRU TRAFIC mp 113,00
CASNIC SI PIETONAL pe suporturi elastice (folie polimerica cu bule de aer),
panourile din parchet laminat fiind fixate intre ele cu adeziv (aracet);
28 CG06A# Plinte din lemn de stejar sau fag, curatate si montate pe dibluri din lemn m 47,00
fixate cu suruburi de alama in incaperi cu suprafete mai mari de 16 mp plinte
orizontale cu inaltimea maxima de 15 cm la pereti
29 RPCP15XA Protectia muchiilor treptelor la scari lemn sau prag toc profile OL cornier m 141,00
(asimilat) lat.egal.30x30mm,fix.sur
Profile Aluminiu pt. protectii trepte exterioare, interioare si margine
30 CK21D# Usi profiluri aluminiu,2 canaturi,supraf toc<= 7 mp,inclusiv armaturi si mp 29,56
accesorii,montare in zid de orice fel, la constructii cu H <= 35 m
Usi exterioare 2 canaturi + luminator vertical cu arcada
31 CK14C1 Usi metalice confectionate din profiluri de otel usi metalice in doua canaturi, mp 2,86
cu suprafata tocului pana la 5 mp inclusiv
Usa metalica 2 canaturi CT
32 CK33A+ Usi din PVC, cu un singur canat, montate cu dibluri din plastic, etanşarea mp 31,29
 rosturilor cu spuma poliuretanica si cordon de silicon, având suprafaţa
tocului: pânâ la 2,5 mp inclusiv;
33 CK11 H1 Ferestre metalice ferestre din aluminiu montate la constructii cu inaltimea mp 4,16
pana la 10 M inclusiv, cu suprafata tocului intre 3 si 4,5 mp inclusiv

Fereastra Aluminiu cu geam simplu la CT

34 CK23C# Ferestre din mase plastice cu unul sau mai multe canaturi, suprafata toc> mp 26,29
2,50 mp,la constructii cu h<= 35 m
35 CK23A# Ferestre din mase plastice cu unul sau mai multe canaturi, suprafata toc<= mp 4,46
1,00 mp,la constructii cu h<= 35m
36 CK268# Glafuri, pervaze glafuri aluminiu,montate la ferestre m 36,00
Glafuri Aluminiu interior+ exterior
37 CK238# Ferestre din mase plastice cu unul sau mai multe canaturi, suprafata toc m 7,50
intre 1,00 - 2,50 mp,la constructii cu H <= 35 m
Ferestre pentru acoperis 1 x 1,5 m
38 RPCE05E# Bariera vapori la terase, balcoane 1 str carton bit simplu asez, suprapuneri mp 415,00
(asimilat) lipite cu bitum la cald
39 IZF10F1 Strat termoizol.la terase.etc.cu placi vata minerala supr.oriz.lipit mastic bitum mp 395,00

Material Vata minerala 20 cm

40 CE18A1 Astereala la învelitori sau la doliile invelitorilor din tigla si azbociment scinduri mp 626,00
din rasinoase
41 CE20A1 Rigle din lemn de rasinoase asezate in lungul capriorilor de beton armat mp 626,00
prefabricat sau metalici la invelitorile din tigla arsa sau placi de azbociment
plane la acoperisuri fara astereala
42 CN1581 Vopsirea lemnariei cu solutii speciale solutii speciale, cu diasil aplicat pe mp 2800,00
lemn sau pal
43 CN15O1 Vopsirea lemnariei cu solutii speciale solutii speciale, cu vopsele antiseptice, mp 2800,00
hidrofuge pe lemn impregnat
44 CE07A02 lnvelitori din placi din tabla amprentata (tip tigla) pentru invelitorile mp 626,00
acoperisurilor (tip Lindab)
45 CE20A# Sisteme de jgheaburi tip brass din tabla protejata anticorosiv m 125,00
46 CE22A# Sisteme de burlane tip brass din tabla ( protejata anticorosiv) m 140,00
47 CE19A1 Pazii si stresini pazii la streasina sau frontoane din scinduri geluite simplu m 125,00
48 RPCH1381 Streasina infundata, din scanduri de rasinoase faltuite si geluite pe o parte, mp 125,00
cu o grosime initiala de 24 mm
49 CN09A Vopsitorii pe tamplarie de lemn cu vopsele de ulei ... 1), în doua straturi la usi mp 170,00
(asimilat) si ferestre;
Vopsitorii la pazie si streasina
50 Cl178 Placare panouri fibrolemnoase, OSB, ptr.peret, tavane, prindere cuie si sipci mp 4,00
lemn
Frontoane GS spectatori
51 RMEB01A01 Balustrada cu bare de inox, cu inaltimea de 90 cm m 35,00
(asimilat) Balustrade inox cu inaltime minima de 1 m
52 CB47A1 Schelă metalică tubulară lucrări pe suprafeţe verticale pînă la 30 m înălţime mp 1200,00
inclusiv;
~~
53 TRA06A25 Transportul rutier al betonulrarului c!:1:~etoniera de 5,5 mc tona 32,00
d. t -25 k ,{.; s.c. ~~
is .- m 'J s:nauM (."\.
54 TRA02A25 Transportul rutier al matei ~lo~tet9cltelo\ u autocamionul pe dist.= tona 436,00

c::i
I~ -<
25 km. ui\ S,R.L, ~
·--c. t::',

i'i71iu01~
~amr • J1,10-~et'f~
I
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

ANTEMASURATOARESTRUCTURA
NR. CRT COD ART. DEN.ART. U.M. CANT.

terasamente
1 TSC02Al Sapatura mecanica cu excavator pe pneuri de 0.12-0.39 mc, smc 1.95
comanda hidraulica,in pamant cu umiditate naturala descarcare in
depozit teren catg 1
Fundatii izolate: 36.25mc x 2 = 72.50mc
Fundatii continui: 95.28mc
Nervuri: 8.78mc
Total: 72.50mc + 95.28mc + 8.78mc = l 76.56mc
Sporuri: 176.56mcx 10%= 17.6mc
176.56mc+ 17.6mc= 194.16mc
2 TSA02El Sapatura manuala de pamant in spatii limitate, avand sub 1,00 m mc 13.6
sau peste 1,00 m latime, executata fara sprijini, cu taluz vertical, la
fundatii, canale, subsoluri, drenuri, trepte de infratire etc. in pamant
coeziv mijlociu sau foarte coeziv adancime <1,5 m teren mijlociu
194.16mc x 7% = 13.59mc
3 TSD02Al Imprastierea pamantului afanat provenit din teren categoria 1 sau smc 1.1
2,executata cu buldozer pe tractor cu senile de 65-80 CP,in straturi
cu grosimea de: ... 15-20 cm.
194.16mcx 55% = 106.79mc
4 TSD0lAl Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform 10-30cm. gros mc 3.2
cu sfarim. bulg. teren...teren usor
106.79mc x 3% = 3.2mc
5 TSD05Al Compactarea cu maiul mecanic de 150-200 Kg a umpluturilor de smc 1.1
pamint in straturi succesive de 20-30 cm grosime, exclusiv udarea
fiecarui strat in parte, umpluturile executandu-se din pamant
necoeziv
106.79mc + 3.2mc = 109.98mc
6 TSD13Al Udarea manuala a straturilor de pamant cu stropitoarea, pentru mc 7.7
completarea umiditatii necesare compactarii, precum si a
suprafetelor insamantate sau brazduite pentru consolidarea lor, in
zona inaccesibila utilajului de udat mecanic la umpluturi de pamant
si a suprafetelor insamintate sau brazduite
109.98mc x 0.070mc/mc = 7.69mc
7 TSD0lCl Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform 10-30cm. gros mc 188
cu sfarim. bulg. teren...pamant coeziv
Umpluturi intre cota terenului si placile de la cota -0.05m si
+0.65m inclusiv sub rampele scarilor exterioare:
314mc x 60% = 188mc
8 IFB09C3 Umpluturi petris mc 125.60
314mcx40%= 125.60mc
9 TSD05Al Compactarea cu maiul mecanic de 150-200 Kg a umpluturilor de mc 125.60
pietris in straturi succesive de 20-30 cm grosime, exclusiv udarea
fiecarui strat in parte, umpluturile executandu-se din pamant
necoeziv
IO TRA0IA30P Transportul rutier al pamantului sau molozului cu autobasculanta to 226.08
dist.=30 km
Pietris: 125.60mc x l.8to/mc = 226.08to
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

NR.CRT COD ART. DEN.ART. U.M. CANT.

11 TRB04Bl Transportul materialelor cu.. .lopata(max.3m oriz sau 2m vert) to 135.65

materiale fara aderenta 1 lopatare
Pietris: 125.60mc x 1.8to/mc = 226.08to
226.08to x 60% = 135.65to
Lucrari betoane infrastructura
12 CA0lBl Turnarea betonului simplu în fundatii continue, izolate, socluri cu mc 127.30
volum peste 3 mc, precum si în ziduri de sprijin
Blocuri fundatii izolate: 32mc
Blocuir fundatii continui: 95.28mc
32mc + 95.28mc = 127.28mc
13 2100945 Beton de ciment B 150 C8/10 stas 3622 mc 127.30
14 CA02Bl Turnarea BETONULUI ARMAT in elementele constructiilor, mc 61.20
exclusiv cele executate in cofraje glisante in FUNDATU
IZOLATE cu volum peste 3 mc si fundatii pahar;
Cuzineti fundatii izolate: 4.20mc
Cuzineti fundatii continui: 48.20mc
Nervuri placa cota -0.05m: 8.80mc
------------------------- ----
4.20mc + 48.20mc + 8.80mc = 61.20mc
15 2100969 Beton de ciment B 250 Cl6/20 stas 3622 mc 61.20
16 CA02Jl Turnarea betonului armat in elementele constructiilor, la constructii mc 68.56
cu înaltimea pâna la 35 m inclusiv în PLANSEE, GRINZI,
STILPI, PLACI, cu grosimea placii > 10cm; exclusiv cele
executate in cofraje glisante.
Rampe scari exterioare: 6.90mc
Placa cota -0.05m: 61.66mc
------------- - -----
6.90mc + 61.66mc = 68.56mc
17 2100969 Beton de ciment B 250 C16/20 stas 3622 mc 68.56
18 CA01D1 Turnarea betonului simplu în straturi de 3-20 cm grosime, pentru mc 1.75
EGALIZARI, pante, SAPE etc, la constructii cu înaltimea pâna la
35 m inclusiv
1n trepte scari exterioare: 1.75mc
19 2100969 Beton de ciment B 250 C16/20 stas 3622 mc 1.75
20 CC0lAl Montarea armaturilor din otel-beton in fundatii izolate (inclusiv kg 984.39
fundatii pahar), cu diametrul armaturilor pana la 18 mm inclusiv,
distantier din mase plastice
1n cuzineti fundatii izolate: 984.39kg
21 6433780 Armatura in prefabr beton PC 52 peste 10mm barem. kg 984.39
22 CC0lCl Montarea armaturilor din otel-beton in fundatii continue si radiere kg 6708
(placi), distantier din mase plastice
Socluri si nervuri: 2402.56kg
Placi -0.05m si +0.65m: 4305.74kg
------------ ----------
2402.56kg + 4305.74kg = 6708kg
23 6433780 Armatura in prefabr beton PC 52 peste 10mm barem. kg 6708
24 TRA01A30 Transportul rutier al...materialelor,semifabricatelor cu to 7.70
 --- ---------------

