Liceul Tehnologic “Petre P.

Carp”, Țibănești

PROIECT PENTRU
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENȚELOR PROFESIONALE
Nivel IV

SPECIALIZARE:
TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL

Îndrumător: Prof. Vervega Ilie Elev: Antohe Vasile Cosmin

- Iunie 2020 -
APARATE ELECTRICE DE
PROTECȚIE ȘI REGLAJ

1
 Cuprins

Introducere ................................................................................................................................. 3

I. Performanțele instalațiilor de protecție................................................................................... 4

Rapiditatea .............................................................................................................................. 4

Selectivitatea .......................................................................................................................... 4

Siguranța ................................................................................................................................. 6

Independența de schema de conexiuni ................................................................................... 6

Eficiența economică ............................................................................................................... 6

II. Relee de protecție .................................................................................................................. 8

Criterii de clasificare .............................................................................................................. 8

Relee termice .......................................................................................................................... 9

Relee electromagnetice de curent și tensiune ....................................................................... 10

Relee de curent ..................................................................................................................... 11

Relee de tensiune .................................................................................................................. 12

Relee electromagnetice......................................................................................................... 14

III. Siguranțe fuzibile ............................................................................................................... 16

Proprietățile și performanțele siguranțelor fuzibile .............................................................. 17

Caracteristica timp-curent .................................................................................................... 18

Evoluție și soluții ..................................................................................................................... 20

2
 Introducere

Instalatia de protectie prin relee este formata din totalitatea aparatelor si

dispozitivelor destinate sa asigure deconectarea automata a instalatiei in cazul aparitiei
regimului anormal de functionare sau de avariere (defectiune), periculos pentru
instalatia electrica.

In cazul regimurilor anormale care nu prezinta pericol imediat, protectia

semnalizeaza numai aparitia regimului anormal. Deconectarea instalatie electrice se
efectueaza de catre intrerupatoare, care primesc comanda de declansare de la instalatia
de protectie. Se realizeaza separarea partii cu defect de restul instalatiei (sistemului)
electrice, urmarindu-se prin aceasta:

 limitarea dezvoltarii defectului, ce se poate transforma intr-o avarie la

nivelul sistemului:
 preintampinarea distrugerii instalatiei in care a aparut defectul:
 restabilirea regimului normal de functionare, asigurand continuitatea in
alimentarea cu energie electrica a consumatorilor.

In tara noastra a avut loc o perfectionare continua a instalatiilor si

echipamentelor de protectie, in prezent fabricandu-se majoritatea echipamentelor
necesare. Se cerceteaza noi instalatii de protectie, care utilizeaza tehnica de calcul si
sistemele de achizitie cu microprocesor in instalatiile de protectie care sunt in curs de
asimilare si la noi in tara.

Acestea permit reducerea timpului de lucru al protectie si reducerea gabaritului

echipamentelor, odata cu cresterea numarului parametrilor analizati si a fiabilitatii
sistemului de protectie pe ansamblu.

Se produc relee si sisteme de protectie la Medias, ICEMENERG, IPA

Bucuresti si la diverse firme private din tara.
3
 I. Performanțele instalațiilor de protecție

Pentru a indeplini in bune conditii obiectivele impuse, instalatiile de protectie

trebuie sa satisfaca anumite performante (calitati).

Rapiditatea
Protectia trebuie sa actioneze rapid pentru a limita efectele termice ale
curentilor de scurtcircuit, scaderea tensiunii, pierderea stabilitatii sistemului electric.
Timpul de lichidare (eliminare) al unui defect se compune din timpul propriu de lucru
al protectiei (=0,02…0,04 s), timpul de temporizare reglat si timpul de declansare a
intreruptorului ( =0,04...0,06 s).

Pentru protectiile clasice timpul minim de deconectare din momentul aparitiei

scurtcircuitului va fi = 0,06…0,10 s. Aceste valori sunt suficiente pentru instalatiile
electroenergetice.

