TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Unitatea de înv are nr. 3

TRANSFERUL DE C LDUR PRIN CONVEC IE
Obiectivele unit ii de înv are nr. 3
3.1 Elemente fundamentale ale convec iei; Defini ii 3
3.2 Ecua ii diferen iale ale convec iei 5
3.3 Factori care influen eaz transferul de c ldur prin convec ie 6
3.4 Metode de determinare a coeficientului de c ldur prin convec ie; 7
Metoda similitudinii
3.5 Convec ia liber în spa ii inchise si în spa ii nelimitate 12
3.6 Convec ia for at 15
3.7 Convec ia for at la schimbarea st rii de agregare 21
Lucrare de verificare – unitatea de înv are nr. 3 32
Bibliografie – unitatea de înv are nr. 3 34

1
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

OBIECTIVELE unit ii de înv are nr. 3

Principalele obiective ale Unit ii de înv are nr. 3 sunt:

 Familiarizarea cu procesele de transfer prin convec ie a
energiei termice.
 În elegerea no iunilor legate de legea lui Newton şi de
coeficientul de convec ie termic ; convec ie liber şi for at .
 Intelegerea ecua iilor diferen iale a convec iei termice şi
rolului lor în calculul coeficientului de convec ie termic .
 Familiarizarea cu procesul de convec ie întâlnite în diverse
situa ii practice .
 Sublinierea aspectelor practice legate de realizarea
transferului de c ldur prin convec ie.
 Recunoaşterea modului de realizarea transferului de c ldur
 Aplicarea cu succes a unor elemente simple de calcul a
fluxurilor de c ldur transmise prin convec ie intre corpuri solide
şi fluide

3.1 Elemente fundamentale ale convecţiei; Definiţii

3.1.1. Mecanismul fenomenului

Transferul de c ldur prin convec ie, de exemplu de la suprafa a cald a unui

element de înc lzire (Fig. 3.1) la un fluid mai rece, are loc în câteva etape.
Ini ial, c ldura trece prin conduc ie termic de la suprafa a elementului la
particulele de fluid adiacente acestuia, ceea ce are ca efect ridicarea temperaturii (şi
energiei interne) a acestor particule; acest proces se desf şoar în stratul sub ire de
fluid de lâng suprafa a elementului, denumit strat limit . În continuare, datorit
înc lzirii, fluidul se dilat , îşi micşoreaz densitatea şi, devenind mai uşor, tinde s
se ridice spre zonele superioare, formând un curent ascendent (curent convectiv).
Locul acestui fluid este luat de fluidul mai rece din restul spa iului. Cu alte cuvinte,
particulele cu energie mai mare se deplaseaz c tre zone de fluid cu temperaturi mai
sc zute, unde, prin amestec cu alte particule, transmit o parte din energia lor. Dac
temperatura elementului cald ar fi constant în timp şi nu s-ar produce pierderi de
c ldur , acest proces ar continua pân la egalizarea temperaturii aerului interior cu
cea a elementului de înc lzire.

2
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Figura 3.1

Convec ia este astfel un transfer de energie, mas şi impuls. Energia este

înmagazinat în particulele de fluid şi este transportat ca rezultat al mişc rii
acestora. Factorii care influen eaz convec ia c ldurii, determinând caracterul
complex al acesteia, sunt: câmpul de temperatur din solid şi din fluid în vecin tatea
suprafe ei de contact, natura fluidului (densitate, c ldur masic , vâscozitate,
coeficient de conductivitate termic etc.), structura geometric a sistemului în care
fluidul se mişc , natura şi modul de prelucrare al suprafe elor solidului etc.
Func ie de cauza mişc rii, convec ia se clasific în:
 convec ie liber sau natural (mişcarea de amestec este rezultatul
diferen elor de densitate produse de gradien ii de temperatur );
 convec ie for at (mişcarea de amestec este rezultatul unor cauze
externe care produc diferen e de presiune, ca de exemplu un ventilator).

3.1.2 Legea lui Newton

Calculul fluxului termic transmis prin convec ie nu se poate efectua cu

ajutorul legii lui Fourier, datorit imposibilit ii cunoaşterii complete a stratului
limit şi a gradientului termic pe suprafa a de contact dintre perete şi fluid.
3
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Rezolvarea acestor dificult i, pentru calculele practice, se face cu ajutorul legii lui
Newton, care permite determinarea cantit ii de c ldur şi a fluxului termic schimbat
prin convec ie între un solid şi un fluid.
Fiind dat un element, de exemplu un perete plan exterior, cantitatea de c ldur
primit (Qc) sau cedat ( Q'c ) prin convec ie se determin cu rela ia lui Newton
astfel:

Qc  α c .S.(Ti  Tsi ).τ (3.1a)

Q'c  α ,c .S.(Tse  Te ).τ (3.1b)
unde:
 Ti, Te –temperatura aerului interior, respectiv exterior (ºC);
 Tsi, Tse –temperatura suprafe ei interioare, respectiv exterioare a peretelui (ºC);
 αc, α’c – coeficientul de transfer termic prin convec ie, la suprafa a interioar ,
respectiv exterioar a peretelui (W/m2 ºC);
 S – suprafa a prin care are loc transferul termic (m2);
 τ– timpul (h).