Construire cam.în cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt

Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + ODE; pr. nr. 03/2019

NR.CRT COD ART. DEN.ART. U.M. CANT.

autobasculanta pe dist.= 30 km.

Betoane: 127.30mc + 61.20mc + 68.50mc + 1.75mc = 258.75mc;
258.75mc x 2.5to/mc = 646.87to
Armaturi: 984.39kg + 6708kg = 7692kg
25 TRB05A15 Transportul materialelor prin purtat direct.materiale ... comode sub to 7692
25 kg distanta 50m
Armaturi: 984.39kg + 6708kg = 7692kg
26 CBOIAI Cofraje pentru beton in CUZINET!, fundatii pahar si fundatii de mp 25.74
utilaje simple cu forme regulate din panouri refolosibile cu
astereala din scinduri de rasinoase, cu astereala din scânduri de
rasinoase scurte si subscurte inclusiv sprijinirile.
Cuzineti fundatii izolate: 0.65m x 0.55m x 4fete = l.43mp; 1.43mp
x 18buc = 25.74mp
27 CB02Bl Cofraje pentru beton în elevatie, din panouri refolosibile, cu mp 225
astereala din scânduri de rasinoase,scurte si subscurte inclusiv
sprijinirile la ziduri drepte avand inaltimea de 3-6m.
Socluri sub cota 0.00 = 225mp
Lucrari betoane suprastructura

28 CA02Jl Turnarea betonului armat in elementele constructiilor, la constructii mc 101.30

cu înaltimea pâna la 35 m inclusiv în PLANSEE, GRINZI,
STILPI, PLACI, cu grosimea placii > 10cm ; exclusiv cele
executate in cofraje glisante.
Stilpi cadru: 18.57mc
Grinzi transversale: 28.60mc
Grinzi longitudinale: 9.49mc
Elemente confinare zidarie: 23.92mc
Placa cota +0.65m: 7.70mc
Placa cota +3.50m: 10.90mc
Rampe scari: 2. 12mc
--------- -- -----------
18.57mc + 28.60mc + 9.49mc + 23.92mc + 7.70mc + 10.90mc +
2.12mc = 101.30mc
29 2100969 Beton de ciment B 250 C 16/20 stas 3622 mc 101.30
30 CAOIDl Turnarea betonului simplu în straturi de 3-20 cm grosime, pentru mc 0.75
EGALIZARI, pante, SAPE etc, la constructii cu înaltimea pâna la
35 m inclusiv
1n trepte scari interioare: 0.75mc

31 2100969 Beton de ciment B 250 Cl6/20 stas 3622 mc 0.75

32 CC02C2 Montarea armaturilor din otel-beton în elemente de constructii, kg 8286
exclusiv cele executate în cofraje glisante executate la o înaltime
pâna la 35 m inclusiv, din bare fasonate având diametrul pâna la 18
mm inclusiv in GRINZI si SILPI si pâna la 1O mm inclusiv în
PLACI (inclusiv rampe scari si podeste) cu distantier din mortar de
ciment.
Centuri: 1643.63kg
Stilpisori: 702.01kg
Scari interioare: 165.26kg
Placa cota +3.50m: 766.24kg
Grinda G3 si G4: 143.32kg
Grinzi transversale: 1984.93kg
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

NR.CRT COD ART. DEN.ART. U.M. CANT.

Grinzi longitudinale: 1402.17kg

Stilpi: 1477.90kg
---- ----------------------------------------------
1643.63kg + 702.01kg + 165.56kg + 766.24kg + 143.32kg +
1984.93kg + 1402.17kg + 1477.90kg = 8286kg
33 TRA01A30 Transportul rutier al...materialelor,semifabricatelor cu to 263.40
autobasculanta pe dist.= 30 km.
Betoane: 101.30mc + 0.75mc = 102.05mc; 102.05mc x 2.5to/mc =
255.13to
Armaturi: 8286kg
---- -------- ------------------
255.13to + 8.26to = 263.40to
34 TRB05Al5 Transportul materialelor prin purtat direct.materiale ... comode sub to 8.29
25 kg distanta 50m
Armaturi:8286kg
35 CB04Bl Cofraje pentru beton armat în PLACI, GRINZI si STILPI. din mp 675.12
panouri refolosibile, cu astereala din scânduri de rasinoase,scurte si
subscurte, exclusiv sustinerile, la constructii având înaltimea pâna
la 20 m inclusiv, la stalpi si cadre.

Stilpi cadru: l 89mp

Grinzi transversale: 201mp
Grinzi longitudinale: 90.52mp
Elemente con-finare zidarie: 23.9mc / 0.25m x 0.25m = 382.4m;
382.4m x 0.25m = 95.6mp
Placa cota +3.50m: 89.00mp
Scara acces etaj: lOmp
- ----------- --------------
189mp + 20lmp + 90.52mp + 95.6mp + 89mp + l0mp =
675.12mp
36 CB41Bl Sustineri din elemente de schela metalica, tubulara pentru cofrajele mp 89
planseelor pentru cofraje amplasate la parter, cu înaltimea
sustinerilor intre 3 si 6 m inclusiv

Placa cota +3.50m: 89.00mp

37 CL21Al Montaj confectii metalice diverse înglobate total sau partial in kg 176.95
beton din profile laminate, tabla, tabla striata, otel beton, tevi
pentru sustineri sau acoperiri.

Placute inglobate in grinzile transversale: 169.56kg

Placute inglobate in capatul stilpilor: 0.26m x 0.36m x 0.005m x
7850kg/mc = 3.67kg x 2buc = 7.35kg
------------------------------------------------------------
169.56kg + 7.35kg = 176.95kg
38 6433766 Piesa inglob.in pref.beton metal sudat barem kg 176.95
Planseu metalic
39 CL20Cl Montaj confectii metalice diverse, montate aparent (exclusiv kg 2283
parapeti,balustrazi,chepenguri)
40 20026938 europrofil IPE180, bara 12m, *** kg 2283
41 RPCX0SAA Planseu din grinzi de lemn de rasinoase cu... desc. <4m. podina din mp 278
 Construire camin cultural in satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt
Comuna Pastraveni
Sat. Pastraveni, corn. Pastraveni, jud. Neamt
PTH + DDE; pr. nr. 03/2019

NR.CRT COD ART. DEN.ART. U.M. CANT.

scindura inel. umplutura carbolin. cap. (asimilat dusumea peste

grinzi metalice)
42 TRA01A30 Transportul rutier al...materialelor,semifabricatelor cu to 8.53
autobasculanta pe dist.= 30 km.
Europrofile: 2283kg
Dusumea lemn: 278mp x 0.05m x 450kg/mc = 6255kg
--------------------------------------------
2.28to + 6.25to = 8.53to
Lucrari zidarie suprastructura

43 CD04Jl Zidarie din caramida presata arsa format 240xl 15x63 mm mc 6.17
executata cu mortar la constructii executate la o înaltime pâna la 35
m inclusiv, cu caramizi calitatea A, în ziduri cu o grosime de 25
cm având suprafata golurilor sub 50% inclusiv;
Soclu sub placa +0.65m: 4.40mc
Timpane la scari exterioare: 1.77mc
------------------ -- -------
4.40mc + 1. 77mc = 6.17mc
44 2101133 Mortar de zidarie M 25 nisip s 1030 mc 0.4
6. l 7mc x 0.06mc/mc = 0.4mc
45 TRA01A30 Transportul rutier al. ..materialelor,semifabricatelor cu to 12.34
autobasculanta pe dist.= 30 km.
6.l 7mc x 2to/mc = 12.34to
46 TRB05A15 Transportul materialelor prin purtat direct.materiale ... comode sub to 12.34
25 kg distanta 50m
6. l 7mc x 2to/mc = 12.34to
Structura invelitoare

47 CE17Al Sarpanta din lemn la acoperisuri simple cu una pana la patru pante, mp 692
executata :pe scaune Ia invelitori usoare (tabla, carton bitumat)
553mp x 1.25 = 691.25mp
48 CL20Cl Montaj confectii metalice diverse, montate aparent (exclusiv kg 638
parapeti,balustrazi,chepenguri )
49 Profil HEA260 kg 569.50
50 Tabla groasa 5mm kg 40.97
51 Tabla groasa 10mm kg 27.1
52 IZK08C Vopsirea cu vopsea pe baza de ulei în doua straturi to 0.64
a ... constructiilor metalice diverse

proiectant beneficiar antreprenor

Comuna Pastraveni
 AN 1· EMA S,U RATO ARE.
Ob. Retea apa in incinta

1. TSC0381 •- Sapatura mecanizata cu exc;:1vatorul de 0,4 .. 0,7 rnc cu motor cu ardere

interna si comanda hidrnulica, cu descarcar,i~ in depoziit, teren categ. li

Conducta alimentare cu apa : 6 ml! x 0,60 ml x 1,35 ml = 4,86 mc

50 % meccmizat : 0,50 x 4,86 = 2,43 mc Rot. 0,02 1:;mc

2„ 1'"SA04C1 ~- Sapatum de pamant in spatii limitate avand sub ·1 ,Om latime si maxim 4,5
m adancime executata cu sprijiniri cu evacuare manuala
5,0 % manual : 0,50 x 4,86 = 2,43 mc Rot. 3 mc

3„ 1"SF01 B1 - Sprijiniri de maluri cu dulapi <:le fag asizati orizontal,

la sapaturi executate in mpatii limitate, avand latimea pana la 1,50 m intre maluri si
adancimea sapaturii O ➔ 2 m (ptr. santul conductei)
2: lat x 6 ml x 1,35 ml = 16,20 mp Rot. 16 m1P,

4„ TSA14F1 - Sapaturc:1 manuala de pamant in gropi cu sectiun«:! poligonala sau

circt1lara avand latimea Bau diametrul de 1,50.... 6 m executata
cu sprijiniri, cu evacuare manuala ptr. camine
Camin apometru Ca: 2,50 m!x 1,80 ml x ·1,80 ml = 8,10 mG Rot. 8,0 mc.

