Sunteți pe pagina 1din 2

Anexa 2

Oglinda tablei
Lantul trofic reprezinta relatia trofica de transformare si circulatie a hrane, in care
substanta circula de la o specie la alta intr-un singur sens.

Lantul trofic este asezarea lineara a vietuitoarelor in ordinea in care se hranesc unele cu
altele.

►Un lanţ trofic e format din mai multe verigi , fiecare verigă fiind reprezentată de un
organism viu ce aparţine unei categorii trofice.

►După tipul de ecosistem , lanţurile pot fi terestre şi acvatice.

►După timpul de activitate al diferitelor specii , lanţurile sunt diurne şi nocturne.

Lanţurile trofice nu apar izolate şi autonome, ci interpătrunse, între ele stabilindu-se anumite
legături, alcătuindu-se astfel, reţele trofice.
Reţeaua trofică prezintă mai multe puncte de intersecţie (noduri de reţea), în dreptul
verigilor (organismelor) care pot intra în lanţuri diferite.

Producatorii
Sunt cei care produc substanţă organică din cea anorganică.

►Cele mai importante sunt plantele verzi terestre.

►Producătorii sunt consumaţi direct sau ajung indirect în hrana animalelor şi a omului (direct
prin consumul de cereale , fructe şi legume, iar indirect prin consumul de carne , lapte, etc.)

Comsumatorii
Sunt cei care consumă substanţele organice produse de plantele verzi pe care le transformă în
substanţe proprii.
Unii consumatori pot stimula răspândirea anumitor plante , care sunt greu consumate (urzica,
cactuşii) sau pot limita răspândirea altora , uneori distrugându-le.

Consumatorii sunt:
 Consumatori primari (de ordin I)- animale care se hrănesc cu plante
 Consumatori secundari (de ordin II)- animale care se hrănesc cu consumatori primari
 Consumatori terţiari (de ordin III) –animale care se hrănesc cu consumatori secundari ,
ei sunt carnivori , de talie mare şi nu cad pradă altor animale
 Consumatori cuaternari (de ordin IV)- animale ce se hrănesc cu consumatori terţiari
În categoria consumatorilor intră şi animalele omnivore (porcul mistreţ, ursul, …) şi
animalele ce se hrănesc cu dejecţii (râmele).

Grau – Lacusta – Soparla – Uliu -lant trofic ecosistem terestru


P C1 C2 C3

Alge - Dafnie – Crap – Stiuca -lant trofic ecosistem acvatic.


P C1 C2 C3
Plantele verzi=I nivel trofic
Consumatorii fitofagi =al II-lea nivel trofic
Consumatorii secundari =al III-lea nivel trofic
Lanturile trofice sunt cai de circulatie a materiei in ecosistem.

Producatori Consumatori(C1-C2-C3)

Descompunatori

Descompunatorii
Sunt bacteriile şi ciupercile care descompun substanţa organică în substanţă anorganică.
Aceste substanţe sunt redate biotopului şi vor fi folosite de plante în fotosinteză.
Descompunătorii sunt prezenţi în toate ecosistemele.

Reteauna trofica
Lanţurile trofice nu apar izolate şi autonome, ci interpătrunse, între ele stabilindu-se
anumite legături, alcătuindu-se astfel, reţele trofice.
Reţeaua trofică prezintă mai multe puncte de intersecţie (noduri de reţea), în dreptul
verigilor (organismelor) care pot intra în lanţuri diferite.
Cu cât nodurile de reţea sunt mai multe, cu atât reţeaua trofică este mai stabilă, deoarece
funcţia de autoreglare a ecosistemului, prin abundenţa posibilităţilor nutriţionale, creşte.
Relaţiile trofice, se mai exprimă prin piramide trofice.

Nivelul trofic este format din totalitatea organismelor care au aceeasi functie trofica in
biocenoza