Cercul.

• Definiţie. Fie O un punct şi R un număr pozitiv. Se numeşte cerc de centru O şi de rază R, locul geometric al
• punctelor M pentru care diatanţa dela centro la puncele M este constantă şi egală cu raza.
• Acest loc se notează: C  O; R  . Este o mulţime de puncte din planul p. şi se pune în evidenţă prin
scrierea:

C  O, R   M  p / d  O; M   R

• Mulţimea punctelor din interiorol cercului au distanţa până la centru mai mică decât R

Int.C  O, R   P  p / d  o, P   R
• Mulţimea punctelor din exteriorul cercului au distanţa până la centru mai mare decât raza R a cercului..

Ext.C O, R   Q  p / d O, Q   R

• Mulţimea punctelor de pe cerc împreună cu interiorul cercului formează aşa numitul Disc circular..

D  O, R   M  p / d O, M   R  C O, R   Int.C O, R 

• Diametrul cercului.
• Orice dreaptă d, cvare trece prin , este mijlocul luiO, intersectează cercul C  O, R  în două puncte A şi B,
astfel că O este mijlocul lui AB

d  C  O, R    A, B ; A, B  C  O, R   d  O; A   d  O; B   R 
   OA   OB 
dar O  AB 
Segmentul AB senumeşte diametrul cercului. AB  Int.C  O, R  . m AB  2 R

• Poziţiile unei drepte faţă de cerc.

 d  Ext.C  O, R  .d  exterioară cercului

Există trei poziţii ale unei drepte faţă de un cerc: d  C  O, R   T  . d  tangentă la cerc
d  C O, R  M , N . d  secantă la cerc
    
• Arce şi corzi într-un cerc.
• Fie C  O, R  şi o dreaptă d astfel ca d  C O, R    A, B şi dacă O  d , atunci AB este coardă în cerc.

AB  Int.C  O, R 

• Proiecţia centrului O pe coarda AB este mijlocul coardei.

OO  AB 
  OAB  isoscel  OO  mediană la AB  AO  BO
OA  OB 

• La coarde de lungimi egale corespund unghiuri cu vârful la centru congruente şi arce de cerc subântinse
congruente şi reciproc.

OA  OA 

OB  OB    LLL  APB  AOB  AOB  AOB  AB  AB
AB  AB 
 Probleme rezolvate.
1). În cercul C  O, r  se duc razele OA şi OB pe raze se iau segmentele OC  OD mai mici ca raza.
Prin C şi D se duc coardele EF şi GH perpendiculare pe OA respectiv OB .Să se arate că :
a ). EG  EF
b).FG EH
Soluţie.
OC  OD din ipoteza 

a). OC  EF   EF  GH  coarde egal depărtate de centru  .
OD  GH 

 EF  GH  ca arce subântinse de coarde congruente  .
Din EF  GH  EF  GF  GH  GF  EG  HF   coarde ce subântinde arce congruente 
2).Din EG  HF  EF GH  coarde ce cuprind între ele arce congruente  .
2). Fie cercul C  O, r  şi A, B  C două puncte pe cerc. AC BD, C , D  C şi CE DF , E , F  C .
Să se arăte că AE  BF şi ABEF - trapez isoscel.
Soluţie

Din AC BD  AB  CD  arce cuprinse între coarde paralele  

  AB  EF 
Din CE DF  EF  CD 
 AB  AF  EF  AB  BF  AE  BF  AE  coarde ce sub\ntind arce congruente.
Din AF  AE  BE AF  cuprind arce congruente  .
Din BE AF  ABSF  trapez 
  ABEF  trapez isoscel.
şi cum BF  AE 
 3). O secantă taie două cercuri concentrice respectiv în A, B şi A, B.
Să se arate că segmentele pe secantă de cele două cercuri sunt congruente. AA  BB .
Soluţie.

Fie MN  AB  MN  AB  Q atunci Q  mijlocul segmentului AB

QA  QB 
dar şi al segmentului AB .    QA  QA  QB  QB 
 
QA  QB 
 AA  BB c.c.t.d.

4).Fie cercurile C1  O1; r1  , C2  O2 ; r2  şi C1  C2   A, B .

Prin A seduce d O1O2 , unde d  C2   A, M  şi d  C1   A, N  .Să searate că MN  2O1O2
Soluţie
O1Q  d , Q  d  Q  mijlocul segmentului AM
Fie  
O2T  d , T  d   T-mijlocul segmentului AN
QM  QA dar QT  O1O1 
   QM  TN  QA  TA  QT   MN  2O1O2
TN  TA  MN  2QT 
5).Sã considerãm douã cercuri secante. Fie A unul dintre punctele comune.
Prin A se duce o dreaptã d unde d  C  O.r    A, M  şi d  C   O, r     A, N  .
Ce pozitie trebuie sã aibã dreapta d astfel încât :
a).MN sã aibã lunguimea maximã ?
b).MN sã aibã lungimea minimã ?
Soluţie.

a).Considerăm : OP  d şi OQ  d  MN  2 PQ.