Selectivitatea
Reprezinta proprietatea unei protectii de a deconecta numai elementul
(echipamentul, tronsonul) pe care a aparut defectul, restul instalatiei (sistemului)
ramanand sub tensiune.Protectia trebuie sa comande declansarea celor mai apropiate
intreruptoare de la locul defectului.

Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin temporizari), pe baza de

curent sau prin directionare. In funtie de particularitatile instalatiei si de importanta
consumatorului se va adopta prioritatea intre rapiditate si selectivitate.

De exemplu, in reteaua de joasa tensiune, incepand de la tabloul general din

postul de transformare si pana la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de

4
protectie (intreruptoare automate cu declansatoare, sigurante fuzibile, relee termice)
alese in functie de cerintele impuse de portiunea respectiva a retelei.

Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de

curent de la sursa de alimentare (transformator) pana la locul defectului, el poate
influenta si alte aparate decat cele care trebuie sa elimine defectul produs.

De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru

asigurarea selectivitatii protectiei, adica sa functioneze numai aparatul de protectie de
pe tronsonul cu defect, restul instalatiei ramanand sub tensiune.

Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare (in trepte crescatoare

spre sursa) sau prin valorile curentului de pornire a protectiei (ardere fuzibil).

Selectivitatea intre elementele de protectie in retelele electrice de joasa tensiune

se va face analizand comportarea acestora la suprasarcini si la scurtcircuit. ,

Selectivitatea intre elementele de protectie se va face comparand

caracteristicile timp-curent, astfel incat timpul de prearc al sigurantei din amonte sa fie
mai mare decat timpul total al sigurantei din aval sau timpul de declansare al
intretruptorului.

Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparand valorile de prearc al

sigurantei din amonte sa fie mai mare decat total al sigurantei din aval sau al
aparatului protejat.

Pentru aparatele de protectie se poate calcula pentru curentul limita termic si

timpul impus.

Selectivitatea sigurantelor fuzibile poate fi analizata si din punct de vedere al

stabilitatii dinamice a aparatelor de comutatie la scurtcircuit. De exemplu, in
ansamblul siguranta-contactor-relee termice, siguranta asigura protectia la scurtcircuit,
iar releele termice protectia la suprasarcina. Curentul limitat (taiat) de siguranta
trebuie sa fie suportat de contactor. Pentru a nu se suda contactele acestuia ele vor fi
incercate la .
5
 Functionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea
caracteristicilor de protectie ale dispozitivelor care lucreaza in serie.

Vor rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la aceleasi valori ale
curentului. Selectivitatea este asigurata atunci cand diferentele de timp sunt suficiente.

Siguranța
Aceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara
functionari intempestive, adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia protejata.
Siguranta presupune o protectie bine proiectata (alegerea tipului schemei reglajului si
calculul acestuia) si echipamente cu fiabilitate ridicata. Acestea se pot obtine printr-un
grad crescut de integrare, folosind microprocesoare specializate.

Independența de schema de conexiuni

Protectia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa actioneze corect,
independent de configuratia schemei de conexiuni a sistemului electric la momentul
respectiv (de numarul surselor in functiune si pozitia cuplelor). Corectitudinea
functionarii protectiei se asigura verificand selectivitatea in regim maxim si
sensibilitatea in regim minim.

Eficiența economică
Cu toate ca in general costul echipamentelor de protectie este mic in
comparatie cu costul instalatiilor protejate, cheltuielile de investitii si de exploatare
vor fi comparate cu daunele produse in cazul nefunctionarii protectiei. De aceea, nu
este indicat sa se faca economii la acest capitol.

6
 Pe langa aceste calitati, la alegerea instalatiilor de protectie se vor mai avea in
vedere: gabaritul, elasticitatea in modificarea caracteristicilor de actionare, tipizarea
(modularea) subansamblelor, invariabiliatea parametrilor reglati si a caracteristicilor
indiferent de conditiile de functionare (vibratii, temperatura variabila, variatia
regimului de functionare al instalatiei protejate).