5. 1"SF02C1 -.. Sprijiniri de maluri cu dulapi de fag asezati orizontal

la Sc:1patura caminelor avand sub 2,50 m latime intre maluri si adancime O+ 4 m
1,8 ml x 2 laturi x (1,80 ml + 2,50 ml) ::: 15,48 mp Rot. 15 m1p

6. J!~CE08A1 - UmplLJtura de nisip în santul conductei

6 ml x 0,60 ml x 0,34 ml- (6 x ~!,, 14 x 0,0322/4) =
::: 1,22 mc •- 0,005 mc = 1,21 mc Rot. 1,20 mc.

7. 1"SD01C1 -·~ lmprastierea cu lopata a pamantului afanta în straturi

uniformE~ d13 30 m grosime, parnant provenind din pamant tare
Umplutura sant condL1cte : 0,30 x 0,60 x 6 ml = 1,08 mc.
Umplutura camine : 8, 1O mc - { 2, 1O ml x 1,50 ml x 1,50 ml ) :::
== 8, 10 mc •- 4,72 mc = 3,38 mG
Total umpliutura manuala = 4,415 mc
Rot. 4,5 mc.

8. TSD04C1 ··- Compactarea cu maiul de rrana a umpluturilor

Rot. 4,5 mc.

9. 1"Rl1AA01C1 - lncarcarea pamantului dE'izlocuit

1,08 mc + 4,72 mc = 5,80 mc
5,80 mc >c ··1,8 t/mc = ·10,44 toirm Rot. 10,5 ltone.

10. TRA01A10 P - Tram;port rutier al pamantului in exces Rot. 10,5 itone.

11. 1"SD02A1 - tmprastiorea mecanica a pamantului cu buldo2:enJI
pe senile de 65 - 80 CP
4,86 mc-1,08 mc-1,21 mc ::: 2,57 mc Rot. 0,03 i;mc.

12.1"S005A1 -Compactarea cu maiul a umpluturilor Rot. 0,03 :ismc.

13.1"SD13A1 -- Udarea manuala a stratului ele pamant ptr. completarea umiditatii

Rot. 2 mc„

14.JI1,CE16A1 -- Montarea parapetedor si pod1atelor de !inventor Rot. 6 ml.

15.Jl4CD09H1 l[asim)- Camine de vane din beton monolit, sect. drculara

Di ::;:: 1,50 m in teren fara apa subterana, carosabil ~d
adancimea. H = 2,0
Rot. 1 buc:.
16.JllCD01J1 -· Capac si rama din fonta, STAS 2308-81 ptr. carr1irna
cu piesa suport, carm;abil IIIA
Rot. 1 buc::.

17. till'I - Conducta din :)olietilena de inalta densitate PEHD 32x2,0, pn 6 Rot. 6 ml

18.ACA20D1 (asim) - I richiderea ,capetelor la conducte PEHD 2;2 pentru efectuarec1

probei de presiune Rot. 2 buc::

19.ACE07A1 (asim)- Spalarea si dezinfectarea conductelor de alimentare cu apa avand

Dn ~!,2
Rot. 0,06 iiiml

20. YCO1 - Procurare1 racord compresiune cu flansa PEHD32 x ·1 "

Rot. 4 buc::
21. YCO1 - Procurare! flansa libera pentru record cu flansa PEHD 32
Rot. 4 buc::

22.ACE09A1 - Montarei:3 armaturilor cu actk>nare manuala Dn 3:2 Rot. 6 lbuc.

23. YCO1 - Procurare! robinet de închidere cu sferaDn 1 " Rot. 4 buc

24. YCO1 - Procurare1 clapet de siguranta de sens Dn 1 " Rot. 1 buc::

25. YCO1 - Procurare filtru de impuritati Dn 1 " Rot. 1 buc

26.JllCE05A1 -~ 0001 -- Clt030 - Piesa de trec13re etansa a conductei prin

pereti - pi1:;sa de trec;ere tip B pentru conducte 1 1/.i " Rot. 0,02 tone

27.YC01 Procurare apometru Dn20 , Qn:=1,5mc/h, Qmax ::: 2,,0 mc/h

Rot. 1 buc::

28J!~CE12C1 (asim) •·- Montare contor de apa Dn 20 Rot. 1 buc::

2
29.Jli.CD02B1-- Trepte din otel beton O= 20 mm, pentru camin apometru din beton mi:,nolit
Rot. 10 buc

30. TRA.. .. - Transportul nisip pentru umplutura in sant

1,2 mc x 2 t/mc = 2,40 t Rot. 2,4 t 1>ne
1

lntocmit:
ing. Galan Constantin

3
 NORMA LOtCALA NLl
Ob. Bransarnent apa si retea apa in incinta

Conducta de polietilena de inalta diem;itate PE 80; SOR 'I 7,6; O 32Jc2,0; Pn Ei bar

--·
nr crt. denumire resursa U.M. Norma Observatii
,-.....
1 teava PEHD 32x~!,0; Pn 6 bari' PE 80 m 1,005
,, apa p,entru proba ele presiune mc 0,0063
,__, ✓••

3 montator conduct,~ ore 0,073

,...._4 sudor in PEHD ore o, 1016
( ,__5 muncitor deserviri~ constructii-montaj ore 0,0013
~-··
6 instalator alimentare apa ore 0,05
.......7 aoarar sudura in PEHD ore 0,10115
8
1--w-•o
motopompa 6 ... 8 CP ore 0,001
9 bumbac de sters ka 0,007

Cuprinde:
nivelarea patului de pozare, coborirea si montarea tevil,or, inclusiv
montarea la
pozitie a pieselor de legatura, efectuarea probei de pre:siune, montare
demontare pompa

lntocmit:
ing. Galan Constantin

4
 1

ANTEMASUR:~OARE
Ob. Retţ~a canalizare in incinta

1„ TSC0381 - Sapatura mecanica cu excavatorul de 0,4 - O, 7 mi: cu ardere interna si

comanda hidraulica, in pamant cu umidit,ate naturala, cu desc:arcare
in depozit, teren categol'ia a li-a (latimea santului I= 0,8 m si adancimea h conform
profilului longitudinal)
Pvc 160 53 ): 0,80 ml x 1,35 ml (Hmed) = 57,24 mc
- 50 % mecanizat: 0,50 x 57,24 mc =: 28,62 mc ~ 0,29 srnc.
Rotund= 0,29 srnc.

2. 1"SA04F1 - Sapatura manuala de pamant in spatii limitate, avand 0,8 ... 1,0 m latime, cu
sprijiniri, cu evacuare! manuala, teren tare!.
- 50 % manual o. 50 x 57,24 mc = 28,·62 mc Rotund = 29 mc::

3. TSF0181 - Sprijiniri de maluri cu dulapi de fag asezati orizontal, la sapaturi executate in

spatii limitate, avand latimea de, 0,8 ml intre maluri si adancimea 0,00-2,00 m, cu
înterspatii intre dulapi de 0,21 m - 0,60 m.
53 ml x 1,35 ml (Hmed) x 21aturi = 143, 1 mp Rotund= 143 m1p

4. 1"SA14C1 - Sapatura manuala de pamint intre 0,00 - 2,0 m ac:lincime, in gropi cu

E,ectiune poligonala, dvind latimea de 1,5 ·- 6,0 m, executata cu sprijiniri, cu eva:;uare
manuala, teren tare
Mi : 1,30 ml x ·J ,35 ml x 1,35 ml x Ei buc = 14,.22 mc Rotund = 14,0 mc

5. 'fSF02A1 •· Sprijiniri de maluri la camine cu dulapi de fag asezati orizontal,

la sapaturi executate in !:ipatii limitate, avand latimea de 2,30 m
intre, maluri si adancimea sapaturii O- 2,0 m.
4 laturi x 1,30 ml :,i: 1,35 ml x 6 buc= Ll2,12 mp Rotund= 42 mp.

6. ACE08A1 - Umplutura de nisip

53 ml x o,e;o ml x 0,8 ml-53 ml x 3,14 x 0,1602 / 4 =
::: 21,20 mc:: - 1,06 mc = 20, 14 ·ne Rotund= 20,0 n11c

7. 1"SD01C1 - lmprastie1rea cu lopata a pamintului (30 cm deasupra stratului de nisip si in

totalitate la camine}
53 ml x 0,8 ml x C,30 ml+ 14,22 mc- 3,9 mc =
= 12,72 mc + 10,:I2 mc = 23,04 mc Rotund= 23 mc

8. 1"SI)04A1 - Compactarea cu maiul de mEma a pamintului din umplutura

manuala. Rotund = 23 mc„
9. 1"SD02A1 - lmprastie1rea mecanica a pamantului cu buldoz.erul pe tractor cu senih:J de
65 - 80 CP, in straturi cu grosimea de 15--20 cm (total umplutura -
imp rastierea manuala - stratul de nisip - voi. conducte0
57,24 mc -· 2·1,20 mc - ·12,12 mc := 23,32 mc Rotund= 0,23 smc.