PQ  OE  OO  const. OEO  dreptunghic.
Când OE  OO  E  O,adică atunci d OO  MN  2 PQ  2OO  maximă

Când secanta care se roteşte în jurul lui A, d se apropie de punctul B.

Simultan şi punctele M şi N se apropie de B şi rezultă că MN  0,
dar M  B şi N  B  MN nu poate să atingă minimul.MN nu are minim.
• Să se arăte că într-un cerc, o coardă nu poate fi mai mare decât diametru ?
• Soluţie.

Fie AB diametrul cercului şi CD o coardă în cerc.

Avem:AB  AO  OB  R  R  2 R.
În OCD avem CD  OC  OD  R  R  AB  CD  AB

• Fie M  Int.C  O, R . . Dintre toate coardele care trec prin punctul M, care are lungimea:
• a). Maximă ?
• b). Minimă ?
• Soluţie
OP  OM 
b).Fie OP  CD  coardă în cerc.Din OPM - dreptunghic avem 
OM  const.
Notăm:OP  x  PD  R 2  x 2  CD  2 R 2  x 2 
    când x  OM
Din OPD  dreptunghic  CD  2 PD  x  OM 
avem CD  2 R 2  OM 2 este valoare minimă şi rezultă că atunci când OM  x  OP  P  M
şi deci coarda CDse suprapune peste C Dcare este perpendiculară pe OM este minimă.
CD  AB 
  când O  CD  x  0 şi CD  2 R  0  2 R  AB valoare maximă.
2
a).
AB  2 R 
 Unghiuri înscrise în cerc.
• Definiţie. Un unghi hk având vârful pe cercul C  O, r  astfel ca laturile lui să intersecteze cercul,
se numeşte unghi înscris în cerc.

M  C  O, r  

h   MA  C  O, r    A   hk  hMk - unghi înscris în cerc.

k   MB  C  O, r   B

• Teoremă Măsura unui unghi înscris în cerc este jumătate din măsura arcului de cerc cuprins
•  1

între latuile unghiului. m AMB  m ApB
2
 
OM  OB  R 
  OMB  isoscel  OMB  OBM
OMB  triungh 
AOB  unghi exterior OMB 

Din AOB  OMB  OBM

 
  AOB  2OMB  m AOB  2m  OMB 
OMB  OBM 

AOB  unghi cu vârful în centrul cercului O 

   
Din m AOB  m ApB  
     1

  2m OMB  m ApB  m OMB  m ApB
 2

   
m AOB  2m OMB 

• Teoremă. Dacă un ungghi cu vârful pe cerc are o latură secantă la cerc iar cealaltă latură este tangentă la
cerc în punctul care formează vârful unghiului, atunci măsura acesuia este jumătate din măsura arcului
cuprins între latura secantă şi cealaltă latură care este tangentă.

 
OA  At  m OAT  900 

       m  BAt  =m OAt   m OAB  2 
  m OAt  m OAB  m BAt
   
m OAB  m BAt  90 
0

 2m  BAt  =2m  OAt   2m  OAB   2m  BAt   180  180  m  AOB    m  AOB   m  ApB  
0 0

 2m  BAt   m  ApB   m  BAt   m  ApB 

1
2
• Aplicaţii (probleme reyolvate).
• 1). Fie  AB  un diametru al cercului C  O, r  . Unul dintre semicercuri se ]mparte ]n trei arce congruente.
iar al doile semicerc se împarte în două arce cungruente.
• Să se găsească măsurile unghiurilor poligonului ce se obţine prin unirea punctelor de diviziune şi măsura
unghiurilor formate din diagonalele poligonului duse din vârful A.
• Soluţie.

     
AC  CD  BD   

 m AC  m CD  m BD 
1800
3
 600
Se cunoaşte :  
   
BE  AE 
0
  m BE  m AE 
180
 90 0

 2

       
m ACD  m CDB  m AEBD  CAEBD   600  900  900  600    3000  1500 
1
2
1
2
1
2
1
2


       
m DBE  m CAE  m EBDC  m EACD   90  60  60    210  105
1
2
1
2
1
2
0 0 0 1
2
0 0 


    1
 m AEB  m ACDB  180  90
2
1
2
0 0 


    1
2
1
m BAD  m BD   60  30
2
0 0 





   
m A  m B  1050 

   
m C  m D  150  0

Deci : 
 
m E  900 

 
m BAD  30 0 

• 2). Două cercuri se intersectează în M şi N. Fie M  şi M  punctele diametral opuse lui M în cele două
cercuri. Să se arăte că M , N , M  sunt coliniare.
• Soluţie.