O problema importanta care apare in functionarea instalatiilor de protectie o

constituie saturarea transformatoarelor de masura, care duce la modificarea formei de
unda a semnalului aplicat echipamentelor de protectie, precum si comportarea
acestora la functionarea sistemului protejat in regim deformant si dezechilibrat. Pentru
aceasta se impune constructia unor noi tipuri de traductoare (de curent, de tensiune, de
putere) si utilizarea semnalelor numerice, in cazul transmiterii la distanta a marimilor
controlate. Proiectarea instalatiilor de protectie trebuie sa aiba ca obiectiv pastrarea
continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, chiar in cazul
aparitiei unor defecte in sistem.

7
 II. Relee de protecție

Parametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor

constructiv si se dau in cataloagele (prospectele) firmelor constructoare. Principalii
parametri sunt: curentul nominal, tensiunea nominala, valoarea de actionare (pornire),
valoarea de revenire, factorul de revenire, timpul propriu de actionare, puterea
consumata, puterea comandata de contactele releului, numarul si pozitia normala
(inchis, deschis) a contactelor, stabilitatea termica si dinamica.

Criterii de clasificare

Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:

1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect);

2) dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin
intermediul altor relee sau dispozitive);
3) dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de
inductie, magnetoelectrice, electrodinamice, termice, electronice cu
componente discrete sau cu microprocesoare;
4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta;
5) dupa forma caracteristicii de lucru: cerc, elipsa, histerezis, semiplan etc.

8
 Relee termice

Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor
electrice impotrriva efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale
motoarelor electrice. Se folosesc relee termice tip TSA cu lamele bimetalice in montaj
direct pana la si relee tip TSAW, in montaj indirect cu transformatoare de curent
trifazate. Functionarea corecta a protectiei este influentata de diferentele care exista
intre constantele de timp la incalzire ale motoarelor electrice protejate si ale releului
de protectie, pentru durate diferite ale suprasarcinii.

Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza

numai cu ajutorul termistoarelor montate in infasurarile motoarelor. Circuitul de
protectie poate fi prevazut si cu compensare in functie de temeperatura mediului
ambiant.

Functionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului ambiant.

Timpii de declansare sunt influentati si de starea rece (repaos) sau calda (functionare)
in care se afla motorul protejat.

Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face

astfel: se regleaza la releu curentul rezultat din calcul () si se porneste motorul din
stare rece. Dupa ce a functionat 15 minute se scoate siguranta fuzibila de pe una din
faze. Releul trebuie sa declanseze in cel mult 2 minute. Daca nu declanseaza, se va
roti butonul de reglaj spre limita inferioara pana cand releul declanseaza. Se monteaza
siguranta fuzibila, iar dupa pauza necesara se verifica daca releul nu declanseaza la
pornire.

La baza functionarii releelor termice sta modificarea proprietatilor fizice ale

corpurilor datorita incalzirii. Cel mai simplu releu termic consta dintr-un tub de sticla
inchis, prevazut cu doi electrozi, in interiorul tubului gasindu-se mercur. Inchiderea
contactului are loc ca urmare a dilatatiei mercurului, in momentul in care nivelul
mercurului aduce in contact electric cei doi electrozi.

9
 Cele mai raspandite relee termice sunt releele cu bimetal. Dupa modul in care
se realizeaza incalzirea bimetalului se deosebesc relee cu incalzire directa, indirecta si
mixta. La cele cu incalzire directa curentul electric trece prin bimetal, iar la cele cu
incalzire indirecta bimetalul este incalzit de la un rezistor, prin care trece curentul
electric.

Releele termice sunt utilizate, in special, la protectia motoarelor electrice

impotriva supracurentilor de durata.

Relee electromagnetice de curent și tensiune

Principalele parti componente ale unui releu elecliomagnelic sunt:

- elementul sensibil ES care transforma semnalul de intrare x (curent, tensiune)

intr-un semnal de alta natura x* necesar functionarii releului (cuplu mecanic activ);

- elementul comparator C realizeaza compararea semnalului x* de la iesirea

elementului ES cu un semnal prescris xR de aceeasi natura fizica (cuplu mecanic
rezistent);

- elementul de executie E realizeaza in functie de rezultatul comparatiei x**,

una din valorile de iesire ale releului ym - neactionat (x* < xR) sau yM – actionat (x*
> xR).