10. TSD05A1 - Compactarea meca1nica a umpluturilor iin straturi r,uccesive

de 20-30 cm grosime. Rotund = 0,23 smc.
 2

11. TRl1 AA01 C:1 -lncarc an:}a manuala a pamantului dezlocuit (volum conducta + volum
nisip + volum camine) in auto:
21,20 mc + 3,90 mc = 25, ·10 mc
25, 10 mc x 1,8 tJ'mc = 45, 18 t Rotund= 45,0 t.

12. TRA ... P - Transport auto al parnantului 1~1 dist. de ...... km. Rotund = 45,0 t „
13.M.L.1 - Tub pentru canalizare CILI mufa si 1;Jamitura PVC 160 x 4,0; sn 4.
Rotund = 53 ml.
14.H.L.2 -Caimin de vi:1~itare din tuburi coru!~at Dn 800, pentru ,:::onducte Dn 160, H = 2,0
rn , cu mufa de racord PVC 160 Rotund = 6 buc.

15. ,,~coo1 L 1 •· Capac si rama pentru camine1, cu piesa suport, carosabil tip IV.
Rotund = 6 buc
16.ACE16A1 ~ Montarea parapetelor si podE:iteior metalice de inventar.
Rotund = 53 ml

17.ACE06B1 •· Sustineri pentru cabluri si conducte. Rotund = 53 ml

18. l"RA - Transport nisip pentru umplutura in sant

20 mc ):: 2 Ume = 40 t. Rotund= 40 t.

19. 1"SD14A1 - Udarea cu autocisterna de 5-13 t. pt. completarea 1Jmiditatii.

Rotund = 3 mc.
20. TSA24A1 - Epuizarea mecanica a apelor din sapatura. Rotund = 24 ore
21. YC01 - Procurare banda avertizoare Rotund = 53 ml

lntocmit:
lng. Galan Constantin
~ ~
 3

NORMA LOCALA NL1

Ob. Retea. canalizare in incinta

- conducta din teava PVC 160 tip multistrat, pemtru caneilizare exte1rioare cu mufa si
îmbinare prin garnitura DIN - SN4 PVC 16Ux4,0, montata în strat de nisip.

-
-·
Nr.
1..
Denumirea articolului
' '
Teava PVC 1El0 rnultistrat jpentru canalizare cu
îmbinare cu mufo si garnitura SN4 ( Tuburi cu mufa
·-·
U.llv1.

m
Norma

1,005
·-
Obsmvatii
·--
si garnitura L == 3., 00 M )
2. ..
,__ Apa industriala p,entru efecltuarea pmbelor mc 0,082

-·3.
4.
Instalator alimentare cu apa
Muncitor necalificat
ore
ore
0,690
0,012
5. Muncitor deservire constructii montaj ore 0,001
6.
,__, Motopompa 6--8 GP ore 0,001

---·
7. Bumbac de sters

Cuprinde :
-· ·- kq
_, 0,025
·-·
nivelarea patului de pozare, coborirea si montarec1 teivilor, îmbinarea· cu mufa
si garnitura, efectuarea probei de etanseiitate, montarea-demontarea pompei.

lntocmit
ing. Gal an Constantin

(
î/4

I
i
 4

Norma locala!~L 2
Ob. Retea canalizare in incinta

Camin de vizitarre din tuburi corugat Dn 800

Pentru conduct1~ Dn 160 cu o intrar,:~ Dn 160 s,i o iesire Dn 160
, Clasa B125 , H 2, 00 cu o mufa de nacord PVC 160

Nr."
Denumirea articolului U.M. - Norma Observatii
1. Baza camin corugat Dn 800 cu o intrare Dn buc 1,005
'160 si o iesire Dn 160
2. Garnitura de cauciuc Dn 800 pentru racord la buc 2,01
coloana caminu1lui
-3. Coloana camin Dn 800 L = 1OOO
,,
buc 2,01
4. ,. Inel de beton camin clasa 8125 buc 1,005
5. Mufa pentru racordarea ulterioara PVC:: 200 buc 1,005
6. Instalator ore 2,50
..
Cuprinde materialele necesare pentru un camin

lntocrnit:
lng. Galan Constantin

(
~
 1

.~!,NTEMASURATOAf!tE
08. lnstalatii san~tare interioare

1„ HA17B# T,eava din polipropilena îmbinatei prin sudura prin poli'fuziune, in.conducte~
de distributie, avand diametrul de 32mm.
LA. SL()S-32 -·· ~~621216717089-Tuburi polipropilena avaiid D=32mm
LA. SL06 -68-2623156719487 - Cot polipropilena avand D=32mm
L.A. SL06-76- ~~623156719495-TeLI polipropilena avam:f D=32mm
L.A. SL06 -99-2::523156719518- Reiductie polipropilena avand D=32x25mm
L.A. SLOS-60- ~~:523156719479- Mu:'a polipropilena avand D=32mm
LA. SLU01-1 - 2'.040600003000 - Apc:1rat de sud1Jra prin pc:,lifuziune sii electrofu:;~iune
Rot. 17 ml

2„ SA17A# Teava din polipropilena îmbinatei prin sudura prin poli-fuziune, in conducte!
de distributie la cladiri dE:i locuit si social cult1J1"al1e, avancl diametrul de 25mm„
L.A. SLOS-31 - ~~!:52'1216717088-Tuburi polipropilena aiv.:md D=25mm
L.A. SL06 -67 - ~~523156719486 - Cot polipropilena avand D=25mm
L.A. SL06 -75-- ~~623156719494- îell polipropilena avand D=25mm
LA. SL06 -99- ~~62:3156719518- Reiduc:tie polipropilena avand D=32x25mm
L.A. SL05 -59 •·· 2623156719478- Mufa polipropilena avand D:::25mm
L.A. SLU01-1 - .2'.H40600003000 -Ape1rat de sudura prin polifuziune si electrofu:;~iune
Rot. 30 ml

3, SA15B# Teava din polipropilena imbinate1 prin sudura prin poli'fuziune, in conducte~ de legatura la obiecti:! I'

l:ianitare la cladiri de k>cuit si social cultura.le, avand diametrul c:le 20-25mm. 1

L.A. SL05 -30- ~~621216717087 -Tuburi polipropilena av,and D=20mm 1

LA. SL06 -66--· 2623156719485-Ce>t polipropilena avand D==20mm

L.A. SL0&-74-·· 26231567191493- îell polipropilema avand D=20mm
LA. SL06 -96-· ~~::523156719515 - Reiductie polipropilena avand D=25x20mrn
L..A. SL05 -58 -2:523156719477 - Mufa polipropilena avand D=20mnn
LA. SLU01- 1-· :294060000:3000 - Ap,:arat de sudlura prin p1Jlifuziune si electrof'L1ziune
Rot. 90 ml

4. HA37C# Bratara pt. fixarea cond. de alim. cu apa din otel saL1 PVC, montata prin încastrare,
ci:mductele avand 0=1".
L„A. SL07 -5 - 2f;75274204070 Rot.17 buc

5. HA37B# Bratara pt. fixarea cond. de alim. cu apa din otel saL1 PVC, montata prin încastrare,
conductele avand 0=3/4".
L.A. SL07 -2 - 2E:75274204044 Rot. 30 buc:

6. SA37A# Bratara pt. fixarea cond. de alim. cu apa din otel sau !PVC, montata prin încastrare,
conductele avand O=1/~t.
L.A. SL07 -4 - 2€,75274204068 Rot. 90 buc:

7. BD10A# Robinet dei 1·e~1laj de colt, avancl Dn1=3/8"~1I2".

L„A. SL41 -20- 2!:31:3124201937 Rot. 8 buc

8.. !:iiD04A# Baterie mc1nocomanda pentru la 1oar cu ventil de scurgere automat si aerator
1

LA. SL41 -71 -· ~m13124204308 Rot. 8 buc

9. HD04A# Baterie mcinocomanda1 de pere1tH pentru spalator, cu lfilter incorporate
L.A. SL41 „79 ·- 2913124204316 Rot. 1 buc::

10. HD06A# Robinet cu închidere sferica cu maneta tip parghie 0===1/2"

L.A. SL42 -42 ·- 2913124204175 Rot. 4 buc

11. SD07B# Robinet cu închidere sferica cu maneta tip parghie D:==3/4 "
L.A. SL42 -43 ·- 2.913124204176 Rot. 2 buc:

12. SD07B# (F.M.) Robinet cu inchidere sfeirica cu manieta tip pal"ghie D= 3/4" Rot.1 buc

13. YC01 Prnc::urare clapet de siguranta de sens D = 3/4 " Rot.1 buc

14. SD07C# Robinet cu închidere sferica cu maneta tip parghie O::: 1"
L..A. SL42 Rot. 2 buc

1l5„ I:ZH22A1(fara mat.e,•ial de baza:) lzolaUe conducte cu cochilii cin polietilena expandata
g:::'l ,!imtm Rot. 8 mp

16„ YC01 Prnc:urare cochilii din polietilena expandata pEmtru conducte Dn25„63, g=15mm
Rot. 47 ml

17. BBOSA# Teava Pvc pt. canalizare, imbinc1ta cu mufa de cauciuc, montata aparent ~:;au sub
pardoseala, avand D=32inm
L„A. SL10 - 5 - ~~!:i21216700248 Rot. 16 ml

18„ SBOSC# Teava Pvc pt. canalizare, imbinc1ta cu mufa de cauciuc, montata aparent f:i8U sub
parcloseala, avand D=50inm
LA. SL1O - 7 - ~~621267002.62 Rot. 36 ml

19. BB0SE# Teava Pvc pt. canalizare, imbins1ta cu mufa de cauc1luc, montata aparent ~:,au sub
pardoseala, avand D=1 ·1Dmm
LA. SL1O -11 - 2.521216700303 Rot. 30 ml

