UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPECIALIZAREA ECONOMIA FIRMEI

Disciplina: Finanțe
REFERAT:
ANALIZA VENITURILOR BUGETARE COLECTATE
PRIMĂRIA ORAȘULUI TĂUȚII MĂGHERĂUȘ

Conf. Univ. dr. Studentă:

CUCOȘEL CONSTANTIN REZMIVEȘ
ANDRADA

2019

1
 CUPRINS

1. Principiile bugetare............................................................................................3-4
1.1. Universalitatea bugetului
1.2. Unitatea bugetară
1.3. Realitatea bugetului
1.4. Anualitatea bugetului
1.5. Echilibrul bugetar

2. Clasificarea veniturilor bugetului de stat............................................................4-5

2.1. Materia impozabilă
2.2. Proveniența veniturilor bugetare
2.3. Conținutul economic
2.4. Apartenența la componentele bugetului public național

3. Structura veniturilor bugetului de stat a României pe perioada anilor 2011-

2012..................................................................................................................5-6
4. Structura veniturilor bugetare locale.................................................................6-7
5. Studiu de caz al veniturilor bugetare colectate a primăriei orașului Sibiu
5.1 Analiza veniturilor bugetului local
6. Concluzii................................................................................................................10

2
 1. Principiile bugetare

În scopul asigurării unei gestionari corecte a resurselor financiare publice se recomandă

respectarea unor reguli tehnice, cunoscute sub denumirea de principii bugetare. Acestea
sunt reprezentate potrivit legii finanțelor publice nr. 500/2002 de:
a) principiul universalității;
b) principiul unității;
c) principiul neafectării veniturilor;
d) principiul anualității;
e) principiul specializării;
f) principiul echilibrului bugetar;
g) principiul publicității.

1.1 Universalitatea bugetului

Potrivit acestui principiu, veniturile si cheltuielile publice trebuie să fie înscrise în
bugetul național public în sume globale sau totale. Astfel, parlamentul are posibilitatea
să cunoască veniturile totale ce se vor încasa în perioada considerată, precum și a
destinației acestora.
În practica bugetară, cerințele universalității bugetului se respectă doar parțial,
deoarece în locul bugetelor brute (care include pe total veniturile și cheltuielile) s-a
trecut la elaborarea unor bugete mixte, în care veniturile și cheltuielile unor instituții
publice figurează cu sumele lor totale în buget, iar altele numai cu soldurile.
În bugetul statului se înscriu numai cu soldul:
a) veniturile de la întreprinderile publice sau subvențiile către acestea;
b) vărsămintele către bugetul de stat sau subvențiile primite de la acesta, în
relațiile dintre bugetele locale și bugetul statului;
c) subvențiile primite în completarea resurselor financiare proprii a unor
instituții publice (universități, unități de cercetare științifica, școli, spitale
etc.).

1.2Unitatea bugetară

Principiul unității presupune că veniturile și cheltuielile publice, exprimate în sume

totale, să fie înscrise într-un singur document. Reunirea într-un singur document a tuturor
veniturilor și cheltuielilor publice prezintă următoarele avantaje principale:
a. permite prezentarea clară a resurselor statului și a destinațiilor acestora;

3
 b. permite cunoașterea exactă a surselor de proveniență a veniturilor și a
direcțiilor de utilizare a acestora;
c. oferă posibilitatea determinării raportului dintre veniturile și cheltuielile
bugetare, respectiv a măsurii în care acesta a fost întocmit echilibrat,
excedentar sau deficitar.

1.3 Realitatea bugetului

Principiul neafectării veniturilor bugetare se referă la faptul că veniturile prelevate la
buget se depersonalizează, servind la acoperirea cheltuielilor publice privite în ansamblul
lor. Prin urmare, veniturile, privite în totalitatea lor, se utilizează pentru acoperirea
tuturor cheltuielilor.

