Sistemul informatic este un ansamblu de componente intercorelate funcţional, în scopul

automatizării obţinerii informaţiilor necesare managementului în procesul de fundamentare şi elaborare

a deciziilor

În funcţie de domeniul de utilizare, pot fi:

 SI pentru managementul activităţilor organizaţiilor economico-sociale;
 SI pentru managementul proceselor tehnologice;
 SI pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi proiectare;
 SI speciale care sunt destinate unor domenii specifice de activitate, ca, de exemplu: informare
şi documentare, tehnico-ştiinţifică, medicină, domeniul militar, etc.

 În funcţie de nivelul ierarhic ocupat de sistemul economic, pot fi :

 Sisteme informatice pentru managementul activităţii la nivelul organizaţiilor economice;
 Sisteme informatice pentru managementul activităţii la nivelul organizaţiilor economico-
sociale cu structură de grup;
 Sisteme informatice teritoriale
 Sisteme informatice pentru managementul ramurilor, subramurilor şi activităţilor la nivelul
economiei naţionale.

După aportul sistemului în actul decizional:

 Sisteme de prelucrarea tranzactiilor on-line(OLTP);
 Sisteme informatice pentru management tactic(MIS);
 Sisteme suport decizie(DSS);
 Sisteme expert(SE);
 Sisteme informatice executive(EIS);
 Sisteme de BI.
Definirea şi conţinutul metodologiilor
 O metodologie de realizare a unui sistem informatic trebuie să cuprindă:
 etapele/procesele de realizare a unui sistem informatic structurate în subetape,
activităţi, sarcini şi conţinutul lor;
 fluxul realizării acestor etape/procese, subetape şi activităţi;
 modalitatea de derulare a ciclului de viaţă a sistemului informatic;
 modul de abordare al sistemelor;
 strategiile de lucru/metodele de realizare;
 regulile de formalizare a componentelor sistemului informatic;
 tehnicile, procedurile, instrumentele, normele şi standardele utilizate;
 modalităţile de conducere a proiectului (planificare, programare, urmărire) şi modul
de utilizare a resurselor financiare, umane şi materiale etc.

Criteriile pentru alegerea unui anumit tip de SGBD

Portabilitatea SGBD-ului
Costul sistemului.
Facilităţile de implementare,
Posibilitatea gestionării structurilor complexe de date
Multitudinea metodelor de acces
Protecţia şi securitatea datelor
Specificul aplicaţiei
Timpul necesar pentru formarea cadrelor

Tipologia metodologiilor de realizare a sistemelor informatice

A. După gradul de generalitate:
Metodologiile generale
Metodologiile cadru
Metodologii specializate

B. Din punct de vedere al modului de abordare al sistemelor

Metodologiile cu abordare structurată
Metodologiile cu abordare orientată obiect

Ciclul de viaţă şi de dezvoltare a sistemelor informatice

 Ciclul de viaţă al unui sistem informatic e începe cu decizia de elaborare a unui sistem
informatic şi se încheie cu decizia de abandonare a acestuia şi înlocuirea lui
 Ciclul de dezvoltare al sistemului informatic El include intervalul de timp de la luarea
deciziei de realizare a unui sistem informatic până în momentul intrării sistemului în exploatare.

Modele de parcurgere a etapelor de realizare a sistemelor informatice

 Modelul de parcurgere în cascadă
 Modelul de parcurgere în spirală
 Modelul de parcurgere cu extensii
 Modelul de parcurgere evolutiv
 Modele de parcurgere compozite
 Cascada: Definirea cerinţelor, Analiza ,Proiectarea ,Implementarea ,Testarea ,Utilizarea şi
întreţinerea

Rational Unified Process (RUP) este un proces general pentru dezvoltarea orientată obiect de
produse informatice.

Metodologii bazate pe dezvoltarea agilă  Aceste metodologii sunt orientate pe programare şi au puține
reguli și practici.
Metodologii bazate pe dezvoltarea agilă  Aceste metodologii sunt orientate pe programare şi
au puține reguli și practici.