Ti
αc

Tse Tsi

α,c

Te

Figura 3.2
Coeficientul de transfer de suprafa α se defineşte, asem n tor cu coeficientul
de conductivitate termic λ, ca fiind m rimea numeric egal cu cantitatea de c ldur
primit sau cedat într-o or , printr-o suprafa de
2
1 m , când diferen a de temperatur dintre perete şi fluid este de 1 ºC.
[α]=1W/1m2x10C

4
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

3.2 Ecuaţii diferenţiale ale convecţiei

Aşa cum rezult din rela ia 3.2 coeficientul de convec ie depinde de un num r
foarte mare de factorii, procesul de convec ie fiind un proces deosebit de complex,
care implic comularea a mai multor procese fizice. Cum s-a spus, convec ia este un
transfer de energie, mas şi impuls. Astfel, coeficientul de convec ie se poate
determina dintr-un sistem de ecua ii diferen iale ce materializeaz fenomenele de
transfer amintite. În baza celor men ionate ecua iile diferen iale ale convec iei sunt:
1. Ecua ia în stratul limit de fluid, ecuaţia lui Fourier Kirchhoff , dat
de rela ia:
DT T T x T y T z T
         w T (3.3)
  x  y  z  
Având în vedere procesul de conduc ie în stratul limit de fluid se poate scrie:

qv T
a   2T    w T (3.4),
  c p 
ecua ie valabil pentru fluide în mişcare.
2. Ecua ia de continuitate, relev conservarea masei de fluid în mişcare;


   w   0 (3.5)


3. Ecua ia lui Navier –Stokes reprezint ecua ia de mişcare a fluidului sub

ac iunea for elor ce ac ioneaz în fluid(iner ie, gravita ionale, de presiune, de frecare
etc.

w 1
 w w  g   p     2 w  g  T (3.6)
 

În care:
 p- presiunea fluidului;
 υ- vâscozitatea cinematic a fluidului;
 g- accelera ia gravita ional ;
 ρ-densitatea a fluidului
 β- coeficientul de dilatare volumic a fluidului;
 ΔT diferen a de temperatur .
4. Ecua ia de conservare a energiei în stratul limit

5
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS


  f gradT   TS  T f  (3.7)

Cele patru ecua ii formeaz un sistem ce reprezint modelul matematic al

convec iei c ldurii. Rezolvarea sistemului de ecua ii permite determinarea
urm torilor parametrii termodinamici ce caracterizeaz convec ia:
 Varia ia temperaturi în masa fluidului ca urmare a procesului de
transfer termic;
 Varia ia densit ii ca urmare a varia iei temperaturi în masa fluidului;
 Varia ia vitezelor în masa fluidului;
 Coeficientul de convec ie termic , corespunzt tor lrgii lui Newton.

3.3 Factori care influenţeaz transferul de c ldur prin

convecţie

Definirea cantitativ a transferului de c ldur prin convec ie cu ajutorul legii

lui Newton face ca în rela ia coeficientului de convec ie αc s se reflecte majoritatea
factorilor de care depinde procesul convectiv, respectiv: tipul mişc rii, regimul de
curgere, propriet ile fizice ale fluidului, forma şi orientarea suprafe ei de schimb de
c ldur . În felul acesta αc devine o func ie complicat , cu multe variabile şi dificil de
determinat, de forma:
αc = f(ℓ, v, Tp, Tf, λ, cp, ρ, ν, ...) (3.8)
unde:
 ℓ – lungimea caracteristic a curgerii (m);
 v – viteza de curgere (m/s);
 Tp, Tf – temperatura peretelui, respectiv a fluidului (ºC sau K);
 λ – coeficientul de conductivitate termic al fluidului
(W/mºC);
 cp – c ldura specific a fluidului la presiune constant (J/KgºC);
 ρ – densitatea fluidului (Kg/m3);
 ν – vâscozitatea cinematic a fluidului (m2/s).

Determinarea coeficientului de transfer termic prin convec ie se poate face

prin patru metode principale:
 determin ri experimentale combinate cu analiza dimensional ;
 solu iile matematice exacte ale ecua iilor stratului limit ;
 analiza aproximativ a stratului limit prin metode integrale;
6
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

 analogia dintre transferul de c ldur , mas şi impuls.

Toate aceste metode îşi aduc contribu ia la în elegerea transferului de c ldur
convectiv. Cu toate acestea, nici una din metode nu poate rezolva singur toate
problemele schimbului de c ldur prin convec ie, deoarece fiecare procedeu are
anumite limit ri care restrâng utilizarea sa practic .
3.4 Metode de determinare a coeficientului de c ldur prin convecţie;
Metoda similitudinii

Una dintre cele mai cunoscute metode de determinarea coeficientului de

convec ie este metoda similitudinii prinanaliza dimensional. Metoda se aplica in
cazul in care nu se cunosc ecuatiile diferentiale care descriu procesul, dar se cunosc
variabilele care controleaza acest proces. Deducerea criteriilor de simlitudine prin
analiza dimensionala se bazeaza pe teorema teorema Π, enuntata de catre
Buckingham. Conform acestei teoreme procesele fizice sau fizico--chimice pot fi
descrise prin functii ale criteriilor de similitudine independente ce se pot forma cu
variabilele care controleaza procesul. Se considera ca sunt independente acele criterii
care nu pot fi exprimate prin combinatii matematice ale altor criterii.
Este cunoscut din teoria sistemelor unitatilor de masura, ca pentru descrierea
fenomenelor fizice numarul marimilor fundamentale este relativ restrans si depinde
de complixitatea fenomenului. Astfel pentru:
• fenomene mecanice –sunt necesare 3marimifundamentale(care
inS.I. sunt: lungimea , masa sitimpul );mecanice, lungimea, timpul
• fenomene termice –sunt necesare 4 marimifundamantale(in S.I.–
lungimea, masa , timpul si temperatura );masa, temperatura
• fenomene electrice –sunt necesare 5marimifundamantale(in S.I.-la
cele anterioarese agauga intensitatea curentului ).intensitatea curentului.
Aplicarea analizei dimensionale in vederea obtinerii criteriilor de
similitudineindependente se poate face prin mai multe metode:
• metodaindicilor
• metodaRayleigh
• metoda matricei dimensionale
Toate acaste metode se bazeaza pe principiul omogenitatii dimensionale
aomogenitatii aecuatilor fiziciiecuatilor fizicii.Se va ilustra modul de deducere a
criteriilor de similitudine prin aplicarea metodei indiciloraplicarea indicilorpentru
transferul de impuls. Curgerea unui fluid newtonianeste descris de ecua ia lui
Navier –Stokes şi este influentata in principal de 7 variabile si constante
dimensionale (n=7) care sunt prezentate in tabelul urmator, impreuna cu U.M. in
sistemul international.