20. SB06D# Ramifica1fo simpla pve: 110 x 11 O

L.A. SL11 - Rot. 8 buc

21. SB06D# Ramificatie~ simpla pvc: 11 O x fi()

L.A. SL 11 - Rot. 4 buc

22. HB06D# Reductie simpla pvc 11 0x50

LA. SL11 - Rot. 2 buc

23. BB06D# Cot din pvc 11 O

LA. SL11 - Rot. 11 buc

24. BB06B# Cot din pvc 50

L.A. SL 11 - Rot. 1O buc

25. SB06E# Piesa de cu ratire din pvc 11 O

L.A. SL11 - Rot. 3 buc

26. SB06B# Piesa de cu ratire din p,vc 50

L.A. SL 11 - Rot. 2 buc::
2'7. SB28A# Sifon de pardoseala dlin polipropilena cu diametrul iesirii D=50cm
L.A. SL21- 10 -2!523126721109 Rot.4 buc

28. HB28B# Sifon de pa1·dc1seala dlin polipropilena cu ditametrul iesirii D=100cm

L.A. SLA~1 Rot.1 buc

29. HB27 A# Caciula de ventilatie montata pe coloane de aerisire cu diametrul D=50cm

LA. SL44- Rot.3 buc

30. YC01 Procurare aerator cu membrana din polietilena Dn50 Rot. 1 buc::

31. HB51A1 Suporti pt. sustinerea conductelor si pieselc:,r de lega1:ura pt. canalizare
Rot.40 kg

32. SC04C# -· L avoar din portela111 sanitar,m,ind teava de

scurgere din material plastic montat pe piede:stal
Lavoar· U500 tip I var A STAS 1540 marmura monocolor
LA. SL24 -22- 2622102438108 - Lavoar
L.A. SL25 -2 - 2875114202761-Sifon alama pt lavoar 1''', S9611
L.A. SL25 -:.2(1- 2875114203337-Ventil scurgere pt. lavoair 1" cu racord, S9610
LA.SL 12- 21 -· 2521216720178 ·- Teava PP32
LA.SL25- 30- 2875114203557--Consola brat dublu emailata
L.A.SL26- 1 - 2622102453823 - Piedestal lavoar porte lan alb Rot. 8 buc:

33. BC07A# - Vas ptr. cli:>set complet echipat din semiportelan tip Cil
ase.;~at pe parcloseala,cu rezervorul de apa montat la semiinaltime
du.::>blorc (se scad robinetul de colt, ventilul, tragator pt. closet)
L.A. SL29 -3- 2:622102442757 - V,as closet portelan alb S2066
LA. SL30 -1 - 2622102452958 -Rezervor WC semiinaltime, alb
L.A. SL12 -28 - 2521216720185-Teava PP32 pt. spalate, 1=1m
LA. SL25 - c,:>t pt. vas closet Rot. 8 buc.-:

34. HC06A# - Spalator de vase cu picurator :;u 1 compartimente din inox cu scurgerec1 din teava de material
plastic montat pe con sole fixate pe perete de caramida
LA. SL28 -3- 2:875114200348- Sp,ala1tor simplu din inox
LA. ~SL25 -11 - 2875114203129-Sifon pt. spalator D==11 l2'',
L.A. SL25 -22- 2875114203349-Ventil scurgere pt. spala1tor 11/4" cu racord,, 89610
L.A.SL12- 2:2 - 2521216720179 - Teava PP40
L.A.SL25- 30 -· 2fl75114203557 - Consola brat dublu emailata
Rot. 1 buc
35. BC11A#-Portprosop montat pe perete avind 1 punct de sprijh
L.A. SL33 -2- 2:87511420'1171- Rot. 8 buc

36„ BC'12A# - Etajera din portelan sanitar tip 1::2-600 monoelor Ni 567
montata pe perete de zid arie
L.A. SL34 -•111)- 2622102451849 Rot. 8 buc

37. HC.13A# - Oglinda s.anâtara din cristal dreiptunghiulara 500 x 6 00 mm

1

L„A. SL35 -2- 261~:132506709 Rol 8 buc

38. SC14A#- Sapunii3ra. din portelan sanitar montata pe perete de zidarie

L.A. S,L36 -7- 26,22102453,512 Rot. 8 buc:
 4!

39. SC14A# - Porthi1rtie din portelan sanitar montate pe perete din zid arie
L.A. SL.37 -8- 26221024!i,3768 Rot. 8 buc

40. SF01C# ~ Efectuare.a probei de presiune a inst.de a1pa calda mau rece
O::: 16 ... 110 mm
- a pa rece + apa calda Rot 137 ml

41. SF04A# Efectuare~:, probei de etanseitale si functionare a im,t. de

canalizare exec. din teavc:1 PP 40 •- 125 mm Rot. 82 ml

42. SF05A# Spalarea i 11stalatiei de apa rece si apa calda Rot 137 ml

43. RPCT49 - Executan:,a strapungerilor ptr. suporti conducte,mcntare

S.P. si Ob. sanitare cu rnasina cu percutie Rot. 15 buc.

lntoc::mit:
lng„ Galan Constantin
 - ANTEMASURATOARE - instalatii termice intprioare -

1. IC04B1 Teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii

(f.m.) de incalzire, in distributie, teava avand D = 20 mm (1/2)
Rotund = 180 ml

2. IC04C1 Teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii

(f.m.) de incalzire, in distributie, teava avand D = 25 mm (3/4)
Rotund= 140 ml

3. IC04D1 Teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii

(f.m.) de incalzire, in distributie, teava avand D = 32 mm (1)
Rotund = 100 ml

4. IC04E1 Teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii

(f.m.) de incalzire, in distributie, teava avand D = 40 mm (11/4)
( Rotund = 60 ml

5. YCQ1 Procurare teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii de
incalzire avand D = 20 mm, PPR„AI
Rotund = 180 ml

6. YCQ1 Procurare teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii de
incalzire ava11d D = 25 mm, PPR„AI
Rotund = 140 ml

7. YCQ1 Procurare teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalaW de
incalzire avand D = 32 mm, PPR„AI
Rotund = 100 ml

8. YC01 Procurare teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatli de
incalzire avand D = 40 mm, PPR„AI
Rotund= 60 ml

9. 1B01A1 Radiatoare tip panou din otel

( asim, f.m.) Rotund = 400 mp

10. YC01 Procurare radiator tip panou din otel, complet echipat
600 X 1800 -22
Rotund = 9 buc

11. YC01 Procurare radiator tip panou din otel, complet echipat
600 X 1000 -22
Rotund = 4 buc
12. YC01 Procurare radiator tip panou din otel, complet echipat
600 X 1200 -22
Rotund = 1 buc

13. YC01 Procurare radiator tip panou din otel, complet echipat
600 X 800 -22
Rotund = 1 buc

1
14. YC01 Procurare radiator tip panou din otel, complet echipat
600 X 500 -22
Rotund = 7 buc

15. YC01 Procurare radiator tip panou din otel, complet echipat
600 X 400 -22
Rotund = 2 buc

16. IB22A01 Elemente sustinere radiator

Rotund = 96 buc

17. IO01A1 Robinet tur, retur + kit ½"

Rotund = 48 buc

18IO15A1 Aerisitor manual O = ½"

(f.m.) Rotund = 24 buc
19. YC01 Procurare robinet tur+kit D = ½"
Rotund = 24 buc
20. YC01 Procurare robinet retur+kit O = ½"
Rotund = 24 buc

21. YC01 Procurare aerisitor manual D = ½"

Rotund = 24 buc
22. IC3481 Fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 2 insurubari
PPR-AI 20 (D=1/2)
Rotund = 108 buc

23. IC34C1 Fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 2 insurubari

PPR-AI 25 (0=3/4)
Rotund = 14 buc

24. IC34O1 Fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 2 insurubari

PPR-AI 32 (0=1")
Rotund = 6 buc

25. IC34E1 Fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 2 insurubari

PPR-AI 40 (D=11/4")
Rotund = 12 buc
26. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 2
insurubari PPR-AI 20 - racord 20 X 1/2"

Rotund = 48 buc
27. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 2
insurubari PPR-AI 20 - cot 20 x 20

Rotund = 60 buc

28. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 2

insurubari PPR-AI 25 - reductie 25 x 20

Rotund = 8 buc
2
 29. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 2
insurubari PPR-AI 25 - cot 25 x 25

Rotund = 6 buc

30. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 2

insurubari PPR-AI 32 - reductie 32 x 25

Rotund = 4 buc

31. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 2

insurubari PPR-AI 32 - cot 32 x 32

Rotund = 2 buc

32. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 2

insurubari PPR-AI 40 - reductie 40 x 32, cot 40 x 40, reductie 40 x 50

( Rotund = 12 buc

33. IC34L 1 Fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 3 insurubari

PPR-AI 20 (0=1/2")
Rotund = 1O buc

34. IC34M1 Fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 3 insurubari

PPR-AI 25 (0=3/4")
Rotund = 16 buc

35. IC34N1 Fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 3 insurubari

PPR-AI 32 (0=1 ")
Rotund = 14 buc
36. IC34P1 Fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 3 insurubari
PPR-AI 40 (0=11/4")
Rotund = 6 buc

37. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 3

insurubari PPR-AI 20 - teu 20 x 20 x 20

Rotund = 1O buc
38. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 3
insurubari PPR-AI 25 - teu redus 25 x 20 x 25

Rotund = 16 buc

39. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 3

insurubari PPR-AI 25 - teu 25 x 25 x 25

Rotund = 2 buc

40. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 3

insurubari PPR-AI 32 - teu redus 32 x 20 x 32

Rotund= 14 buc

3
 41. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 3
insurubari PPR-AI 40 - teu redus 40 x 20 x 40

Rotund = 4 buc
42. YC01 Procurare fitinguri din polipropilena reticulata cu banda de aluminiu, cu 3
insurubari PPR-AI 40 - teu 40 x 50 x 40

Rotund = 2 buc
43. IC35C 1 Bratari pentru fixarea conductelor de PPR-AI D = ½
Rotund= 140 buc

44. IC35D1 Bratari pentru fixarea conductelor de PPR-AI D = 3/4"

Rotund = 200 buc

45. IC35E1 Bratari pentru fixarea conductelor de PPR-AI D = 1"

Rotund = 100 buc

( 46. IC35G1 Bratari pentru fixarea conductelor de PPR-AI D = 1 1/4"