Categorii de limbaje pentru modelarea informaţională

Limbaje informale nu au reguli pentru verificarea modelelor constituite: de exemplu, limbajul

natural care permite introducerea în mod arbitrar de notaţii;
 Limbaje semi-formale au sintaxa definită matematic şi semantica prin limbaj natural sau
diferite instrumente de proiectare; cele mai cunoscute exemple sunt limbajele grafice de modelare,
precum UML, BPMN sau SysML ;
 Limbaje formale au reguli stricte, iar sintaxa şi semantica sunt definite matematic. Exemple:
OCL, Z.

 Analiza şi proiectarea orientată-obiect foloseşte trei tipuri diferite de modele pentru descrierea unui
sistem informatic:
 modelul static care descrie obiectele si relaţiile lor în sistem;
 modelul dinamic ce descrie interacţiunile între obiecte în cadrul sistemului ;
 modelul funcţional care descrie transformarea valorii datelor în sistem.

Limbajul UML
 Limbajul standardizat UML (Unified Modeling Language) a apărut din necesitatea unei
standardizări a tipologiei, semanticii şi a reprezentării rezultatelor.

Elementele de bază ale UML

1. Metamodel pentru modelarea orientată obiect
2. Tipuri de diagrame
3. Mecanisme de extensie

Modelarea proceselor de afaceri se realizează folosind diagrama cazurilor de utilizare.

Modelarea structurii statice se face cu ajutorul diagramei claselor şi diagramei obiectelor
Modelarea dinamicii este realizată utilizând diagrame de interacţiune şi diagrame care descriu
comportamentul. UML utilizează două diagrame pt interactiune .diagrama de secvenţă şi diagrama de
comunicare. Ca diagrame ce descriu comportamentul, se utilizează diagrama de stare şi respectiv
diagrama de activitate .
Modelarea implementării se face cu ajutorul a două diagrame diagrama componentelor si
diagrama de desfăşurare
 Instrumentele CASE (Computer Aided Software Engineering) sunt pachete software care se bazează
pe o anumită metodologie/metodă şi oferă suport proiectantului în realizarea unui produs informatic.

Facilităţi oferite de CASE

 suport pentru conducerea proiectului (management resurse si versiuni)
 generarea documentaţiei de realizare a sistemului informatic;
 generarea automată a codului de program, pornind de la specificaţiile de proiectare;
 tehnica de inginerie inversă (reverse ingineering) prin care se permite revenirea la o etapă
precedentă pentru modificări .
 suport pentru una sau mai multe metode de analiză şi proiectare a sistemelor informatice.
Principalul suport oferit îl constituie editoarele de diagrame şi text;
 stocarea şi regăsirea datelor din depozitul central de date (repository) prin utilitare specifice;
 verificarea automată a consistenţei şi completitudinii datelor printr-un analizor ce conţine
reguli specifice pentru fiecare metodologie/metodă;
 suport pentru realizarea de prototipuri, prin limbaje de programare de nivel înalt şi
generatoare;

Tipologia instrumentelor CASE

După aria de cuprindere a ciclului de realizare a aplicaţiei:
 Instrumente CASE front-end (sau upper CASE) care oferă suport pentru primele etape
de realizare a aplicaţiilor informatice (analiza şi specificarea cerinţelor, proiectarea logică).
 Instrumente CASE back-end (sau lower CASE) care oferă suport pentru ultimele etape
de realizare a aplicaţiilor informatice (proiectarea fizică, elaborarea programelor, testarea, întreţinerea
sistemului).
 Instrumente CASE cross life cycle care oferă suport pentru activităţile ce apar în mai
multe etape ale procesului de proiectare şi dezvoltare a sistemelor informatice (de exemplu,
instrumente utilizate pentru managementul proiectului, generatoare de documentaţie).

 După dimensiunea suportului oferit:

 Instrumente CASE propriu-zise ce oferă suport pentru o singură activitate din cadrul unei
etape de realizare a aplicaţiilor
 Bancurile de lucru CASE (workbenches) care oferă suport pentru o etapă din ciclul de realizare
a aplicaţiei;
 Mediile CASE care oferă suport pentru cea mai mare parte (sau toate) dintre etapele de
realizare a sistemului informatic.