7
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

w 1
 w w  g   p     2 w  g  T (3.9)
 

Diferenţa de temperatur ΔT K

Pentru a stabili numarul de criterii se determina rangul matricei

dimensionale. In matricea dimensionala fiecare variabila sau constanta
dimensionala formeaza o coloana iar fiecare unitate de masura fundamentala
formeaza un şir. Rangul unei matrice este dat de ordinul celui mai mare
determinant , diferit de zero , care se poate construi din elementele matricei . In
cazul nostru determinantul de ordin cel mai mare ce se poate construi din
elementele matricei este un determinant de ordinul 3. De exemplu, considerand
elementele din primele trei coloane, rezulta determinantul:

8
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

W ΔT
W

Pentru acest determinant rezulta ca rangul este r=3si decinumarulde

criteriiindependentevafi: 7-3=4.Pentru stabilrea expresiei fiecaruia dintre cele 4
criterii, prin metoda indicelormetoda indicelor, se procedeaza astfel:-se considera o
relatie de dependenta intre marimi data de un produs de exponentiale, de forma
generala:

l  w     T  p  g
n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7
 const (3.10)

Sepuneconditiaca relatiade maisussafie dimensional omogena. In acest scop

se inlocuiesc in ecuatia (3.9) variabilele si constantele dimensionale prin unitatile
lor de masura, exprimate in acelasi sistem de unitati (in cazul nostru in S.I)

9
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

în care n1, n2, n3……n7reprezinta indici necunoscuti. Dupa regruparea unitatilor

de masura fundamentale:

Pentru ca relatia de mai sus sa fie dimensional omogena trebuie ca ambii

membrii sa aiba aceleasi dimensiuni. Deorece membrul drept este o constanta
adimensionala inseamna ca si membrul stang trebuie sa fie adimensional, cea ce
implica condi iile

S-a obtinut un sistem de ecuatii liniare, nedeterminat dar compatibil care se

rezolva prin metodele cunoscute. Solutia acestuia este:

10
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Se foloseste solutia obtinuta in relatia (3.10)

 n4  n5  n7  n4  2 n5  2 n 6 2 n7  n4  n5  n6
l w   n4  T n5  pn6  g n7  const
Care dup regruparea factorilor devine:

 n5  n7
 p   l 
 n4 n6
wl   w2 
    2   l  g   const.
 w    f    (3.11)

Sau :RexEuxNuxFr=constant la puterile corespunz toare, din rela ia 3.11

Pornind de la ecua iile diferen iale care definesc procesul de convec ie, pe
baza similitudinii termice rezult urm toarele criterii de similitudine:

a T p
1.CriteriulFourier- Fo  2. Criteriul Euler- Eu 
l2 w 2
wl l
3. Criteriul Peclet- Pe  4. Criteriul Nusselt- Nu 
a 
wT wl
5. Criteriul Newton- Ho  6. Criteriul Reynolds- Re 
l 
gl 3 w 2

7. Criteriul Galilei - Ga  8. Criteriul Froude- Fr 

 2
gl
 gl 3
9. Criteriul Prandtl- Pr  10. Criteriul Grasshoff- Gr   T
a 2
gl 3    0
11. Criteriul Arhimede- Ar  
 2


11
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

În consecin solu ia integral a modelului matematic al convec iei c ldurii apare sub
forma unei rela ii criteriale de forma:

 l
f  Nu, Gr, Pr, Re, Fo, Ho, Ga,   0 (3.12) în locul func iei 3.8
 L
Pentru determinarea coeficientului de convec ie se utilizeaz forma:

 l
Nu    Nu, Gr, Pr, Re, Ga,   0 (3.13)
 L

3.5 Convecţia liber în spaţii deschise şi în spaţii inchise

3.5.1Convecţia liber în spaţii deschise

Convec ia liber este caracterizat prin aceia c mişcare fluidului se realizeaz

datorit unor for e naturale de tip Arhimede generate de neuniformitate câmpului de
temperature în spa iul de convec ie. Datorit mişc rilor lente a straturilor de fluid
intensitatea transferului de cc ldur nu va depinde de criteriul Reynolds ci de criteriul
Grassohff, care con ine explicit diferen a de temperatur -cauza mişc rii. Astfel
ecua ia criterial va fi de forma:

Nu  C Gr  Pr 
m
(3.13), constantele C şi m fiind în func ie de marimea
produsului Gr.xPr, astfel:


Pentru 10-4 < Gr.xPr<10-3   
2l

1
 g 3
Pentru 2x107 < Gr.xPr<1013,   0,135  2 T  Pr 
 

Caracteristicile fizico-termice ale fluidelor care apar în rela iile criteriale se vor
lua din tabele pentru o temperatur medie a procesului de transfer termic.
Un caz particular al acestui tip de convec ie îl reprezint convec ia liber în
regim pelicular, care apare la conductorii electrici. În acest caz fluidul se mişc
numai în imediata vecin tate a conductorului,iar în raport de temperatura
conductorului procesul de radia ie a c ldurii poate fi preponderent.
12
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

La pl cile orizontale sensul de transfer al c ldurii determin aspecte diferite

ale convec iei. Astfel, procesul de înc lzire sau r cire a unei pl ci orizontale
determin centre de temperatur minim (A) sau maxim (B), figura 3.3.

tf
tf<tp
B A tp

Figura 3.3

Valoarea dimensiunii caracteristice l din rela iile criteriale este în func ie de

geometria corpului solid. Astfel, se recomand :
l=d la cilindrii;
l=d/2 la discuri circulare;
l= b(latura mic ) la pl ci

3.5.2 Convecţia liber în spaţii închise

Criteriile cele mai utilizate în cazul convec iei libere în spa ii inchise sunt
aceleaşi, respectiv; Nu,Gr,Pr, dar rela iile de calcul sunt particularizate.

Figura 3.4

Intensitatea transferului de c ldur depinde de dimensiunea δ, cât şi de poziâia

de montaj. În figura 3.4a2, se observ c mişcarea fluidului se segmenteaz în
compara ie cu 3.4b, segmentarea fiind detreminat de creşterea lui δ.
În cazul pozi iei orizontale, figura 3.4b la valori sc zute ale lui δ fluidul se
strativic I, iar transferul de c ldur are character conductive.
În calcule se utilizez coeficientul de conductivitate termic echivalent dat de
rela ia:
13
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

e     (3.14)
În care;λ- coe4ficientul de conductivitate termic a fluidului ;

  C Gr  Pr  m
(3.15)

Valorile constantelor C şi m sunt determinate experimental în func ie de

produsul Gr.Pr.
În cazul convec iei în spa ii inchise este necesar studiul mişc rii fluidului
pentru evitare zonelor stagnante, care pot provoca suprainc lziri sau subr ciri a
pere ilor solidului.(figura 3.5)
T1> T2
T1 T2

Figura 3.5

Zonele stagnante se formeaz la partea inferioar (figura 3.5a), zon de

subr cire sau pa partea suprioar ,(figura 3.5b) zon de suprainc lzire.
Convec ia liber în spa ii închise cilindrice orizontale sau verticale, pentru
lichide se poate calcula cu rela ia criterial :

Nu  0,55Gr  Pr 
0, 25
(3.16),
la care dimensiunea caracteristic este lungimea cilindrului, dac :
l
0,75   2
d
În cazul sferelorconcentrice coeficientul de convec ie liber în spa ii închise
(intre sfere) se calculeaz cu rela ia:

14
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

e      0,106Gr 0, 276 (3.17),

Cu dimensiunea caracteristic δ=R-r.

3.6 Convecţia forţat

Cauza dezvolt rii mişc rii fluidului la convec ia for at este una extern ,
detrminat de o diferen de presiune static sau termic . În aceste condi ii mişcarea
fluidului are viteze mari, determinant a coeficientului de convec ie devenind
criteriul Reynolds. Ecua ia criterial care reflect procesele de convec ie for at este
de forma:


Nu  C Re m  Pr n 
3.6.1 Convecţiaforţat în spaţii deschise

a. Convecţia forţată de-a lungul unei plăci plane este influen at de

pozi ia placii fa de curentul de fluid şi de grosimea stratului limit dinamic.
Grosimea stratului limit este variabil , atingând o valoare maxim la distan de
xcr numit şi lungime de demaraj.(fig.3.6)

δ L x

xcr Figura 3.6

G.N. Krujilin indic pentru calculul coeficientului de convec ie urm toarele

rela ii criteriale:

Strat limit laminar; Nu x  0,335 Re x  1/ 2


 Pr1/ 3 (3.18),
Regim tranzitoriu Re<5x105
Nu  0,67 Re  1/ 2

 Pr1/ 3 (3.19),
Regim turbulent 5x105 < Re<2x107

Nu  0,029 Re  0 ,8

 Pr 0, 4 (3.20),
15
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

b. Convecţia forţată în exteriorul unui cilindru, prismă sau sferă.

În exteriorul unui cilindru convec ia este influen at de grosimea stratului
limit . (fig.3.7a), respectiv α=α(φ)

Figura 3.7

În cazul în care fluidul se mişc perpendicular pe axul tevii stratul limit are
valori minime la φ=0 şi π şi valori maxime la φ=π/2 şi φ=3π/2.
Valoarea medie a coeficientului de convec ie este dat de rela ia:

2
1
 
2    d (3.21),
0

Rela ia criterial recomandat în acest caz este:

 0 , 25

 Re m  Pr 0,38  Pr f 
 
Nu  C Re n
sau Nu  A  Pr   (3.22),
  p  
Constantele C,A,m şi n sunt determinate experimental în func ie de invariantul
Re.
Aceleaşi rela ii criteriale sunt utilizate şi la convec ia for at în exteriorul unei
prisme sau a unei sfere.
16
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

În tabela 3.1 sunt date valorile constantelor C şi n în func ie de invariantul Re.