Rotund = 20 buc

47. IE01A1 Efectuarea probei de etanseitate la presiune a inst de incalzire

Rotund = 400 mp

48. IE02A1 Efectuarea probei de dilatare-contractare si de functionare a inst de incalzire

Rotund = 360 ml

49. IE03A1 Efectuarea probei de etanseitate la presiune a conductelor de alimentare a

corpurilor de incalzire
Rotund= 360 ml

50. IE07A1 Spalarea instalatiei de incalzire cu apa

Rotund = 360 ml

ANTEM~SURATOARE - inştalatii termoenergetice ip CT

51. IC04C1 Teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii
(f.m.) de incalzire, in distributie, teava avand D = 25 mm (3/4)
Rotund = 30 ml

52. IC04D1 Teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii
(f.m.) de incalzire, in distributie, teava avand D = 32 mm (1)
Rotund = 20 ml

53. IC04E1 Teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii
(f.m.) de incalzire, in distributie, teava avand D = 50 mm (11/2)
Rotund = 20 ml

54. IC04F1 Teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii
(f.m.) de incalzire, in distributie, teava avand D = 63 mm (2)
Rotund = 1O ml

4
 55. YC01 Procurare teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii de
incalzire avand D = 25 mm, PPR„AI
Rotund = 30 ml

56. YC01 Procurare teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii de
incalzire avand D = 32 mm, PPR„AI
Rotund = 20 ml

57. YC01 Procurare teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalatii de
incalzire avand D = 50 mm, PPR„AI
Rotund = 20 ml

58. YC01 Procurare teava din polipropilena reticulata, montata prin lipire la instalaUi de
incalzire avand D = 63 mm, PPR„AI
Rotund = 1Oml

59. ID14A1 Robinet de trecere sau de retinere cu mufe pentru instalatii de incalzire
centrala
(f.m.) D = 3/4"
( Rotund = 5 buc

60. YC01 Procurare robînet de retinere cu maneta tip fluture D = 3/4"

Rotund = 4 buc

61. YC01 Procurare clapet de retinere D = 3/4"

Rotund = 1 buc

62. ID14B2 Robinet de trecere sau de retinere cu mufe pentru instalatii de incalzire
centrala
(f.m.) D = 1" Rotund= 3 buc

63. YC01 Procurare robinet de retinere cu maneta tip fluture D = 1"

Rotund = 2 buc

64. YC01 Procurare clapet de retinere D = 1"

Rotund = 1 buc

65. ID14O1 Robinet de trecere sau de retinere cu mufe pentru instalatii de incalzire
centrala
(f.m.) D = 1 1/2" Rotund= 5 buc

66. YC01 Procurare robinet de retinere cu maneta tip fluture D = 1 1/2"

Rotund = 4 buc

67. YC01 Procurare clapet de retinere D = 1 1/2"

Rotund = 1 buc

68.ID14E1 Robinet de trecere sau de retinere cu mufe pentru instalatii de incalzire

centrala
(f.rn.) D = 2" Rotund = 6 buc

69. YC01 Procurare robinet de retinere cu maneta tip parghie O = 2"

Rotund = 4 buc

70. YC01 Procurare clapet de retinere D = 2"

5
 Rotund = 1 buc

71. YC01 Procurare filtru impuritati D = 2"

Rotund = 1 buc

72. YC01 Procurare supapa de siguranta Dn 1"

Rotund = 4 buc

73.IA02A1 Cazan de preparare agent termic; pentru incalzire (apa calda 90-?0C),
cu functionare pe combustibil solid,cu gazeificare Q::::100 KW
Rotund = 1 buc
74.IA22A1 Boiler orizontal cu serpentina, montat pe suport V=150 litri
Rotund = 1 buc
75.M1B08A1 Montare pompa cîrculatie incalzire conform lista utilaj
Rotund = 1 buc

76.M1 B08A1 Montare pompa circulatie apa calda menajera conform lista utilaj
Rotund = 1 buc
77.M1 B08A1 Montare pompa recirculare conform lista utilaj
Rotund = 1 buc

78.IA35A1 Vas de expansiune închis V= 200 litri conform lista utilaj

Rotund = 1 buc

79.IC35F1 Bratara pentru fixarea conductelor din polipropilena pentru instalatii de

incalzire
centrala D = 1 ¼" Rotund = 30 buc

80.IC3,5H1 Bratara pentru fixarea conductelor din polipropilena pentru instalatii de

incalzire
centrala D ::: 2" Rotund = 1O buc

81. 1D14B2 Robinet de golire D = 1"

(f.m.) Rotund = 4 buc
82. YC01 Procurare robinet de golire 1"
Rotund = 4 buc
83. IC49A1 Vas de dezaerisire D = 1/2"
(f.m.) Rotund = 4 buc
84. YC01 Procurare vas de dezaerisire D::: 1/2"
Rotund = 4 buc
85. IA23A3 Armaturi fine pentru cazanele de incalzire centrala
- termometru
Rotund = 4 buc
86.IA2311 Armaturi fine pentru cazanele de incalzire centrala
- teaca pentru termometru
Rotund = 4 buc
87. IA.2382 Armaturi fine pentru cazanele de incalzire centrala
- manometru
· Rotund = 4 buc
88.IA18J1 Armaturi fine pentru cazanele de incalzire centrala
- stut pentru manometru cu robinet de control
Rotund = 4 buc

89.lzH03XE Izolarea conductelor cu cochilii din polietilena g = 20 mm

Rotund = 80 mp
6
90.IE01A1 Efectuarea probei de etanseitate la presiune a instalatiei de incalzire centrala
Rotund = 80 mp

91.IE02B1 Efectuarea probei de dilatare-contractare si de functionare a instalatiei de

incalzire centrala
Rotund = 80 mp
92.IE0881 Spalarea cu apa potabila a instalatiei interioare de incalzire centrala
Rotund = 80 mp

lntocmit,
lng. Constantin Galan

7
FORMULARUL F4 PROIECTANT DE SPECIALITATE
OBIECTIVUL " Construire camin cultural in
sat Pastraveni, com. Pastraveni„ judet Neamt"
SC FORUM PROIECT SRL
PIATRA NEAMT

CANTITATILE DE UTILAJE SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE, INCLUSIV DOTARILE(dupa caz)

OBIECTUL: INSTALATII TERMOENERGETICE

Pretul Valoarea. Furnizorul Fisa tehnica atasata
Nr. Denumirea U.M. unitar exclusiv T.V.A (denumirea, adresa,
crt. (lei/U.M.) - mii lei - telefon, fax)
(col. 2 x col. 3
(O) (1) (2) (3) (4) (5) (6)
1 Cazan apa calda 80/60 C Q = 100 1 a-1
kW cu functionare pe combustibil buc
solid
2 Boiler V= 150 litri 1 a-2
-···- .. ..
buc
. ..
3 Vas expansiune inchis V = 200 1 a-3
litri buc
4 Pompa circulatie incalzire Q = 1 a-4
5,0 mc/h, H = 6 mcA buc
5 Pompa apa calda menajera Q = 2,0 1 a-5
mc/h, H = 3,0 mcA buc
6 Pompa reci rulare Q = 2,0 mc/h, H 1 a-6
= 2,00 rncA buc
7 Cos de fum D = 250 mm, H = 8,0 m 1 a-7
buc
Mii lei
TOTAL
Euro
 FORMULARUL FS PROIECTANT DE SPECIALITATE
OBIECTIVUL " Construire camin cultural in
sat Pastraveni, corn. Pastraveni, judet Neamt"

FISA TEHNICA Nr. a -1

UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: Cazan din otel pentru incalzire pe combustibil solid Q=lOO kW
Nr. Corespondenta propunerii
crt. Specificatiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini tehnice cu specificatiile tehnice Furnizor
impuse prin Caietul de sarcini
o 1 2
1 Parametrii tehnici si functionali
Cazan din otel ptr incalzire pe combustibil solid, Q = 100 kW,randament
89,5 !,-o, temperatura maxima de lucru 100°c, temperatura minima agent
termic - retur 65°C, presiune maxima de lucru 3 bar, racord circuit
primar tur 2 )) / racord circuit primar retur 2 », racord golire ½ )) /
racord umplere½», racord gaze arse minim 210 mm
2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in
exploatare
-Peretii interiori expusi gazelor de ardere sunt realizati din tabla de
otel cu grosimea de 6 mm, iar ceilalti pereti din tabla de 4 mm grosime
-aerul de ardere este asigurat de un ventilator controlat de un
microcip pentru verificarea corecta a procesului e ardere
-cazanul va fi echipat cu un tablou de comanda si control avand :
intrerupator general buton START/STOP, display, etc.
3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante
Executia este conform standardelor ISO 9000 si a normelor U.E.
4 Conditii de garantie si postgarantie
Garantie minim 12 luni de la punerea in functiune si service in
postgarantie pe baza de comanda.
5 Alte conditii cu caracter tehnic- alimentare electrica 230/50 V/Hz,
grad de protectie IP40, temperatura gaze de ardere 210°c, masa 430 kg,
tiraj necesar la racordul cosului la cazan 28-38 PA, combustibil lemn