10
 Relee de curent

Releele de curent tip RC-2 sunt construite ca relee maximale, actionarea

acestora obtinandu-se la cresterea intensitatii curentului peste valoarea reglata IR,
conditia de actionare fiind I > IR.. Elementul sensibil al releelor de curent
electromagnetice este un electromagnet format din circuitul magnetic 1, pe care este
amplasata o bobina de curent 2 (numar mic de spire de diametru corespunzator
intensitatii nominale) prevazuta cu priza mediana. Armatura 3 a electromagnetului
este o lamela feromagnetica in forma de Z si care se poale roti in intrefier in jurul
axului lagarului 4. Pe acest ax este fixat dispozitivul de reglare a valorii prescrise a
curentului IR si care este formal dintr-un resort spiral 5, axul 6, scara gradata 7,
butonul de reglare 8. Elementul de comparatie este format din acest dispozitiv si
armatura mobila 4 la nivelul careia se manifesta un cuplu electromagnetic activ
Maproportional cu variatiile semnalului de intrare I, respectiv un cuplu rezistent Mr
general prin tensionarea resortului spiral 5 Releul actioneaza daca este indeplinita
conditia:

Ma=ki∙(N∙I)2≥km∙IR=MR

Aceste relee sunt prevazute cu un contact normal deschis ND sau cu un contact

cu pol comun, normal deschis - normal inchis ND-C-NI (starea normala a contactelor
corespunde bobinei nealimentate) si care este actionat, la deplasarea armaturii mobile,
prin intermediul piesei electroizolante 9.Pentru extinderea domeniului de utilizare se
utilizeaza eclisa 10 care in functie de politia de montaj permite utilizarea intregii
infasurari (In/2) sau numai a unei jumatati (In).

Caracteristica timp-curent a releelor electromagnetice de curent este practic

independenta de curent dupa ce sa depasit pragul de actionare (scaderea timpului de
actionare fata de valoarea de actionare esie de maxim 20 % pentru 3∙In ). Timpul
propriu de actionare este de ta= 0,050,1 s in functie de curentul nominal In= 0,05200
A iar factorul de revenire arc valorii, kr > 0,85.

11
 Relee de tensiune

Releele electromagnetice de tensiune se construiesc de tip maximal (variantele

RT-3, RT-3S), cu actionare la valori ale tensiunii U > UR , fie de tip minimal
(variantele RT-4, RT-4S) care actioneaza la valori ale tensiunii U < UR, UR fiind
tensiunea reglala.

Releele maximale de tensiune au un contact normal deschis, cele minimale au

un contact normal inchis care se deschide atunci cand este indeplinita conditia de
functionare normala U ≥ Un, si se inchide atunci cand tensiunea scade, sub valoarea
reglata UR = 0,8-0,9 Un , semnalizandu-se o situatie anormala de functionare.

Releele de tensiune RT-3S, RT-4S au bobina de tensiune alimentata in curent

continuu, tensiunea aplicata bobinei este obtinuta prin redresarea tensiunii alternative
de intrare, pe aceasta cale obtinandu-se atenuarea vibratiilor armaturii mobile a
electromagnetului.

Pentru valori mari ale tensiunii de intrare (linii electrice, motoare de m.t.)
releele de tensiune se conecteaza prin intermediul transformatoarelor de tensiune cu
tensiunea secundara standardizata de 100V.

12
Verificarea scalei unui releu electromagnetic de curent tip RC-2

Incercarile se efectueaza utilizand montajul:

Ampermetrul se alege corespunzator scalei releului verificat. Pentru fiecare

valoare a curentului reglat IR, se efectueaza urmatoarele operatii:

1. se pozitioneaza comutatorul domeniilor de curent pe pozitia 5A si comutatorul

domeniilor de tensiune pe pozitia 0, se verifica pozitia de zero a cursorului
trusei de curent si tensiune TCT, se deschide separatorul S1;
2. se fixeaza eclisa 10 corespunzator domeniului de lucru ales, apoi se regleaza
curentul releului IR in domeniul 0,51xIn;
3. se actioneaza butonul ANCLANSARE al TCT si se creste intensitatea
curentului pana la actionarea releului Ia , semnalizata de aprinderea lampii de
control H;
4. se creste in continuare intensitatea curentului, pana la circa 1,2∙Ia = Is (curent
actionare sigura), apoi se scade curentul pana la obtinerea valorii de revenire Ir
inregistrata in momentul stingerii lampii de control.