Tabela 3.1

În cazul sferei se pot utiliza rela iile:

Pentru aer, Mac Adams dedus pe cale experimental
Nu  0,33 Re0,6 (3.23),
Pentru alte gaze în afar de aer Nu  0,37 Re0,6 Pr1/ 3 (3.24),
c. Convecţia forţată în exteriorul fascicolelor tubulare depinde de sensul
de mişcare a fluidului în raport cu axul tevilor.
În cazul în care mişcarea fluidului este paralel cu axul tevilor, Mac Adams
recomand urm toarea rela ie criterial :

Nu  0,023 Re0,8 Pr 0, 4 (3.25),

17
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Aşezarea tevilor este de obicei în eşicher , ca în figura 3.8

d

S
x1

x2

Figura 3.8

Dimensiunea caracteristic de curgere este dat de rala ia:

4 x1 x2
l  d (3.26),
d
La circula ia fluidului perpendicular pe fascicolul de tevi se disting dou tipuri
de aşezare a tevilor:
În coridor -
w

În eşicher
w

În ambele cazuri stratul limit se formeaz nestingherit în primele rânduri de

evi în compara ie cu rândurile din profunzimea fascicolului, la acestea turbulen a din
spatele evilor impedic stabilitatea stratului limit . În cosecin coeficientul de
convec ie α, va fimai mare pentru rândurile din profunzimea fascicolului.

α1< α2< α3 <α4...........< αn

Rela ia criterial folosit este : Nu j  C Rem Pr n ,

la care constantele
C,έ,m şi n sunt în func ie de modul de aşezare a tevilor şi de num rul rândului pe
direc ia de curgere.
În calcule de proiectare se utilizez valoarea medie a lui α, dat de rela ia:


 n j j

n j
,(3.27), cu J, num rul rândului pe direc ia de curgere.

18
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

3.6.2 Convecţia forţat în spaţii închise

Procesul de convec ie for at în spa ii închise are la la baz teoria

hidrodinamic a transferului de c ldur şi substan . Cazurile cele mai frecvente de
convec ie for at în spatii închise se întâlnesc la curgerea fluidelor prin conducte şi
canale. În figura 3.9 se poate observa parametri care influen eaz procesul de curgere
a fluidului şi a transferului de c ldur .

T T Figura 3.9
w w
τ λ
Ts W0

În stratul limit în vecin tatea peretelui parametrii de proces

sunt : δ(grosimea stratului limit ), λ(conductivitatea termic a fluidului ), şi
υ(vâscozitatea cinematic ) ρ(densitatea ), η(vâscozitatea dinamic ).
Pornind de la echilibrul for elor care determin mişcarea straturilor de fluid şi
de la rela ia fluxului termic transportat de fluid, succesiv ob inem:
F  m w  w0     S  pA (3.28), for ele care determin mişcarea
straturilor de fluid. A-sec iunea de curgere; S-πdxl, suprafa a de frecare a straturilor
l    w2
de fluid.;
p  
2d gradientul de presiune pe lungimea l a conductei
Q  m  c p T  T   q  S (3.29) fluxul de c ldur transmis fluid peretelui
conductei.
Din rela iile 3.28 şi 3.29 se ob ine densitatea fluxului de c ldur :
  c p T  T 
q 
w 1    (3.30), la care φ=w0/w, coeficientul reducerii vitezei de
curgere datorit frec rii dintre straturi.
Efortul tangen ial care se opune mişc rii fluidului este direct propor ional cu
vâscozitatea dinamic şi cu gradientul de vitez pe direc ie normal la direc ia de
curgere şi este dat de rela ia lui Newton, respectiv:

19
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

w w
   0 w  w  w0 ; n   (2.31)
n 
În aceste condi ii densitatea de flux va fi:

   c p T  Ts 
q  T  Ts     T  Ts  (2.32)
 w 1   (Pr 1)
inând cont de valoarea lui τ, se ob ine valoarea lui α, respectiv
 1
q  c p w E , cu E 
8 1   Pr 1 (2.33)
Pentru φ, Prandtl recomand rela ia: φ=1,74Re-0,125
În cazul convec iei for ate prin evi rela ia lui Nusselt este de forma:
Nu  C Re m Pr n (2.34)
Valorile constantelor C, m şi n, sunt determinate pe cale experimental . Astfel
avem în cazul:
Mişc rii laminare Re<2300, la:
o l/d>0,056RexPr- Nu=3,66;
o l/d<0,056RexPr:
1/ 3
l 
Nu  1,615 Re Pr
 - r cire;
d 
1/ 3
l 

Nu  2, 4  d Re Pr  - înc lzire (2.35)

rii turbulente Nu  0,0263 Re Pr

0 ,8 0,35
Mişc -r cire

Nu  0,0209 Re0,8 Pr 0, 45 - înc lzire (2.36)

Coeficientul de convec ie for at în cazul mişc rii turbulente a fluidului printre
evile unui fascicol tubular montat în manta, se recomand a se calcula cu rela ia
criterial :
D 0,6 0,34
Nu  1,16 Re Pr (2.37)
d
20
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

3.7 Convecţia forţat la schimbarea st rii de agregare

3.7.1 Procese de difuzie

Procesul de amaestecare a unor componen i de aceiaşi faz sau a unor faze a

aceluiaşi component este un proces termohidrodinamic, care la o temperatur dat se
raealizeaz o compozi ie masic uniform . Amestecarea se poate face spontan prin
convec ie natural sau dirijat prin convec ie for at a masei.
Difuzia este un proces particular al amestec rii, când componen ii se amestec
spontan prin difuzia molecular lent . Difuzia şi convec ia c ldurii sunt un grup de
fenomene analoage, caracterizânduse prin acelaşi model matematic, dar în cazul
difuziei parametru principal este concentra ia c a difuzatului x într-un kilogram de
difuzant.
x
c (2.38)
1 x