PROIECTANT, .«~
S.C.FORUM PROIECT S.R.L. Piatra Nea19~~ ~j,i "O ~1)"
PROIECTAT: ing. Cons~~jin Galan fţ ~~lll ,tJ ~ ţ
PR~CIZARI: . //_-,.,.__ .. li~ f:_~? 2 '3 !'I ~
Pr01ectantul raspunde de corectitudinea completam colo · lor O~~rîtYta21IPm contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor
lucrări de construcţii, responsabilitatea completării coloan J' O @::i reâ~fert,._ lui.
~ 1,11 ~ &
. ~-4
'>~lSNO':l1i
--.....c.---.
F0RMULARULF5 PROIECTANT DE SPECIALITATE
OBIECTIVUL " Construire camin cultural in
sat Pastraveni, com. Pastraveni, judet Neamt"
FISA TEHNICA Nr. a -2
UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: Boiler termoelectric din otel emailat V 150 litri
Nr. Corespondenta propunerii
crt. Specificatiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini tehnice cu speciftcatiile tehnice Furnizor
impuse prin Caietul de sarcini
o 1 2
1 Parametrii tehnici si functionali
Boiler termoelectric pentru producerea si acumularea apei calde de
consum, cu serpentina si rezistenta electrica 2,2 kW, V = 150 litri
2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in
exploatare
-Prepararea apei calde menajere se reali zea za fie prin intermediul
rezistentei electrice, fie prin serpentina interioare care se
conecteaza la o sursa de agent termic : cazan;
-alimentare electrica 230V/50Hz p = 2,2 kW ;
-putere termica utila 39 kW„ temperatura intrare agent termic 80° .I
temperatura iesire agent termic 60°, presiune maxima serpentina 10 bar,
presiune maxima boiler 3 bar, debit circuit primar agent termic 406
1/h, debit acm dt 45°970 1/h, capacitate boiler 150 1, racord circuit
primar tur - retur serpentina superioara ¾ », racord circuit primar tur
- retur serpentina inferioara¾», racord apa rece ¾ », racord acm ¾ )) I
racord recirculare acm ¾ », racord anod 1 ¼ », racord rezistenta
electrica 1 ½ »
3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante
Executia este conform standardelor ISO 9000 si a normelor U.E.
4 Conditii de garantie si postgarantie
Garantie minim 12 luni de la punerea in functiune si service in
postgarantie pe baza de comanda.
5 Alte conditii cu caracter tehnic- inaltime totala 1207 mm, diametru
exterior 552 mm, suprafata de schimb de caldura serpentina superioara
0,35mp, suprafata de schimb de caldura serpentina inferioara 0,89mp,
alimentare electrica 230V/50H7_,__nutere electrica 2200 w, masa 55 kg
xq..olECIARt:
'~ ,,.
FORMULARUL F5 PROIECTANT DE SPECIALITATE
OBIECTIVUL " Construire camin cultura] in
sat Pastraveni ✓ com. Pastraveni ✓ judet Neamt"

FISA TEHNICA Nr. a-3

UTIIAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: Vas expansiune din otel, cilindric, vertical, 6 bar, V= 200 litri
Nr. Corespondenta propunerii
crt. Specificatiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini tehnice cu specificatiile tehnice Furnizor
impuse prin Caietul de sarcini --
o 1 2
1 Parametrii tehnici si functionali ROMSTAL
Vas expansiune din otel, cilindric, vertical, 6 bar 200 litri
2 Specificatii de performanta si conditii privind sigur anta in
exploatare
-vas de expansiune pentru instalatii de incalzire cu agent termic apa
calda
-capacitate 200 li tri.1 presiune maxima 6 bar 1 presiune de preincarcare
1,5 bar, temperatura maxima de lucru 99°, temperatura minima de lucru -
10 2
3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante
Executia este conform standardelor ISO 9000 si a normelor U.E.
4 Conditii de garantie si postgarantie
Garantie minim 12 luni de la punerea in functiune si service in
postgarantie pe baza de comanda.
5 Alte conditii cu caracter tehnic- racord 1 »

PROIECTANT,
S.C. FORUM PROIECT S.R.L. Piatra Neamt
PROIECTAT: ing. Cont.!;a in Galan 7
PRECIZARI: _/1:t-__
Proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor Osi 1; în cazul în care contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor
lucrări de construcţii, responsabilitatea completării or Oşi I revine ofertantului.
~~
/( ~~ '"-f~
,1/·b ,_ ~1'
/.l<iF IJ ,:J t '\'J "Tî
ff
tl§
''
i-..
.::o ~ o·
l·-'NU'lo
e,:"".
.