1.4 Anualitatea bugetului

Principiul anualității bugetului reprezintă, din punct de vedere istoric, primul
principiu aplicat în practica bugetară. La baza acestui principiu au stat considerente
atât de natură politică, cât și de natură tehnică.
Anualitatea bugetului are doua semnificații distincte:
a. prima se referă la perioada de timp pentru care se întocmește și aprobă
bugetul;
b. cea de-a doua se referă la perioada de timp în care se execută bugetul
public.

1.5 Echilibrul bugetar

Principiul echilibrului bugetar se referă la faptul că bugetul public trebuie să fie
echilibrat (balansat), adică veniturile publice să acopere integral cheltuielile publice.
În teoria clasică a finanțelor, echilibrul anual al bugetului era considerat drept
"principiul de aur al gestiunii bugetare' și se referea nu numai la întocmirea unor bugete
balansate, ci și la păstrarea echilibrului în perioada de execuție bugetară.

2.Clasificarea veniturilor bugetului de stat

Veniturile bugetare se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. Astfel avem:

2.1 Materia impozabilă

Din punctul de vedere al materiei impozabile, impozitele se pot clasifica astfel:
impozite pe venit; impozite pe avere; impozite pe cheltuieli.

4
2.2 Proveniența veniturilor bugetare
Din punctul de vedere al provenienței lor, se disting următoarele categorii de venituri
bugetare:
a. venituri bugetare care provin de la companiile naționale, regiile autonome,
societățile comerciale cu capital de stat si instituțiile publice;
b. venituri bugetare care provin de la unitățile si organizațiile cooperatiste;
c. venituri bugetare care se încasează de la populație;
d. venituri care provin din împrumuturi externe.

2.3 Conținutul economic

Din punctul de vedere al conținutului lor economic, veniturile bugetare se pot
clasifica în trei categorii:
a. venituri bugetare care au conținut fiscal, adică sunt impozite, ca de exemplu
impozitul pe profit, impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adaugată, impozitul
pe veniturile agricole, impozitele și taxele de la societățiile mixte, private și de
la populație;
b. venituri bugetare care nu au caracter fiscal, cum sunt spre exemplu:
vărsămintele din profitul net al Băncii Naționale a României, vărsămintele din
profitul net al companiilor naționale, regiilor autonome și societățiilor
comerciale, contribuțiile pentru asigurările sociale de stat, etc.
c. venituri din capital, care cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale
instituțiilor publice, venituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat și
din mobilizare.

2.4 Apartenența la componentele bugetului public național

Veniturile se clasifică în următoarele categorii:
a. venituri care se încasează la bugetul de stat;
b. venituri care revin bugetelor locale;
c. venituri care alimentează bugetele fondurilor speciale;
d. venituri care se cuvin bugetului asigurărilor sociale de stat.

3.Structura veniturilor bugetului de stat a României pe perioada anilor 2011-

2012
Veniturile bugetului general consolidat în anul 2012 au totalizat 193,1 miliarde lei,
reprezentând 32,9% pondere în PIB şi un grad de realizare faţă de estimarile anuale de
97,1%. Încasările bugetare au fost influenţate atât de evoluţiile economice, cât şi de deciziile
de politică fiscală adoptate, cum ar fi:

5
 a) creşterea salariului minim;
b) majorarea salariilor în sectorul bugetar;
c) modificarea bazei de calcul în cazul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate
datorată de pensionari;
d) modificarea cuantumului accizelor, etc..
Comparativ cu anul anterior, veniturile bugetului general consolidat în anul 2012 au
avut o evoluţie pozitivă, creşterea nominală înregistrată fiind de 6,2%, iar ca procent în
PIB au crescut cu 0,2pp, de la 32,7% în 2011, la 32,9% în 2012. Creşterea nominală a
veniturilor faţă de anul 2011 a fost determinată, în principal, de încasările din impozitul
pe profit (+5,3%), impozitul pe salarii şi venit (+9,9%), TVA (+ 5,4%), accize (+6%),
contribuţii de asigurări (+2%), sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor
efectuate (+30,6%).
Evoluţii sub nivelul încasărilor anului 2011 s-au înregistrat, în principal, în cazul
veniturilor din capital (-15,1%) şi veniturilor nefiscale (-1,3%). Încasările din impozitul pe
venit au crescut ca urmare a majorării numărului de salariaţi şi a câştigului salarial mediu
brut, a creşterii salariului minim.
Veniturile din accize au înregistrat creştere ca urmare a majorării nivelului accizelor
la motorină, la ţigarete, precum şi majorării cursului de schimb.
Încasările în cazul veniturilor din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii în anul
2012 au înregistrat o creştere semnificativă faţă de încasările anului anterior (+588,4%)
datorită virării începând cu anul 2012 a contribuţiei trimestriale pentru finanţarea unor
cheltuieli în domeniu sănătăţii.
Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe
desfăşurarea de activităţi au crescut faţă de anul anterior cu 46,4%, ca urmare a încasării
în anul 2012 a sumei de 921,6 milioane lei reprezentând taxe de licenţă pentru acordarea
drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio, potrivit prevederilor H.G. nr.605/2012.

4.Structura veniturilor bugetelor locale

Comunitățile locale reprezintă colectivități umane, delimitate teritorial din punct de
vedere politic și administrativ, care au autorități publice diferite de cele ale statului.
Bugetele locale sunt instrumente de planificare și conducere a activității financiare a
unităților administrativ-teritoriale care au personalitate juridică (comună, oraș, municipiu,
sector al municipiului București).
Conform clasificațiilor economice și funcționale ONU, folosite în raportările statistice
internaționale, structura veniturilor bugetelor locale este comună cu cea a bugetului de stat
(central) și se prezintă astfel:
1.Veniturile proprii ale bugetelor locale sunt reglementate prin Legea privind
finanțele publice si Legea privind finanțele publice locale.

6
 Cuprind:
a. impozitele, taxele și vărsămintele de venituri cuvenite de la agenți economici și
instituții publice de importanță locală;
b. impozitele și taxele locale (de la populație sau de la persoanele juridice).
2.Venituri atribuite, în care intră sumele defalcate din anumite venituri cuvenite, potrivit
legii bugetului de stat.
3.Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanțarea unor obiective de interes
național, dar care sunt organizate și controlate eficient de către organele locale (cum sunt
acțiunile de protecția socială, unele investiții etc.)
4.Împrumuturile contractate pe piața financiară internă sau externă, fie direct, în
numele organelor administrației publice locale, fie garantate de către Guvern.

5.Studiu de caz al veniturilor bugetare colectate la primăria orașului Sibiu

5.1 Analiza veniturilor bugetului local
VENITURILE BUGETULUI LOCAL, au fost estimate la aproximativ 535,6 milioane lei în
anul 2016.
Din acestea, aproape 265 de milioane de lei reprezintă veniturile proprii ale
bugetului, adică taxele și impozitele plătite de sibieni și fondurile din cotele defalcate din
impozitele percepute de stat pe veniturile sibienilor care se întorc pe plan local. La acest
capitol al veniturilor proprii se estimează o ușoară reducere în contextul noilor prevederi ale
Codului Fiscal și a reducerilor de impozite pe care Primăria Sibiu le-a operat pentru
încurajarea mediului economic, dar și pentru a reduce impactul altor creșteri de impozite
prevăzute de noul Cod Fiscal pentru cetățeni.
La acestea se adaugă alte venituri de la bugetul de stat sau de la alte administrații,
aceste sume urmând să ne fie comunicate ulterior. Capitolul “Venituri” include și excedentul
anilor precedenți în sumă de 157 de milioane de lei.
Situația sintetică a veniturilor bugetului local pe ansamblul județului Sibiu se prezintă
astfel:

% %
Încasări Încasări
Indicatori Prevederi Prevederi Încasări din din
inițiale definitive prevederi prevederi
inițiale definitive
1.Venituri din impozite, taxe, contribuţii, 272.425 298.610 302.524 111,1 101,3
alte vărsăminte, alte venituri
2.Cote și sume defalcate din impozitul pe 494.946 510.196 522.223 105,5 102,4
venit
3.Sume defalcate din taxa pe valoarea 433.274 475.795 464.800 107,3 97,7

7
adăugată
4.Subvenţii de la alte nivele ale 148.394 181.757 107.917 72,7 59,4
administrației publice
5.Sume primite de la UE/alți donatori în 44.759 58.507 40.219 89,9 68,7
contul plăţilor efectuate și prefinanțări
VENITURI - TOTAL (1+2+3+4+5) 1.393.798 1.524.865 1.437.683 103,2 94,3

Din analiza informațiilor prezentate în tabel se constată că față de prevederile

bugetare anuale definitive de 1.524.865 mii lei, încasările realizate au însumat 1.437.683 mii
lei, gradul de realizare a veniturilor bugetului local pe ansamblul județului Sibiu fiind de
94,3% din prevederile definitive.
Se remarcă faptul că la veniturile proprii constituite din impozite, taxe, contribuții și
din cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit, încasările au înregistrat depășiri,
raportat la prevederi, în timp ce s-au înregistrat nerealizări la, subvențiile primite de la
bugetul de stat și de la alte administrații (59,4%), la sume primite de la UE în contul plăților
efectuate (68,7%) și la sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată(97,7%).

5.2 Analiza structurii veniturilor încasate

Structura veniturilor încasate în anul 2017 la nivelul județului Sibiu este următoarea:

2nd Qtr
23%

În totalul veniturilor realizate în anul 2017, pe ansamblul județului Sibiu, ponderi mai
mari s-au înregistrat la:

8
 Cote și sume defalcate din impozitul pe venit 36%
Sume defalcate din TVA 32%
Venituri din impozite, taxe, contribuții 21%
Așadar, veniturile proprii constituite din impozite, taxe, contribuții și din cotele și sumele
defalcate din impozitul pe venit, dețin 57% din totalul veniturilor realizate pe ansamblul
județului, din care 21% reprezintă veniturile proprii provenite din impozite, taxe și
contribuții, iar 36% reprezintă cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit.
Sursele de finanțare ale bugetelor locale depind, în continuare, de alocările de la nivel
central, sub forma sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată (32% din totalul
veniturilor) și subvențiilor (8% din totalul veniturilor).

5.3 Evoluția veniturilor publice în anii 2016-2017

În misiunile sale, Camera de Conturi Sibiu a urmărit în principal evoluția și modul de
administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale
de către instituțiile publice, regiile autonome, precum și concesionarea sau închirierea de
bunuri care fac parte din proprietatea publică.
La nivelul județului Sibiu s-a înregistrat un excedent bugetar la finele anului 2017 în
sumă de 160.728 mii lei, comparabil cu cel înregistrat în anul 2016 de 162.768 mii lei.
Prevederile bugetare definitive aprobate de consiliile locale pentru anul 2017, nu au
fost realizate nici la veniturile încasate, gradele de realizare a prevederilor definitive fiind de
94,3 % la venituri.

9
 Bibliografie

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/PRINCIPIILE-
BUGETARE69.php
http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Clasificarea-veniturilor-buget32823.php
http://www.cdep.ro/proiecte/2013/500/10/4/raport.pdf
http://www.racovita-br.ro/structura-veniturilor-si-a-cheltuielilor-bugetelor-locale
https://www.sibiu.ro/index.php/primaria/comunicat/bugetul-local-al-municipiului-sibiu-
pentru-anul-2016
http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Rapoarte_Locale_2017/SIBIU/Raport.pdf
http://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2019/03/Raport-2018.pdf

10
11
12
13
14