  1
 
În C  O1 , r1  avem m M tM   1800  m M NM  1800 =900 
2



  1

În C  O2 , r2  avem m MpM   1800  m MNM   1800  900 
2  
     
 m M NM   m M NM  m MNM   900  900  1800 

 m  M NM    180 0
 M , N , M  sunt coliniare.Deoarece semidreapta  NM 
este opusă semidreptei  NM  .
• 3). Într-un cerc C  O, r  se înscrie triunghiul ABC .
•      
Dacă m B  350 şi m C  430. Să se găsească m BAO şi m CAO .  
• Soluţie.

  m  AnC   m  AnC   70
1
m B  350  0

2
m  C   43  m  AmB   m  AmC   86
0 1 0

2
m  ABA   180 
0

  m  BqA   m  ABA   m  AmB   180  86  94

 0 0 0

m  AmB   86 
0

m  BAO   m  BQA    94  47 m  BAO   47
1 1 0 0 0

2 2
m  ACA   180  0

  m  CpA   m  ACA   m  AnC   180  70  110

 0 0

m  AnC   70 
0

m  CAO   m  CpA   110  55 . m  CAO   55
1 1 0 0 0

2 2
 Unghi cu vârful în interiorul cercului.

• Definiţie. Un unghi AMB se numeşte unghi cu vârful în interiorul unui cerc C  O, r  dacă
• M  Int.C  O, r  iar A şi B sunt puncte ale cercului C  O, r  .
• Soluţie

• Unghiul AMB este de asemenea un unghi cu vârful în interiorul

• cercului şi avem AMB  AMB ca unghiuri opuse la vârf.
• Arcele AB şi AB se numesc arce cuprinse între laturile unghiului.

• Teoremă. Măsura unui unghi cu vâeful în interiorul cercului este jumătate din suma măsurilor

   
m AB  m AB
• 
arecelor cuprinse între laturile unghiului. m AMB   2
    
1
m ABB  m AB
   
2
 m AB  m AB
      m  AMB   12 m  AB   12 m  AB
1
m BAB  m AB
2
 
 m AMB 
2
m  AMB   m  ABB   m  BAB 


 Unghi cu vârful în exteriorul cercului
• Definiţie. Unghiul hk se numeşte unghi cu vârful în exteriorul cercului, dacă vârful său este în exteriorul
• cercului, iar semidreptele h,k sunt tangente sau secante cercului.
• Laturile unghiului exterior determină pe cerc două arce care aparţin interiorului unghiului. Acestea se
numesc arce cuprinse între laturile unghiului.

• Teorema. Măsura unui unghi cu vârful în exteriorul unui cerceste egală cu jumătate din diferenţa măsurilor
arcelor cuprinse între laturi.

  12 m CD  
m CAD 

m  ADB   m  AB    m  CMD   m  CAD   m  ADB  
1 
2 
m  CAD   m  CMD   m  ADB  



   
m CD  m AB

 m CMD   2
• 1).Într-un cerc se duc două coarde perpendiculare AB  CD . Fie M un punct al cercului situat pe arcul
• 
BD sau AC. Să se arăte că : m AMD  m BMC  900.   
• Soluţie.
Fie AB  CD   I 

 
m BIC  900
 m AD  m BqC    
Avem :
m AD  m BqC

  
 
   
 900  m AD  m BqC  1800 
   2
m BIC 
2 


    
m AD  m BqC  1800 

    1
2


 1
 
2
 1
Din m AMD  m AD   m AMD  m BMC   m AD  m BqC   1800  900
 2    
    1
m BMC  m BqC 
2


m  AMD   m  BMC   90 c.c.t.d
0

• 2). Pe un cerc se dau trei puncte oarecare A,B,C. Fie D mijlocul arcului AB , E mijlocul arcului AC ;
• Dreapta DE  AB  F şi DE  AC  G. Să se arăte că AF  AG .
• Soluţie.
Trebuie arătat că AFD  AGD.

     1  m  AC   m  AB    1 m
m CE  m AD

m AGE   2 2 2 2  4
 AC   m  AB 
 


m AGE   1
4
   
m AC  m AB 

      1  m  AB   m
m AD  m BE  
     
    
   
1  m AC m AB  m AC  m AB
2 2 2
    
AE  m AB 
1  m AB m AC
 2 2

2
 
 m AB 
 2 2

2 

4
.
     

   .
m AC  m AB
 
m AB 
4

   
m AC  m AB 

m AGE  
Din : 4 
   
  m AGE  m AFD  AFD  AGE  GAF -isosce  AF  AG
   
m AC  m AB 

m AFD  4


PPS -ul este realizat
de Prof.Buta Dumitru (pensinar)