13
 Măsurarea timpului propriu de acționare al unui releu electromagnetic

Se utilizeaza montajul de la punctul anterior. Timpul propriu se masoara pentru

valori ale intensitatii curentului de: I= 1,53xIR prin bobina releului. Pentru fiecare
masurare se fac urmatoarele operatii:

1. se regleaza curentul de actionare al releului la valoarea minima (exemplu 0,5

In);
2. se aduce la zero cursorul trusei TCT, se actioneaza butonul ANCLANSARE.
si se regleaza intensitatea curentului prin bobina releului la valoarea de
actionare sigura;
3. se actioneaza butonul DECLANSARE, se aduce la zero indicatia cronometrului
Z3 apoi se inchide separatorul SI pentru a introduce in circuit elemenlcle de
masurare a timpului si de declansare automata a trusei TCT;
4. actionand succesiv butoanele ANCLANSARE - DECLANSARE, se
inregistreaza timpul ta, corespunzator unui numar de 10 actionari ale releului,
dupa care se calculeaza valoarea medie a timpului propriu de actionare;
5. se reiau incercarile pentru noile valori ale curentului I prin bobina fara a se
modifica valoarea curentului reglat IR.

Relee electromagnetice

Releele electromagnetice sunt aparate de protectie care asigura protectia la curenti

de scurtcircuit sau la scaderea tensiunii cu actiune instantanee sau temporizata.
Acestea electromagnetice pot functiona atat in curent continu cat ai in curent
alternativ.

Ele pot fi relee electromagnetice de curent, cat si relee electromagnetice de

tensiune.

14
Releeele electromagnetice mai pot fi:

 Releul electromagnetic de curent maxim (RC) este constituit dintr-un

electromagnet ,pe care sunt dispuse bobinele de curent si dintr-un sistem mobil
format din armatura de fier, fixata pe un ax prevazut cu un resort spiral, care
asigura cuplul antagonisz.
 Releul electromagnetic de timp (RT) este constituit dintr-un electromagnet si
un miez de fier, solidar cu surubul fara sfarsit.
 Releul electromagnetic de semnalizare (RdS) are drept scop sa semnalizeze
daca protectia unui anumit circuit a actionat.
 Releul electromagnetic intermediar (RI) este folosit pentru a se evita trecerea
curentilor mari prin contactele sensibile ale releelor obisnuite(cum sunt curentii
bobinelor de aclansare a intrerupatoarelor) .

Releele electromagnetice sunt constituite din electromagneti la care atunci cand

curentul prin bobina depaseste o anumita valoare este atrasa armatura mobila
aceasta actionand asupra unor contacte electrice, deci functionarea releelor
electromagnetice se bazeaza pe forta de atractie a elecromagnetului.

Părți componente:

1 - resort (arc)
2 - armatura mobila
I - bobina electromagnetica
K1 - contact fix
K2 - contact mobil

15
 III. Siguranțe fuzibile

Siguranta fuzibila este un aparat de protectie care intrerupe circuitul in care este
conectat, cand curentul electric depaseste un anumit timp o valoare data, prin topirea
unuia sau mai multor elemente fuzibile.
Sigurantele fuzibile se grupeaza in doua clase de functionare, care definesc
domeniul de curent pe care il pot intrerupe:
 clasa de functionare g (sigurante de uz general) cuprinde sigurantele ale caror
elemente de inlocuire rezista la actiunea curentilor mai mici sau egali cu
curentul lor nominal;
 clasa de functionare a (sigurante asociate) cuprinde sigurantele ale caror
elemente de inlocuire rezista la actiunea curentilor mai mici sau egali cu
curentul lor nominal si pot intrerupe in conditii precise toti cureniii de la un
anumit multiplu al curentului nominal pana la capacitatea lor nominala de
rupere.

