Ecuații reciproce

Definiția P51: Polinom reciproc

Polinomul de gradul se numește polinom reciproc dacă între coeficienții

săi există relațiile:

Exemple:

Polinoamele reciproce de gradul și au formulele:






unde și

Definiția P52: Ecuație reciprocă

Se numește ecuație algebrică reciprocă de gradul o ecuație de
forma unde este un polinom reciproc de gradul

Forma particulară a polinoamelor (ecuațiilor) reciproce de gradul conduce la câteva

observații generale:

1. Orice ecuație algebrică reciprocă de grad impar admite soluția

Într-adevăr, polinomul se poate scrie sub forma

și se obține

2. Prin împărțirea polinomului reciproc de grad impar la se obține un cât

care este polinom reciproc de grad

3. Dacă ecuația reciprocă are soluția , atunci are și soluția

În cele ce urmează îți vom prezenta rezolvarea ecuațiilor reciproce de gradul și

Rezolvarea ecuației reciproce de gradul 3

Ecuația reciprocă de gradul cu coeficienți în corpul are forma:

Ecuația se poate scrie succesiv:

sau .
Forma de scriere arată că ecuația are soluția și
alte două soluții date de ecuația reciprocă de gradul

Exemplu:

Să se rezolve în ecuația

Rezolvare:

Scriem ecuația astfel:

De aici avem prima soluție

Pentru a afla celelalte două soluții, rezolvăm ecuația .

Ecuația dată are soluțiile și

Rezolvarea ecuației reciproce de gradul 4

Forma generală a ecuației reciproce de gradul cu coeficienții întregi
este

Se observă că ecuația nu admite soluția

Algoritmul de rezolvare a ecuației reciproce de gradul

Pentru rezolvare se parcurg următorii pași:

Pasul : se împarte prin și se obține

Pasul : se grupează termenii care au coeficienți egali:

Pasul : se notează și rezultă că

Se obține ecuația de gradul în sau

numită ecuația rezolventă a ecuației reciproce de gradul

Pasul : se rezolvă ecuația rezolventă obținând soluțiile

Pasul : se rezolvă ecuațiile și care se aduc la

forma și

Rezultă astfel soluțiile ale ecuației reciproce.

Așadar, rezolvarea ecuației reciproce de gradul se reduce la rezolvarea a trei ecuații de

gradul

Exemplu:

Să se rezolve ecuația reciprocă

Rezolvare:

Conform algoritmului de rezolvare a ecuației reciproce de gradul avem următorii pași:

Pasul : Împărțim cu și obținem

Pasul : Grupăm termenii cu coeficienți egali, obținând:

Pasul : Facem notația și ne rezultă că de unde avem ecuația

de gradul în
Pasul : Rezolvăm ecuația rezolventă

Pasul : Rezolvăm ecuațiile și care se aduc la

forma și

Luăm pe rând cele două ecuații și le rezolvăm:

Am obținut primele soluții

Rezolvăm acuma cea de-a doua ecuație,

Putem obține acuma celelalte două rădăcini:

Am găsit soluțiile și

Observații:

1. Dacă este polinom reciproc de gradul număr impar, atunci

rezolvarea ecuației reciproce de gradul se reduce la rezolvarea ecuației
și a unei ecuații reciproce de gradul

Exemplu:

Să se rezolve ecuația

Rezolvare:

Observăm că este soluție a ecuației date. Ne rezultă prima soluție a ecuației

date

Împărțim polinomului la polinomul

Obținem descompunerea

Rezultă ecuația

Avem o soluție, iar celelalte patru soluții sunt date de ecuația reciprocă

Rezolvăm ecuația reciprocă folosind algoritmul de rezolvare a unei ecuații reciproce de

grad .
Facem notația și ne rezultă că de unde avem ecuația de
gradul în .