:0
Ul
i"
t11
li::- ww?' - :U O ~
w1 ~~rm C •' f
~
~~~
g~
i;.il.n
n
-f
~
~
~
,4(:,

1,,-'"nc11st-10"~
 FORMULARUL F5 Pi)IECTANT DE SPECIALITATE
OBIECTNUL " Construire camin cultural în
sat Pastraveni, com. Pastraveni, judet Nea_mt"

FISA TEHNICA Nr. a -4

UTIIAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: Pompa electronica circulatie incalzire Q = 5, O mc/H, H 6 mcA

Nr. Corespondenta propunerii
crt. Specificatiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini tehnice cu specificatiile tehnice Furnizor
impuse prin Caietul de sarcini
o 1 2
1 Parametrii tehnici si functionali
Pompa electronica de circulatie pentru incalzire, Q = 5,0 mc/h, H = 6
mcA, cu consum redus de energie
2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in
exploatare
-3 moduri de functionare, inaltime de pompare variabila direct
proportional cu debitul, inaltime de pompare constanta indiferent de
variatia debituluiî pe curbe de functionare la turatie constanta
-corp ponta din fonta
-temperatura minima de lucru fluid -10°C, temperatura maxima de lucru
fluid 110°c, presiune minima de aspiratie la t=90°C, 10 mCA, presiune
maxima de lucru 16 bar, inaltime de pompare maxima 6, 1 m, debit maxim
9,3 mc/h, racorduri corp pompa 1 1/2 »
3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante
Executia este conform standardelor ISO 9000 si a normelor U.E. EC
641/2009
4 Conditii de garantie si postgarantie
Garantie minim 12 luni de la punerea in functiune si service in
postgarantie pe baza de comanda.
5 Alte conditii cu caracter tehnic- latime 140 mm, inaltime 223,0 mm,
distanta intre racorduri 180 mm, alimentare electrica 230/50 V/Hz,
curent nominal maxim 0,71 A, grad de protectie IP44, turatie maxima
2900 rpm, clasa de izolare F, masa 2,8 kg

PROIECTANT, . ~-Ql~=~=~-Rt
s.c. FORUM PROIECT S.R.L. Piatr N~amt '~-/'.'~,
PROIECTAT: ing. Contantin Gala ~'I.> TI.:a i, "'<1>;
PRECIZARI . • r~
..__,, // Î11
j~
-'::!
~N~~
o - o,,, ,ţ,'
\
Proiectantul raspunde de corectitudinea comple ~-i c o l ~ e ~l!"în în care contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor
lucrări de construcţii, responsabilitatea completăf\li col~torffl ş0 ~evî ofertantului.
\l; o;g n~ 0
\~'?,- 2 \Jl -i ~
I/-<.:,mllsNO':l1,~·
FORMULARUL F5 PROIECTANT DE SPECIALITATE
OBIECTMJL " Construire camin cultural in
sat Pastraveni ✓ com, Pastxaveni~ judet Neamt"

FISA TEHNICA Nr. a - 5

UTIIAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: Pompa electronica circulatie apa calda menaj era Q 2,0 mc/H, H 3 mcA
Nr. Corespondenta propunerii
crt. Specificatiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini tehnice cu specificatiile tehnice Furnizor
impuse prin Caietul de sarcini
o 1 2
1 Parametrii tehnici si functionali
Pompa electronica de circulatie pentru apa calda menajera, Q = 2,0
mc/h, H = 3 mcA, cu consum redus de energie
2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in
exploatare
-2 moduri de functionare, turatie constanta si debit si inaltime de
pompare variabile
-corp ponta din fonta
-temperatura minima de lucru fluid +2°C, temperatura maxima de lucru
fluid 95°c, presiune minima de aspiratie la t=90°C, 10 mCA, presiune
maxima de lucru 10 bar, inaltime de pompare maxima 4, 9 m, debit maxim
3,25 mc/h, racorduri corp pompa¾»
3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante
Executia este conform standardelor ISO 9000 si a normelor U.E. Erp
2009/125/CE
4 Conditii de garantie si postgarantie
Garantie minim 12 luni de la punerea in functiune si service in
postgarantie pe baza de comanda.
5 Alte conditii cu caracter tehnic- latime 124 mm, inaltime 102,5 mm,
distanta intre racorduri 3871 A, grad de protectie IP44, turatie maxima
2900 rpm, clasa de izolare F, masa 2,6 kg

PROIECTANL ~
s.c. F-ORUM PROIECT 8.R.L. Pia~cF~-eamt'.S--r..c~,
PROIECTAT: ing. sPntantin Ga.,¼m 'i1 :;0 iJ "'fi ;p'f.
PRECIZARI: ţJt,.__ !/f ~ ~ fll ::; 0 ;
Proi:~tantul raspun~e de corecti~dinea comP.'.(it~i~fâ\\Sr::U; !
1; cazul în care contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor
lucran de construcţu, responsabilitatea compl~1 c~~e~ s;I I r0 e ofertantului.
\\~ c-,-.1 -I~ ,-9

-~~
FORMULARUL F5 PROIECTANT DE SPECIALITATE
OBIECTIVUL " Construire camin cultural in
sat Pastraveni, corn. Pastraveni, judet Neamt"

FISA TEHNICA Nr. a - 6

UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: Pompa electronica recirulare inalzire Q 2,0 mc/H, H 2 mcA
Nr. Corespondenta propunerii
crt. Specificatiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini tehnice cu specificatiile tehnice FurniZ-Or
imouse orin Caietul de sarcini
o 1 2
1 Parametrii tehnici si functionali
Pompa electronica de recirculare incalzire, Q = 2,0 mc/h, H = 2 mcA,
cu consum redus de energie
2 Specificatii de performanta si conditii privind sigur anta in
exploatare
-2 moduri de functionare, turatie constanta si debit si inaltime de
pompare variabile
-corp ponta din fonta
-temperatura minima de lucru fluid +2°C, temperatura maxima de lucru
fluid 95°C, presiune minima de aspiratie la t=90°C, 10 mCA, presiune
maxima de lucru 10 bar, inaltime de pompare maxima 4,9 m, debit maxim
3,25 mc/h, racorduri corp pompa 1 »
3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante
Executia este conform standardelor ISO 9000 si a normelor U.E. Erp
2009/125/CE
4 Conditii de .garantie si postgarantie
Garantie minim 12 luni de la punerea in functiune si service in
postgarantie pe baza de comanda.
5 Alte conditii cu caracter tehnic- latime 124 mm, inaltime 102,5 mm,
distanta intre racorduri 3871 A, grad de protectie IP44, turatie maxima
2900 rpm, clasa de izolare F, masa 2,6 kg

PROIECTANT, . -c::::::=:::::::--.
8.C. FORUM PROIECT 8.R.L. P,k~lCJt~ţ
PROIECTAT: ing. Contantin ,M1'111., i, ""~1>,,,
PRECIZARI= 7/JA l s1 e
~ fJj :X, ~ \
Proiectantul raspunde dfco~tudinea q'OJnplet#i i!Peu.c!rt O st ; în cazul în care contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor
lucrări de construcţii, responsabilitatea c~~J'le.lmnc,PO I
revine ofertantului.
\i F.;;; n 3! ~0
\~t -t &
~.:,n~lSNO':l~~
FORMULARUL F5 PROIECTANT DE SPECIALITATE
OBIECTIVUL" Construire camin cultural in
sat Pastraveni, cam. Pastraveni, judet Neamt"

FISA TEHNICA Nr. a- 7

UTIIAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: Cos de fum D = 250 mm, H=B, O m

Nr. Corespondenta propunerii
crt. Specificatiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini tehnice cu specificatiile tehnice Furnizor
impuse prin Caietul de sarcini
o 1 2
1 Parametrii tehnici si functionali ROMSTAL
Cos de fum de diametru exterior 250 mm si inaltime 8 m
2 Specificatii de performanta si conditii privind sigur anta in
exploatare
- cosul de fum se ancoreaza prin intermediul toroanelor metalice
3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante
Executia este conform standardelor ISO 9000 si a normelor U.E.
4 Conditii de garantie si postgarantie

5 Alte conditii cu caracter tehnic- inaltime 8,0 m

PROIECTANT,
S.C.GECO PROIECT S.R.L. Piatra Neamt
PROIECTAT: ing. Constantin Galan
pp~CIZAR] I:
r01ectantu raspun de de corect1tu
~ d -mea comp1etaru .. coloanelor O s1. 1; 'm cazul'm care contractu1 de lucran
- . are ca ob"1ect atât proiectarea,
. ' ş1. execuţia
cat . sau mai. multor
. uneia
lucrări de construcţii, responsabilitatea completării coloanelor O şi 1 revine ofertantului.
 - ANTEMASURATOARE - instalatii electrice interioare -

1. EA02A1 Tub iz:olant de protectie, etans COPEX metalic, montat îngropat sau
aparent, avand D =: 16 mm
=
Rotund 800 ml

2. EA02A2 Tub iz:olant de protectie, etans COPEX metalic, montat ingropat sau
aparent, avand O =: 20 mm
=
Rotund 600 ml

3. EA02A3 Tub iz:olant de protectie, etans COPEX metalic, montat ingropat sau
aparent, avand D =: 25 mm
Rotund= 40 ml

( 4. EA14B1 Racord din tub flexibil eta11s pentru protectia conductoarelor inclusiv
=
piesele de racord la capete cu O 15 mm
Rotund = 1Oml

5. EA14C1 Racord din tub flexibil etans pentru protectia conductoarelor inclusiv
piesele de racord la capete cu O = 19 mm
Rotund = 1O ml

6. EB02A1 Conducta Cu, cu izolatie introdusa în tub de protectie, conducta

avand sectiunea MYF 1,5 mmp
Rotund = 1400 ml

7. EB02A1 CondLJcta Cu, cu izolatie introdusa în tub de protectie, conducta

avand sectiunea MYF 2,5 mmp
Rotund = 900 ml

8. EC02A1 Cablu de energie electrica montatpe zid CYABY-F 5 x 16 mmp

Rotund = 20 ml

9. EC02A1 Cablu de energie electrica montat pe zid CYY 3 x 6 mmp

Rotund= 15 ml

10. EC0281 Cablu de energie electrica montat pe zid CYY 3 x 2,5 mmp
Rotund = 30 ml

11. EA16C1 Doza derivatie pentru cabluri NBU - PG 16

Rotund = 30 buc

12. EA16O1 Doza derivatie pentru cabluri NBU - PG 21

Rotund = 40 buc

13. ED01A1 lntrerupator manual, îngropat, constructie normala ST 10

Rotund = 9 buc

14. ED03A1 Comutator unipolar, îngropat, constructie normala

=
Rotund 12 buc
 15. ED08A1 Priza dubla montata ingropat cu contact de protectie
Rotund = 34 buc

16. l=E12B1(f.m.) Corp de iluminat ptr. lampi fluorescente tubulare tip FIPAD 1x36 W
sau similare
Rotund = 2 buc

17. YC01 Procurare corp de iluminat fluorescent tip FIPAD 1x36 W sau similare
Rotund = 2 buc

18. EE12B1(f.m.) Corp de iluminat ptr. lampi fluorescente tubulare tip FIPAD 2x36 W
sau similare
Rotund = 2 buc

19. YC01 Procurare corp de iluminat fluorescent tip FIPAD 2x36 W sau similare
( Rotund = 2 buc

20. EE1281 (f.m.) Corp de iluminat ptr. lampi fluorescente tubulare tip FIRI 1x36 W sau
similare
Rotund = 7 buc

21. YC01 Procurare corp de iluminat fluorescent tip FIRI 1x36 W sau similare
Rotund = 7 buc

22. EE12B1 (f.m.) Corp de iluminat ptr. lampi fluorescente tubulare tip FIRI 1x36 W cu
bateriei electrochimica sau similare
Rotund = 2 buc

23. YC01 Procurare corp de iluminat fluorescent tip FIRI 1x36 W cu baterie
electrochimica sau similare
Rotund= 2 buc

24. EE12B1 (f.m.) Corp de iluminat ptr. lampi fluorescente tubulare tip FIDA 2x36 W sau
similare
Rotund = 18 buc

25. YC01 Procurare co,rp de iluminat fluorescent tip FIDA 2x36 W sau similare
Rotund = 18 buc

26. EE12B1 (f.m.) Corp de iluminat ptr. lampi fluorescente tubulare tip FIDA 2x36 W cu
baterie electrochimica sau similare
Rotund = 6 buc

27. YC01 Procurare corp de iluminat fluorescent tip FIDA 2x36 W cu baterie
electrochimica sau similare
Rotund = 6 buc

28. EE12B1 (f.m.) Corp de iluminat ptr. lampi fluorescente tubulare tip AB 1x18 W sau
similare
Rotund = 7 buc
29. YC01 Procurare corp de iluminat fluore,scent tip AB 1x18 W sau similare
Rotund = 7 buc

30. EE10K'1 (f.m.) Corp de iluminat special, ptr. iluminat de siguranta cu acumulatori tip
EXIT2x8W
Rotund = 19 buc

31. YC01 Procurare coirp de iluminat special, ptr. iluminat de siguranta cu

acumulatori tip EXIT 2x8 W

Rotund = 19 buc
32. YC01 Procurare pictograma lampa EXIT
Rotund = 19 buc

33. EE10K'1(f.m.) Corp de iluminat special, ptr. iluminat de siguranta cu acumulatori 2x8
w
Rotund = 3 buc

34. YC01 Procurare corp de iluminat special, ptr. iluminat de siguranta cu

acumulatori 2x8 W
Rotund = 3 buc

35. EE10K1(f.m.) Corp de iluminat special, ptr, iluminat de siguranta cu acumulatori

1x40W
Rotund = 1 buc

36. YC01 Procurare corp de iluminat special, ptr. iluminat de siguranta cu

acumulatori 1x40 W
Rotund = 1 buc

37. EE14A1 Lampa (bec) montata in interiorul constructiilor sau pe elementele

exterioare 100 W
Rotund= 6 buc

38. EE05A 1 Aplica simpla dreapta cu glob, montata pe perete sau plafon de 100 W
Rotund = 6 buc

39. EF02A 1 Montare tablou electric

Rotund = 2 buc
40. YC01 Procurare tablou electric TEG
Rotund = 1 buc
41. YC01 Procurare tablou electric TEct
Rotund = 1 buc

42. EF09A 1 Racordarea conductoarelor de Cu, la bornele tabloului electric cu

sectiunea mai mica de 1O mmp
Rotund = 20 buc
43. EI05A 1 Acoperirea cu mortar de ciment a tuburilor
Rotund= 1000 ml

44. EH05A1 lncercarea tabloului electric

Rotund = 2 buc
45. EH07A 1 Energie electrica pentru proba
Rotund = 1 buc

46. EG08B1 Conducta de legare la pamant a instalatiei de protectie prin legare la

pamant din banda de otel zincat in teren tare 40 x 4 mm
Rotund = 250 ml

47. EG02B1 Conducta de captare, de legare la pamant OL - Zn 25 x 4 mm

Rotund = 60 ml

48. EG10A1 Cutie cu ecliisa de legatura pentru centura de impamantare

Rotund = 5 buc

49. W1 P08A Verificarea prizei de pamant

Rotund = 1 buc

50. YC01 Procurare electrozi OLZn 2 1/2"

Rotund = 1O buc

- NORMA LOCALA NR. 1 - TEG

1. Tablou electric cutie si rama - 1 buc

2. Siguranta 40A, cu protectie diferentiala - 1 buc
3. lntrerupator tripolar 40A - 1 buc
4. Siguranta DPNa - Vigi 16A - 11 buc
5. Siguranta DPNa .... Vigi 25A -1 buc
6. Sina omega -1 ml
7. Bara monopolara conexiuni -2 buc
8. Bara nul -2 buc

- NORMA LOCALA NR. 2 - TEct

1. Tablou electric cutie si rama - 1 buc

2. Siguranta 25A, cu protectie diferentiaila - 1 buc
3. lntrerupator tripol1ar 25A - 1 buc
4. Contactor C 60 - 10A -4 buc
5. Sina omega -1 ml
6. Bara monopolara conexiuni -2 buc
7. Bara nul -2 buc
5, ..
~Q,~UM
I . iftjl~T
, s.R.L
RO 2•8-"9975
p7t!.83!3/20C8

·,ţ"'~t · .11.1i~/
....__._:7.:;:::::";;;..--