După metodologia implementată:

Instrumente CASE care utilizează metode de analiză şi proiectare structurată
• Instrumente CASE care utilizează metode de analiză şi proiectare orientată obiect.

 După scopul utilizării:

 Instrumente CASE pentru analiză care utilizează în general metode de analiză structurată şi
orientată obiect.
 Instrumente CASE pentru proiectare (instrumentele pentru generarea automată a codului,
generatoare de interfeţe, instrumente pentru inginerie inversă, instrumente pentru modelarea datelor).
  Instrumente CASE pentru testare şi depanare (generatoare de date pentru testare,
instrumente de depanare interactive).
 Generatoare de interfaţă (generatoare de forme, generatoare de rapoarte, generatoare de
meniuri).
 Generatoare de documentaţie (editoare de imagini, instrumente pentru formatarea paginii
(layout)) etc

Arhitectura mediului CASE

 Depozitul de date central
 Editoarele pentru diagrame
 Utilitarele pentru transformare
 Generatoarele de forme şi rapoarte
 Instrumentele CASE pentru validare/verificare
 Instrumente pentru generarea automată a codului

Capitolul 2
Prin prisma funcţionalităţii, cerinţele unui sistem sunt de două tipuri:  funcţionale ;  non-funcţionale.

non-funcţionale

A. Cerinţele de calitate
 Cerinţele de siguranţă
 Cerinţele de securitate
 Cerinţele de fiabilitate
 Cerinţele de performanţă
 Cerinţele de interfaţă
B. Cerinţele de conformitate
C. Cerinţele arhitecturale
D. Cerinţele de dezvoltare

Tehnici pentru identificarea cerinţelor

1. Interviurile
2. Sesiunile comune pentru stabilirea cerinţelor
3. Cazurile de utilizare
4. Observaţiile şi analizele sociale
5. Prototipurile

Reprezentarea funcţionalitaţilor cu diagrama cazurilor de utilizare

Are rolul de a reprezenta într-o formǎ graficǎ funcţionalitǎţile pe care trebuie sǎ le îndeplineascǎ
sistemul informatic în faza sa finalǎ.

Cazuri de utilizare  Reprezintǎ secvenţe de tranzacţii ce au loc în dialog cu sistemul şi care sunt înrudite
din punct de vedere comportamental.
 Proiectarea arhitecturii sistemului informatic
A. Arhitectura client server
B. Arhitecturi distribuite
C. Arhitectura orientată pe servicii

a. A. Arhitectura client/server
Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server, client şi o
reţea care conectează calculatoarele client la servere pentru a colabora la îndeplinirea sarcinilor.

b. Arhitecturi distribuite - Distribuirea datelor

a) Distribuire prin fragmentare
b) Distribuire prin replicare
c) Distribuirea mixtă
d) Distribuirea prin încărcare.

C. Arhitectura orientată pe servicii

divide o aplicaţie într-un coordonator de serviciu, care reprezintă funcţionalitatea la utilizator şi
furnizorii de servicii, care implementează funcţionalitatea.
Cerinţele impuse codurilor
Unicitate, Stabilitate,, Elasticitate, Conciziune, Claritate, Semnificaţie, Operaţionalitate

Tipologia codurilor Se pot grupa după:  natura caracterelor;  lungimea codului;  semnificaţia
codului;  structura codului etc.

Intrările Si
Prin “intrările” sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii
informaţiilor de ieşire ale sistemului.

Tipologia iesirilor
Prin „ieşiri informaţionale“ înţelegem totalitatea informaţiilor furnizate de sistem beneficiarilor interni şi
externi.

Tipuri de rapoarte
Rapoartele de tip tabelar
Rapoartele de tip formular
Rapoarte de tip etichetă.
Rapoarte de tip scrisoare.
Rapoarte cu grupare
Rapoarte matrice.
Rapoarte matrice cu grupare

Tipuri de grafice
Grafice de tip histograme sau coloane 3D
Grafice de tip bară
Grafice de tip linie
Grafice de tip mixt.
Grafic de tip pie (
Grafice de tip scatter
Grafice de tip High-low-case
Grafice de tip Gantt.
Grafice de tip Double-Y