Rezolvăm ecuația rezolventă

Rezolvăm ecuațiile și care se aduc la

forma și

Luăm pe rând cele două ecuații și le rezolvăm:

Am obținut următoarele soluții

Rezolvăm acuma cea de-a doua ecuație,

Putem obține acuma celelalte două rădăcini:

Am găsit soluțiile și

2. Dacă este un polinom reciproc de gradul adică este

număr par, atunci rezolvarea ecuației reciproce atașate se poate reduce la

rezolvarea unei ecuații de gradul cu necunoscuta și a ecuații de

gradul date de ecuațiile

Exemplu:

Să se rezolve în mulțimea ecuația reciprocă de

gradul

Rezolvare:
Împărțim ecuația reciprocă dată la și obținem:

Notăm acuma Atunci avem: și

Obținem astfel ecuația rezolventă de gradul în

Avem o soluție Aflăm și celelalte două soluții, rezolvând ecuația de gradul

doi
Am găsit soluțiile și

Se rezolvă acuma ecuația care se scrie echivalent

unde
 Ecuații bipătratice și ecuații binome
În cele ce urmează ne vom ocupa de rezolvarea unor ecuații algebrice de grad superior cu
coeficienți în .

ECUAȚII BIPĂTRATICE
Definiția P49: Ecuație bipătratică
O ecuație bipătratică cu coeficienți în este o ecuație algebrică de forma:

Pentru a rezolva această ecuație se parcurg următorii pași:

 se notează și se obține ecuația de gradul doi:

numită ecuația rezolventă a ecuației bipătratice;
 se rezolvă ecuația rezolventă în mulțimea , obținându-se soluțiile
 se scriu și se rezolvă ecuațiile și obținându-se soluțiile
ale ecuației bipătratice date.

Exemple:

Să se rezolve ecuațiile în :

a.
b.

Rezolvare:

Observăm că ecuațiile date sunt bipătratice.

a. Fie . Se obține ecuația rezolventă Rezolvăm această ecuație

rezolventă.
Atunci avem că:

având soluțiile și

având soluțiile și

b. Fie . Se obține ecuația rezolventă Rezolvăm această ecuație

rezolventă.
Atunci avem că:

, cu soluțiile și

, cu soluțiile și

ECUAȚII BINOME
Definiția P50: Ecuație binomă
O ecuație binomă cu coeficienți în mulțimea este o ecuație algebrică de
forma: unde

Înainte de a continua avem nevoie să ne reamintim, din clasa a X-a, următoarele noțiuni:

Pentru se cunosc:

 forma algebrică;
 modulul lui

 cu forma
trigonometrică;
 formula lui Moivre.

Algoritmul de rezolvare a ecuației binome:

Se scrie ecuația binomă sub forma Rezolvarea acestei ecuații, se reduce

la determinarea rădăcinilor de ordinul ale numărului complex

Dacă este scrierea sub formă trigonometrică a numărului atunci

se obține:

Acestea sunt rădăcinile complexe ale lui

Exemple:

Să se rezolve ecuațiile binome:

a.
b.

Rezolvare:

a. Scriem ecuația binomă sub forma

Forma trigonometrică a numărului se scrie folosind

formula , unde

Avem . Pentru a avea loc această relație,

și

Pentru a îndeplini simultan condițiile , respectiv trebuie ca

Așadar, forma trigonometrică a numărului este

Atunci, rădăcinile complexe ale lui le aflăm folosind formula:

Aflăm pe rând rădăcinile ecuației binome date:

Pentru avem că:

Pentru avem că:

Pentru avem că:

Luăm separat și calculăm respectiv

Revenind la calcularea rădăcinei , obținem:
Am găsit rădăcinile și care verifică ecuația
binomă dată.

b. Scriem ecuația binomă sub forma

Forma trigonometrică a numărului se scrie folosind

formula , unde

Avem . Pentru a avea loc această relație, și

Pentru a îndeplini simultan condițiile , respectiv trebuie ca

sau

În cele ce urmează vom folosi .

Așadar, forma trigonometrică a numărului este

Atunci, rădăcinile complexe ale lui le aflăm folosind formula:

Aflăm pe rând rădăcinile ecuației binome date:

Pentru avem că:

Pentru avem că:

Luăm separat și calculăm respectiv

Revenind la calcularea rădăcinei , obținem:
Pentru avem că:

Luăm separat și calculăm respectiv

Revenind la calcularea rădăcinei , obținem:

Pentru avem că:

Am găsit rădăcinile și care verifică

ecuația binomă dată.