Sigurantele fuzibile sunt aparate cu intrerupere automata, care protejeaza

circuitele de iluminat si de forta impotriva efectelor termice si dinamice produse de
curentii de suprasarcina si scurt-circuit. Sigurantele fuzibile se caracterizeaza printr-o
constructie foarte simpla si robusta, care au incorporato ca element de protectie
(fuzibilul) un fir rotund sau o banda conductoare, montate in serie cu obiectul de
protejat. In cazul curentilor de scurtcircuit si la suprasarcini mari, metalul din care este
confectionat fuzibilul, avand cea mai redusa stabilitate termica din intreg circuitul, se
topeste si intrerupe curentul, realizand protectia.

16
 Procesul deconectarii cu sigurantele fuzibile se compune din urmatoarele faze
distincte :
1. incalzirea elementului fuzibil pana la temperatura de topire;
2. topirea si vaporizarea elementului fuzibil;
3. aparitia arcului dupa straoungerea spatiului dintre contactele sigurantei;
4. stingerea arcului, care provoaca rupere curentului si deci deconectarea
circuitului.

Proprietățile și performanțele siguranțelor fuzibile

Proprietatile si performantele sigurantelor fuzibile cu mare putere de rupere sint

definite prin urmatorele marimi general acceptate :
 curentul nominal al soclului
 curentul nominal al elementului fuzibil
 tensiunea nominala
 felul curentului
 frecventa
 puterea nominala de rupere
 caracteristica timp-curent
 curentul limita de topire
 factorul de topire
 caracteristica de limitare
 tipul constructiv
 consumul propriu

17
 Aptitudinea unei sigurante fuzibile de a intrerupe un anumit curent de scurtcircuit
se exprima astfel :
 curentul de rupere (capacitatea de rupere) a sigurantei , indicat prin valoarea
maxima a curentului de scurtcircuit, pe care il poate intrerupe siguranta, in
conditii de incercare precizate de norme, aceasta raminind fara deteriorari;
 puterea de rupere a sigurantei la scurtcircuit

Caracteristica timp-curent

Caracateristica timp-curent t=f(I) , reprezentata prin variatia timpului de

functionare a sigurantelor fuzibile in functie de supracurent, se poate exprima in doua
variante de caracteristici temporale:

 caracteristica de topire a elementului fuzibil, care exprima dependenta dintre

timpul de la inceputul scurtcircuitului pana in momentul topirii fuzibilului , si
valoarea prezumata a curentului de scurtcircuit, presupus constant;
 caracteristica de intrerupere a elementului fuzibil , care exprima dependenta
dintre durata totala pana la intrerupere si acelasi curent de scurtcircuit
prezumat. Durata de ardere a arcului fiind de ordinul a 5*10‾ s se neglijeaza si
pentru dureate de topire mai mari ca, cele doua caracateristici se pot considera
practic identice in zona curentilor mici de scurtcircuit. Din aceasta cauza in
prospecte se indica numai caracteristica de topire.

Prin exprimarea curentului de scurtcircuit prezumat, ca multiplu al

curentului nominal s-a reusit reprezentarea printr-o singura curba a tuturor
caracteristicilor de protectie a sigurantelor de aceasi contructie dar de curenti
nominali diferiti.

18
 Protectia instalatiilor electrice prin sigurnate fuzibile se face confruntand
caracteristica terminca a obiectului protejat cu caracteristica de protectie a
fuzibilului sigurantei.

Caracteristica termica a unui obiect din instalatia electrica este curba care
reprezinta dependenta dintre timpul in cursul caruia temperatura parti celei mai
incalzite a obiectului atinge valoarea limita admisibila si voaloarea
suprascurtcircuitului.