Construirea sistemului
A.Felul de scriere a modulului
B.Alegerea limbajelor de programare
C.Scrierea propriu-zisă a modulului
.
Întocmirea documentaţiei aferente
A. Documentaţia de realizare

1. Prezentarea generală a produsului program

2. Structura generală a produsului program
3. Descrierea colecţiilor de date
4. Realizarea modulelor produsului program
5. Anexe

B. Manualul de prezentare

1. Aspecte generale privind produsul program

2. Structura funcţională a produsului program
3. Prezentarea elementelor realizate pentru produsul program
4. Condiţii de utilizare a produsului program

C. Manualul de utilizare şi exploatare

1. Instrucţiuni de utilizare

Tipuri de mentenanţă

1.Mentenanţa corectivă
2.Mentenanţa adaptivă
3. Mentenanţa perfectivă
4. Mentenanţa preventivă

Diagrama CAZ DE UTILIZARE

Are rolul de a reprezenta într-o formǎ graficǎ funcţionalitǎţile pe care trebuie sǎ le îndeplineascǎ
sistemul informatic în faza sa finalǎ.
Specifică un set de acţiuni executate de către un sistem sau un subiect şi care conduc la un
anumit rezultat.
Componente:
- Actori
- Cazuri de utilizare
- Relatii dintre actori si cazuri de utilizare
- Relatii intre cazuri de utilizare
Diagrama Claselor
Scopul diagramei claselor este de a prezenta natura statică a claselor punând in evidenţă
atributele, operaţiile şi asocierile

Componente

- Atribute
- Operatii
- Constrangeri
- Relatii intre clase

Diagrama de stare
 Modelează starea dinamică a unui obiect specific

Componente
- Stari
- Tranzitii
- Actiuni
- Decizii

Diagrama de comunicare
Diagrama de comunicare este o diagramă de interacţiune care subliniază organizarea
structurală a obiectelor care trimit şi primesc mesaje

Diagrama de secventa
Este o diagramă de interacţiune formată din obiecte, mesajele care se schimbă între acestea şi
dimensiunea temporală reprezentată progresiv pe verticală.

Componente:
- Obiecte
- Mesaje
- Fragmente combinate

Diagrama de activitate
 Ajută la reprezentarea vizuală a secvenţelor de acţiuni prin care se doreşte obţinerea unui
rezultat.

Componente:
- Activitate/Actiune
- Constrangeri
- Noduri
- Fluxuri si obiecte
- Noduri decizionale de imbricare
- Noduri de birfurcatie si jonctiune
- Partitii
BPMN
Comonente
- Obiecte de flux
- Obiecte de conectare
- Obiectele de partiţionare
- Datele
- Artefactelete

DIAGRAMA DE COMPONENTE
O diagramă de componente prezintă dependenţele existente între diverse componente software ce
compun un sistem informatic.

Diagrama de desfasurare

 Diagramele de desfăşurare prezintă configuraţia elementelor de procesare din timpul execuţiei şi

componentele, procesele şi obiectele care le conţin.

Diagrama de pachete

Un pachet poate conţine clase, interfeţe, componente, noduri, colaborări, cazuri de utilizare, diagrame şi
chiar alte pachete

i. Proiectarea mediului 
MEDIUL reprezinta toate tehnologiile necesare pentru a sustine aplicatia software
Se mai numeste si Arhitectura tehnica

ii. Proiectarea arhitecturii aplicatiei si software-lui

 Impartirea sistemului in subsisteme
 Definirea arhitecturii software
 Proiectarea detaliata a fiecarui caz de utilizare

iii. Proiectarea interfetelor cu utilizatorii

 Proiectarea dialogului pleaca de la cerinte
 in present este necesara proiectarea de interefte pentru diverse medii si diapozitive:

iv. Proiectarea bazei de date

 Se pleaca de la modelul claselor domeniului
 Se alege structura bazei de date
 Se proiecteaza arhitectura BD
 Se proiecteaza schema bazei de date
 Se proiecteaza restrictiile de integritate referentiala

v. Proiectarea securitatii si controalelor

 Scopul este de a proteja bunurile companiei
 Este un element crucial in Internet si retele wireless
 Se vor proiecta controale la nivel de