Dac în procesul de amestecare intervin gaze perfecte se pot aplica legile

amestecurilor de gaze.
Difuzia este guvernat de o lege analoag legii lui Fourier, respectiv:

 
J m   Dgrad c  Kg / m2 s (2.39), la care :
D- coeficientul de difuzie, analog coeficientului de
conductibilitate termic ;
C – concentra ia amestecului;
ρ– densitatea amestecului;
Jm- fluxul de substan ce str bate unitatea de suprafa .
Pe baza ecua iei de continuitate, aplicat procesului de difuzie se poate scrie:

 
J m   Dgrad c    cs  c f  Kg / m2 s (2.40) , la care :
β- coeficientul de difuzie, analog coeficientului de convec ie
termic ;
Cf – concentra ia medie a amestecului;
Cs– densitatea amestecului în stratul limit ;

Determinarea lui β- coeficientul de difuzie, se face utilizând ecua ii criteriale

analog convec iei. Criteriile de similitudine utilizate în cazul difuziei sunt:
a
Criteriul Levis; Le  ;
D

21
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

x3  g   0
Criteriul lui Grasshoff; Grd   ;
2
0

Criteriul lui Schmidt ; Sc  ;
D
wx
Criteriul lui Peclet; Ped  ;
D
x
Criteriul lui Sherwood; Sh  ;
D
wx
Criteriul lui Reynolds; Re 

Pentru calculul β- coeficientul de difuzie, se va determina dintr-o ecua ie
criterial Sc şi Sh, similar determin rii Nu de la convec ie, apoi D şi β.

3.7.1 Procese de evaporare

Evaporarea este un proces tipic de difuzie (difuzia vaporilor de lichid in

spa iu de gaze) combinat cu convec ia termic , producerea vaporilor este urmarea a
consumului de energie. Astfel transferul de mas este înso it de transferul de
energie.(fig.3.10)

W pf;Cf;Tf

ps;Cs;Ts

Figura 3.10

Cele dou fluxuri de c ldur şi mas se vor calcula cu rela iile:

J m   cs  c f  ; q   TS  TF  (2.41)

α şi β sunt de terminate cu ajutorul criteriilor de similitudine Nusselt, respectiv
Sherwood, care la rândul lor sunt sunt determina i din ecua ii criteriale.
O cale mai simpl este, determinarea experimentalş a lui α sau β, apoi inând cont
c :
 Nu
 c p Le , se determin cel lalt coeficient.
 Sh
În cazul evapor rii for ate , când mişcarea gazului se face în regim laminar pe
deasupra suprafe ei de lichid ecua iile criteriale are urm toarele forme:

22
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

 Re Pr
Nu   (2.42);
8 1   Pr 1
 Re Sc
Sh   (2.43) sau
8 1   Sc  1

 1   Sc  1
 cp  , în cazul celei de II-a metod
 1   Pr 1

În cazul evapor rii for ate, când mişcarea gazului se face în regim turbulent
pe deasupra suprafe ei de lichid ecua iile criteriale are urm toarele forme:
Nu  C  Rem Pr n (2.44);
Sh  C  Rem Sc n (2.45) sau


 c p  Le1 n , în cazul celei de II-a metod


În cazul evapor rii libere, când mişcarea gazului se face în regim laminar pe
deasupra suprafe ei de lichid ecua iile criteriale are urm toarele forme:
Nu  C  Gr n Pr n (2.46);
Sh  C  Grdn Sc n (2.47) sau


 c p  Le1 n , în cazul celei de II-a metod

În cazul evapor rii libere, când mişcarea gazului se face în regim turbulent pe
deasupra suprafe ei de lichid ecua iile criteriale are urm toarele forme:


 c p  Le2 / 3 , (2.48)


3.7.2 Procese de fierbere

Fierberea este schimbarea st[rii de agregare de ordinul I, la care lichidul

primeşte c ldura latent de vaporizare pentru a trece din starea lichid n starea
gazoas . Procesul are loc la interfa a dintre solid şi lichid prin care se face transferul
termic.(fig. 3.11b).
Vaporii se formeaz pe asperit ile suprafe ei solidului, în adânciturile acestia.
Volumul balonaşelor de vapori care se formeaz în aceste adâncitori, pe baza
aportului de c ldur creşte, pân când for a ascensional le desprinde şi pot ajunge la
suprafa a de separa ie vapori-lichid (fig. 3.11a).

23
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

q q

a. q b.

Figura 3.11

Experien ele au demostrat c volumul balonaşelor de vapori cresc pân la 10

ori din cauza sc derii presiunii hidrostatice. Timpul de formarea a balonaşelor pe
suprafa a rugoas a solidului este de 0,025 secunde , iar timpul în care se formeaz
un alt balonaş capabil s se desprind este de 0,022 secunde. Viteza ascensional a
balonaşelor este de 0,24 m/s.
Procesul de formare a balonaşelor este influen at de:
Rugozitatea suprafe elor solide(suprafe ele lucii nu favorizeaz );
Diferen a de temperatur perete- lichid-ΔT=Tp-Ts;
Temperatura de satura ie a lichidului, colaborat cu presiunea de
satura ie;
Prezen a gazelor şi vaporilor în masa de lichid.
Astfel, dac diferen a de temperatura ΔT este mai mare de 9,00C , are lor
amorsarea procesului de fierbere.
În procesele de fierbere acşioneaz dou legii:
În timpul fierberii unui lichid presiunea şi temperatura r mân constante
egale cu ps respectiv ts;
Procesul de fierbere se desf şoar la starea de satura ie determinat de
valorile men ionate anterior şi de natura lichidului.
Fierberea poate fi de dou feluri:
Globular (în bule) – caz în care lichidul ud suprafa a solidului iar ΔT
<ΔTcrt.;
Pelicular (în film) – caracteristic pentru lichidele care nu ud
suprafa a solidului iar ΔT >ΔTcrt.;
Densitatea fluxului termic în procesul de fierbere este dat de legea lui
Newton.
W 
q   Tp  Ts  2  (2.49) la care :
m 
α- coeficientul de convec ie la fierbere;
24
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Tp- temperatura peretelui suprafe ei de fierbere;