Fata de intrerupatoarele obisunuite sigurantele fuzibile cu mare putere de

rupere au un mare avantaj , in sensul ca aceste sigurante pot limita considerabil
valoarea unui curent de scurtcircuit, realizand ruperea acestuia inainte ca el sa fi
ajuns la valoarea maxima. Aceasta aptitudine a sigurantelor fuzibile cu mare putere
de rupere se ilustreaza prin caracteristica de limitare, care reprezinta valoarea de
varf atinsa de curentul de scurtcircuit, limitat prin prezenta sigurantei, in functiede
valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit prezumat.

19
 Evoluție și soluții

Din punct de vedere constructiv , sigurantele se executa deschise, cand arcul

electric este stins in aer liber si inchise, cand arcul este stins intr-un tub din fibra sau
portelan inchis la capete fara sau cu umplutura de nisip.

Pentru a obtine puteri de rupere mari s-a observat ca in timpul arderii firului
fuzibil trebuie sa se reduca la minim cantitatea de vapori metalici. Utilizarea firelor
fuzibile de cupru sau argint, care comparativ cu plumbul au o foarte buna
conductivitate electrica si punct de topire ridicat, a permis marirea densitati de curent
in fuzibil si obtinerea unor sectiuni de fire mai reduse , reducandu-se columul de metal
ce se vaporizeaza in timpul arderi.

Sigurantele fuzibile umplute cu nisip pur si uscat, comparativ cu firele fuzibile

in aer , au o putere de rupere foarte mare, avand in anumite conditii un accentuat efect
de limitare a curentilor de scurtcircuit. Nisipul aglomerat uniform de-a lungul firului
fuzibil, manifesta un pternic efect de racire asupra coloanei de arc; vapori metalici ,
rezultati din topirea fuzibilului, difuzeaza rapid printre granulele de nisip, favorizand
deionizarea spatiului si astfel arcul se stinge repede fara inregistrarea unor manifestari
violente. In jurul firului fuzibil ia nastere un conglomerat virtos (omida de nisip
sinterizat)in masa caruia sunt ingolbate granule de nisip din imediata apropiere a
firului fuzibil. Contactul firului cu nisipul care are o buna conductivitate termica ,
permite marirea densitatii de curent in fuzibil si deci sa se utilizeze fire fuzibile mai
subtiri decat ar fi necesar in cazul firelor in aer liber.

Elementele fuzibile executate din materiale cu punct de topire ridicat (cupru

sau argint) , la suprasarcini mici si de lunga durata solicita intens termic siguranta.
Totusi nu se poate renunta la aceste metale deoarece au o serie de avantaje : firele
fuzibile sunt mai subitiri si masa de metal topit mai mica, crescaind astfel puterea de
rupere a sigurantei. Micsorarea solicitarii termice a elementelor fuzibile din cupru sau

20
argint , la suprasarcini de lunga durata, s-a reusit pe baza fenomenului denumit efect
metalurgic.

Este cunoscut ca anumite aliaje eutectice de staniu si plumb usor fuzibile , daca
vin in contact in stare topita cu unele metale greu fuzibile (cupru, argint, alama), sunt
capabile sa le dizolve. Pentru declansarea acestui fenom intr-o siguranta este nevoie ca
pe elementul fuzibil , executat dintr-un metal cu punct de fuziune ridicat, sa se prinda
prin lipire o mica picatura (bobita) dintr-un metal cu punct de fuziune scazut (staniu,
eutecticul plumb-cadmiu, etc). In momentul cand elementul fuzibil , sub actiunea
supracurentului , atinge temperaturade topire a picaturilor, acetsea se topesc si dizolva
metalul elementului fuzibil in punctul de lipire la temperaturi inferioare temperaturii
de topire a elementului. Procesul de difuzare a metalului picaturii se intensifica o data
cu cresterea incalzirii, producandu-se o evolutie in avalansa. Arcul de intrerupere ia
nastere chiar in zona picaturii, unde masa topita contine un aliaj cu mare rezistivitate
si deci unde incalzirea este mai puternica. Acest arc topeste si restul lungimii
elementului fuzibil. Sigurantele cu efect metalurgic au caracteristica de topire inerta
(cu intarziere).

21