Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
x
x x
Aceste dizabilităţi / incompetenţe, la care se adaugă şi cele amintite mai înainte, ce ţin de
pragmatica limbajului, conturează profilul unui copil cu Retard verbal.
Într-o asemenea dezordine pe toate palierele comunicării, avem nevoie de o strategie
didactică holistică în care să preconizăm cu claritate competenţele necesare fiecărei
arii a limbajului, conexiunile posibile, materialele şi metodele cele mai adecvate.
Programul de recuperare va parcurge etapele fireşti de dezvoltare a vorbirii. Se va porni de la
nivelul la care se află copilul, adică de la ce poate şi nu de la ce ar trebui să poată conform vârstei
cronologice.
Liantele gramaticale, care ridică adesea mari probleme, sunt iniţial învăţate în situaţii concrete în
care acelaşi subiect se găseşte în poziţii diferite: în, pe, sub, lângă, între, dedesubt, deasupra etc.
Când limbajul s-a mai structurat, putem trece la exerciţii mai dificile care vizează
competenţe semantice :
enumeră elementele unei categorii şi apoi identifică elementul intrus;
recunoaşte un obiect dupa descriere;
operează cu categorii metalingvistice: antonime, sinonime, omonime;
defineşte noţiuni;
face comparaţii;
dezvoltă propoziţii cauzale: dacă …, atunci;
completează propoziţii lacunare;
sesizează absurdul în imagini;
aşază în ordine imaginile unei povestiri;
corectează propoziţii formulate greşit de logoped.
Între 5-6 ani copilul trebuie să aibă competenţe fonologice. Aceste competenţe sunt
uneori dificile pentru copilul cu Retard, dar esenţiale pentru parcursul şcolar ulterior.
Ni se pare important să precizăm că, înainte de a trece la operaţii de conştientizare
fonologică, trebuie să ne asigurăm că preşcolarul înţelege noţiuni abstracte ca primul, la
mijloc (în interior), următorul, ultimul (la sfârşit). Vom exersa aceste noţiuni în
activităţi cu obiecte concrete şi abia apoi vom trece la exerciţii de discriminare auditivă
a poziţiei unui sunet / unei silabe în cuvânt.
BIBLIOGRAFIE