Ts- Temperatura de satura ie a lichidului.
Dependen a fluxului termic de diferen a ΔT=Tp-Ts este dat de diagrama lui
Nukyiama.(fig.3.12)

Figura 3.12

Coeficientul de convec ie la fierbere depinde într-o foarte m sur de natura

fierberii. Astfel, la fierberea în bule (globular ) stratul limit termic este limitat şi
procesul de convec ie este intens, α are valori ridicate, în compara ie cu fierberea în
film(pelicular ), când pe suprafa a de fierbere se formeaz o pelicul de vapori cu
conductibilitate redus ce înpiedic transferul de c ldur catre clichidul în fierbere.
Caracteristicile fierberii este determinat, aşa cum se vede din diagrama lui
Nukyiama de diferen a de temperatur dintre suprafa a de contact solid-lichid. Din
acest punct de vedere se disting şase zone de dezvoltarea fierberii.
Zona I – zon de convec ie pur , când ΔT1= 0÷2,22K. La aceast
diferen de temperatur apar curen i ascensionali de lichid care la suprafa a
lichidului se evapor . Calculul criteriului Nusselt se face cu rela ia:

Nu  0,61Gr  Pr  - pentru suprafe e de fierbere verticale şi

0, 25

Nu  0,16Gr  Pr  - pentru suprafe e de fierbere orizontale.

0,34

25
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Zona II – tot zon de convec ie pur , când ΔT2= 2,22÷6,11K. La

aceast diferen de temperatur apar bulele de vapori ascensionali de lichid care la
suprafa a lichidului se evapor . Calculul criteriului Nusselt se face cu aceleaşi
rela ii utilizate în prima zon .
Zona III – tot zon de convec ie, cu o creştere foarte mare a intensit ii,
este o fierbere globular , când ΔT3= 6,11÷36,11K. La aceast diferen de
temperatur frecven a form rii şi desprinderii bulelor de vapori ascensionali este
foarte ridicat . Calculul coeficientului de convec ie se face cu rela iile:
  25,29  ps0,58  T 2,33 sau   3,26  ps0,176  q 0,7 rela iile lui Miheev determinate
experimental.
Zona IV – tot zon de convec ie, cu o creştere foarte mare a
intensit ii, este o fierbere pelicular , când ΔT4= 36,11÷222,22K.. La aceast
diferen de temperatur se formeaz o pelicul de vapori care separ lichidul de
suprafa de fierbere a solidului.
În zona V, ΔT5= 222,22÷555,55K.,densitatea fluxului termic atinge un
minim din cauza caracterului izolant a peliculei de vapori. Pelicula de vapori format
poate duce la suprainc lziri locale cu posibile apari ii a fisurilor în materialul solid
din cauza tensiunilor termice.
În zona VI, ΔT5= >555,55K ,fieberea continu s fie pelicular ,
suprafa a solidului se supraînc lzeşte iar transferul de c ldur are un caracter
profund radiativ.
În zonele IV,V,şiVI, domeniul fierberii peliculare coeficientul de convec ie
depinde de grosimea peliculei de vapori şi gradul de supraînc lzire a suprafe ei
solidului, respectiv procentul radia iei în valoarea coeficientului de transfer termic.
α=αc+ αr= αc(1+ψ), cu ψ= αr/ αc (2.50)
Un caz particular al fierberii peliculare este calefacţia , care reprezint un
proces de voporizare instantanee a lichidului ajuns pe o suprafaâ incins la roşu.

3.7.3 Procese de condensare

Condensarea este procesul termic invers vaporiz rii, reprezentând trecerea

unui sistem termodinamic din starea gazozs în starea lichid .
În procesul de condensare (lichefiere acționeaz ) dou legi :
În timpul condens rii unui gaz pur temperatura și presiunea r mân
constante;
Condensarea se produce la starea de saturație determinat de cuplu de
valori presiune/temperatur biunivoc determinate.

26
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Procesul de condensare se poate produce sub form de :

Condensare nuclear – când condensul se produce sub form de
pic turi (fig.3.13 a);
Condensare pelicular - când se produce sub form de pelicul de
condens (fig.3.13 b).

Figura 3.13
Condensarea are loc ca urmare a transferului de c ldur de la suprafața rece a
solodului la vapori.. la contactul cu suprafața solidului temperatura acestuia Tp
trebuie s fie mai mic decât temperatura de saturație Ts vaporilor.
Ca și în cazul procesului de fierbere intensitatea convecției este mai mare la
condensarea nuclear în comparație cu cea pelicular , pelicula de condens având un
rol izolant în cadrul procesului.
În teoria pelicular a condensației elaborat de Nusselt rezult ca grosimea
peliculei de condens este dat de ralația:
0 , 25
 4 xT 
x    (2.51)
 g lv 
2

Pe baza relației 2.51 se poate detrmina coeficienul de convecție pentru pl ci

verticale, la condensarea pelicular :
0, 25
 g 23lv 
x    (2.52)
 4xT 

27
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Iar pentru determinarea valoarii medii a coeficientului coeficientului de convecție se

poate utiliza relația criterial :

Nu  0,943Ga  Pr K  (2.53)

0, 25

3 2
Cu: Ga=l g/υ , criteriul lui Galileu; K=lv/cpΔT, criteriul lui Kutateladze

Tp Ts
Figura 3.14

Qx

δx

x
În general pentru determinarea coeficientului coeficientului de convecție se va
utiliza relația criterial de forma:
Nu  C Ga  Pr K  (2.54),
m

Cu m și C, determinate experimental pentru cazuri concrete de condensare.

Construcțiile actuale de condensoare sunt clasificate dup cum urmeaz :
Dupa sensul de curgere a vaporilor si agentului termic:
o Condensatoare in echicurent;
o Condensatoare in contracurent;
Dupa modul de evacuare a condensatului:
o Condensatoare barometrice: evacuarea condensului se face prin
coloana barometrica, fara pompa;
o Condensatoare semibarometrice: condensul din coloana
barometrica (mai scurta) se evacueaza cu pompa.
Dup modul de realizarea construcției:
o Condensatoare de suprafaț ;
o Condensatoare cu fascicol tubular;
o Condensatoare spirale.
Dup modul de montaj:
o Orizontale
o Verticale.

28
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Procesul de condensare poate avea loc la interiorul (3.15) sau la exteriorul

țevilor(fig. 3.16 și 3.17)

Figura 3.15

Figura 3.16

29
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Figura 3.17

Atât la condensatoarele orizontale cât și la cele verticale condensul format se

acumuleaz pe suprafața de condensare și constituie o frân pentru procesul de
condensare.
Soluțiile tehnice de idep rtarea condensului de pe suprafața de condensare
sunt prezentare în figura 3.18

Figura 3.18
30
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Construcția unui condensator naval este dat în figura 3.19. Acest tip de
condensator este utilizat atât în instalațiile frigorifice cât și la cele de abur,
caldarine navale.

Figura 3.19

Construcția unui condensator spiral este dat în figura 3.20. Acest tip de
condensator este utilizat atât în instalațiile frigorifice cât și în industria
petrochimic și alimentar .

Figura 3.20

31
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Procesul de condensare este influiențat de mai mulțifactori, cum ar fi:

Natura fluidului. Astfel, de cele mai multe ori calculul se face pentru
ap , iar pentru alte medii se poate utiliza relația:  m   m apa ;
Prezența suspensiilor și a particulelor ionizate, care constitue nuclee
de condensare;
Rugozitatea suprafeței de condensare, suprafețele cu rugozitate mare
permite formarea peliculei de condens și ca urmare impiedic transferul de c ldur ;
Poziția suprafeței de condensare în raport cu formarea și curgerea
condensului. Este evident c la suprafețele verticale(țevi, pl ci )condensarea este
mai intens decât la suprafețele orizontale. Astfel  v /  o  1,3d / H 0,25 ;
Conținutul de gaze necondensabile, înr ut țesc procesul de
condensare.

De reţinut!

Fenomenele fizice care guverneaz transferul de c ldur

prin convecție.
Legea lui Newton pentru fluxul termic transmis prin
convecție.
Factori care influiențeaz convecția termic .
Metode de determinare a coeficientului de convecție
termic .
Procese fundamentale de convecție termic :
convecție termic liber ;
convecție termic forțat ;
convecție termic forțat la schimbarea st rii de
agregare

32
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Test de autoevaluare 1.1

1. S se explice procesele de transfer de c ldur prin convecție

2. Defini i legea lui Newton.
3. Reda i in scris coeficientul de convecție forțat la un schimb tor
de c ldur cu țevi f r schimbarea st rii de agregare .
4. Reda i in scris și explicitați diagrama de fierbere a lui Nukyama.

Lucrare de verificare la Unitatea de înv ţare nr. 1

Conducta de evacuare gaze de la motorul principal la un cargou de
7800tdw, este confecționat din tabl groas de 16 mm.
Temperatura gazelor de ardere este de 3500C, respectiv a mediului
exterior 500C. Dac lungimea conductei este 18m, iar diametrul ei
Dn=400mm, s se calculeze fluxul termic total și unitar care se
transmite în mediul exterior dac αgaze=30W/m2K iar αaer=10W/m2K

R spunsuri la întreb rile din testele de autoevaluare

1. Tranferul de c ldur prin convecție se face intre un corp solid și
un fluid prin curenți.
2. Q  m   t p  t f  
D 0,6 0,34
3.  
Nu  
cu
Nu  1,16 Re Pr
l d
4. din textul modulului

R spunsuri la lucrarea de verificare

 350  50
ql   183w / m Q=q xL=183x18=3294W
1 1 0,432 1 l
 ln 
0,4  30 2  54 0,4 0,432 10

33
TERMODINAMIC NAVAL – Curs şi aplica ii

TRANSFER DE C LDUR ŞI MAS

Bibliografie:
- Tudor Darie -Note de curs;
- Adrian Al. Badea – Initiere în transferul de c ldur şi
mas
- Tudor Darie ; Tudor Cristina –Termotehnic ; Maşini şi
instala ii termice navale [Culegere de probleme]
- E.A. Krasnoşekov; A.C. Sukomel- Zadakic po
teploperedace

34